Ce faceau romanii in socialism si ce fac acum !?!

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 21:30:50

De la: daniela_, la data 2013-03-26 20:15:22

De la: Razzyy, la data 2013-03-25 21:05:48

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:19:38

De la: Razzyy, la data 2013-03-24 21:46:41ce faceam in socialism!? la ora asta mai aveam 15 minute si se termina programul tv!

Cum poti spune asa ceva. Era si pina la 22,30

Si cine era cintezoi dimineata la servici....clasa muncitoare, care topaia in aftobuze dimineata.

da! la ora 6.30 erau pline autobuzele cu muncitori dornici de munca! la ora 7.30 toti erau beti!

mai putin una(unul) ....a se retine!

Nu aveam nici o treaba cu bautura, si la fel colegii mei.
De fapt noi lucram unicate. Nu ne permiteam cap imbicsit cu bautura.

...bine....atunci sunteti doi....noteaza, te rog, Daniela....plus colegii

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 21:55:19

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 21:30:50

De la: daniela_, la data 2013-03-26 20:15:22

De la: Razzyy, la data 2013-03-25 21:05:48

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:19:38

De la: Razzyy, la data 2013-03-24 21:46:41ce faceam in socialism!? la ora asta mai aveam 15 minute si se termina programul tv!

Cum poti spune asa ceva. Era si pina la 22,30

Si cine era cintezoi dimineata la servici....clasa muncitoare, care topaia in aftobuze dimineata.

da! la ora 6.30 erau pline autobuzele cu muncitori dornici de munca! la ora 7.30 toti erau beti!

mai putin una(unul) ....a se retine!

Nu aveam nici o treaba cu bautura, si la fel colegii mei.
De fapt noi lucram unicate. Nu ne permiteam cap imbicsit cu bautura.

...bine....atunci sunteti doi....noteaza, te rog, Daniela....plus colegii

Daniela

E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-03-26 22:03:08E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

eh, esti modesta! nici acu` n-o duci prea rau!

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 22:09:41

De la: daniela_, la data 2013-03-26 22:03:08E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

eh, esti modesta! nici acu` n-o duci prea rau!

ai dreptate...in 2023 o sa spun "ce bine era prin 2013!!"

Daniela

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 21:42:08

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 18:19:26de ce sa nu recunoastem ? probleme cu bautura in timpul serviciului au fost si nici nu cred sa se fi modificat ceva intre timp....dar si ca ma uit pe la altii, imi spun ca " un ceai de dimineata " din 2 prune sau 3 prune, facea parte din micul dejun al muncitorului roman !

dar, iar trebuie sa recunoastem ca, tineri fiind , ne duceam si pe la ceaiuri, bairame, film, teatru sau opera ; excursii la munte- la mare si pe la restaurant , mai rar si doar pin' la ora 22 !

nu sunt un nostalgic al acelor vremuri! dar nici nu critic vechiul sistem! face parte din istoria noastra si ar fi bine s-o prezentam cat mai exact pentru cei care au venit pe lume mai tarziu! am discutat cu multi tineri nascuti dupa anii `90 si multi dintre ei sunt fascinati de acele vremuri, cunostintele lor se limiteaza la ceea ce au auzit de la cei mai in varsta!

Sint si unii tineri ce injura la greu acele vremuri.
Imita ca papagalii ce li se spune.
Normal nu le-au cunoscut personal, doar ce li se spune.
Eu stiu ca eram mai degraba fericit, chiar utopic in conceptii, si eram mai tot timpul vesel.
Greutatile nu le simteam, fiindca eram tinar.
Dar erau bineinteles, cele stiute de toti.
E o caracteristica a tineretii. Cind esti in prima parte a vietii, aia e partea frumoasa.

In privinta bauturii, problemele de dupa revolutie au fost chiar mai grave.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Iata ce am primit azi pe e-mail:


"ADEVÃR DESPRE ÞARA MARO

Era o vreme în þara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraþie ºi i se spunea cu respect, „domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îºi dãdea ºi lua (dacã îl lua) doctoratul tot oraºul se uita la el ca la Dumnezeu.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai o maºinã pe stradã ºtiai cã cel care se aflã în ea a muncit ca sã o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu au apãrut ºi norocoºii câºtigãtori la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai numãra pe degetele la o mânã într-un judeþ. ªi mai era o categorie cu maºini, cei care lucrau în comerþ sau alimentaþia publicã.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai pe cineva pe stradã între 8 ºi 16, te gândeai cã este în concediu, libere, sau e bolnav sãracu om ºi merge la doctor.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai un poliþist pe stradã mergeai liniºtit sã îi ceri o informaþie, sau daca voiai sã te plângi de ceva, erai ascultat.

Era o vreme în þara asta când dacã ajungeai la spital cu cineva ºi trebuia operat, îþi era fricã sã vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlã de whisky la doctor, ºi le mascai neîndemânatic –ca toatã lumea – în ziar, sub hainã convins cã nu ºtie nimeni ce e umflãtura aia, de la piept. Când te întorceai fericit cã nu te-a prins nimeni ºi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior ºi zeflemitor la el gândind „ia uite ºi la fraierul ãla, merge cu sticla ascunsã la piept are impresia cã eu nu ºtiu cã o duce lu dom doctor. !”

