Datoria publica

DATORIA PUBLICA
Prof.univ.dr.doc.C.M.Dragan:

“ In materie de „ finante”, cand crezi ca ai gasit toate raspunsurile vine
viata si schimba toate intrebarile!: de-aia sunt atatia ignoranti”(C.M.)

Prezentare generală
Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de autorităţile administraţiei publice locale de la diverşi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România.
Obligaţiile reprezintă angajamentele care decurg din contractarea împrumuturilor, şi anume: rambursarea împrumutului, plata dobânzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditorilor.
Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: datoria publică guvernamentală şi datoria publică locală.

Datoria publica guvernamentala - partea din datoria publică, ce reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare.
Datoria publica locala - partea din datoria publică, ce reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.
Împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale, ce sunt instrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau răspunderi ale Guvernului.
De asemenea, datoria publică în funcţie de termen se clasifică astfel: datorie publică pe termen scurt (flotantă); datorie publică pe termen mediu şi lung (consolidată).
Datoria publică se poate prezenta şi în funcţie de înscrisurile emise sau alte modalităţi de gestionare, precum şi pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).
În funcţie de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi: datorie publică brută, fiind dată de valoareatotală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publică netă, în care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la instituţiile statului.
Obligaţiile statului rezultate din împrumuturile contractate şi garantate de stat pe o perioadă de un an sunt limitate de plafonul de îndatorare publică stabilit annual prin lege. Plafonul de îndatorare publică, respectiv totalitatea obligaţiilor financiare pe care le pot contracta şi garanta autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pe o perioadă de 1 an, care este stabilit annual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de îndatorare publică internă şi plafonul de îndatorare publică externă.
Plafonul de indatorare publica
Plafonul de indatorare publica interna reprezinta suma maximă a împrumuturilor contractate şi garantate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de pe piaţa internă, pe o perioadă de un an.
Plafonul de indatorare publica externa reprezinta suma maximă a împrumuturilor externe contractate şi garantate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pe o perioadă de un an.
Valoarea totală a datoriei publice este înscrisă în “Registrul datoriei publice”.
Registrul datoriei publice, în care este evidenţiată situaţia datoriei publice în ordine cronologică, are patru componente:
• Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;
• Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;
• Subregistrul datoriei publice locale interne;
• Subregistrul datoriei publice locale externe.
Fiecare din cele patru subregistre au două poziţii distincte, respectiv pentru datoria publică directă şi datoria publică garantată.
La sfârşitul anului datoria publică angajată este evidenţiată în documnetul numit “contul general al datoriei publice”. Acesta este însoţit de un raport în care se analizezază principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum şi de garanţiile statului pentru creditele contractate de agenţii economici.
Datoria publică guvernamentală
Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea oblkigaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente din România, în lei sau în valută, inclusiv sumele temporar din disponibilităţile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.
Plăţile legate de datoria publică sunt realizate pe baza autorizării bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli.
Datoria publică guvernamentală internă este generată de:
• titlurile de stat în monedă naţională, inclusiv titlurile de stat în valută plasate pe piaţa internă, rambursabile din resurse bugetare; dacă resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi înscrisuri, determinând, astfel, consolidarea datoriei publice;
• împrumuturile de stat de la Banca Naţională a României destinate acoperirii golurilor de casă între încasările şi plăţile bugetare;
• împrumuturile de stat de la băncile comerciale;
• împrumuturile de stat de la alte instituţii financiare interne, persoane juridice române, în condiţii rezultate în urma negocierilor;
• împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
• garanţii de stat la împrumuturi interne contractate de diverşi debitori.
Datoria publică guvernamentală internă efectivă este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, întrucât evidenţiază obligaţiile directe şi indirecte ale statului faţă de creditorii interni, alţii decât Trezoreria statului. Deci, datoria publică guvernamentală internă efectivă nu include împrumuturile temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.
Ministerul Finanţelor Publice este contractantul şi administratorul datoriei publice guvernamentale, având totodată şi autoritatea de a stabili balanţa zilnică a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerinţe de lichitate, scadenţa datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobânda corespunzătoare şi refinanţarea/diminuarea datoriei publice guvernamentale.

Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.
Datoria publică guvernamentală externă este generată de:
• titlurile de stat în valută plasate pe piaţa financiară externă;
• împrumuturile de la guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii internaţionale;
• împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
• împrumuturile de la persoane juridice străine;
• împrumuturile de la bâncile străine sau de la companii străine;
• garanţii de stat la împrumuturi externe contractate de diverşi debitori.
Banca Naţională a României acţionează şi caagent al statului privind datoria publică guvernamentală externă, întrucât serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate în numele statului se plăteşte de către B.N.R.


Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor de plată, interne şi externe, ale autorităţii administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piaţa internă şi externă de capital.
La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, datoria publică locală este limitată. Astfel, Consiliilor locale, judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale, reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul de venit.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
• titlurile de valoare (obligaţiunile municipale);
• împrumuturile temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
• garanţiile acordate de autorităţile administraţiei publice locale.
Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale este interzisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Acest registru include informaţii care să specifice suma totală a datoriilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
De asemenea, valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează annual prin situaţiile financiare. Acest registru cuprinde informaţii care să specifice suma totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi detalierea garanţiilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a garanţiilor locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului de împrumut, copii de pe fiecare document primar care atestă:
• contractarea/garantarea împrumutului;
• actul adiţional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
Pe perioada utilizării şi rambursării împrumutului contractat/garantat, raportat la Ministerul Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 20 de zile de la sfârşitul perioadei de raportare.
În scopul evaluării datorie publice locale, orice obligaţie de plată, exprimată în altă monedă decât cea naţională, estecalculată în moneda naţională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.
Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligaţii sau răspunderi ale Guvernului şi acesta va fi plătit din bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Managementul datoriei publice
Conţinutul şi importanţa managementului datoriei publice
Managementul datoriei publice constă în stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului aptă de a mobiliza sumele necesare finanţării, de a realiza obiectivele de risc şi de cost stabilite de către autorităţi, precum şi celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea şi menţinerea unei pieţe a titlurilor de stat performante.
În contextul mai larg al politicilor economice naţionale, statele trebuie să vegheze ca atât nivelul, cât şi ritmul de creştere al datoriei publice să fie sustenabile, iar serviciul datoriei publice să poată fi asigurat în diverse situaţii respectând obiectivele de cost şi de risc. Este necesară, de asemenea, menţinerea îndatorării sectorului public pe o traiectorie viabilă, precum şi punerea în practică a unei strategii credibilă de reducere a nivelului datoriei, dacă acesta este axcesiv.
Datoria publică trebuie structurată adecvat în ceea ce priveşte ratele dobânzii, scadenţele şi moneda în care sunt contractate împrumuturile. O slabă structurare, referitor la elementele prezentate mai sus, precum şi existenţa unui nivel ridicat al garanţiilor acordate de Guvern împrumuturilor contractate de instituţiile publice sau de agenţii economici privaţi au constituit factori ce au contribuit la declanşarea sau propagarea crizelor economice. De exemplu, crizele au fost deseori declanşate de strategii care au privilegiat excesiv economiile de costuri ale împrumuturilor, concretizate prin împrumuturi pe termen scurt sau cu o rată variabilă a dobânzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav dacă, în momentul refinanţării, condiţiile pieţei se modifică nefavorabil.

cmdragan

Am pierdut tot ce iubeam mai tare in viata asta, mi.au murit pe rand copii, nevasta, parintii.
M.am stins in lacrimi si durere, cu gandul la ei.
Insa demnitatea inca traieste in mine si imi zice ca orice.as primii in schimb, sa nu.mi tradez neamul.
Cum sa votati PSD,partidul unui comunist care a omorat mii de romani in goana dupa putere?
Chiar nu aveti pic de demnitate romanilor? " FLORIN CALINESCU

Am pierdut tot ce iubeam mai tare in viata asta, mi.au murit pe rand copii, nevasta, parintii.
M.am stins in lacrimi si durere, cu gandul la ei.
Insa demnitatea inca traieste in mine si imi zice ca orice.as primii in schimb, sa nu.mi tradez neamul.
Cum sa votati PSD,partidul unui comunist care a omorat mii de romani in goana dupa putere?
Chiar nu aveti pic de demnitate romanilor? " FLORIN CALINESCU