Dacia... intre istorie si mit

de Dr. Napoleon S�vescu



M-am �ntrebat de multe ori care este motorul schimb�rilor pozitive �ntr-o societate �i trebuie s� recunosc c� de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuz� s� accepte un adev�r relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt lega�i de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caut� un adev�r absolut. Deci pe ei �i �ndemn s�-�i �ntrebe profesorii de istorie �i de de limba rom�n�:

- C�t la sut� din Dacia a fost cucerit� de romani? �i dac� profesorul �tie r�spunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se �ntindea de la vest la est, de la lacul Constan�a-Elve�ia de azi �i p�n� dincolo de Nipru).

Urmeaz� alt� �ntrebare:
- C��i ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? �i dac� profesorul va r�spunde: numai 164 ani, atunci pute�i merge la urm�toarea �ntrebare:

- Solda�ii "romani" chiar veneau de la Roma �i chiar erau fluen�i �n limba latin� ? Aici le va fi �i mai greu s� v� r�spund�, c�ci acei solda�i "romani" vorbeau orice limb� numai latina nu!

Cohortele aflate pe p�m�ntul Daciei cuprindeau solda�i din diferite p�r�i ale imperiului roman, uneori foarte �ndep�rtate. G�sim Britani din Anglia de azi, Asturi �i Lusitanieni din peninsula Iberic�, Bosporeni din nordul M�rii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din p�r�ile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Re�i din p�r�ile Austriei �i Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, p�n� �i Numizi �i Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).


�i ultima �ntrebare:

- Cum a fost posibil ca �ntr-un a�a de scurt interval istoric TOAT� popula�ia Daciei s�-�i uite limba �i s� �nve�e o limb� nou�, limba latin� , de la ni�te solda�i "romani" care nici ei nu o vorbeau?

C�nd toate popoarele civilizate din lume ini�iaz�, desf�oar� �i promoveaz� valorile istorice care le �ndrept��esc s� fie m�ndre de �nainta�ii lor, g�sim opinia unor astfel de "adev�ra�i rom�ni", care, nici mai mult, nici mai pu�in, spun despre formarea poporului daco-rom�n: "solda�ii romani au adus femeile �i fetele dace �n paturile lor �i a�a s-au n�scut genera�ii de copii, care �nv��au numai limba latin� de la tat�l lor, soldatul "roman"...

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug �i de pe Nipru, acele so�ii �i fete de traco-ge�i �i carpi, de la sute �i sute de kilometri dep�rtare ca s� fie "fecundate" de solda�ii "romani"?

Dup� p�rerea stimabililor, femeile daco-gete erau �i "curve", ba chiar �i mute, nefiind �n stare s�-�i transmit� limba str�mo�easc� copiilor lor! C�t despre noi, urma�ii lor, cum ne-am putea numi altfel dec�t "copii din flori" ap�ru�i dintr-o aventur� amoroas� a �ntregii popula�ii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "m�ndrie", a�tept�nd apari�ia "s�mburilor" noului popor �i gr�bindu-se, �ntre timp, s� �nve�e c�t mai repede �i mai bine noua limb�, limba latin� , c�nd de la so�ii, c�nd de la fiicele lor (iubite ale solda�ilor romani cuceritori) ba chiar �i direct, de la solda�ii romani n�v�litori ce le-au �njosit c�minele.
La Centrul Cultural Rom�n [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o alt� somitate, de origine rom�n�, prof.dr. �n arheologie Ioan Pisso, c� dacii au �nv��at latina , de la romani, prin b�ile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin b�ile romane �i de la ni�te solda�i cam f�r� haine pe ei?

Nu prea �tiu ce a vrut s� spun� stimabilul profesor din Cluj despre b�rba�ii daci, dar cred c� nici un rom�n, nici m�car �n joac�, nu are voie s� fac� o astfel de afirma�ie dec�t dac�....

