Ce faceau romanii in socialism si ce fac acum !?!

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 21:30:50

De la: daniela_, la data 2013-03-26 20:15:22

De la: Razzyy, la data 2013-03-25 21:05:48

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:19:38

De la: Razzyy, la data 2013-03-24 21:46:41ce faceam in socialism!? la ora asta mai aveam 15 minute si se termina programul tv!

Cum poti spune asa ceva. Era si pina la 22,30

Si cine era cintezoi dimineata la servici....clasa muncitoare, care topaia in aftobuze dimineata.

da! la ora 6.30 erau pline autobuzele cu muncitori dornici de munca! la ora 7.30 toti erau beti!

mai putin una(unul) ....a se retine!

Nu aveam nici o treaba cu bautura, si la fel colegii mei.
De fapt noi lucram unicate. Nu ne permiteam cap imbicsit cu bautura.

...bine....atunci sunteti doi....noteaza, te rog, Daniela....plus colegii

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 21:55:19

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 21:30:50

De la: daniela_, la data 2013-03-26 20:15:22

De la: Razzyy, la data 2013-03-25 21:05:48

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:19:38

De la: Razzyy, la data 2013-03-24 21:46:41ce faceam in socialism!? la ora asta mai aveam 15 minute si se termina programul tv!

Cum poti spune asa ceva. Era si pina la 22,30

Si cine era cintezoi dimineata la servici....clasa muncitoare, care topaia in aftobuze dimineata.

da! la ora 6.30 erau pline autobuzele cu muncitori dornici de munca! la ora 7.30 toti erau beti!

mai putin una(unul) ....a se retine!

Nu aveam nici o treaba cu bautura, si la fel colegii mei.
De fapt noi lucram unicate. Nu ne permiteam cap imbicsit cu bautura.

...bine....atunci sunteti doi....noteaza, te rog, Daniela....plus colegii

Daniela

E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-03-26 22:03:08E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

eh, esti modesta! nici acu` n-o duci prea rau!

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 22:09:41

De la: daniela_, la data 2013-03-26 22:03:08E o vorba: "Inainte era mai bine"....pentru ca eram tineri .....

eh, esti modesta! nici acu` n-o duci prea rau!

ai dreptate...in 2023 o sa spun "ce bine era prin 2013!!"

Daniela

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 21:42:08

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 18:19:26de ce sa nu recunoastem ? probleme cu bautura in timpul serviciului au fost si nici nu cred sa se fi modificat ceva intre timp....dar si ca ma uit pe la altii, imi spun ca " un ceai de dimineata " din 2 prune sau 3 prune, facea parte din micul dejun al muncitorului roman !

dar, iar trebuie sa recunoastem ca, tineri fiind , ne duceam si pe la ceaiuri, bairame, film, teatru sau opera ; excursii la munte- la mare si pe la restaurant , mai rar si doar pin' la ora 22 !

nu sunt un nostalgic al acelor vremuri! dar nici nu critic vechiul sistem! face parte din istoria noastra si ar fi bine s-o prezentam cat mai exact pentru cei care au venit pe lume mai tarziu! am discutat cu multi tineri nascuti dupa anii `90 si multi dintre ei sunt fascinati de acele vremuri, cunostintele lor se limiteaza la ceea ce au auzit de la cei mai in varsta!

Sint si unii tineri ce injura la greu acele vremuri.
Imita ca papagalii ce li se spune.
Normal nu le-au cunoscut personal, doar ce li se spune.
Eu stiu ca eram mai degraba fericit, chiar utopic in conceptii, si eram mai tot timpul vesel.
Greutatile nu le simteam, fiindca eram tinar.
Dar erau bineinteles, cele stiute de toti.
E o caracteristica a tineretii. Cind esti in prima parte a vietii, aia e partea frumoasa.

In privinta bauturii, problemele de dupa revolutie au fost chiar mai grave.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Iata ce am primit azi pe e-mail:


"ADEV�R DESPRE �ARA MARO

Era o vreme �n �ara asta c�nd cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admira�ie �i i se spunea cu respect, �domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. C�nd unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate �i d�dea �i lua (dac� �l lua) doctoratul tot ora�ul se uita la el ca la Dumnezeu.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai o ma�in� pe strad� �tiai c� cel care se afl� �n ea a muncit ca s� o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai t�rziu au ap�rut �i noroco�ii c�tig�tori la cecuri sau loz �n plic, dar �i puteai num�ra pe degetele la o m�n� �ntr-un jude�. �i mai era o categorie cu ma�ini, cei care lucrau �n comer� sau alimenta�ia public�.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai pe cineva pe strad� �ntre 8 �i 16, te g�ndeai c� este �n concediu, libere, sau e bolnav s�racu om �i merge la doctor.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai un poli�ist pe strad� mergeai lini�tit s� �i ceri o informa�ie, sau daca voiai s� te pl�ngi de ceva, erai ascultat.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� ajungeai la spital cu cineva �i trebuia operat, ��i era fric� s� vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticl� de whisky la doctor, �i le mascai ne�ndem�natic �ca toat� lumea � �n ziar, sub hain� convins c� nu �tie nimeni ce e umfl�tura aia, de la piept. C�nd te �ntorceai fericit c� nu te-a prins nimeni �i te �nt�lneai cu altul umflat �n piept te uitai superior �i zeflemitor la el g�ndind �ia uite �i la fraierul �la, merge cu sticla ascuns� la piept are impresia c� eu nu �tiu c� o duce lu dom doctor. !�

