Unde-i bere-i si placere

Berea care contine E-uri este foarte nociva


Producatorul berii �Klerus Brau� nu a fost de acord cu parerea celorlalti producatori de bere care spun ca berea este unul dintre produsele care nu trebuie sa contina aditivi alimentari, adaugand un aditiv care in combinatie cu alcoolul devine si mai nociv.

Berea analizata are o tarie alcoolica de 4,6%., fiind considerata a fi una normala, numai ca, uitandu-ne atent pe eticheta, constatam ca producatorii au adaugat si doi aditivi alimentari. Ingredientele berii analizate sunt: "apa, malt de orz, malai, hamei si antioxidant (acid ascorbic � E 300, disulfit de potasiu � E 224)".
Gheorghe Mencinicopschi, profesor doctor, spune ca in prezenta alcoolului aditivii alimentari devin si mai nocivi. De asemenea, alcoolul este greu metabolizat de catre ficat, o cantitate echivalenta a circa 50 g alcool este metabolizata de catre acesta in mai mult de 48 de ore. Acesta este un semnal de alarma pentru conducatorii auto, deoarece berea trebuie consumata cu mult mai mult timp inainte de a urca la volan, pentru ca testul alcoolemiei ramane pozitiv mult timp.
Cei care au trait experienta unor betii din bere pot sa confirme ca este una dintre cele mai rele betii, efectul fiind mai puternic, daca in bere sunt adaugati si aditivi alimentari.

Dupa efectuarea analizei de pe eticheta berii �Klerus Brau� a rezultat ca aceasta nu este recomandata copiilor, femeilor insarcinate si care alapteaza (datorita conservantului pe baza de sulf), cardiovascularilor, celor cu afectiuni hepatice, hipertensivilor, persoanelor cu maladii renale, bolnavilor neuropsihici, celor cu afectiuni neurodegenerative, alergicilor, astmaticilor, celor cu sensibilitati ale tractusului digestiv si bolnavilor de cancer.

Sursa: jurnalul.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum arat� acadelele cu gust de bere. Inventatorii lor cred c� vor fi foarte apreciate


Dup� ce �n ultimul timp a inventat acadele cu arome bizare, f�r� prea mare succes la public (acadea cu arom� de br�nz� cu mucegai sau de lapte matern), compania Lollyphile a lansat un produs care cu siguran�� va fi apreciat.

Patronul Lollyphile, Jason Darling, anun�� lansarea acadelei cu gust de bere. Produsul va fi disponibil �n trei variante diferite de arome de bere � Lager, Stout �i IPA.

Desigur, gustul nu va fi identic cu al acestor sortimente de bere, dar inventatorii �i asigur� pe clien�ii fideli c� vor fi foarte mul�umi�i de produs.

Acadelele cu arom� de bere pot fi comandate deja pe site-ul Lollyphile.com.

Sursa: Gizmodo

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine bea bere, unde �i c�t?


Berea este una dintre acele b�uturi care se consum� mereu, indiferent de ocazie. Unii o prefer� rece, al�ii cald�. Unii o vor brun�, al�ii blond�, la petreceri sau acas� �n fa�a televizorului. Totu�i, pe cine putem numi adev�ra�i iubitori de bere?

Pentru a afla r�spunsul la aceast� �ntrebare putem urm�ri studiile publicate recent �i chiar �i pe unele dintre cele mai vechi, care au urm�rit acest subiect.

Statisticile eliberate de Institutul Kirin, din Japonia, anul trecut, indic� faptul de un sfert de secol, consumul mondial de bere continu� s� creasc�. Datele arat� c� �n 2010, la nivel mondial, s-au consumat 1826,9 hectolitri de bere, �nregistr�ndu-se o cre�tere de 2,4% fa�� de anul precedent.

�n topul celor mai mari consumatori de bere se afl�, a�a cum era de a�teptat, China, care a reu�it s� se men�in� �n v�rf timp de 8 ani la r�nd �i care, �n 2010, a consumat cu 5,9 procente mai mult dec�t �n 2009.

Dintre cele 25 de mari consumatoare de astfel de b�uturi, Nigeria, India �i Brazilia au �nregistrat cele mai mari cre�teri anuale de respectiv 17.2%, 17.0% �i 16.0%.

Consumul global reprezentat pe �ar�

Consumul de bere la nivelul fiecarei tari

Asia, continentul �n care, de-a lungul anului 2010, s-a consumat cu 5,3% mai mult� bere dec�t �n anul precedent, �i-a men�inut acest ritm de cre�tere timp de 10 ani, cota de pia�� de aici ajung�nd la 33,6%.

De asemenea, �n decursul anului 2010, America Latin� a avut parte de cea mai mare cre�tere anual� din ultimii cinci ani, de 6,5 procente, �n timp ce Africa a realizat o cre�tere de 10,1%. �n Europa, �n schimb, s-a observat o sc�dere a consumului de 2,4% fa�� de 2009. Cu toate acestea, toate ��rile europene (cu excep�ia Ucrainei unde consumul a crescut cu 5,5 procente), care au intrat �n topul 25 cele mai mari consumatoare de bere, s-au confruntat cu sc�deri ale consumului anual de bere.

Consumul de bere pe cap de locuitor

�n v�rful listei care reliefa consumul berii pe cap de locuitor, pe primul loc s-a clasat, pentru al 18-lea an consecutiv, Republica Ceh�, chiar dac� de-a lungul anului 2010 statul s-a confruntat cu o sc�dere de 21,1 procente fa�� de 2009. Dintre toate cele 35 de ��ri aflate �n topul statelor cu cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor, doar 8 au suferit o cre�tere a consumului �n anul 2010.

Consumul de bere pe cap de locuitor

�n perioada 2000 - 2010, singurul stat care a �nregistrat o cre�tere continu� a consumului de bere pe cap de locuitor, a fost China. Popula�ia consumatoare de bere din China este localizat�, �n mare parte, �n zonele urbane iar cre�terea de consum se explic� prin boomul economic din ultimele decenii.

�n Brazilia, cu toate c� temperaturile au fost mai sc�zute ca de obicei, consumul anul de bere a crescut cu 16% �n 2010, fa�� de anul anterior. Aceast� atitudine a fost alimentat� de o u�oar� cre�tere economic�, dar �i de cre�terea num�rului de locuitori. De asemenea, televizarea Cupei Mondiale de fotbal a stimulat consumul de bere �n Brazilia.

Cine bea bere, unde �i c�t?

�n timp ce consumul de bere pe cap de locuitor din India a r�mas destul de sc�zut, volumul total de bere consumat� aici a crescut de-a lungul ultimilor ani, ajutat fiind de cre�terea economic� �i o cre�tere a num�rului de comercian�i. A�a de face c� �n anul 2010, s-a �nregistrat o cre�tere de 17 procente, comparativ cu anul anterior.

Rusia, �n schimb, s-a confruntat cu o sc�dere de 6,2 puncte �n 2010, afectat� fiind de cre�terea taxelor. �n acest fel, ea a devenit singura �ar� membr� a BRIC care a suferit o sc�dere a consumului de bere �n 2010. �i �n Japonia consumul a sc�zut cu 2,8 procente �n 2010, de vin� fiind natalitatea sc�zut� din ultimul timp �i �mb�tr�nirea popula�iei.

Cre�terea consumului de bere din Asia a continuat s� fie sus�inut�, �n primul r�nd, de China, Vietnam �i India, state �n care consumul anul de bere a crescut, �n 2010 fa�� de anul 2009 cu 5,9%, 15% �i respectiv 17%. Japonia �i Thailanda au fost singurele state asiatice care, de la an la an, s-au confruntat cu un declin continuu �n ultimii ani. Mai exact, �n Japonia consumul a sc�zut cu 2,8 procente, �n timp ce �n Thailanda, cu 2,7 procente.

�n Rom�nia, s-au consumat, �n 2010, 17.000 hectolitri de bere, cu 3,4% mai pu�in dec�t �n anul 2009, �ara noastr� plas�ndu-se pe ultimul loc la acest capitol. Totu�i, la consumul de bere pe cap de locuitor �i �ntrecem pe majoritatea vecinilor no�tri. Rom�nii consum� 77,5 litri de bere pe cap de locuitor, clas�ndu-se pe pozi�ia 15, dar cobor�nd cu 2 locuri fa�� de anul 2009. Astfel �i dep�esc pe ru�i, care se afl� pe locul 26 �i pe bulgarii de pe locul 20.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Legea purit��ii berii � tot ceea ce nu �tiai despre celebra Reinheitsgebot


Majoritatea celor care au b�ut vreodat� o bere au auzit, la un moment dat, despre �legea german� a purit��ii berii�. Pasiona�ii au remarcat cu siguran�� c� pe etichetele berilor germane se reg�se�te fraza �Gebraut nach dem deutschen Reinheitsgebot�, ce garanteaz� c� b�utura a fost preparat� �n conformitate cu aceast� lege. �n ultimii ani, Reinheitsgebot, a�a cum �i spun germanii, a ajuns s� reprezinte o etichet� ce garanteaz� calitatea celei mai populare b�uturi alcoolice din lume, fiind adoptat� de-a lungul globului. Pu�ini �tiu, �ns�, povestea celei mai vechi legi aflate �nc� �n vigoare �n Germania, care desemneaz� totodat� cel mai vechi standard alimentar stabilit vreodat�.

O lege veche de jum�tate de mileniu

Povestea �legii purit��ii berii� �ncepe �n Bavaria acum aproape 500 de ani, pe data de 23 aprilie 1516, c�nd conduc�torii acestei regiuni de la acea vreme, ducele Wilhelm al IV-lea �i ducele Ludwig al X-lea, au emis la aceast� dat� un decret ducal ce avea s� fac� istorie, fiind cunoscut ast�zi sub numele de Reinheitsgebot.

Decretul reglementa pentru prima dat� modul �n care berea putea fi comercializat� �n Bavaria. Pentru a-i garanta calitatea, cei doi duci au stabilit c� singurele ingrediente care puteau fi folosite pentru a produce berea v�ndut� �n ora�e �i pie�e erau orzul, hameiul �i apa, urm�nd ca orice bere care nu respecta acest decret s� fie confiscat� de autorit��i. De asemenea, legea stabilea pre�ul maxim cu care putea fi v�ndut� berea (vara, c�nd cererea era mai mare, pre�ul era de asemenea mai piperat).

Dac� acum legea este cunoscut� mai ales pentru ideea de �puritate�, inten�ia conduc�torilor bavarezi de la acea vreme nu era neap�rat aceasta. De altfel, cuv�ntul �reinheit�, ce �nseamn� puritate �n limba german�, nu apare nic�ieri �n textul original, acesta fiind pentru prima dat� folosit �n textele legale germane �n jurul anului 1918.