Era o vreme în þara asta când la ºcoalã, copii mergeau în uniformã ºi cum vedeai unul pe stradã în timpul orelor ºtiai cã „este unul din ãia de chiulesc sau nu le place ºcoala” ºi te uitai atent la el sã vezi dacã nu e cumva copilul vreunui coleg de fabricã. ªi ce bãtaie lua acasã dacã afla tacso cã a chiulit.

Era o vreme în þara asta când abia aºteptai sã intri în câmpul muncii, sã te angajezi undeva, sã îþi faci raport pentru locuinþã ºi sã aºtepþi cu înfrigurare, dar temei, sã þi se repartizeze una, ca sã te poþi însura, sã te aºezi ºi tu la casa ta, sã îþi întemeiezi o familie. Dacã nu aveai, nu prea îþi ardea de însurãtoare, cã nu se uita nimeni la tine fãrã serviciu ºi fãrã casã, cã nu erai de viitor.

Era o vreme în þara asta când bãieþi deºtepþi erau consideraþi cei care ºtiau carte, dar sã o citeascã, nu sã o joace, fãceau o facultate ºi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraþie: „ãsta e a lu Ilie de la sculãrie. A termenat primu facultatea, l-au luat ãia la Bucureºti. Eheeeeeeeeeeee, o sã ajungã mare, e dãºtept”

Era o vreme în þara asta când dacã te întâlneai cu un cunoscut pe stradã, te opreai bucuros sã mai schimbi o vorbã, sã mai auzi un banc, sã te lauzi cu ce ai mai fãcut sau sã îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, sã te mândreºti cã ai fost promovat sau þi-a luat copilul la liceu, sau sã îl inviþi peste o lunã la ziua ta sau nunta copilului.

Era o vreme în þara asta când veneai de la serviciu, bãgai repede o ciorbã caldã în tine ºi ieºeai în faþa blocului „la una micã cu bãieþii”. Una micã putea fi o minge, o þâgarã, o tablã, o bere, o ºuetã, dupã priceperile fiecãruia, dar nu era unu sã nu facã „una micã” cu prietenii.

Era o vreme în þara asta când mergeai liniºtit pe stradã, nu îþi era teamã cã te opreºte careva sã te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moþ la bascã.

Era o vreme în þara asta când lumea întorcea capul dupã militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucþie, acolo unde aceºtia erau nevoiþi sã treacã prin oraº ºi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie”uite mamã, trece armata”.


Astãzi, în þara asta, toatã lumea terminã liceul, ia bacalaureatul pentru cã s-a dat lege sã nu fie nici un analfabet fãrã bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri ºi se adunã puºtoaice pentru „o linie”.

Astãzi, în þara asta, nu mai poþi merge pe trotuar pentru cã nu mai ai loc de maºini staþionate ºi ºoferi grãbiþi.

Astãzi, în þara asta, strãzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toatã lumea e în concediu fãrã platã.

Astãzi, în þara asta, când vezi un poliþist pe stradã te uiþi speriat sã vezi pe cine urmãreºte sau îl ocoleºti sã nu îþi dea vre-o amendã aºa, pentru cã l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulã unde e gâtuit traficul, vei gãsi un poliþist în intersecþie, „fluidizând circulaþia”.

Astãzi, în þara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsã sub hainã. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bunã ziua trebuie sã dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toatã lumea intrã cu sacoºe burduºite. Nu se mai uitã nimeni chiorâº, toþi paznicii ºtiu cã ai acolo feºe, vatã, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmã pentru operaþie.

Astãzi, în þara asta, când vezi copii de ºcoalã, te întrebi dacã merg la ºcoalã sau la discotecã, þinuta este aceeaºi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet ºi laptopul, ipodul, „ifonul”, sau tableta.

Astãzi, în þara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca sã îºi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci ºi îºi întemeiazã câte o familie pe sãptãmânã fãrã acte, fãrã bisericã, fãrã serviciu. Fetele abia aºteaptã sã fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un „ma man” este ori urâtã cu crengi ori „tutã”.

Astãzi, în þara asta, bãieþi deºtepþi sunt cei fãrã carte, care reuºesc sã „se învârtã” sau sunt „bãieþi de bãieþi deºtepti” care obþin bani uºor din „afaceri” cu fraierii. Cu cât pãcãleºti sau furi mai mult, cu atât eºti mai deºtept.

Astãzi, în þara asta, când te întâlneºti cu un cunoscut pe stradã, îl ocoleºti ca sã nu te întrebe cum o mai duci, sau sã nu îþi cearã bani cu împrumut, sã nu te invite la o nuntã.
Astãzi, în þara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faþa blocului, le e ruºine sã se întâlneascã ºi la gunoi, se uitã fiecare pe geam sã se asigure cã nu e nimeni sã se uite în gunoiul lui amãrât sau sã observe cã nici câinii vagabonzi nu zãbovesc lângã resturile lui, pentru cã nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunºi în casã sau pleacã „la þarã ” de zilele onomastice, ca sã nu se trezeascã cu invitaþi nepoftiþi. Nimeni nu mai zâmbeºte toatã lumea circulã cu capul în jos de ai zice cã toþi au pierdut câte un galben ºi îl cautã disperaþi. Te mir cã nu se dau cap în cap.
Astãzi, în þara asta, ieºi din bloc ºi dupã doi paºi apare unul cu un cuþit sau un pistol þi-l pune la gât ºi te întreabã de ce te-ai însurat cu nevastã-ta, nu ºtiai cã era prietena lui?
Astãzi, în þara asta, când lumea aude de armatã întoarce capul pentru cã „ãºtia au tras în noi în 89” ºi acum au pensii nesimþite.