Era o vreme �n �ara asta c�nd la �coal�, copii mergeau �n uniform� �i cum vedeai unul pe strad� �n timpul orelor �tiai c� �este unul din �ia de chiulesc sau nu le place �coala� �i te uitai atent la el s� vezi dac� nu e cumva copilul vreunui coleg de fabric�. �i ce b�taie lua acas� dac� afla tacso c� a chiulit.

Era o vreme �n �ara asta c�nd abia a�teptai s� intri �n c�mpul muncii, s� te angajezi undeva, s� ��i faci raport pentru locuin�� �i s� a�tep�i cu �nfrigurare, dar temei, s� �i se repartizeze una, ca s� te po�i �nsura, s� te a�ezi �i tu la casa ta, s� ��i �ntemeiezi o familie. Dac� nu aveai, nu prea ��i ardea de �nsur�toare, c� nu se uita nimeni la tine f�r� serviciu �i f�r� cas�, c� nu erai de viitor.

Era o vreme �n �ara asta c�nd b�ie�i de�tep�i erau considera�i cei care �tiau carte, dar s� o citeasc�, nu s� o joace, f�ceau o facultate �i terminau primii. La ei se uita lumea cu admira�ie: ��sta e a lu Ilie de la scul�rie. A termenat primu facultatea, l-au luat �ia la Bucure�ti. Eheeeeeeeeeeee, o s� ajung� mare, e d�tept�

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� te �nt�lneai cu un cunoscut pe strad�, te opreai bucuros s� mai schimbi o vorb�, s� mai auzi un banc, s� te lauzi cu ce ai mai f�cut sau s� �i spui cum a fost �n concediu la Mamaia, s� te m�ndre�ti c� ai fost promovat sau �i-a luat copilul la liceu, sau s� �l invi�i peste o lun� la ziua ta sau nunta copilului.

Era o vreme �n �ara asta c�nd veneai de la serviciu, b�gai repede o ciorb� cald� �n tine �i ie�eai �n fa�a blocului �la una mic� cu b�ie�ii�. Una mic� putea fi o minge, o ��gar�, o tabl�, o bere, o �uet�, dup� priceperile fiec�ruia, dar nu era unu s� nu fac� �una mic� cu prietenii.

Era o vreme �n �ara asta c�nd mergeai lini�tit pe strad�, nu ��i era team� c� te opre�te careva s� te �ntrebe c�t e ceasul sau de ce nu ai mo� la basc�.

Era o vreme �n �ara asta c�nd lumea �ntorcea capul dup� militarii care treceau c�nt�nd sau �n pas de defilare de la instruc�ie, acolo unde ace�tia erau nevoi�i s� treac� prin ora� �i auzeai pe c�te cineva spun�nd cu m�ndrie�uite mam�, trece armata�.


Ast�zi, �n �ara asta, toat� lumea termin� liceul, ia bacalaureatul pentru c� s-a dat lege s� nu fie nici un analfabet f�r� bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri �i se adun� pu�toaice pentru �o linie�.

Ast�zi, �n �ara asta, nu mai po�i merge pe trotuar pentru c� nu mai ai loc de ma�ini sta�ionate �i �oferi gr�bi�i.

Ast�zi, �n �ara asta, str�zile sunt pline de oameni care �n nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toat� lumea e �n concediu f�r� plat�.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd vezi un poli�ist pe strad� te ui�i speriat s� vezi pe cine urm�re�te sau �l ocole�ti s� nu ��i dea vre-o amend� a�a, pentru c� l-ai deranjat c�nd te-ai uitat la el. De regul� unde e g�tuit traficul, vei g�si un poli�ist �n intersec�ie, �fluidiz�nd circula�ia�.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascuns� sub hain�. C�nd intri la medic �n cabinet �nainte de a da cu bun� ziua trebuie s� dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toat� lumea intr� cu saco�e burdu�ite. Nu se mai uit� nimeni chior�, to�i paznicii �tiu c� ai acolo fe�e, vat�, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasm� pentru opera�ie.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd vezi copii de �coal�, te �ntrebi dac� merg la �coal� sau la discotec�, �inuta este aceea�i, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet �i laptopul, ipodul, �ifonul�, sau tableta.

Ast�zi, �n �ara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca s� �i �ntemeieze o familie, doar de bani de la babaci �i �i �ntemeiaz� c�te o familie pe s�pt�m�n� f�r� acte, f�r� biseric�, f�r� serviciu. Fetele abia a�teapt� s� fie neveste sau nevestite la c�te cineva, cine nu are c�te un �ma man� este ori ur�t� cu crengi ori �tut�.