Istoricii au ajuns la concluzia c�, prin aceast� lege, conduc�torii bavarezi erau mai degrab� �ngrijora�i de soarta p�inii dec�t de cea a berii. Deoarece berea nu mai putea fi produs� din alte cereale �n afara orzului, acest lucru oferea produc�torilor de p�ine un monopol de facto asupra gr�ului �i secarei.

De ce a fost creat� legea purit��ii berii?

�Pur �i simplu, autorit��ile doreau ca oamenii s� nu utilizeze cereale pre�ioase pentru a produce bere. Prin acest decret se asigurau c� produc�torii de bere nu intrau pe teritoriul brutarilor�, a explicat istoricul Maureen Ogle �ntr-o declara�ie acordat� revistei Wired.

Pentru conduc�torii Bavariei de la acea vreme era esen�ial ca popula�ia s� poat� ob�ine p�ine ieftin� chiar �i �n momentele de criz�, pentru a evita apari�ia revoltelor populare. Dac� produc�torii de bere nu mai concurau brutarii pentru gr�u �i secar�, pre�ul acestor cereale sc�dea, ceea ce f�cea mai pu�in probabil tumultul social.

Totodat�, decretul ducal a dus la cre�terea calit��ii berii, deoarece mul�i berari foloseau anterior diferite ingrediente nocive pentru a-�i cre�te profitul. De asemenea, �nainte ca hameiul s� fie adoptat �n �ntreaga Europ� pentru producerea berii, mul�i berari foloseau plante narcotice precum m�selari�a �i m�tr�guna. Prin limitarea ingredientelor berii, autorit��ile eliminau un factor de risc pentru s�n�tatea popula�iei.

Decretul avea s� se dovedeasc� un succes f�r� precedent, permi��nd berii din Bavaria s� ajung� una dintre cele mai bune din lume. Berarii au recunoscut importan�a pe care aceast� lege a jucat-o �n dezvoltarea industriei bavareze a berii, astfel c� regulile stabilite de ducii bavarezi au �nceput, cu timpul, s� fie aplicate �i �n alte regiuni din Germania.

Reinheitsgebot a devenit legea �ntregii Germanii �n 1918, atunci c�nd s-a format Republica de la Weimar. De�i berarii din celelalte regiuni nu doreau adoptarea acestei legi, Bavaria a anun�at c� nu va accepta s� fie parte a noului stat dec�t dac� regulile purit��ii berii se vor aplica pe �ntregul teritoriu al ��rii, astfel c� dorin�a bavarezilor a fost pus� �n practic� sub numele cunoscut ast�zi � Reinheitsgebot.

Legea a r�mas �n vigoare �n cea mai mare parte a secolului al XX-lea, �ns� Curtea European� de Justi�ie a decis �n 1987 c� Reinheitsgebot reprezint� o form� de protec�ionism, astfel c� a eliminat barierele de comer� �i a permis ca �n Germania s� fie importate beri care nu respect� aceast� lege.

Autorit��ile continu� s� aplice aceast� lege �n cazul berilor produse �n Germania, legea purit��ii berii fiind o parte a codului fiscal adoptat �n Germania �n 1993. Berarii germani continu� s� fie fideli acestor reguli str�vechi, etichetele �i reclamele ce promoveaz� berile nem�e�ti subliniind puritatea berilor, calitate apreciat� de cei mai mul�i dintre iubitorii berii din Germania.

Legea purit��ii berii este at�t de apreciat� �n Germania, �nc�t �n 2011 un grup de berari, politicieni �i al�i membri importan�i ai societ��ii a cerut includerea Reinheitsgebot pe lista Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanit��ii, stabilit� de UNESCO (pe care se reg�sesc dou� tradi�ii rom�ne�ti, cea a c�lu�arilor �i a doinei).

�Aceast� lege veche de aproape 500 de ani reprezint� una dintre cele mai vechi reglement�ri a alimentelor din lume. Pentru foarte mult timp, ea a oferit consumatorilor garan�ia c� vor beneficia de un produs absolut pur, gustos �i de o calitate �nalt�. Berea este �i va continua s� fie b�utura na�ional� a Germaniei�, a anun�at la acea vreme Institutul German pentru Puritatea Berii.

Chiar dac� UNESCO nu a inclus p�n� acum Reinheitsgebot pe lista Patrimoniului intangibil, aceast� lege continu� s� reprezinte o influen�� important� asupra berii din �ntreaga lume, iar rolul pe care aceasta l-a jucat �n istoria acestei populare b�uturi merit� cunoscut de fiecare persoan� ce dore�te s� bea o bere preparat� din cele mai bune ingrediente.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la gr�ne la pahar: cum se face berea


Mult� lume bea bere �i o pre�uie�te, dar c��i dintre cei care o beau �tiu cum se face licoarea lor preferat�? Chimie, fizic�, biologie - toate �i aduc contribu�ia la ob�inerea spumoasei b�uturi, �ntr-un proces complex, �n care cuno�tin�ele �tiin�ifice moderne s-au al�turat celor tradi�ionale.



B�uturi categorisite drept bere se fabric� �n toat� lumea, �i fiecare popula�ie le face din ceea ce are la �ndem�n�: resursele locale au determinat tipul berii. �n mare, e vorba despre fermentarea unui lichid ce con�ine amidon - �sta e principiul de baz�. De aici, pornesc varia�iile - foarte numeroase - c�ci amidonul poate proveni din variate surse vegetale, fermentarea se poate face �i ea cu ajutorul a diferite tipuri de drojdie, iar produsului ferment�rii i se pot ad�uga fel de fel de alte ingrediente, care au un efect profund asupra gustului, aromei �i altor �nsu�iri ale produsului final.

De pild�, �n Africa se face bere din r�d�cina bogat� �n amidon a unei plante numite cassava sau manioc, �n Brazilia se folosesc uneori cartofii, �n vreme ce �n Europa sursa amidonului sunt cerealele. Berea pe baz� de cereale este, de fapt, cea mai r�sp�ndit� (cea mai b�ut�, adic�) la ora actual�, motiv pentru care ea ne intereseaz� �n primul r�nd.

Orzul este utilizat de secole �n Europa pentru fabricarea berii

�n Europa, berea de cereale are o tradi�ie veche, dar asta nu �nseamn� c� berea se face azi tot ca acum o mie de ani. Dac� principiile de baz� au r�mas acelea�i, am�nuntele procesului tehnologic s-au modificat, �in�nd pasul cu vremurile. Fabricarea berii , chiar dac� pare s� �in�, uneori, de o alchimie misterioas� (sau a�a ne place nou� s� credem) este azi un proces bine cunoscut �i st�p�nit, �n toat� complexitatea detaliilor sale chimice, fizice, biologice.



Cereale, deci...

Din ce se face berea, a�adar? �Din ce ai�, ar zice un glume�, �i e adev�rat c� accesul la anumite resurse condi�ioneaz� fabricarea oric�rui produs, nu doar a berii. Se utilizeaz� curent orzul, uneori gr�ul, mai recent �i porumbul - toate fiind surse ce furnizeaz� zaharurile ce vor fi supuse ferment�rii.

Dar, istoric, berea a fost asociat� cu orzul, �i din orz se face �i azi cea mai mare parte a berii b�ute �n lumea occidental�; prin urmare, s� �ncepem c�l�toria noastr� virtual� printr-o fabric� de bere imagin�ndu-ne c� avem de-a face cu o bere preparat� �clasic�, din orz.

Primul pas este ob�inerea mal�ului, care nu este altceva dec�t orzul �ncol�it (germinat) �i uscat. �n condi�ii de temperatur� �i umiditate, boabele de orz germineaz�, ceea ce are ca rezultat activarea unor enzime (amilaze) ce vor transforma amidonul din bob �n maltoz�. Amidonul este un polizaharid, o substan�� glucidic� cu o molecul� foarte lung�, format� prin legarea chimic� a mii de molecule mai simple de monozaharide. Imagina�i-v� enzimele ca pe ni�te foarfeci care taie aceste lan�uri moleculare lungi �n fragmente mai mici, de numai dou� unit��i. Aceste fragmente sunt moleculele de maltoz�, care este un dizaharid.

A�adar, avem zaharurile; acum trebuie s� le extragem �ntr-o solu�ie apoas�, pentru a putea �ncepe procesul de fermentare.

Pentru asta, mal�ul se macin� �i se amestec� cu ap� cald�. Zaharurile din mal� trec astfel �n ap�.

�n solu�ia bogat� �n zaharuri - numit� must de bere - enzimele din mal� descompun amidonul �n maltoz�. Mustul de bere este apoi colectat �n cazane uria�e de aram� sau o�el inoxidabil �i este fiert �n jur de o or�. Fierberea concentreaz� solu�ia - apa se evapor�, iar propor�ia de zaharuri cre�te - �i inactiveaz� enzimele r�mase.

Cazanele �n care este fiert mustul de bere pot fi din cupru - material tradi�ional

Alteori, cazanele sunt f�cute din inox - un material modern

�n aceast� etap� se adaug� �i hameiul - inflorescen�ele plantei femele (hameiul este o plant� dioic�, adic� exist� indivizi masculi �i indivizi de sex feminin.) Ad�ugarea hameiului �n bere dateaz� din Evul Mediu; oamenii obi�nuiau s� adauge la mustul de bere diferite plante, dar, cumva, hameiul s-a impus �ntre toate celelalte. Nu �nt�mpl�tor, desigur, ci pentru c� oamenii au apreciat contribu�ia lui: hameiul nu numai c� d� berii o arom� specific� �i gustul am�rui at�t de pre�uit, dar are �i propriet��i bactericide care ajut� la conservarea berii �i stimuleaz� ac�iunea drojdiei. Gustul amar este dat de o substan�� din compozi�ia plantei, numit� lupulin�.

Cu c�t hameiul este fiert mai mult �n bere, cu at�t gustul am�rui este mai pronun�at, dar aroma va fi mai slab�. Cantitatea de hamei, temperatura la care este supus amestecul �i timpul c�t st� hameiul �n contact cu mustul sunt factori care determin� gustul final al berii, iar produc�torii au, pentru fiecare tip de bere pe care �l fabric�, re�ete precise �i chiar �secrete de fabrica�ie�.