De fapt tot d�n�ii ne spun c� ne tragem din "doi b�rba�i cu... bra�e tari"! Astfel de declara�ii "istorice" te fac s�-�i dore�ti s� fii orice, numai rom�n nu!

Domnilor , Dacia a fost cotropit� de romani �n propor�ie de numai 14% �i pentru o perioad� istoric� foarte scurt�, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost c�lcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut c� �ntr-o a�a de scurt� perioad� istoric�, dacii s� fi �nv��at latina , f�r� ca pe 86% din teritoriul lor s�-i fi �nt�lnit pe solda�ii romani. Dar dac� nu de la romani au �nv��at dacii latina , atunci de la cine? - se �ntreab� aceia�i demni urma�i ai lui Traian?

Herodot ne spune c� cel mai numeros neam din lume dup� indieni erau tracii. Dio Casius ne spune �i el: "s� nu uit�m c� Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian �i Decebal au fost r�zboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul c� dacii vorbeau " latina vulgar�", este "un secret" pe care nu-l �tiu numai cei ce refuz� s�-l �tie.

"C�nd sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit t�lmaci, afirm� Densu�ianu �i asta schimb� totul. Deci dacii �i romanii vorbeau aceea�i limb�!" Dac� ast�zi se consider� c� 95% din cuno�tin�ele acumulate de omenire sunt ob�inute �n ultimii 50 de ani, s� vedem cum �i no�iunile noastre despre istoria poporului daco-rom�n pot evolua. C�nd nu de mult s-a publicat teoria evolu�iei speciei umane �n func�ie de vechimea cromozomal�, s-a ajuns la concluzia c� "prima femeie" a ap�rut �n sud-estul Africii.

Urm�torul pas uria� a fost �n nordul Egiptului, iar de aici, �n Peninsula Balcanic�. C�nd profesoara de arheologie lingvistic� Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a �nceput s� vorbeasc� despre spa�iul Carpato-dun�rean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a �nceput s� existe, am fost pl�cut surprins �i m-am a�teptat ca �i istoricii no�tri s� reac�ioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai t�cere. C�nd profesorii Leon E. Stover �i Bruce Kraig �n partea "The Indo-European heritage", ap�rut� la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europ� a mileniului 5 �.d.H., care-�i avea locul �n centrul Rom�niei de azi, s� nu fim m�ndri? C�nd studiile de arheologie molecular� ne �ndrept��esc s� ne situ�m pe primul plan �n Europa ca vechime, nu-mi este u�or s� le r�spund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent al�ii despre noi �i nici m�car ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea matern� a unor mumii vechi de sute �i mii de ani.

Teoria genoamelor situeaz� spa�iul carpato-dun�rean ca fiind, nici mai mult nici mai pu�in dec�t, locul de unde a �nceput Europa s� existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiser� primele 3 Eve �i primul Adam. C�nd am scris "Epopeea Poporului Carpato-dun�rean" �i volumele "Noi nu suntem urma�ii Romei", "�n c�utarea istoriei pierdute" �i "C�l�torie �n Dacia - �ara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercet�ri, dar �i pe cartea unei somit��i �n domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , c�ruia i se publica, �n anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El exploreaz� �ntr-un mod fascinant originea �i difuzarea limbilor �n Europa preistoric�. �ntre paginile 176-177 public� �i o hart� ar�t�nd leag�nul aryenilor �n timpul primei lor apari�ii; �i minune mare, spa�ial Carpatodun�rean este cel vizat! C�nd roata, plugul, jugul, c�ru�a cu dou�, trei �i patru ro�i apar pentru prima dat� �n lume pe teritoriul nostru, dacic, c�nd primul mesaj scris din istoria omenirii se g�se�te tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, c�nd primii fermieri din Europa sunt descri�i pe acela�i spa�iu, �ntr-o perioad� c�nd Anglia abia se separa de continent �i din peninsul� devenea insul� - 6,500 �.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-�i vine a crede c� tocmai cei pentru care aduni aceste informa�ii formidabile despre poporul �i spa�iul pe care �l ocupa �ara noastr�, te decep�ioneaz�!