Oare ce va fi mâine ? Va mai fi þara asta ?

Mulþumim din inimã matrozului!"

Daniela

Toti au dreptul la bunastare, tot asa cum toti au pantofi in picioare. Nu doar unii.
Minca-v-as.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Un semn ca vremurile si omenirea au evoluat. Invatamantul superior este deschis tuturor. Ies doctori, avocati, ingineri, experti contabili samd, promotii intregi, care ulterior, daca nu au o sustinere financiara adecvata, parasesc tara.

In ziua de azi, masina si permisul de conducere sunt o necesitate, nu mai reprezinta un lux. Joburile sunt din ce in ce mai putine, ceea ce implica acceptarea deplasarilor. Nu mai amintesc ca in curand contractele de munca pe perioada nedeterminata vor fi rarisime.

Programul de lucru difera in functie de multi factori: orarul societatilor, disponibilitatea persoanelor muncitoare, respectarea orelor de pauza ( care va precizez ca in unele tari sunt de doua ore, cand nimic nu misca, se mananca, se face sport, se doarme, se iau copiii de la scoala ca sa li se dea de mancare si sunt dusi inapoi, etc...), conditii meteorologice, samd ,plus ca trebuie respectati termenii legali , daca nu, te trezesti iar pe tusa.

Azi sunt incurajati auto-antreprenorii, independentii, micii intreprinzatori, ceea ce implica adio vietii de familie. Nu se pot avea toate simultan.....

Acum eu zic ca Politia te asculta si azi. Uneori te si opreste pe strada, si de nu ii ceri parerea.

EEEEiiiiii, mita! NIET! Sa fie pedepsiti cei ce incearca sa dea mita, apoi cei ce iau! Fiecare este platit pentru ceea ce face, nu? Daca avem nevoie de ceva, ne luptam, nu? Vad mita inutila!

Copiii in ziua de azi, daca ambii parinti muncesc, ajung pe mana bunicilor, a doicilor sau in internate. Sa vedeti ca azi maine se va reintroduce invatamantul la domiciliu! Copiii trebuie responsabilizati de la varste fragede. Azi la 4 ani stiu sa isi scrie numele si unele cuvinte mai simple, incep sa studieze deja o limba straina. Societatea este fortata sa evolueze. Totul este accelarat. Suntem nevoiti sa ne supunem, sa incercam sa ne adaptam, altfel nu supravietuim.

In ceea ce priveste masinile stationate aiurea, este vina primariilor ca nu iau atitudine! Nu te teme, ca daca in mod repetat te alegi cu un PV-u si cu o suma faina de achitat, daca nu intri la rau-platnici si adio credit vreodata toata viata ta, se linisteste omul si cauta loc de parcare, doua ceasuri de e nevoie! Primaria sa construiasca locuri de parcare, in finctie de necesitatile populatiei.

In ceea ce priveste securitatea pe strada, nu mai suntem in siguranta nicaieri. Ba da, in vreun buncher. Asta arpresupune sa incetam sa traim, sa devenim paranoici si negativisti. Ori nu este scopul nostru acesta, nu?

Ei, cu armata gasesc ca este exagerata povestioara. Sincer, la vederea unei parade militare, oamenii ar trebui sa isi dea jos palariile sau cel putin sa salute cu un zambet! Iar cei ce au tras, probabil au facut-o de teama de a-si pierde serviciul, dar totusi au fost oameni slabi. Asta nu inseamna ca cei ce azi sunt in serviciu militar sa suporte consecintele actelor desavarsite de predecesori manipulati.....Oameni cu constiinta nu ar executa acest ordin decat santajati,nu, logic?

Despre constiinta nu pomeneste nimic povestioara. Pacat! Inclusiv constiinta umana s-a modificat in ultima vreme. Este?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:08:17
Iata ce am primit azi pe e-mail:


"ADEVÃR DESPRE ÞARA MARO

Era o vreme în þara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraþie ºi i se spunea cu respect, „domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îºi dãdea ºi lua (dacã îl lua) doctoratul tot oraºul se uita la el ca la Dumnezeu.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai o maºinã pe stradã ºtiai cã cel care se aflã în ea a muncit ca sã o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu au apãrut ºi norocoºii câºtigãtori la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai numãra pe degetele la o mânã într-un judeþ. ªi mai era o categorie cu maºini, cei care lucrau în comerþ sau alimentaþia publicã.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai pe cineva pe stradã între 8 ºi 16, te gândeai cã este în concediu, libere, sau e bolnav sãracu om ºi merge la doctor.

Era o vreme în þara asta când dacã vedeai un poliþist pe stradã mergeai liniºtit sã îi ceri o informaþie, sau daca voiai sã te plângi de ceva, erai ascultat.