Fiecare fabric� de bere are re�etele �i �secretele� ei

Amestecul fiert este apoi r�cit - ajung�nd abia c�ldu�, pentru c� aceasta este temperatura la care �lucreaz� optim drojdia de bere. O temperatur� prea mare ar omor� celulele drojdiei, iar la o temperatur� prea mic�, enzimele din dorjdie nu ar fi activate �i nu ar putea realiza fermentarea.

Dar ce e fermentarea? �n linii mari, �nseamn� transformarea unor glucide �n alcool �i dioxid de carbon, sub ac�iunea unor enzime specifice, care se g�sesc �n celulele unor microorganisme. Asta se petrece �i �n cazul berii: enzime speciale din drojdia de bere transform� maltoza din mustul fiert �i r�cit �n alcool �i CO2.

Pe vremuri, la �nceputurile �ber�ritului�, fermentarea se f�cea sub ac�iunea a�a-numitelor drojdii s�lbatice - ciuperci microscopice din aer. (Noi tr�im �ntr-un �ocean� de microorganisme - sunt peste tot �n jurul nostru: virusuri, bacterii, ciuperci microscopice. Unele sunt patogene �i produc boli, altele sunt inofensive, iar altele sunt utile, iar dintre cele utile, drojdiile sunt cele au contribuit considerabil la evolu�ia cultural�. Cu ajutorul lor am reu�it s� facem p�ine, vin, cidru, bere.) Dar era un proces supus �n mare m�sur� capriciilor hazardului, c�ci fermentarea cu ajutorul drojdiile s�lbatice din aer nu putea fi controlat� �i manipulat� inten�ionat, a�a c� rezultatul nu putea fi perfect uniform de la un lot de bere la altul. Azi, industria berii se bazeaz� pe culturi de drojdie selec�ionate, fiecare fabric� folosind anumite tulpini, cu caracteristici bine cunoscute. Rareori, se mai folosesc drojdii s�lbatice, �n cazul unor beri speciale, care sunt mai degrab� ni�te curiozit��i; de pild�, berea tip lambic, fabricat� �n Belgia.

Bun, deci am ad�ugat drojdia, a trecut o vreme (c�teva s�pt�m�ni), a avut lor fermentarea, iar drojdia s-a depus (sedimentat) la fundul vasului de fermentare. Ce facem acum?

Filtr�m berea, ca s-o facem limpede, eventual ad�ug�m �i ni�te a�a-numi�i agen�i de clarificare, substan�e care �adun� particulele solide din bere, astfel �nc�t acestea pot fi �ndep�rtate mai u�or (asta dac� nu cumva dorim o bere mai rustic�, nefiltrat�, cu un aspect u�or tulbure, care are farmecul ei).

Cazanele unoe mici ber�rii tradi�ionale

Micile ber�rii tradi�ionale folosesc �nc� butoia�ele de lemn

Iar apoi, o ��mpachet�m� �n ambalajul �n care va fi comercializat�. Dac� mici ber�rii tradi�ionale p�streaz�, ici-colo, obiceiul butoiului de lemn, �n fabricile moderne berea se ambaleaz� fie �n butoia�e metalice, din o�el inoxidabil sau aluminiu, de diferite capacit��i (�n Europa cele mai comune sunt cele de 30 - 50 de litri), fie �n sticle, fie �n cutii cilindrice de metal (�doze�), fie �n sticle de plastic (PET). Butoia�ele metalice sunt destinate, �n general, localurilor; din ele, berea se extrage cu ajutorul unui dispozitiv special - un robinet cu valv� - pentru a umple pahar dup� pahar.

Sticlele brune - unul dintre cele mai r�sp�ndite ambalaje utilizate pentru bere

Ast�zi, berea se ambaleaz� adesea �n butoia�e metalice, din aluminiu sau inox

Pe scurt, a�a se face berea, dar, �n realitate, procesul e complex �i fiecare am�nunt are importan�a lui. Cantit��i, timpi, temperaturi, presiuni �i al�i parametri sunt controla�i strict, c�ci orice defec�iune poate distruge armonia procesului �i, implicit, pe cea a produsului finit. De-a lungul fluxului de produc�ie, �ntregul proces este monitorizat; din nicio fabric� de bere modern� nu lipse�te laboratorul de analize, �n care mostre din toate produsele intermediare, precum �i din produsul finit, sunt analizate cu grij�, prin metode specifice, pentru a da siguran�a c� totul merge bine.

Laboratorul de analize este o component� indispensabil� a unei fabrici moderne de bere

Am parcurs un drum lung, timp de milenii, de la vasele de lut ale primilor fabrican�i de bere, vase �n care o pl�mad� de cereale fermenta doar cu ce d�dea natura, p�n� la impresionantele fabrici de azi, cu hale echipate cu utilaje sclipitoare de aram� sau o�el, cu laboratoare performante, cu un flux de produc�ie pus la punct �n cele mai mici detalii. Este un cr�mpei din devenirea speciei umane, din �ndelungata ei evolu�ie cultural�, �n diferitele ei aspecte - alimentar, tehnologic, chiar �i psihologic �i social - evolu�ie care ne-a adus �n stadiul actual, c�nd consumul berii este deopotriv� act alimentar �i fapt de societate, iar fabricarea ei - o performan�� tehnologic�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

S�ngele p�m�ntului: secretul berii tracilor

De obicei, berea este o b�utur� preferat� mai ales de popula�ia masculin� �i asociat� cu evenimentele sportive, ie�irile la iarb� verde sau �n general voia bun� �i petrecerile. Poate tocmai de aceea, pentru mul�i dintre noi, istoria berii nu pare a fi un subiect de studiu prea serios. Totu�i, o astfel de percep�ie a berii reprezint� o perspectiv� limitat� asupra istoriei, c�ci berea ca aliment a avut �i con�inu� s� aib� un rol social foarte important �n via�a de zi cu zi.

Pe continentul nostru, au existat multe popoare consumatoare de bere �nc� din antichitate. Cei mai vesti�i dintre vecini, par a fi de departe tracii care, �mpreun� cu frigienii, au fost descri�i de poetul grec, Arhiloh, drept popoare care �beau berea printr-un tub�.

Ca mai toate popula�iile originare din zonele cuprinse �ntre Mun�ii Balcani �i Rodopi, tracii erau descri�i de c�tre scriitorii clasici drept oameni primitivi �i r�zboinici, adev�ra�i barbari. Primitivismul lor aparent poate fi atribuit, m�car par�ial, faptului c�, p�n� la venirea romanilor, tracii nu se adunau pentru a forma comunit��i stabile precum ora�ele.

Singurele informa�ii pe care le avem despre ei vin din partea grecilor, despre care istoria spune c� ar fi interac�ionat cu tracii �n secolul al VIII-lea �.Hr.. Din scrierile grece�ti reiese c�, din secolul al V-lea �.Hr., tracii �i-au dezvoltat propriul stil de art� care �mprumuta elemente de la cultura greac�, scitic� �i persan�. �n mod deosebit, tracii au creat vase speciale din care se consumau b�uturi �n perioadele de s�rb�toare. Un astfel de vas este �i vestitul corn cu cap de berbec, folosit des de lideri pentru a servi b�uturi alcoolice.

Spre deosebire de vecinii lor macedoneni, tracii nu au reu�it s� ating� o identitate na�ional� de durat�. De-a lungul a c�teva genera�ii, o parte din Tracia a fost ocupat� de cel�i, lucru care a determinat apari�ia unei migra�ii masive a triburilor celtice la �nceputul secolului al III-lea �.Hr. Ca urmarea a unei expansiuni continue, ia na�tere Regatul Celtic Tilis, situat relativ aproape de Mun�ii Balcani.

Totu�i, p�n� la 212 �.Hr, cel�ii au fost alunga�i din Tracia, iar observa�ia lui Arhiloh referitoare la obiceiul tracilor de a consuma bere a fost realizat� cu mult timp �nainte ca cel�ii s� �i fac� prezen�a �n aceste regiuni.

De fapt, se pare c� obiceiul tracilor de a consuma bere este eviden�iat �n marea legend� a lui Dionisis. Legenda spune c� Dionisis, numit de greci zeul vegeta�iei, al pomiculturii, al vinului, al extazului �i al fertilit��ii era originar din regiuni �ndep�rtate, neospitaliere de la nord de Greci, mai exact din teritoriile Traciei sau Figiei, acolo unde b�utura preferat� era berea. Descoperirile istorice realizate de-a lungul timpului vin s� sus�in� ideea c� acest cult a luat na�tere aici, �n Tracia, unde oamenii �l numeau pe Dionisis zeul eliberator de anotimpul rece sau, a�a cum sus�in mul�i speciali�ti, zeul berii.

Pe m�sur� ce cultul a migrat spre Atena, berea �ncepe s� �nlocuiasc� vinul pe care �l consumau grecii, ea devenind principalul liant social �i de bun� dispozi�ie �n societatea elen� antic�. �n Grecia, odat� cu zeul, au fost aduse �i re�etele fabric�rii acestei b�uturii extrem de aromate, numit� �i �s�ngele p�m�ntului�. Istoricii greci au consemnat c� �n zilele de s�rb�toare, participan�ii dansau, c�ntau �i consumau alcool p�n� c�nd corpurile lor tremurau de extaz. Oamenii credeau c� secretul originilor dionisiene se aflau �n vin �i bere, b�uturi despre care spuneau c� de�in ingrediente divine, capabile s� redea extazul.

Unii istorici sus�in c�, de multe ori, Dionisis este �ntruchipat purt�nd o coroan� din boboci de mac. F�c�nd leg�tura �ntre efectele opiului �i extazul de care se vorbea �n cronici, speciali�tii se �ntreab� dac� nu cumva tracii obi�nuiau s� adauge opiu �n bere. Aceast� idee este sus�inut� �i de cercet�rile arheologice. Se pare c� �n secolele VI - V �.Hr. cultul lui Dionisis s-a infiltrat gradual �n societatea �i cultura greceasc�. Odat� ce a �nceput s� fie venerat, Dionisis a devenit extrem de influent. A�a se face c�, �n secolul al IV-lea, �n era lui Aristotel �i Platon, acesta devenise cel mai practicat ritual religios elenistic.

Totu�i, este posibil ca Dionisis s� fi fost doar zeul berii, a�a cum �l numeau tracii, f�r� s� fi avut leg�tur� �i cu vinul. Dac� acum, mai toat� berea (cu foarte pu�ine excep�ii) con�ine hamei, ar trebui s� subliniem c� acesta este un ingredient al ei relativ nou. El a fost ad�ugat abia �n jurul anilor 1000 - 1200 d.Hr.. Prin urmare, de-a lungul istoriei, berea nu a avut mereu acela�i gust.