Nu de mult, la Primul Congres Interna�ional de Dacologie, Bucure�ti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronic� daco-rom�neasc�, �nsum�nd 448 pagini, scris� �n limba rom�n� arhaic�, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagin� se aflau scrise circa 9-14 r�nduri. �n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezint� diferite scene laice �i religioase. Direc�ia scrierii este de la dreapta la st�nga �i textul se cite�te de jos �n sus. Descoperim c� �n bisericile vechi, daco-rom�ne�ti, cultul ortodox se exercita �n limba " latina vulgar�", chiar p�n� �n secolele XII-XIII, c�nd s-a trecut la oficierea cultului �n limbile greac� �i slavon�. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jur�m�ntul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite �n fata osta�ilor vlahi �naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronic� privind via�a voievodului Vlad, care a condus Vlahia �ntre anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, condu�i de Vlad asupra pecenegilor, �nso�it de note muzicale etc. Atunci se mir� �i se �ntreab�, pe bun� dreptate, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Rom�ne au r�mas pasive la descoperirea �i descifrarea acestui document istoric, scris �n limba dacorom�n�, latina dun�rean�, �ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult �naintea celui latin al romanilor?" Dar, dup� orientarea ideologic� ce o au, cei sus aminti�i ar fi preferat ca acest diamant s� nu se fi descoperit. Academia Rom�n� ar fi trebuit s� organizeze o mare sesiune �tiin�ific� cu caracter nu numai na�ional, c�t mai ales interna�ional. Dar �i ei, la fel ca �i "rom�nii adev�ra�i", vajnici urma�i ai lui Traian, vor s� arate om enirii ce �nseamn� s� fii umil �i s�-�i dispre�uie�ti str�mo�ii, trecutul �i neamul...

Faptul c� NOI, Rom�nii, suntem str�mo�ii tuturor popoarelor latine �i nicidecum o rud� marginal� a latinit��ii, ar trebui s� ne fac� s� ne m�ndrim �i nicidecum s� c�utam contra argumente, precum cei lipsi�i de �n�elepciune care �i taie cu s�rg craca de sub picioare....

Codexul Rohonczi

O carte veche de 1.000 de ani, p�strat� la Budapesta, r�stoarn� toate teoriile istorice despre cultura str�mo�ilor no�tri.
Dacii scriau de la dreapta la st�nga, iar citirea se f�cea de jos �n sus.
De la daci nu au r�mas izvoare scrise.
Prea pu�ine se �tiau despre locuitorii zonei carpato-dun�rene, dup� retragerea romanilor.
O carte veche de aproape 1.000 de ani, p�strat� la Budapesta, r�stoarn� teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise �n aceast� perioad� istoric�.
A fost scris� cu caractere dacice, de la dreapta la st�nga, �i se cite�te de jos �n sus. Vorbe�te despre despre vlahi �i regatul lor.
Mul�i au �ncercat s� descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, �n premier�, filele misteriosului manuscris.


D�ruit� de un grof


�n 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revist� publicat� �n Ungaria de existen�a �n arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea c� e redactat �ntr-o limb� necunoscut�.
A facut rost de o copie.
Timp de 20 de ani, a muncit ca s�-i descifreze tainele.
Manuscrisul se afla �n Arhivele Academiei de �tiin�e a Republicii Ungaria.
E o carte legat� �n piele.
A fost p�strat� �n localitatea Rohonczi p�n� �n anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a d�ruit-o Academiei de �tiin�e a Ungariei, �n 1838.
Nu se �tie prin c�te m�ini a trecut de-a lungul secolelor.

"Scriere secret�"

Dup� Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, �i scria cercet�torului Otto Gyurk, �n legatura cu Codexul: "Se g�se�te �n Arhivele Academiei de �tiin�e a Ungariei o carte rar�, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secret�, pe care
nimeni n-a reusit s-o descifreze p�n� acum. �i eu am �ncercat. Literele sunt asem�n�toare scrierii grece�ti. M-am g�ndit c� seam�n� �i cu literele feniciene, apoi am �ncercat pe baza vechii scrieri ungure�ti, dar n-a mers. Toate �ncerc�rile le-am aruncat �n foc".