Era o vreme în þara asta când dacã ajungeai la spital cu cineva ºi trebuia operat, îþi era fricã sã vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlã de whisky la doctor, ºi le mascai neîndemânatic –ca toatã lumea – în ziar, sub hainã convins cã nu ºtie nimeni ce e umflãtura aia, de la piept. Când te întorceai fericit cã nu te-a prins nimeni ºi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior ºi zeflemitor la el gândind „ia uite ºi la fraierul ãla, merge cu sticla ascunsã la piept are impresia cã eu nu ºtiu cã o duce lu dom doctor. !”

Era o vreme în þara asta când la ºcoalã, copii mergeau în uniformã ºi cum vedeai unul pe stradã în timpul orelor ºtiai cã „este unul din ãia de chiulesc sau nu le place ºcoala” ºi te uitai atent la el sã vezi dacã nu e cumva copilul vreunui coleg de fabricã. ªi ce bãtaie lua acasã dacã afla tacso cã a chiulit.

Era o vreme în þara asta când abia aºteptai sã intri în câmpul muncii, sã te angajezi undeva, sã îþi faci raport pentru locuinþã ºi sã aºtepþi cu înfrigurare, dar temei, sã þi se repartizeze una, ca sã te poþi însura, sã te aºezi ºi tu la casa ta, sã îþi întemeiezi o familie. Dacã nu aveai, nu prea îþi ardea de însurãtoare, cã nu se uita nimeni la tine fãrã serviciu ºi fãrã casã, cã nu erai de viitor.

Era o vreme în þara asta când bãieþi deºtepþi erau consideraþi cei care ºtiau carte, dar sã o citeascã, nu sã o joace, fãceau o facultate ºi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraþie: „ãsta e a lu Ilie de la sculãrie. A termenat primu facultatea, l-au luat ãia la Bucureºti. Eheeeeeeeeeeee, o sã ajungã mare, e dãºtept”

Era o vreme în þara asta când dacã te întâlneai cu un cunoscut pe stradã, te opreai bucuros sã mai schimbi o vorbã, sã mai auzi un banc, sã te lauzi cu ce ai mai fãcut sau sã îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, sã te mândreºti cã ai fost promovat sau þi-a luat copilul la liceu, sau sã îl inviþi peste o lunã la ziua ta sau nunta copilului.

Era o vreme în þara asta când veneai de la serviciu, bãgai repede o ciorbã caldã în tine ºi ieºeai în faþa blocului „la una micã cu bãieþii”. Una micã putea fi o minge, o þâgarã, o tablã, o bere, o ºuetã, dupã priceperile fiecãruia, dar nu era unu sã nu facã „una micã” cu prietenii.

Era o vreme în þara asta când mergeai liniºtit pe stradã, nu îþi era teamã cã te opreºte careva sã te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moþ la bascã.

Era o vreme în þara asta când lumea întorcea capul dupã militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucþie, acolo unde aceºtia erau nevoiþi sã treacã prin oraº ºi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie”uite mamã, trece armata”.


Astãzi, în þara asta, toatã lumea terminã liceul, ia bacalaureatul pentru cã s-a dat lege sã nu fie nici un analfabet fãrã bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri ºi se adunã puºtoaice pentru „o linie”.

Astãzi, în þara asta, nu mai poþi merge pe trotuar pentru cã nu mai ai loc de maºini staþionate ºi ºoferi grãbiþi.

Astãzi, în þara asta, strãzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toatã lumea e în concediu fãrã platã.

Astãzi, în þara asta, când vezi un poliþist pe stradã te uiþi speriat sã vezi pe cine urmãreºte sau îl ocoleºti sã nu îþi dea vre-o amendã aºa, pentru cã l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulã unde e gâtuit traficul, vei gãsi un poliþist în intersecþie, „fluidizând circulaþia”.

Astãzi, în þara asta, când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsã sub hainã. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bunã ziua trebuie sã dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toatã lumea intrã cu sacoºe burduºite. Nu se mai uitã nimeni chiorâº, toþi paznicii ºtiu cã ai acolo feºe, vatã, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmã pentru operaþie.

Astãzi, în þara asta, când vezi copii de ºcoalã, te întrebi dacã merg la ºcoalã sau la discotecã, þinuta este aceeaºi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet ºi laptopul, ipodul, „ifonul”, sau tableta.

Astãzi, în þara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca sã îºi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci ºi îºi întemeiazã câte o familie pe sãptãmânã fãrã acte, fãrã bisericã, fãrã serviciu. Fetele abia aºteaptã sã fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un „ma man” este ori urâtã cu crengi ori „tutã”.

Astãzi, în þara asta, bãieþi deºtepþi sunt cei fãrã carte, care reuºesc sã „se învârtã” sau sunt „bãieþi de bãieþi deºtepti” care obþin bani uºor din „afaceri” cu fraierii. Cu cât pãcãleºti sau furi mai mult, cu atât eºti mai deºtept.