Berea f�r� hamei are un gust diferit de cea �nt�lnit� la tot pasul, iar cunosc�torii spun c� ea se asem�n� foarte mult cu vinul. Lipsa hameiului am�rui face ca gustul orzului �i al mal�ului s� persiste �n bere �i s� �i dea un gust dulceag asem�n�tor cu cel al vinului, ceea ce �nseamn� c� berea din antichitate era cu totul alt� b�utur� dec�t cea pe care o �tim azi.

Asem�narea de gust dintre vin �i berea f�r� hamei a f�cut ca mul�i oameni din antichitate s� confunde cele dou� b�uturi. A�a se explic� de ce vinul ca, termen, este �nt�lnit mai des printre relat�rile anticilor.

A�adar, este foarte posibil ca multe cronici, care relev� consumul de vin �i importan�a sa �n via�a cotidian� din antichitate, s� se refere, de fapt, la bere sau �i la bere �i la vin.

Totu�i, de-a lungul istoriei, pe l�ng� Dionisis au existat mai mul�i zei ce au fost idolatriza�i �i venera�i de popoare �ntregi. Unele scrieri sus�in c� Silenus ar fi fost un alt zeu grec al berii, un companion al lui Dionisis. �n cele mai multe opere de ar� el este redat drept un b�rbat supraponderal, mereu binedispus �i turmentat care este sus�inut fie de m�gari fie de satirii lui Dionisis (creaturi mitice jum�tate om, jum�tate �ap). Lor li se al�tura zei�a sumerian� Ninkasi despre care se spunea c� de�ine re�eta secret� pentru crearea berii adev�rate, zeul aztec al be�iei �i al fertilit��ii, Tepoztecatl, Mbaba Mwana Waresa, zeitatea din mitologia Zulu despre care se credea c� ar fi creat prima bere comestibil�, Yasigi, zei�� venerat� �n anumite p�r�i ale Africii etc.

De asemenea, a�a cum grecii considerau c� Dionisis era cel care inventase berea, egiptenii erau siguri c� aceast� b�utur� fusese creat� de Osiris, care era asociat, �n primul r�nd cu fertilitatea, moartea �i �nvierea. Osiris a fost considerat zeul care a introdus berea �n �inuturile �n care locuitorii nu erau familiariza�i cu vinul.

Prin urmare, mitologia ne arat� importan�a berii �n via�a social� a oamenilor din antichitate. Dac� aceast� b�utur� nu ar fi fost at�t de �ndr�git� de greci, este pu�in probabil ca mitul lui Osiris s� fi fost adoptat at�t de repede �i la o scar� at�t de mare. Chiar dac� aceast� confuzie de gust i-a determinat pe mul�i s� cread� c� berea este un alt tip de vin, unele scrieri �i mai ales, unele opere de art� sus�in importan�a acestei b�uturi �i prezint� fericirea �i �nc�ntarea cu care ea era consumat�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cea mai veche sticla cu bere din lume


O echipa de scafandri finlandezi care executa o misiune de scufundari in apele Marii Baltice a revenit la suprafata cu un �trofeu� neobisnuit. O sticla sigilata de bere, veche de aproximativ 150 de ani.

Surprizele scafandrilor nu s-au terminat deloc aici. Scufundarile ulterioare au dus la recuperarea mai multor sticle de bere apartinand aceluiasi transport din populara bautura. Lazile de bere s-au scufundat odata cu corabia care le transporta din Anglia spre Finlanda.

Temperatura constanta a apei si lumina scazuta de la adancimea de 50 metri, unde au fost gasite lazile de bere, au reprezentat conditii ideale pentru pastrarea calitatii berii. Presiunea subacvatica nu a permis ca apa marii sa intre in nicio sticla.

Valoroasa colectie de bauturi alcoolice nu este prima descoperire de acest gen de pe epavele din largul coastelor maritime finlandeze. Chiar la inceputul acestui an, nu mai putin de 70 de sticle cu sampanie au fost recuperate de pe o alta epava esuata in apele teritoriale finlandeze.

Conform tuturor estimarilor, in acest caz este vorba despre cele mai vechi sticle de sampanie din lume, iar pretioasa bautura este inca potabila. Sticlele de sampanie au fost descoperite pe epava unui vas comercial scufundat in secolul 19, in timp ce naviga dinspre portul Gdansk spre Golful Finlandei. Conform unor istorici, sampania era destinata membrilor familiei imperiale ruse.

Studiile de laborator au stabilit ca sampania a fost produsa inainte de anul 1825, iar designul sticlelor este unul tipic pentru anul 1780. Pe baza formei unice a dopurilor de pluta, expertii suedezi in vinuri rare sustin ca sampania apartine faimoasei marci Veuve Clicquot. Pretul unei astfel de sticle a fost stabilit la circa 68.000 euro.

Descoperirea lazilor de sampanie a iscat deja un proces la tribunal intre scafandrul suedez Christian Ekstron, care a descoperit si baut prima sticla, si Aland Maritime Historical Society, care il acuza pe scafandru ca ar fi furat si ascuns datele referitoare la pozitia epavei.

Soarta sticlelor de bere si sampanie urmeaza sa fie definitivata cat de curand. Conform legilor locale, obiectele mai vechi de o suta de ani sunt considerate relicte si apartin autoritatilor din Aland.

Sursa: RiaNovosti

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum trebuie s� bei berea pentru a fi mai gustoas�? Pahare speciale �n loc de vechile halbe


Dac� berarii se �ntrec �n re�ete c�t mai deosebite care s� fac� berea mai gustoas�, modul �n care aceast� popular� b�utur� este servit� este deseori neglijat. Compania Spiegelau, care fabric� sticl�, a decis s� schimbe acest lucru �i a conceput dou� tipuri de pahare speciale pentru bere.

Aceste pahare, care se v�nd �n set de 2 buc��i pentru 24,90 de dolari, men�in berea mai rece �i mai spumoas� mai mult timp, dar o fac �i mai gustoas�.

Paharele asigur� mai multe bule �n b�utur�, care sunt esen�iale pentru o bere apreciat�. Bulele se formeaz� �n imperfec�iunile din sticl�, iar baza special� a acestor pahare m�re�te suprafa�a unde se pot forma bulele.

�n plus, forma curbat� a sticlei determin� particulele aromate s� ajung� direct �n n�rile consumatorilor, unde este perceput� 75% din aroma berii. Apoi, forma specific� a paharului trimite b�utura direct pe mijlocul limbii, unde se afl� mai mul�i receptori de gust.

De asemenea, unul din cele dou� tipuri de pahare speciale are o baz� �nclinat�, astfel c� lichidul �i va p�stra spuma ini�ial�, cu fiecare �nghi�itur� luat� de consumator, deci spuma nu dispare dup� ce berea este turnat� �n pahar.

Paharele produse de Spiegelau con�in foarte mult cuar�, de aceea au pere�ii extrem de sub�iri. Astfel, berea se va p�stra rece mai mult timp, dup� cum a ar�tat un experiment realizat de jurnali�tii de la Popular Science.

Ei au observat c� berea din aceste pahare este cu 2,5 grade mai rece dec�t berea din halbe, dup� 5 minute de la turnare.

O halb� de bere are pere�ii drep�i, deci lichidul va curge foarte rapid �n gur�, duc�nd la un reflex natural care va face limba s� apese pe din�i, pentru a preveni �necarea.

Din acest motiv, berea nu va intra �n contact cu to�i receptorii de gust de pe limb�, iar dac� �i ocole�te pe cei care percep gustul dulce, atunci b�utura va p�rea amar�.

Totodat�, halbele duc la �nc�lzirea mai rapid� a berii, iar o bere mai cald� va avea mai pu�in dioxid de carbon �i va fi mai pu�in apreciat�.

Sursa: Popular Science, Wine Enthusiast

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cea mai ciudat� b�utur� din lume? O companie din SUA a lansat berea cu praf lunar


Un nou sortiment de bere, denumit Celest Jewel, include �n re�eta sa de preparare o anumit� cantitate de praf lunar �i a fost lansat pe pia�� de o companie american� cu scopul de a celebra echinoc�iul de toamn� din acest an, informeaz� dailymail.co.uk.

Noul tip de bere a fost creat de compania Dogfish Head din statul american Delaware, �n colaborare cu ILC Dover, o alt� companie local�, renumit� pentru faptul c� a creat costumele purtate de astronau�ii americani �n timpul misiunilor din seria "Apollo".

Potrivit creatorilor s�i, Celest Jewel are o arom� de "mal� cleios, p�ine pr�jit�, caramel fin" �i "un u�or gust de ierburi am�rui".

Praful lunar con�ine �n principal minerale �i sare, ajut�nd procesul de fermentare a drojdiei, oferind totodat� "o arom� teluric� subtil�, dar complex�".

Berea Celest Jewel are o concentra�ie de alcool de 5%. Cutiile cu bere sunt comercializate al�turi de o serie de suporturi fabricate dintr-un material folosit la confec�ionarea costumelor de astronau�i.

�nveli�ul extern al acestor suporturi include un tip de �es�tur� alb� deosebit de rezistent� (Gore-Tex), iar �nveli�ul interior este protejat printr-o alt� �es�tur� rezistent�, confec�ionat� din Nomex �i Kevlar.

Culoarea acestora limiteaz� absorb�ia de energie solar�. �es�tura Nomex asigur� protec�ia ignifug�, iar stratul de Kevlar previne de�irarea �es�turii.

Toate materialele folosite la fabricarea acestor suporturi rezist� la condi�iile vitrege din spa�iu - temperaturi care oscileaz� �ntre +156 grade Celsius �i -156 grade Celsius -, impactul cu un micrometeorit care se deplaseaz� cu viteza de 18 kilometri pe secund�, radia�ii solare �i vidul cosmic.

Berea Celest Jewel este comercializat� deocamdat� doar �n Statele Unite, fiind inclus� �n meniul barului pe care compania Dogfish Head �l de�ine �n localitatea Rehoboth Beach din Delaware.

Aceea�i companie a creat �n trecut �i alte sortimente insolite, precum Chicha - pe baz� de porumb �i saliv� -, Midas Touch - care include sedimente g�site �n vasele cu b�uturi descoperite �n morm�ntul regelui Midas, g�sit pe teritoriul actual al Turciei -, dar �i Chateau Jiahu - con�in�nd ingrediente asem�n�toare acelora dintr-o b�utur� veche de 9.000 de ani, g�sit� l�ng� un dig din China.