Dup� ce a studiat Codexul, cercet�torul Otto Gyurk a publicat, �n 1970, o parte din observa�iile sale �ntr-un articol, �n care a �ncercat s� identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.

Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit c� textele Codexului au fost redactate �n secolele XI si XII, �ntr-o limb� latin� vulgar� (daco-romana), cu caractere mo�tenite de la daci.
"Sunt semne care au apar�inut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu leg�turile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate �n latina vulgar�, dar �ntr-un alfabet dacic, �n care dominante sunt str�vechile semne utilizate de indo-europeni �n epoca bronzului", spune aceasta.

Solii �i c�ntece ale vlahilor

Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 �iruri.
�n text sunt intercalate miniaturi cu scene laice �i religioase.
E scris cu cerneal� violet.
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, c�ntece �i rug�ciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneaz� �nfiin�area statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad,
�ntre anii 1064 si 1101.
"Sunt informa�ii despre organizarea administrativ� �i militar� a ��rii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru �i mare, de la Dun�re spre nord p�n� la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit
Viorica Enachiuc.

"Jur�m�ntul tinerilor blaki"

Codexul con�ine �i versurile unui c�ntec de lupt�, numit "Jur�m�ntul tinerilor blaki", care a fost tradus �n felul urm�tor:
"O via��, t�ciunele �arpelui, puternic veghetor,
�n�elator, s� nu prime�ti a te uni
Cu prorocirile �arpelui, anuale, pentru c� lovit Vei fi
C�ntecul cet��ii aud �ndelung
Merge�i vioi, jura�i pe caciul�, pe puternica caciul�!
S� juri cu maturitate �i cu convingere!
S� fiu �ie putere vie, tr�iesc, �n lupt� s� fiu!
Alesul jur�m�nt pre�uie�te �oimul t�u,
mergi cu jur�m�nt puternic!"

Not�:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele �i Rohonczy sau Rohonc, �n toate combina�iile) este un document controversat al c�rui sistem de scriere este inedit �i �nc� nedescifrat �n mod conving�tor.
Este numit dup� or�elul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiar� veche; pe german� Rechnitz, pe croat� Rohunac), aflat ast�zi �n provincia Burgenland din estul Austriei.


Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolvent� a Facult��ii de Filologie, sec�ia Rom�n�-Istorie, din cadrul Universit��ii "Alexandru Ioan Cuza" din Ia�i, promo�ia 1963.
Lucrarea de licen�� �i-a luat-o �n arheologie.
E membr� UNESCO din 1983.
Mul�i ani a condus �antiere arheologice �n Oltenia, Muntenia �i Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu �i epoca dacic�.
�i-a prezentat lucr�rile la conferin�e �n �ar� �i �n str�in�tate: Austria, Fran�a, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit �n Italia, pe probleme de arheologie, �i �n Danemarca, unde a studiat scrierea runic�.

Aceste fapte nu sunt secrete.
Dar m� �ntreb �i v� �ntreb: de ce tac autorit��ile politice �i �tiin�ifice de la noi?
Sau mass media.
Pentru c� sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se "v�nd" mai bine?
Incompeten�i nu sunt.
Sau au primit ordin s� tac�?

Nu ma duce in ispita, gasesc drumul singur. Stiu ca sunt prost, dar cand ma uit in jur prind curaj! Pierdut ani, ofer recompensa!

Este evident si logic, ca latina vulgara, era limba si a dacilor. Se vorbea deja acea limba.
Iar populatia geto-daca, ca si cea de acum era f influenta in zona. Cultura populara, muzica romineasca este f influenta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Se tace oficial, fiindca s-a exagerat cu propaganda in comunism. Sint satui cu totii de asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.