Astãzi, în þara asta, când te întâlneºti cu un cunoscut pe stradã, îl ocoleºti ca sã nu te întrebe cum o mai duci, sau sã nu îþi cearã bani cu împrumut, sã nu te invite la o nuntã.
Astãzi, în þara asta, oamenii nu se mai întâlnesc în faþa blocului, le e ruºine sã se întâlneascã ºi la gunoi, se uitã fiecare pe geam sã se asigure cã nu e nimeni sã se uite în gunoiul lui amãrât sau sã observe cã nici câinii vagabonzi nu zãbovesc lângã resturile lui, pentru cã nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunºi în casã sau pleacã „la þarã ” de zilele onomastice, ca sã nu se trezeascã cu invitaþi nepoftiþi. Nimeni nu mai zâmbeºte toatã lumea circulã cu capul în jos de ai zice cã toþi au pierdut câte un galben ºi îl cautã disperaþi. Te mir cã nu se dau cap în cap.
Astãzi, în þara asta, ieºi din bloc ºi dupã doi paºi apare unul cu un cuþit sau un pistol þi-l pune la gât ºi te întreabã de ce te-ai însurat cu nevastã-ta, nu ºtiai cã era prietena lui?
Astãzi, în þara asta, când lumea aude de armatã întoarce capul pentru cã „ãºtia au tras în noi în 89” ºi acum au pensii nesimþite.


Oare ce va fi mâine ? Va mai fi þara asta ?

Mulþumim din inimã matrozului!"

maxima:

O---- / ----- / -----/ --- / ----- / ---- / -- / -------i.

nu-mi vine , ca potriveala cu textul , nimic altceva decit O tempora, o mores ....
tu la ce te-ai gindit ?

Vedeti ca am dreptate ! Daniela ascris realitatea si altii, dar tinerii nostri Domnu Nastase asa cum ati spus acum sunt foarte stresati cum e si fiu meu e un baiat inteligent, a invatat bine dintodeauna, a intrat la facultate la buget cu bursa, e un baiat educat, respectuos.. unde amuncit afost foarte apreciat de colegi, mi-au zis mie , ce baiat bun aveti, educat.." fosti si actualii colegi.
e Inspector la Corpu de Control munceste pt un salar de 700 ron pe luna..
nu face politica acum e satul de ei.acum face Facultatea la Drept.
a fost la tineret la PNL cand era in liceu, eu sunt simpatizanta PNL.dar si PSD.au facut mult bine.
a dat examen la Tribunal si a intrat la examen sotia unui Ofiter de la SRI.e f bun la calculator, lui i-a dat nota 9 la ea 10. apoi la probade text grila, el a stat langa ea si vazut ca tipa agresit 2 intrebari,
a intrat ea, fiu meu a facut contestatie la Curtea De Apel Clujsi nimic, a spus cineva, nu ma pot baga peste SRi-st, si pana la umra asa a ramas cum au stabilit aintrta ea, in Romnia eu a participat la f multe examene la buget, se stie dinante de examen cine intra am trait-o pe pielea mea de vreo 30 de ori, cunosc psihologie dupa tipu de comportament si nu m-am inselat niciodata,asa au procedat si la BCR cand am dat examne pt post era restrucurare , se stia dinainte cine pleaca si cine ramane. ca peste tot.colega mea nu dat examne si aramas pe post info ajutor, pt ca , sefu meu de la informarica era nasu ei si colega celalat era nasa ei o unguroaica.dra roata se invarte , ea singura si-a dat demisia, nuputea fcae fata la o agentie , i-a fost frica.asa ca si altii o sa pateasca la fel, o sa-si dea demisia.dac nu pot sa lase pe altii, din cauza coruptiei nu o sa avem prosperitate si bunastare niciodata si nu o sa putem fi vazuti bine nicaieri in lume. o sa fim priviti cu coada ochiului.
Verisoara mea e inspector are 3 facultati, ea le spune ,,Pupincuristi" la cei care ling mult rahat.

EXORDIUM EX ABRUPTO->.o tempora o mores


"Pana cand, in sfarsit, Catilina, vei abuza de rabdarea noastra? Cat timp nebunia asta a ta isi va mai bate joc de noi? Pana unde se va dezlantui indrazneala ta neinfranata? Nu te-au miscat oare nici garda de noapte a Palatinului, nici strajile orasului, nici teama poporului, nici adunarea grabnica a tuturor oamenilor de bine, nici acest loc foarte aparat destinat sedintei Senatului, nici chipurile si privirile senatorilor? Nu intelegi ca planurile tale sunt date pe fata? Nu vezi tu ca, dupa ce toata lumea a aflat-o, conspiratia ta e pironita in lanturi? Care dintre noi crezi ca nu stie ce-ai facut azi-noapte, ce-ai facut noaptea trecuta, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotarari ai luat?

O, timpuri! O, moravuri! Senatul cunoaste aceste lucruri, consulul le vede; Catilina totusi traieste. Traieste? Ba mai mult, vine chiar in senat, ia parte la consfatuirea obsteasca, noteaza si indica din ochi, spre a fi ucis, pe fiecare dintre noi. Noua insa, barbati curajosi, ni se pare ca facem destul pentru republica daca evitam furia si armele acestui om. De mult ar fi trebuit, Catilina, sa fii trimis la moarte din ordinul consulului; asupra ta ar fi trebuit sa cada aceasta nenorocire pe care o pui de mult la cale impotriva noastra a tuturor.