Surse: Mediafax, Dogfish

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Creierul ne recompenseaz� cu senza�ii pl�cute atunci c�nd simte gustul de bere

Simpla gustare a berii duce la stimularea dopaminei din creier, substan�a asociat� senza�iei de recompens�

Gustul berii, chiar �i f�r� niciun efect provocat de alcool, duce la stimularea unei substan�e chimice din creier asociate recompensei, arat� o nou� cercetare ce studiaz� modul �n care oamenii devin dependen�i de alcool.

Neurologii de la Universitatea Indiana au solicitat celor 49 de b�rba�i care au acceptat s� participe la acest studiu s� bea fie berea lor preferat�, fie Gatorade (o b�utur� pentru sportivi non-alcoolic�) �n timp ce creierul le era scanat cu un aparat PET (positron emission tomography).

Cercet�torii doreau s� studieze dopamina, o substan�� chimic� dintr-o regiune a creierului cunoscut� sub numele de �ventral striatum� care ne d� senza�ia de recompens�.

Voluntarii primeau bere �n doze foarte mici � doar 15 mililitri, aproximativ cantitatea ce �ncape �ntr-o lingur�, la fiecare 15 minute � astfel �nc�t creierul s� poat� fi scanat f�r� a se resim�i influen�a alcoolului.

Cercet�torii au descoperit c� simpla gustare a berii ducea la stimularea receptorilor de dopamin�, iar efectul era mult mai mare dec�t atunci c�nd voluntarii beau Gatorade, de�i mul�i dintre participan�ii la studiu au afirmat c� prefer� gustul b�uturii dulci.

De asemenea, oamenii de �tiin�� au descoperit c� efectul observat �n cazul dopaminei era mult mai mare �n cazul voluntarilor ce aveau �n familie cazuri de alcoolism.

�Credem c� este primul experiment efectuat pe oameni care arat� c� simplul gust al unei b�uturi alcoolice, f�r� efectul intoxicant al alcoolului, poate provoca aceast� reac�ie a dopaminei �n �centrul de recompens� al creierului�, a comentat David Kareken, profesorul de neurologie care a coordonat aceste experimente.

Dopamina este asociat� de mult� vreme cu senza�ia de �poft�, mai multe relat�ri suger�nd c� aceasta poate fi stimulat� de sunetul, imaginea sau chiar mirosul unui bar.

Din acest motiv, cercet�torii �ncearc� s� identifice tehnici care s� permit� minimizarea sau evitarea acestor stimuli. �n schimb, speciali�tii �n farmacologie �ncearc� s� identifice tratamente care s� blocheze reac�ia celulelor la dopamin�.

Studiul publicat �n jurnalul Neuropsychopharmacology a fost �nt�mpinat cu reac�ii diferite. Unii speciali�ti consider� c� este vorba despre o cercetare inovatoare, pe c�nd al�ii sus�in c� este un studiu prea mic, fiind totodat� surprin�i de faptul c� o istorie a alcoolismului �n familie prezenta o leg�tur� o reac�ie mai mare a dopaminei.

��tim c� expunerea la astfel de recompense condi�ionate este uneori un stimul care �i face pe cei care au renun�at la o dependen�� s� cedeze �i s� cad� iar prad� viciului�, a comentat Dai Stephens. profesor de psihologie experimental� la Universitatea Sussex. ��n�elegerea mecanismelor care stau la baza diferen�elor observate �ntre indivizii predispu�i la alcoolism �i cei ce nu sunt predispu�i ar putea permite identificarea unor metode de reducere a riscurilor�, a concluzionat Stephens.

Sursa: AFP

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Berea: o halb� de efecte benefice


�Berea e doctorie!� De c�te ori a�i auzit, spuse cu emfaz�, vorbele astea? Ca �i titlurile de genul �Berea - aliment �i medicament�, ce apar prin diverse publica�ii, afirma�ia peremptorie - �Hai, dom�le, c� berea e un medicament, nu �tii?� - reflect� o convingere ad�nc �nr�d�cinat� privind virtu�ile terapeutice ale b�uturii cu pricina, care sunt, pentru unii, scuza perfect� pentru a bea bere cu nemiluita. Cum st�, de fapt, treaba cu �nsu�irile t�m�duitoare ale berii? S� recurgem la rezultatele unor cercet�ri medicale recente pentru a afla dac� berea e �ntr-adev�r �bun� de leac� - �i �n ce m�sur� - sau doar a�a le place unora s� cread�.

Ce con�ine berea?

Ap�, �n propor�ie de peste 90%; alcool - �n general �ntre 4% �i 6%, �n func�ie de tip �i marc�; mici cantit��i de maltoz� (un glucid provenit din zaharurile din cereale) �i diverse substan�e cu importan�� pentru s�n�tate, provenite din drojdia de bere: magneziu, seleniu, potasiu, fosfor, crom, vitamine B.

Dac� l�s�m la o parte apa - care are rostul ei �n hidratarea organismului - reiese c� principalul ingredient activ din bere este, de fapt, alcoolul. Prin urmare, orice evalu�ri ale efectelor berii asupra s�n�t��ii trebuie s� �in� seama de prezen�a alcoolului. Mai deriv� de aici o concluzie de bun-sim�, �i anume c�, fie berea c�t de bun� pentru s�n�tate, efectele ei, pe termen lung ca �i pe termen scurt, depind de cantitatea consumat�: mai mult nu �nseamn� obligatoriu mai bun.

Acestea fiind zise exist�, �ntr-adev�r, numeroase studii care atest� efectele benefice ale unui consum moderat de bere. Ca �ntotdeauna, nivelul consumului este cheia. Consumul abuziv de alcool aduce cu sine efecte nocive asupra ficatului �i altor organe interne.

Volumul cercet�rilor privind efectele berii asupra s�n�t��ii este surprinz�tor de mare; o ampl� literatur� medical� documenteaz� aceast� preocupare. Studiile publicate pe aceast� tem� numai �n secolul XXI ar umple un tratat gros. Cum �n spa�iul restr�ns al unui articol nu le putem lua la r�nd pe toate, iat� c�teva dintre cele mai recente �i interesante descoperiri legate de bere.

Chiar alcoolul din bere are importan�a lui, deoarece studii recente au ar�tat c� un consum moderat de alcool are un efect protector asupra s�n�t��ii mentale, de pild�. Un studiu realizat pe mai mult de 11.000 de femei �i ale c�rui rezultate au fost publicate �n 2005 arat� c� persoanele care consumau o cantitate moderat� de alcool - maximum 15 g alcool pe zi - erau �n form� mai bun� din punct de vedere cognitiv dec�t cele care nu beau deloc.

Cea de-a doua surs� de binefaceri din bere ar fi drojdia de bere, care con�ine cantit��i mari de substan�e nutritive, benefice. O parte din aceste substan�e rezist� �n procesul fabric�rii �i se reg�sesc �n produsul finit - berea -, chiar dac� unele studii mai vechi sus�in c� filtrarea reduce con�inutul de asemenea substan�e.

Ce mai exist� �n bere? Hamei. Bun �i acesta; iat�, un alt studiu indic� faptul c�, �n cazul femeilor, un consum moderat de bere ar avea un efect protector asupra oaselor, �n perioada de postmenopauz�, iar alte cercet�ri sugereaz� c� responsabil de acest efect ar fi hameiul.

�n aceast� etap� a vie�ii, oasele tind s� devin� mai fragile, c�ci densitatea �esutului osos scade, din cauza reducerii secre�iei de hormoni estrogeni, care au un rol protector asupra oaselor.

Pierderea de mas� osoas� dup� menopauz� este adesea comb�tut� cu ajutorul terapiei hormonale de substitu�ie, prin administrarea de preparate hormonale sintetice care s� �nlocuiasc� estrogenul. Dar aceste preparate hormonale pot avea efecte adverse, astfel �nc�t nu �ntotdeauna medicii le recomand� �i pacientele le accept�. Berea consumat� cu modera�ie pare s� aib� �i ea un efect protector, suplinind �ntruc�tva func�ia estrogenilor.

Acest efect a fost atribuit de cercet�tori unei substan�e din categoria fitoestrogenilor, (compu�i vegetali care au, �n organismul uman, o ac�iune similar� cu cea a hormonilor estrogeni proprii), �care ar merita investigat� �n continuare�, au spus autorii studiului.

�i, �ntr-adev�r, �n aceea�i publica�ie a ap�rut, �n 2006, o lucrare �n care autorii descriau o substan�� extras� din hamei: 8-prenylnaringenina (8-PN), cu puternice propriet��i fitoestrogenice.

Studii ulterioare au verificat efectul acestei substan�e; de exemplu, a fost testat un supliment alimentar cu extract de hamei, �mbog��it cu 8-PN, constat�ndu-se c� o doz� de 100 micrograme 8-PN reducea semnficativ unele dintre simptomele nepl�cute ale menopauzei, precum valurile de c�ldur� �i altele. Interesant: o cantitate mai mare - 250 micrograme - nu a avut efecte mai intense, ci mai slabe, ceea ce scoate din nou �n eviden�� importan�ei dozei, indiferent de ce substan�� e vorba: mai mult nu �nseamn� neap�rat mai bine.

Prin urmare, s-ar p�rea c� o halb� de bere, c�nd �i c�nd, nu d�uneaz� doamnelor aflate �n aceast� etap� a vie�ii, ci dimpotriv�.



�ntrebarea de 100 de puncte: �ngra�� sau ba?

Dar - trec�nd acum la b�rba�i - cum r�m�ne cu �burdihanul de bere�? Tradi�ional, despre burto�ii care beau bere mult� se spune (�i se crede) c� �i-au dob�ndit impozanta proeminen�� abdominal� pe seama sus-numitei b�uturi, de unde �i numele de �burt� de bere� (beer belly), dar cercet�ri ceva mai recente pun sub semnul �ntreb�rii aceast� convingere.

Chestia cu �berea �ngra�� trebuie privit� nuan�at. Evident, un aspect de luat �n seam� este cel al caloriilor din alcool. Prea adesea, b�uturile alcoolice sunt privite ca ni�te non-alimente, f�r� calorii, c�nd, de fapt, con�inutul lor caloric este destul de important. Alcoolul are 7 calorii/gram, �tia�i? Ceva mai pu�in dec�t gr�simile (cca. 9 cal/g), dar mult mai mult dec�t zah�rul (4 cal/g). Berea nu con�ine, de obicei, cantit��i mari de alcool �i; totu�i alcoolul exist� acolo �i trebuie pus la socoteal�.

