Poveste despre o aniversare

ZIUA REPUBLICII
30 decembrie 2010. 63 de ani de c�nd a abdicat regele. 63 de ani de c�nd s�rb�torim, sau ar mai trebui s� s�rbatorim Ziua Republicii...

�n fine... �nainte de 1989 se s�rb�torea aceast� zi, a Republicii, iar �n cinstea acestei zile se organiza un spectacol festiv. �mi lipsesc motivele pentru care din ce �n ce mai pu�in pe scen�, �n asemenea momente nu mai ap�reau actori. Poate func�ionau �i eschivele, sau pentru faptul ca se facea munc� voluntar�... Sau poate c� pentru c�, dup� 1982, ,,coana Leana'' a intervenit pentru a sista orice subven�ie de la stat pentru art�, iar actorii primeau salariu dup� �ncas�rile care le avea teatrul. Cred c� din acela�i motiv, �ncas�rile, era �i frigul din s�lile de spectacol: nu te puteai dezbraca de hainele groase ca sa stai comod la un spectacol. Erai ca-n gar�, a�tept�nd trenul.

Deci trebuia realizat spectacolul... Asfel partidul �i sindicatul de la �ntreprindere, au primit sarcin� ca sa fie trimi�i membrii brig�zii la Casa de Cultura a Sindicatelor, �n data de ... la ora de... , unde regizorul �ns�rcinat cu realizarea spectacolului, a dat tuturor o proba de dic�ie, de citirea unui text. Dintre to�i, desigur mul�i veni�i pu�in chema�i, au ramas vreo 4-5, printre care �i Doru Pean�. Apoi fiecare a primit textul, s-a facut o repeti�ie, s-au dat indicatzii regizorale �i, �ntr-un t�rziu, �nfrigura�i, am plecat pe la casele noaste.

O nou� repeti�ie--aceea�i sal� neluminat� �i ne�nc�lzit�, pe aceea�i scen� �nghe�at� �i abia luminata de dou� c�ldari, �nc�t abia putei citi textul: se f�cea economie. �nainte de repeti�ia general�, regizolul a avut o idee genial� (sigur a fost indus�) : s� ne �mbrace �n muncitori, ��rani �i g�rzi patriotice, constructori �i �n acela�i timp ap�r�tori ai al cuceririlor revolu�ionare ale socialismului multilateral dezvoltat. Recuzita? Urma s� mergem la partid �i la sindicat �i s� ne dea uniforme de garzi patriotice, salopete... Nimic din ceea ce am primit nu a fost pe m�sura noastr�: cine s� se ocupe de tine �nainte de Cr�ciun c�nd toat� lumea alerga dup� brad sau facea eforturi cu aprovizionarea sau t�ia porcul pe unde apuca? A�a c� din c��i am fost la �nceput, trei care am mai r�mas p�n� la urm� am primit dou� uniforme de g�rzi �i un un costum popular de la Juni. Nu puteai comenta o astfel dispozi�ie, c� nu �tiai de unde vine �i nici nu �tiai ce po�i p��i sau de unde o iei �n frez�. Important era s�-i determin�m s� renun�e la idee.

Pentru eficien��, repeti�ia general� se f�cea pe buca�i, partea comun� a repeti�iei fiind fanfara garnizoanei care trebuia s� �tie intr�rile pentru fiecare bucat� muzical�. Am �ncercat s� vorbim cu regizorul �i s� schimb�m ideea de a fi �mbr�ca�i cum ni se comunicase, dar acesta �i-a declinat responsabilitatea. Atunci facem �i noi in a�a fel �nc�t s� nu fim acuza�i de cine �tie ce �i ne �mbr�c�m cum putem. Cel�lalt prieten la 1,90m �n�l�ime, nu reu�e�te s� pun� pe el dec�t un veston ne�ncheiat pe sub care avea un pulover pe g�t �i basca de la g�rzi . Eu, la 185 cm, am reu�it s� trag peste pantalonii evaza�i o pereche mai larg� �i mai scurt� de la uniforma de g�rzi, astfel c� de la jumatatea gambei unde se terminau pantalonii de g�rzi continuau pantalonii evaza�i, iar ca sa nu-mi fie frig, nu am renun�at la geaca din piele de iepure �i la basca de l�n� tricotat� care sem�na cu cea de la g�rzi dar era mai mare. Urma Doru care era cam de 1,65 m, c�ruia aproape c� i s-a potrivit costumul popular: i�arii mai lungi, indoi�i de la pantofi �n sus de un lat de palm�. C�me�oiul cu poale plisate, era o leac� mai lungu�, �i ajungea p�n� la genunchi, iar br�ul tricolor care-i str�ngea mijlocul adunase spre partea din spate c�teva pliseuri �n plus, astfel �nc�t c�ma�a �i st�tea la spate ca o coad�. Desigur c�me�oiul fusese luat peste un pulover care ie�ea �n �n eviden�� prin t�ietura g�tului de la c�ma��, iar peste ilicul de culoare neagr� pus peste c�ma�a popular�, trona geaca lui deschis� �n fa��. Doru era un tip jovial, tot timpul vesel, glume� �i-�i purta cu dezinvoltur� calvi�ia timpurie: o ,,c�rare multilateral dezvoltat�" care era par�ial mascat� cu o �uvi�� de p�r mai lung� a�a cum era �i moda preziden�ial� p�n� acum vreo doi ani! Trebuia s� poarte �i o p�l�rie specifc� costumului popular din M�rginime: neagr� cu calot� rotund� �i boruri mici.