O, zei nemuritori! in ce tara ne aflam? in ce oras traim? Ce fel de republica avem? Aici, senatori, aici, intre noi, in cea mai sfanta si cea mai importanta adunare de pe suprafata pamantului, sunt unii oameni in stare sa se gandeasca la uciderea noastra a tuturor, lapieirea acestui oras si chiar a lumii intregi.

Intr-adevar, Catilina, ce te mai poate incanta in acest oras in care nu exista nimeni, in afara de aceasta conjuratie de oameni pierduti, care sa nu se teama de tine, nimeni care sa nu te urasca? Ce stigmat al infamiei in viata familiara nu este intiparit cu fierul rosu in viata ta? Ce nelegiuire, in trebile particulare, nu e legata defaima ta? Ce patima a fost vreodata straina de ochii tai, ce crima de mainile tale, ce ticalosie de toata fiinta ta? Carui tinerel, pe care l-ai inlantuit prin farmecele coruptiei, nu i-ai intins fierul pentru crima sau nu i-ai luminat calea spre desfrau?

Daca parintii tai s-ar teme de tine si te-ar uri, si n-ai putea sa-i impaci in niciun chip, ai pleca, imi inchipui, undeva departe de ochii lor; acum patria, care e mama noastra a tuturor, te uraste si se teme de tine, si crede ca de mult timp nu te gandesti la nimic altceva decat la uciderea ei. Nu-i vei respecta autoritatea, nu te vei supune hotararii ei, nu te vei teme de puterea ei?

Ea sta de vorba cu tine astfel, Catilina, si, desi n-are glas, iti spune oarecum asa: «Nicio nelegiuire n-a existat de cativa ani decat prin tine; pentru tine singur au ramas nepedepsite uciderea multor cetateni, persecutarea si jefuirea aliatilor.
Ai fost in stare nu numai sa nu tii seama de legi si de judecati, dar chiar sa le rastorni si sa le nimicesti. Am suportat totusi cum am putut faptele anterioare, cu toate ca nu erau de suportat; acum insa nu mai e de suferit ca eu, in toata fiinta mea, sa fiu cuprinsa de teama numai din cauza ta; orice zgomot s-ar produce, sa ma tem de Catilina; sa separa ca niciun plan nu se poate urzi impotriva mea fara sa fie strain de pornirile tale criminale. De aceea pleaca si scapa-ma de aceasta frica; daca este indreptatita, sa nu fiu zdrobita; daca este inchipuita, sa incetez odata de-a ma mai teme.

Te vei duce in sfarsit odata acolo unde te tara de mult patima ta neinfranata si nebuna. Si de fapt acest lucru nu-ti aduce durere, ci un fel de placere de necrezut. Pentru aceasta nebunie te-a creat natura, te-a calit vointa, te-a pastrat soarta. N-ai dorit niciodata nu zic pacea, dar nici macar razboiul, daca nu era unul nelegiuit. Ti-ai gasit o banda de ticalosi, alcatuita din oameni pierduti, lipsiti nu numai de orice avere, dar si de orice nadejde. La acestia cat de incantat vei fi, cum vei mai tresalta de bucurie, de ce placere nebuna te vei imbata, cand, in multimea atat de mare a tovarasilor tai, nu vei auzi si nu vei vedea niciun om cumsecade!

Cu aceste auspicii, Catilina, pleaca la razboiul nelegiuit si criminal, pentru suprema salvare a republicii, spre nenorocirea si pieirea ta si spre nimicirea celor ce s-au unit cu tine prin tot felul de crime si prin paricid. Iar tu, lupiter, care ai fost statornicit de Romulus sub aceleasi auspicii ca si acest oras, pe care te numim, pe drept cuvant, strajuitorul Romei si al imperiului, il vei indeparta pe acest om si pe complicii lui de templele tale si ale celorlalti zei, de casele si de zidurile orasului, de viata si de bunurile tuturor cetatenilor, si-i vei pedepsi cu chinuri vesnice, in viata si dupa moarte, pe dusmanii oamenilor buni, pe inamicii patriei, pe talharii Italiei, uniti intre eiprintr-un pact criminal siprintr-o alianta nelegiuita."


www.referatele.com/referate/noi/romana/catilinara-i-de-marc11111...

aha, deci am fost intr-un gind si o simtire cu tine !...e bine !

...este posibil sa intelegem diferit "ilustrarea" realitatii.

asa o fii, dar devreme ce tot la O tempora m-a dus gindul, inseamna ca , macar in pctele principale , tot se "ating " !