�ns� investiga�ii mai recente sugereaz� c� burdihanul de bere ar fi, mai degrab�, asociat supraalimenta�iei �i lipsei de tonus muscular (consecin�� a sedentarismului) dec�t consumului de bere, �n sine. Fire�te, pe undeva lucrurile se leag� �ntre ele: dac� ��i petreci ore �n �ir a�ezat pe scaun la c�rcium�, b�nd bere dup� bere �i m�nc�nd diverse chestii care �merg cu berea� (�i care, de obicei, nu sunt castrave�i cruzi ori ceva la fel de hipocaloric), este evident c� silueta va tinde spre modelul pitoresc, dar nes�n�tos al �burdihanului de bere�. Ideea ar fi, deci, un consum de bun-sim�, integrat �ntr-un mod de via�� s�n�tos. Fiindc� - nu-i a�a? - nu-i totuna dac� bei 5 sticle de bere st�nd trei ceasuri pe scaun �i m�nc�nd cartofi pr�ji�i, cu sare mult� - ca s� mearg� berea - sau dac� te rehidratezi �i tu cu o halb� dup� ce ai asudat dou� ore muncind �n gr�din� sau juc�nd fotbal.

Berea pare s� fie, a�adar, o b�utur� care are beneficiile ei (nu pu�ine), cu condi�ia de a fi socotit� exact drept ceea ce este - o b�utur� alcoolic� - de�i slab alcoolic� - �i de a �ine seama de alcoolul din ea sub toate aspectele. Acestea fiind zise... hai noroc �i s�n�tate!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Antibioticul din bere


Povestea antibioticelor nu incepe odata cu inventarea penicilinei in 1928, de catre Sir Alexander Fleming, ci in urma cu 2.000 de ani, in Sudan, gratie nubienilor care au descoperit principiul acestora in bere.

Potrivit unui studiu publicat in "American Journal of Physical Anthropology", populatia care traia in urma cu 2.000 de ani pe teritoriul Sudanului de astazi a invatat sa produca tetraciclina pe parcursul fermentarii berii, si se foloseau de ea pentru a trata infectiile.

Descoperirea vine dupa ce un antropolog a gasit urme de antibiotic in oasele nubienilor care au trait in Sudan intre anii 350 si 500 d. Ch.
Sursa: ANSA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A fost conceput� prima bere ce poate fi b�ut� �n spa�iu! (VIDEO)

Doi antreprenori australieni sper� s� poat� duce berea p�n� �n spa�iul cosmic. �in�nd seama de evolu�ia rapid� a noii afaceri a turismului spa�ial, cei doi au dezvoltat o bere mai tare, despre care afirm� c� va putea fi fi b�ut� �n condi�iile speciale existente la bordul navelor spa�iale.

"Va fi prima bere creat� special pentru a fi b�ut� �n condi�ii de gravita�ie zero, odat� cu apari�ia turismului spa�ial" sus�ine Jaron Mitchell, proprietarul 4 Pines Brewing Company.

Mitchell, care dezvolt� berea spa�ial� �mpreun� cu Jason Held, consider� c� e timpul pentru o astfel de inven�ie, av�nd �n vedere c� ru�ii au transportat deja turi�ti �n spa�iu, iar Richard Branson construie�te infrastructura pentru propria afacere �n domeniul turismului spa�ial, Virgin Galactic.

Cei doi au decis c� o bere neagr�, aromat�, mai tare, ar putea fi ideal� pentru a contracara sc�derea sensibilit��ii gustative care are loc atunci c�nd, �n spa�iu, limba se umfl�.

Odat� creat "prototipul", antreprenorii au pl�tit pentru o c�l�torie deasupra Floridei, ca s� testeze berea �n condi�ii de gravita�ie zero. Pentru aceast� c�l�torie, echipa a recrutat un expert �n microgravita�ie de la organiza�ia Astronauts4Hire, pentru a-l folosi drept subiect.

Subiectul a consumat aproape un litru de bere �n timpul secven�ei de zbor cu gravita�ie zero, dar a �nt�mpinat dificult��i �n p�strarea sticlei de bere la gur�. O alt� problem� a fost faptul c�, �n spa�iu, lichidele nu curg; deoarece �n spa�iu ac�ioneaz� doar tensiunea superficial�, nu �i for�a gravita�ional�, un pahar plin poate fi �ntors cu gura �n jos, lichidul r�m�n�nd tot �n pahar.

De�i, �n ceea ce prive�te gustul, actuala re�et� e potrivit� pentru o bere b�ut� �n spa�iu, sunt necesare mai mai multe studii �i teste; printre altele, cercet�torii vor s� afle care este impactul alcoolului asupra corpului �n condi�ii de gravita�ie zero.

La celelalte inconveniente se adaug� carbonatarea. �n spa�iu, lichidul nu se separ� u�or de bulele de dioxid de carbon, a�a c� acest gaz nu poate fi eliminat - dec�t pe gur�, �mpreun� cu lichidul, ceea ce nu e deloc pl�cut.

"La sf�r�itul unei zile �n spa�iu ai putea bea o bere f�r� acid, dar nu ar avea un gust prea bun, deoarece ar sem�na mai mult cu un ceai cu alcool", sus�ine Held.



Sursa: Reuters

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2014-07-23 19:18:15A fost conceput� prima bere ce poate fi b�ut� �n spa�iu! (VIDEO)

Doi antreprenori australieni sper� s� poat� duce berea p�n� �n spa�iul cosmic. �in�nd seama de evolu�ia rapid� a noii afaceri a turismului spa�ial, cei doi au dezvoltat o bere mai tare, despre care afirm� c� va putea fi fi b�ut� �n condi�iile speciale existente la bordul navelor spa�iale.

"Va fi prima bere creat� special pentru a fi b�ut� �n condi�ii de gravita�ie zero, odat� cu apari�ia turismului spa�ial" sus�ine Jaron Mitchell, proprietarul 4 Pines Brewing Company.

Mitchell, care dezvolt� berea spa�ial� �mpreun� cu Jason Held, consider� c� e timpul pentru o astfel de inven�ie, av�nd �n vedere c� ru�ii au transportat deja turi�ti �n spa�iu, iar Richard Branson construie�te infrastructura pentru propria afacere �n domeniul turismului spa�ial, Virgin Galactic.

Cei doi au decis c� o bere neagr�, aromat�, mai tare, ar putea fi ideal� pentru a contracara sc�derea sensibilit��ii gustative care are loc atunci c�nd, �n spa�iu, limba se umfl�.

Odat� creat "prototipul", antreprenorii au pl�tit pentru o c�l�torie deasupra Floridei, ca s� testeze berea �n condi�ii de gravita�ie zero. Pentru aceast� c�l�torie, echipa a recrutat un expert �n microgravita�ie de la organiza�ia Astronauts4Hire, pentru a-l folosi drept subiect.

Subiectul a consumat aproape un litru de bere �n timpul secven�ei de zbor cu gravita�ie zero, dar a �nt�mpinat dificult��i �n p�strarea sticlei de bere la gur�. O alt� problem� a fost faptul c�, �n spa�iu, lichidele nu curg; deoarece �n spa�iu ac�ioneaz� doar tensiunea superficial�, nu �i for�a gravita�ional�, un pahar plin poate fi �ntors cu gura �n jos, lichidul r�m�n�nd tot �n pahar.

De�i, �n ceea ce prive�te gustul, actuala re�et� e potrivit� pentru o bere b�ut� �n spa�iu, sunt necesare mai mai multe studii �i teste; printre altele, cercet�torii vor s� afle care este impactul alcoolului asupra corpului �n condi�ii de gravita�ie zero.

La celelalte inconveniente se adaug� carbonatarea. �n spa�iu, lichidul nu se separ� u�or de bulele de dioxid de carbon, a�a c� acest gaz nu poate fi eliminat - dec�t pe gur�, �mpreun� cu lichidul, ceea ce nu e deloc pl�cut.

"La sf�r�itul unei zile �n spa�iu ai putea bea o bere f�r� acid, dar nu ar avea un gust prea bun, deoarece ar sem�na mai mult cu un ceai cu alcool", sus�ine Held.



Sursa: Reuters

youtu.be/uUh4w68yNGk

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Impotriva violentei la betie: pahare de bere �securit�


In Marea Britanie, masurile de prevenire a incidentelor violente din pub-uri includ introducerea unor noi modele de pahare de bere, facute dintr-o sticla speciala, care nu se face tandari la impact.

Guvernul britanic va sprijini masura introducerii noilor pahare, in efortul de a reduce numarul incidentelor soldate cu raniri, petrecute in carciumi.

Statistici recente au aratat ca bataile cu pahare de bere sparte se soldeaza cu numeroase raniri care necesita ingrijiri medicale, implicand costuri de cca. 115 milioane de euro anual din partea sistemului national de sanatate.

In anul 2009, au fost inregistrate, in Anglia si Tara Galilor, 87.000 de incidente in care pahare de sticla, sparte, au fost folosite ca arme, avand drept consecinta plagi taiate si injunghiate.

Prin urmare, guvernul a lansat un concurs de proiecte pentru conceperea unor pahare mai "sigure".

Finalistele sunt doua modele numite Glas Plus si Thin Wall; cele doua firma proiectante au folosit tehnologii diferite, dar ambele prototipuri au in comun utilizarea unor straturi de sticla si rasina, precum si faptul ca nu produc cioburi taioase, ci se sparg in bucati care raman prinse una de alta, astfel incat paharul, chiar spart, nu mai devine o arma periculoasa.

Sursa: CBC

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Donezi sange? Primesti bere!


Cascade Regional Blod Service, un centru de recoltate sanguina din Tacoma, a devenit celebru peste noapte in urma deciziei de a oferi cate o bere gratis fiecarui voluntar care accepta sa doneze sange pentru urgentele medicale tot mai frecvente.

Neobisnuita metoda de promovare a beneficiat de sprijinul unui numar de 6 pub-uri si berarii din orasul Tacoma, ai caror proprietari s-au declarat mai mult decat incantati de oportunitatea de a servi o cauza umanitara.
"La inceput a fost foarte hazliu sa vedem cozile de oameni care se inghesuiau la centrul de recoltare. Cascade este primul centru din statul Washington unde a fost lansata promotia "Pint-forPint BloodDrive", declara Jamie Pernaa, directorul de comunicare al centrului de recoltare sanguina. Donatorii de sange trebuie sa aiba peste 21 de ani, urmand ca fiecare sa primeasca cate un cupon special pe care este trecuta sedinta de donare de sange, alaturi de cantitatea de bere primita.