Buun! Toat� lumea, sufl�nd �n m�ini sau ascunzind c�te o �igar� �n c�u�ul palmelor pe la intr�rile �n scen�, a�tepta monstrul cel mai de temut, hidra cu ,,en�pe capete'', delega�ia care taie �i sp�nzur� �i care va viziona �i care va hot�r� ce r�m�ne �i ce iese din spectacol. Muzican�ii militari de la fanfar�, cu mu�tiucele de la al�muri prin buzunare ca s� le �in� calde, era a�ezat� chiar de unde se termina scena, �n spa�iul dintre scen� �i primul r�nd. Astfel, cei de la propagand� care aveau de grij� s� nu se aduc� prejudicii statului socialist dar mai ales cuplului preziden�ial, s-au a�ezat la mijlocul s�lii unde lumina de pe scen� ajungea mai greu, iar mai �n fa��, regizorul. �i �ncepe repeti�ia general� ...cu intr�ri..., cu ie�iri... totul perfect. Trebuie s� spun c� pe m�sur� cei care ie�eau din scen� se a�ezau �n primele r�nduri din sal�, cele din spatele fanfarei astfel c� primele r�nduri erau deja pline cu participan�ii la spectacol: nu le era permis s� plece acas� pentru c� trebuia aflat� decizia comisiei. �i apoi altfel spui un text sau ni�te versuri publicului dec�t unor scaune goale.

Vine �i r�ndul nostru..., �nfrigura�i, fl�m�nzi, ajun�i de o anumit� lehamite. Noi �tiam intrarea pe care o avea fafara militar� �naintea noastr� �i primul care intr� e prietenul: ceva nou �n peisajul de p�n� atunci al spectacolului. Apare o oarecare rumoare �n primele r�nduri, o mi�care �n r�ndul fanfarei care �i a�eza comod instrumentele dar capul fiecaruia din sal� �l urm�reau pe prieten care intra spun�ndu-�i textul dintr-o parte a scenei �i se oprea �n cealalt� parte a scenei, �n avanscen�. Le captase aten�ia �i cu ceea ce spunea, �i cum spunea, iar am�ndou� acestea care nu era �n concordan�� cu �inuta pestri�� d�deau de �n�eles invers. Am urmat eu, urm�nd acela�i traseu ca �i prietenul: ,,patosul revolu�ionar patriotic'' coroborat cu �inuta pestri�� trecea dincolo de ramp� �i ajungea ironic s� provoace r�sete �n�bu�ite de frica hidrei din mijlocul s�lii.

A urmat Doru. Nu �tiu care au fost motivele, dar la aceast� repeti�ie a intrat �n scen� f�r� c�i��, etal�ndu-�i c�rarea multilateral dezvoltat� �n lumina reflectoarelor mai puternice parc� de aceast� dat�. Intrarea �i-o face din partea opus� intr�rii noaste �i se opre�te �n fa�a fanfarei la o jum�tate de metru. Asisten�a e �nm�rmurit� de apari�ia omule�ului jovial care �i spune versurile patriotice u�or aplecat spre �nainte, oamenilor din fa�a sa cu r�bdarea unui tat� iubitor care-�i educ� pruncul spun�ndu-i c� un cui, ,,�sta de m�ncare nu-i''. Continu�nd, lui Doru i se desprinde de pe cap �uvi�a de p�r care se mi�ca �n ritmul sublinierilor versurilor pe care le f�cea cu capul, cu bra�ele. Chicotele asisten�ei sunt cu greu �n�bu�ite. Capelmaistrul, care-l urm�rise p�n� atunci, �tiind c� se apropie sf�r�itul versurilor, se �ntoarce spre fanfara, ridic� bagheta: fanfara e preg�tit� s� continue cu urm�torul c�ntec. Doru �ncheie r�m�n�nd nemi�cat cu �uvi�a at�rn�ndu-i p�n� sub b�rbie. Cei din sal� izbucnesc �n r�s, noi-la fel, capel maistru coboar� bagheta �i fanfara apuc� s� produc� prima not� muzical�, corect�. �n urm�torul moment, to�i acei mu�chi ai fe�ei sufl�torilor care compun prin contrac�ie pozi�ia corect� a buzelor pe ambu�ur�, mu�tiuc �i pliscoi, din cauza r�sului se relaxeaz�, �i fanfara scoate un sunet pe care nu pot s�-l descriu: a bufnit �i ea �n r�s nemaiput�nd c�nta. A fost aceea�i situa�ie ca atunci c�nd e�ti cu gura plin� de zah�r, de suc sau de m�ncare �i te bufne�te brusc r�sul: ei erau cu gura plin� de instrumente.

�i astfel, am primit acceptul s� intr�m �n spectacol cu costumele de la brigad� pantaloni maro �i sacou bej, care erau f�cute pe m�sura fiecaruia, �i ar�tam civilizat �ntr-un spectacol care se voi s� fie serios.