Ați auzit de noua veste ? Dacã nu ați auzit , vãspun eu ! Primarul Radu Mazãre vrea sã preia portul Constanța. Eu cred cã se încearcã sub paravanul de mai jos, ca sã se desființeze și porturile noastre. Dacã cineva ne-a vândut flota , acu urmeazã și porturile. Barem sã ne controleze alții, activitatea portuarã. Așa cum odatã Giurgiu, Brãila sau Galați erau transformate sau, se intenționa sã se transforme în pașalic turcesc, acu sub acoperirea, cã vezi dragã Doamne are grijã de Strãini, dar nu are grijã de cetãțenii Constanței, mai inventeazã ceva. Eu nu știu cum poate statul sã aprobe aceste stupide cereri, la un om care în afarã de dans , gagicãrealã sau circ , cum spunea și la RTV, nu mai știe și alceva. Tot timpul a venit cu câte o ”invenție ” sau inovație. Eu nu știu cum a putut sã ajungã un asemenea om , primar. Pe el cine la ales? Eu unul dupã pãrerea mea nu trebuia și nici nu trebuie sã mai fie primar , cã ne duce și ãsta țara de râpã. Adicã Portul Constanța de râpã ! Și cred cã vor urma în scurt timp și alte porturi. Ce ar fi ca și primarul nostru sã cumpere portul Galați, cã așa vrea el. Dar ce el ? Mai bine îl cumpãr eu ! Nu știu ãștia cum sã mai inventeze , sã mai caute câte ceva de a vinde toatã România ! Dacã și portul Constanța cade , ne ducem și noi , cu toatã economia pe apa sâmbetei , și nu numai. O sã vinã tot felul de șmecheri. Cine o sã mai contoleze ceva ? A bãgat și obligativitatea carelor alegorice, de parcã asta era și ultimul lucru de care noi mai aveam nevoie.
Carele alegorice cu animatoare care au fãcut senzaþie anul trecut pe litoral vor deveni anul acesta obligatorii pentru patronii cluburilor de la malul mãrii. Este decizia lui Radu Mazãre, care în varã a fost în fruntea carelor alegorice, costumat în Samurai, Maharajah, Spartan sau Rege Scoþian.
"Cluburile au obligativitatea de a participa la defilarea sãptãmânalã a carelor alegorice, la carnaval care dureazã douã luni de zile ºi sunt obligaþi sã-ºi facã un car alegoric, unde aþi vãzut cã se dau ºi dimensiuni ºi numere de animatori sau de animatoare ca sã nu mai vãd douã leºinate, douã speriate pe carul alegoric. În caz contrar le tragem niºte amenzi ºi le închidem activitatea", a spus Radu Mazãre, potrivit România TV.
Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/radu-mazare-transforma-mamaia-in-statiune-de-carnava...

Primarul orasului Constanta, Radu Mazare, a declarat marti, la finalul sedintei Consiliului Local Municipal Constanta, ca relatia sa cu premierul Victor Ponta este buna "deocamdata". "Sa vedem ce facem cu Portul Constanta", a subliniat edilul, lasand sa se inteleaga ca aceasta relatie depinde de trecerea Portului sub controlul administratiei publice locale, relateaza Ziua de Constanta.

In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de acord cu acest plan. "Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier", spunea Mazare pe 10 octombrie 2012.

Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile strategice.

Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.
Oare România asta, a ajuns chiar sat fãrã câini , unde fiecare face ce vrea ?

Marin56.blogspot.com

Referitor la reîmpãrțirea teritorialã propusã de maghiari, este și aceasta cu bãtaie lungã. De fapt se vrea sã se urmãreascã alceva. Un motiv ca Transilvania sã fie mai ușor de luat. Așa cã mã întorc la cuvintele lui Ștefan... Cã Transilvania nu a fost a lor , nu este a lor si nici a noastrã . Ci a urmașilor noștrii și a urmașilor, urmașilor noștri , în veacul vecilor. Amin !

Marin56.blogspot.com

Ce faceau si ce sa faca !?

In socialism se pregateau de capitalism si acum se pregatesc de neocomunism !

De la: 9am_1497, la data 2013-03-27 20:27:49 Ați auzit de noua veste ? Dacã nu ați












































































































































































































































































































































































































































































































auzit , vãspun eu ! Primarul Radu Mazãre vrea sã preia portul Constanța. Eu cred cã se încearcã sub paravanul de mai jos, ca sã se desființeze și porturile noastre. Dacã cineva ne-a vândut flota , acu urmeazã și porturile. Barem sã ne controleze alții, activitatea portuarã. Așa cum odatã Giurgiu, Brãila sau Galați erau transformate sau, se intenționa sã se transforme în pașalic turcesc, acu sub acoperirea, cã vezi dragã Doamne are grijã de Strãini, dar nu are grijã de cetãțenii Constanței, mai inventeazã ceva. Eu nu știu cum poate statul sã aprobe aceste stupide cereri, la un om care în afarã de dans , gagicãrealã sau circ , cum spunea și la RTV, nu mai știe și alceva. Tot timpul a venit cu câte o ”invenție ” sau inovație. Eu nu știu cum a putut sã ajungã un asemenea om , primar. Pe el cine la ales? Eu unul dupã pãrerea mea nu trebuia și nici nu trebuie sã mai fie primar , cã ne duce și ãsta țara de râpã. Adicã Portul Constanța de râpã ! Și cred cã vor urma în scurt timp și alte porturi. Ce ar fi ca și primarul nostru sã cumpere portul Galați, cã așa vrea el. Dar ce el ? Mai bine îl cumpãr eu ! Nu știu ãștia cum sã mai inventeze , sã mai caute câte ceva de a vinde toatã România ! Dacã și portul Constanța cade , ne ducem și noi , cu toatã economia pe apa sâmbetei , și nu numai. O sã vinã tot felul de șmecheri. Cine o sã mai contoleze ceva ? A bãgat și obligativitatea carelor alegorice, de parcã asta era și ultimul lucru de care noi mai aveam nevoie.
Carele alegorice cu animatoare care au fãcut senzaþie anul trecut pe litoral vor deveni anul acesta obligatorii pentru patronii cluburilor de la malul mãrii. Este decizia lui Radu Mazãre, care în varã a fost în fruntea carelor alegorice, costumat în Samurai, Maharajah, Spartan sau Rege Scoþian.
"Cluburile au obligativitatea de a participa la defilarea sãptãmânalã a carelor alegorice, la carnaval care dureazã douã luni de zile ºi sunt obligaþi sã-ºi facã un car alegoric, unde aþi vãzut cã se dau ºi dimensiuni ºi numere de animatori sau de animatoare ca sã nu mai vãd douã leºinate, douã speriate













