Donatorii obisnuiesc sa serveasca masa la pub-urile respective, urmand sa se intoarca in aceleasi locatii pentru a savura linistiti berile promise, dupa ce au donat in prealabil sange. Metoda a avut un asemenea feed-back incat Karen Minahan, purtatoarea de cuvant a organizatiei Mothers Against Drunk Driving, a declarat ca forul local pe care il reprezinta nu are nimic de obiectat impotriva neobisnuitei promotii, atata timp cat acesta indeplineste toate cerintele emise de Washington State Liquor Board Regulations si nicio bere nu este servita minorilor.

Sursa : The News Tribune

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cea mai tare bere din lume, in cea mai macabra prezentare

O firma scotiana a lansat o bere � editie limitata - care contine nu mai putin de 55% alcool si care se remarca si printr-un mod de servire cel putin bizar: sticlele au fost introduse in interiorul blanurilor argasite ale unor animale � iepuri, veverite si hermine.

Compania BrewDog a produs numai 12 sticle din berea cu pricina (botezata The End of History) care, puse in vanzare la pretul de 500 lire sterline sticla, s-au vandut in patru ore.

Compania e cunoscuta pentru berile neobisnuite, cu continut alcoolic ridicat, dar si cu nume provocatoare, pe care le produce. Printre produsele sale se numara doua tipuri de bere cu 32% alcool, numite Tactical Nuclear Penguin si, respectiv, Trashy Blonde.

Criticii considera ca astfel de produse incurajeaza un consum excesiv de alcool, iar aparatorii drepturilor animalelor au criticat in mod special ultima creatie - The End of History - pentru a fi adus in scena animale omorate, pe post de decor pentru sticle.

Compania BrewDog afirma insa ca doreste sa forteze limitele, sa dea fabricarii si consumului de bere o dimensiune artistica si sa schimbe perceptia consumatorilor in privinta savurarii berii, scotandu-i din banalitate si asociind fenomenului aspecte provocatoare, inedite, chiar socante.

Surse: Sky News

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Berea � motorul civilizatiei umane

Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Simon Fraser din Canada tine sa demonteze mitul conform caruia oamenii din neolitic au pus bazele agriculturii pentru a obtine hrana. Mai mult, aceiasi cercetatori sunt convinsi ca plantele erau folosite pentru prepararea berii, bautura servita cu ocazia evenimentelor religioase si a sarbatorilor.

"Exista dovezi ca grupuri de oameni neolitici, mai precis din cultura Natufiana, au pus bazele agriculturii, indeletnicire considerata creatoarea civilizatiei umane, nu pentru a obtine hrana ci bere. Procesul cultivarii cerealelor si al transformarii lor in hrana este unul extrem de complicat, iar dovezile arheologice arata faptul ca ele nu constituiau hrana oamenilor de acum 11.500 de ani. Este mult mai plauzibil ca stramosii nostri sa fi folosit cerealele pentru a obtinea bauturi alcoolice. Nu uitati ca berea era considerata o bautura sacra in mai toate civilizatiile antice", afirma Brian Hayden, unul dintre specialistii implicati in proiect.

Prepararea bauturilor alcoolice este o indeletnicire ale carei urme se regasesc in neolitic, iar dovezile arata ca ea era practicata in mod curent atat in China, Siria, Sudanul de azi cat si in sudul Europei.

Sursa: Livescience

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Berea ca moned� �n Mesopotamia �i Egipt

Primii pa�i ai civiliza�iei umane au fost f�cu�i �n �Cornul Abunden�ei�, regiunea din Orientul Mijlociu care la finalul ultimei glacia�iuni s-a transformat �ntr-un t�r�m favorabil florei �i faunei. Atra�i de condi�iile ideale de via�� din �semiluna fertil�, a�a cum i se mai spune acestei regiuni, oamenii s-au a�ezat aici, adopt�nd treptat cultivarea p�m�ntului ca stil de via�� �n locul celui de v�n�tor-culeg�tor.

�n aceast� regiune avea s� apar� prima civiliza�ie din istoria omenirii: cea din Mesopotamia. Acest nume �nseamn� �t�r�mul dintre r�uri� �i desemna zona dintre r�urile Tigru �i Eufrat, Irakul de ast�zi. At�t istoria berii c�t �i cea a civiliza�iei umane �i au punctul de start �n aceast� regiune, �n care oamenii s-au stabilit pentru prima dat� �n sate pe m�sur� ce agricultura a devenit principala surs� de hran�.

Berea ca simbol al civiliza�iei

Mesopotamia era o c�mpie vast� �i fertil� care prezenta un important dezavantaj: nu avea grani�e naturale, astfel c� oamenii stabili�i �n sate erau expu�i la atacurile invadatorilor. Acest lucru avea s� duc� la stabilirea popula�iilor �n forma�iuni tot mai mari, cu timpul acestea devenind veritabile ora�e. Apari�ia ora�elor s-a datorat agriculturii, surplusul de hran� ob�inut permi��nd unora dintre oameni s� se ocupe de dezvoltarea cet��ilor �i a sistemelor de iriga�ii �i de administrarea acestora.

�n anul 3.000 �.e.n., cel mai mare ora� era Uruk, care ad�postea 50.000 de oameni. �n urm�torul mileniu, majoritatea popula�iei din aceast� regiune ajunsese s� tr�iasc� �n ora�e-state precum Ur, Lagash sau Eridu, pun�nd bazele primei civiliza�ii (cuv�nt care la origine �nsemna �a tr�i �n ora��).

Dovezile arheologice arat� c� a locui �n ora� nu era suficient pentru a fi considerat un om civilizat; un alt aspect important era consumul de bere. Acest lucru reiese chiar din cea mai veche scriere literar� din istoria umanit��ii, �Epopeea lui Ghilgame��, un poem epic ce descrie via�a unui rege sumerian din jurul anului 2.700 �.e.n.

�n poem este descris� evolu�ia lui Enkidu, un om care tr�ia dezbr�cat �n s�lb�ticie �i care trece printr-un proces de civilizare. S�lbaticul este dus �ntr-un sat �i este �nv��at s� consume cele dou� alimente esen�iale ale civiliza�iei: p�inea �i berea. Ambele produse ale agriculturii, p�inea �i berea erau ceea ce-i distingea pe sumerienii civiliza�i (agricultori) de cei pe care �i considerau s�lbatici (oamenii care continuau s� fie v�n�tori-culeg�tori). Dup� ce �nva�� deprinderile omului civilizat, consum�nd �apte urcioare cu bere, Enkidu �nceteaz� s� fie un s�lbatic �i devine om.

Berea ca moned� �n Mesopotamia

Sumerienii au conceput primele documente scrise din istoria omenirii, acestea const�nd �n scrijelituri pe t�bli�e de argil�. Cele mai vechi scrieri descriu taxele �ncasate de autorit��ile religioase �i salariile pl�tite de acestea, iar simbolul ce desemna berea este o prezen�� constant�, al�turi de cele pentru gr�ne, textile �i animale. Preo�ii din ora�ele sumeriene colectau taxe de la to�i cet��enii, sub forma unor ofrande pentru zei.

Preo�ii foloseau aceste taxe pentru a controla economia cet��ilor, folosind resursele ca moned� cu care puteau pl�ti pentru produse �i servicii utile cet��ii, precum conceperea unor sisteme de iriga�ii. Multe t�bli�e descoperite de arheologi con�ineau liste de nume, urmate de fraza �p�ine �i bere pentru o zi�, ceea ce desemna salariul pl�tit de templu acelei persoane. Cantitatea de bere depindea de rangul celui remunerat: muncitorii de r�nd erau pl�ti�i, de regul�, cu un litru de bere pe zi, pe c�nd responsabilii primeau de cinci ori mai mult.

Berea era un element central �n via�a sumerienilor, fiind consumat� la fiecare mas� de to�i membrii societ��ii, boga�i sau s�raci, b�rba�i sau femei. Cele mai importante evenimente din via�a unui sumerian erau s�rb�torite cu bere, astfel c� expresia �v�rsare de bere� era folosit� pentru a desemna un festin. De asemenea, un alt moment important �n via�a cet��ii, vizita pe care regele o efectua la re�edin�a �nal�ilor oficiali pentru a colecta tributul, este descris �n t�bli�ele descoperite de arheologi prin expresia �atunci c�nd regele a b�ut bere �n casa lui�.

Berea reprezenta o moned� important� �n societatea sumerian�, fiind folosit� pentru a pl�ti majoritatea serviciilor. Arheologii au descoperit inscrip�ii pe mormintele sumeriene ce sugerau c� berea era folosit� ca moned� chiar �i �n cazul �nmorm�t�rilor, rudele �cump�r�nd� bun�voin�a zeilor pentru cel plecat �n lumea de dincolo.

Preo�ii erau recompensa�i cu bere drept mul�umire pentru ceremoniile ce facilitau drumul spre cel�lalt t�r�m. Descoperirile arheologice indic� importan�a acestui fenomen �n societate. Astfel, cercet�torii au descoperit c� o �nmorm�ntare �costa� �n jurul anului 2.900 �.e.n. 7 urcioare de bere, acest pre� fiind apoi redus de regele Urukagina la 3 urcioare de bere �n urma unor revolte.

Berea - salariul celor ce au construit piramidele

�n Egipt, la fel ca �n Mesopotamia, taxele erau pl�tite c�tre templu sub form� de cereale �i bere, acestea fiind apoi folosite pentru a finan�a diferite lucr�ri de interes public �i pentru a pl�ti salarii.

La fel ca �n Mesopotamia, berea apare �n scrierile egiptene �nc� din primele documente ale acestei civiliza�ii. Analiz�nd literatura egiptean�, exper�ii au ajuns la concluzia c� berea este men�ionat� mai des dec�t oricare alt aliment.

Piramidele sunt recunoscute ast�zi �n toat� lumea drept principalul simbol al civiliza�iei egiptene. Chiar dac� foarte mul�i oameni admir� aceast� realizare extraordinar� a egiptenilor antici, pu�ini cunosc rolul important pe care berea l-a jucat �n realizarea lor.

Dac� acum c�teva decenii se credea c� piramidele au fost construite de sclavi, dovezile istorice arat� c� muncitorii erau angaja�i ai statului, fiind pl�ti�i pentru eforturile lor. Arheologii au descoperit c� muncitorii care au construit aceste edificii grandioase au fost recompensa�i pentru munca lor prin bere. Dovezile descoperite �n apropiere de piramide, unde se g�sea ora�ul �n care se odihneau cei care au ridicat piramidele, arat� c� ra�ia unui muncitor obi�nuit �n jurul anului 2.500 �.e.n. consta �n trei sau patru p�ini �i dou� urcioare ce con�ineau aproximativ 4 litri de bere. La fel ca �n zilele noastre, cei afla�i �n pozi�ii de conducere aveau un �salariu� mai mare.