pe carul alegoric. În caz contrar le tragem niºte amenzi ºi le închidem activitatea", a spus Radu Mazãre, potrivit România TV.
Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/radu-mazare-transforma-mamaia-in-statiune-de-
















































































carnaval-cluburile-obligate-sa-aiba-care-alegorice_72661.html#ixzz2OlSjRNsY

Primarul orasului Constanta, Radu Mazare, a declarat marti, la finalul sedintei Consiliului Local Municipal Constanta, ca relatia sa cu premierul Victor Ponta este buna "deocamdata". "Sa vedem ce facem cu Portul Constanta", a subliniat edilul, lasand sa se inteleaga ca aceasta relatie depinde de trecerea Portului sub controlul administratiei publice locale, relateaza Ziua de Constanta.

In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de



































acord cu acest plan. "Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier", spunea Mazare pe 10 octombrie 2012.

Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare



































confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile



















































strategice.

Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nation

















































































































































































ale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale




























locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.








































































































































































































































































































































































Hei care e treaba .... merge?

Aurelia

Presupun , cã pânã într-o zi , când o veni cine va care sã fie mai deștept decât alți deștepți.

Marin56.blogspot.com

Aurelia, esti bine??? sau vrei sa ne enervezi de la primele 9 postari?

Daniela

Da multumesc sunt bine cineva mia intrat pe profilul meu....de maine stiu cum merge treaba aici

Aurelia

Au intrat obezii si pe topicul asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Ti-a intrat pe naiba pe profilul tau.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Am urmãrit și azi dialogul de la RtV cu cei trei unde era și domnul Radu Mazãre invitat. El încerca sã argumenteze gestrul lui de a lua portul Constanța, fãcãnd apel la formele de organizare a altor state , dând exemplul portului Rotterdam din Olanda sau Hamburg din Germania. Ce ne intereseazã pe noi cum își desfãsoarã ei activitãțile portuare? De ce trebuie sã le luãm exemplul? Și știu și de ce ?Ca prin aceasta sã gãseascã o portițã de aș mãri veniturile personale, sub paravanul cã ar aduce venituri orașului Constanța. Prostii! Asta e un moft. Alta este realitaea! Și cei care îl interivivau, știau și ei acest lucru. De ce nu puneau punctul pe ”I”? Eu l-aș fi întrebat : ” De ce domnule primar Radu Mazãre, dorești acest lucru cu orice preț? Cã o rudã de-a lui este deja antrenatã în aceastã afacere? Cã poate și-a pus și dânsul întrebarea , cum e și normal, a unui om care a ajuns un om cu ” putere” și sã nu profite și el ? Ca sã nu zic alceva. Cã de ce sã fure alții mai mult decât el ? Vãd cã pentru el, pãrerile lui sunt mai importante decãt pãrerile altora. Ba mai mult ia în derãdere chiar și vorbele Președintelui. Poate la auzit și o sã ia și el mãsuri , eliberându-l din funcția asta , care cu neonoare o deține. Nu avem nevoie de primari circari , dansatori și gagicari! Ne trebuie oammeni capabili , buni gospodari, care sã știe ce vrea , ce sã facã și ce sã spunã.

Marin56.blogspot.com

Adevaru este ca. nici eu nu-l agreez pe Mazare, de cand apus taxa la intrare in Constanta-Statiune.

...daca tu, sau altcineva, agreaza sau nu pe Mazare, sau o cu totul alta persoana, ei bine, sentimentalismul nu conteaza intr-o asemenea ecuatie,

...pana una-alta, ceea ce exprima Marare,- refritor la administrarea Port Constanta-,in presa romaneasca, este o optiune corecta din punct de vedere politico-socio-economic.

argument: locuri de munca, sursa profit impozabil/taxabil la bugetul local sau de stat, imposibilitatea expatrierii profitului, atragerea de investitori si investitii portuare in Romania,etc.

Toate ar merge bine în România , dacã nu am fi și egoiști. Sau nu am dori ca sã moarã și capra vecinului. Cât despre muncã , ce sã mai vorbim. ? Unii nu au de muncã și inventeazã sau cautã de muncã. Munca la negru. Sau alte forme de„ muncã„ mai puțin ortodoxe.

Marin56.blogspot.com

De ce delirati? Probabil nu erati maturi pe atunci! In acele timpuri era respect pentru om si munca...!
Nu exista sa bea nimeni in timpul programului...(Vezi decret 400)