Folosirea berii �i a p�inii ca mijloc de plat� a f�cut ca expresia �p�ine �i bere� s� fie folosit� de egipteni pentru a descrie, �n general, hrana. Ea era folosit� �i �n vorbirea curent� ca o urare, a�a cum ast�zi folosim �n acest scop cuvintele �noroc� sau �s�n�tate�.

O inscrip�ie descoperit� de arheologi �ncuraja mamele s�-�i hr�neasc� zilnic fiii cu trei p�ini �i dou� m�suri de bere, pentru a se asigura c� ace�tia vor fi s�n�to�i.

Hrana nu era singura leg�tur� �ntre bere �i s�n�tate, medicii egipteni elabor�nd mai multe tratamente pe baza acestei b�uturi. Un papirus dat�nd din 1.550 �.e.n. recomanda o jum�tate de ceap� amestecat� cu bere pentru tratarea constipa�iei, pe c�nd celor cu probleme de digestie li se recomanda bere amestecat� cu m�sline.

Berea juca un rol chiar �i dup� sf�r�itul vie�ii lume�ti, fiind un element important al ofrandelor depozitate �n mormintele celor ce plecau �n lumea de apoi. Arheologii au descoperit urcioare cu bere �n toate tipurile de morminte egiptene, de la cele ale oamenilor de r�nd p�n� la cele ale faraonilor. De asemenea, �n anumite texte egiptene, celui decedat i se promite c� �n via�a de apoi va avea parte de �bere care nu se acre�te�.

Toate aceste dovezi istorice subliniaz� rolul important pe care berea �l juca �n via�a primelor civiliza�ii de pe Terra. Chiar dac� ast�zi berea nu mai este o moned�, ea continu� s� fie o prezen�� constant� �n via�a tuturor, facilit�nd interac�iunile sociale �i prieteniile ce definesc civiliza�ia �nc� de la �nceputurile acesteia.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/wuZDdGpdQM0

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Beau suc de mere.
Nici nu mai stiu ce e aia bere sau alcool.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2014-07-24 13:22:18Beau suc de mere.
Nici nu mai stiu ce e aia bere sau alcool.

Pot sa iti dedic un topic?

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

Flo'! Imi permit sa te corectez, ai strecurat o greseala ce mi-a sarit in ochi!

Bere belgiana DUVEL, nu Duval.

Este o bere puternic alcoolizata, cred ca are vreo 9'5 �.

media.saveur-biere.com/107-2545-thickbox/duvel.jpg

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:53:58Flo'! Imi permit sa te corectez, ai strecurat o greseala ce mi-a sarit in ochi!

Bere belgiana DUVEL, nu Duval.

Este o bere puternic alcoolizata, cred ca are vreo 9'5 �.

media.saveur-biere.com/107-2545-thickbox/duvel.jpg[/quote]

ai dreptate si-ti multumesc pt.corectare...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bere -> Duvel

Duvel













Fabrica Moortgat Brouwerij Nv. a fost intemeiata in 1871, de catre Jan Moorgat, la Breendonk. La sfarsitul Primului Razboi Mondial, intreprinderea a creat o bere inspirata din berile ale scotiene. Astfel in 1923, a fost introdusa pe piata Berea Duval, produsa prin utilizarea unui tip particular de drojdie, capabila sa ii confere bauturii un caracter important. Duvel se numara printre berile cele mai apreciate din Belgia; in flamanda, cuvantul duvel inseamna �diavol�. Se pare, chiar, ca acest apelativ deriva din exclamatia unui bautor indarjit care dupa ce a degustat o mostra din acest tip, a exclamat: �Ei, dar e data dracului berea asta!�

Degustare:
Berea Duvel si datoreaza calitatea aromei proprii hameiului apreciat, marca Styrian Goldings, si refermentatiei in sticla. Are o culoare blonda intensa si un gust cu aroma de fruct, deosebit de sec la final. Produce o spuma foarte abundenta si persistenta. Servita la o temperatura in jur de 10 �C, poate sa mearga bine langa legume proaspete sau salate cu orez.

Alte varietati:
In catalog iese in evidenta berea Groene Duvel, o alta bere ale tare, cu o concentratie alcoolica de 7,5%. Are o frumoasa culoare aurie, un gust de malt cu note aromate de fruct si o aroma intensa de hamei. Este produsa prin fermentatie tripla si filtrare succesiva. Se consuma la o temperatura in jur de 8 - 10 �C.

Duvel
Producator: Moortgat Brouwerij Nv.
Localitate: Breendonk
Tip: Strong Ale
Concentratie de alcool: 8,5%
Fermentatie: La temperaturi inalte
Pahar recomandat: Pahar-balon sau cupa rotunda

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2014-07-25 17:27:19

De la: PaulaZ, la data 2014-07-25 13:53:58Flo'! Imi permit sa te corectez, ai strecurat o greseala ce mi-a sarit in ochi!

Bere belgiana DUVEL, nu Duval.

Este o bere puternic alcoolizata, cred ca are vreo 9'5 �.

media.saveur-biere.com/107-2545-thickbox/duvel.jpg[/quote]

ai dreptate si-ti multumesc pt.corectare...

Oricand, mereu cu placere!

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

10 lucruri pe care sigur nu le stiai despre bere


Acum e nelipsita din barurile de pretutindeni, insa in trecut berea era mai mult decat o simpla bautura ce insoteste o iesire cu prietenii.
10 lucruri pe care sigur nu le stiai despre bere

1. Cea mai veche reteta scrisa a fost scrisa pe placi de piatra, in urma cu 5.000 ani.

2. Hameiul folosit pentru realizarea berii face parte din aceeasi familie de plante ca si marijuana, familia Cannabaceae.

3. In lume, exista 400 de tipuri diferite de bere. Belgia are cele mai multe tipuri diferite.

4. Una din cele mai vechi legi din lume are legatura cu berea. Un rege babilonian a decretat ca fiecare om trebuie sa aiba o ratie zilnica de bere, in functie de statutul social.

5. Cea mai scumpa bere din lume costa 1.000 de dolari (sticla) si se vinde intr-un singur loc: in Londra, in barul Bierdrome.

6. Cea mai veche berarie se afla in Munchen, Germania, si a fost fondata in anul 1.040.

7. Berea contine aproape toate mineralele de care avem nevoie ca sa supravietuim. Tocmai de aceea, in trecut, nu era consumata doar de adulti - si copiii o foloseau ca sursa de energie si nutrienti.

8. Berea te face mai destept. Un studiu britanic sustine ca femeile care consuma bere au o activitate cognitiva mult mai activa.

9. Berea previne pietrele la rinichi cu 40%. De altfel, este buna si pentru tratarea pietrelor la rinichi. De asemenea, berea intareste oasele. Mineralele continute de bere ajuta la fixarea calciului in tesuturile osoase.

10. In secolul 19, in Germania, mamele beau pana la 7 halbe pe zi, deoarece se considera ca berea ajuta la alaptat.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Te ingrasi sau nu de la bere? Iata ce spun cercetatorii


Revista stiintifica Nutrition Reviews a publicat recent o cercetare efectuata de Universitatea din Copenhaga privind legatura dintre bere si obezitatea abdominala. Care sunt concluziile specialistilor, citeste mai jos.
Te ingrasi sau nu de la bere? Iata ce spun cercetatorii

Consumul de bere nu poate fi asociat in mod direct cu obezitatea abdominala, deoacere nu exista suficiente dovezi pentru a sustine ca un consum moderat si regulat de bere este responsabil pentru aparitia �burtii�.

�Unul dintre binecunoscutele mituri legate de bere este cel potrivit caruia berea este vinovata pentru aparitia �burtii de bere�. Cum in domeniul cercetarii este insa greu sa faci afirmatii fara a avea o baza stiintifica solida, cercetatorii danezi si-au asumat o sarcina complexa: sa analizeze in mod riguros un numar impresionant de studii in care berea era pe nedrept prezentata drept cauza pentru aparitia burtii. Si iata ca munca lor a dat roade reusind sa demonstreze ca acest mit legat de bere nu este sustinut de suficiente argumente stiintifice. Vesti bune deci din Danemarca pentru iubitorii berii de la noi din tara: berea consumata in cantitati moderate nu conduce la aparitia �burtii de bere�, afirma Dr. Corina Zugravu, Presedintele Centrului de Studii despre Bere, Sanatate si Nutritie.

Pentru a verifica daca berea este intr-adevar responsabila pentru depunerea unui strat de grasime pe abdomen, cercetatorii danezi au preluat toate studiile stiintifice continand date privind consumul de bere in relatie cu greutatea corporala pentru a determina daca exista suficiente dovezi stiintifice care sa sprijine acest mit. Astfel, au fost examinate 35 de studii observationale (cu aproximativ 620.000 de subiecti) si 12 studii de interventie (experimentale, care au vizat in jur de 500 de subiecti), facandu-se distinctie intre obezitatea generala (greutatea corporala sau IMC - indicele de masa corporala) si obezitatea abdominala (circumferinta taliei).

"Este o concluzie care ne bucura in egala masura in calitate de cercetatori si consumatori ai acestei bauturi. Ce trebuie sa avem insa intotdeauna in vedere este faptul ca doar in conditiile unui consum moderat de bere combinat cu un stil de viata sanatos, adica nutritie echilibrata si exercitiu fizic constant -, berea isi poate face simtite efectele benefice asupra sanatatii", a adaugat Dr. Corina Zugravu, Presedintele Centrului de Studii despre Bere, Sanatate si Nutritie.

In urma investigatiilor cercetatorii au identificat diferente intre barbati si femei. Studiile referitoare la barbati au aratat ca un consum moderat nu are legatura cu dimensiunea abdomenului. In cazul femeilor, concluziile au fost dificil de formulat deoarece consumul de bere la femei este, in general, scazut.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cica berea ar alunga limacsii! Dupa ce aseara am stropit prin gradina cu 1 litru de bere, dimineata limacsii mei patrulau prin patrunjel la lumina soarelui!

Constiinta si oglinda sa nu va lipseasca la niciun drum ! Nu este datoria mea sa te conving ca ceea ce iti spun eu exista , ci doar sa iti spun ca exista. Nu este datoria mea sa te schimb. Fiecare are datoria sa se schimbe fara interventia externa sie insusi/insasi.

De la: PaulaZ, la data 2014-08-03 11:27:50Cica berea ar alunga limacsii! Dupa ce aseara am stropit prin gradina cu 1 litru de bere, dimineata limacsii mei patrulau prin patrunjel la lumina soarelui!

youtu.be/83RG_JabSMI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***