Ast�zi, �n �ara asta, b�ie�i de�tep�i sunt cei f�r� carte, care reu�esc s� �se �nv�rt� sau sunt �b�ie�i de b�ie�i de�tepti� care ob�in bani u�or din �afaceri� cu fraierii. Cu c�t p�c�le�ti sau furi mai mult, cu at�t e�ti mai de�tept.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd te �nt�lne�ti cu un cunoscut pe strad�, �l ocole�ti ca s� nu te �ntrebe cum o mai duci, sau s� nu ��i cear� bani cu �mprumut, s� nu te invite la o nunt�.
Ast�zi, �n �ara asta, oamenii nu se mai �nt�lnesc �n fa�a blocului, le e ru�ine s� se �nt�lneasc� �i la gunoi, se uit� fiecare pe geam s� se asigure c� nu e nimeni s� se uite �n gunoiul lui am�r�t sau s� observe c� nici c�inii vagabonzi nu z�bovesc l�ng� resturile lui, pentru c� nici oase nu mai sunt �n gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascun�i �n cas� sau pleac� �la �ar� � de zilele onomastice, ca s� nu se trezeasc� cu invita�i nepofti�i. Nimeni nu mai z�mbe�te toat� lumea circul� cu capul �n jos de ai zice c� to�i au pierdut c�te un galben �i �l caut� dispera�i. Te mir c� nu se dau cap �n cap.
Ast�zi, �n �ara asta, ie�i din bloc �i dup� doi pa�i apare unul cu un cu�it sau un pistol �i-l pune la g�t �i te �ntreab� de ce te-ai �nsurat cu nevast�-ta, nu �tiai c� era prietena lui?
Ast�zi, �n �ara asta, c�nd lumea aude de armat� �ntoarce capul pentru c� ��tia au tras �n noi �n 89� �i acum au pensii nesim�ite.


Oare ce va fi m�ine ? Va mai fi �ara asta ?

Mul�umim din inim� matrozului!"

Daniela

Toti au dreptul la bunastare, tot asa cum toti au pantofi in picioare. Nu doar unii.
Minca-v-as.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Un semn ca vremurile si omenirea au evoluat. Invatamantul superior este deschis tuturor. Ies doctori, avocati, ingineri, experti contabili samd, promotii intregi, care ulterior, daca nu au o sustinere financiara adecvata, parasesc tara.

In ziua de azi, masina si permisul de conducere sunt o necesitate, nu mai reprezinta un lux. Joburile sunt din ce in ce mai putine, ceea ce implica acceptarea deplasarilor. Nu mai amintesc ca in curand contractele de munca pe perioada nedeterminata vor fi rarisime.

Programul de lucru difera in functie de multi factori: orarul societatilor, disponibilitatea persoanelor muncitoare, respectarea orelor de pauza ( care va precizez ca in unele tari sunt de doua ore, cand nimic nu misca, se mananca, se face sport, se doarme, se iau copiii de la scoala ca sa li se dea de mancare si sunt dusi inapoi, etc...), conditii meteorologice, samd ,plus ca trebuie respectati termenii legali , daca nu, te trezesti iar pe tusa.

Azi sunt incurajati auto-antreprenorii, independentii, micii intreprinzatori, ceea ce implica adio vietii de familie. Nu se pot avea toate simultan.....

Acum eu zic ca Politia te asculta si azi. Uneori te si opreste pe strada, si de nu ii ceri parerea.

EEEEiiiiii, mita! NIET! Sa fie pedepsiti cei ce incearca sa dea mita, apoi cei ce iau! Fiecare este platit pentru ceea ce face, nu? Daca avem nevoie de ceva, ne luptam, nu? Vad mita inutila!

Copiii in ziua de azi, daca ambii parinti muncesc, ajung pe mana bunicilor, a doicilor sau in internate. Sa vedeti ca azi maine se va reintroduce invatamantul la domiciliu! Copiii trebuie responsabilizati de la varste fragede. Azi la 4 ani stiu sa isi scrie numele si unele cuvinte mai simple, incep sa studieze deja o limba straina. Societatea este fortata sa evolueze. Totul este accelarat. Suntem nevoiti sa ne supunem, sa incercam sa ne adaptam, altfel nu supravietuim.

In ceea ce priveste masinile stationate aiurea, este vina primariilor ca nu iau atitudine! Nu te teme, ca daca in mod repetat te alegi cu un PV-u si cu o suma faina de achitat, daca nu intri la rau-platnici si adio credit vreodata toata viata ta, se linisteste omul si cauta loc de parcare, doua ceasuri de e nevoie! Primaria sa construiasca locuri de parcare, in finctie de necesitatile populatiei.

In ceea ce priveste securitatea pe strada, nu mai suntem in siguranta nicaieri. Ba da, in vreun buncher. Asta arpresupune sa incetam sa traim, sa devenim paranoici si negativisti. Ori nu este scopul nostru acesta, nu?

Ei, cu armata gasesc ca este exagerata povestioara. Sincer, la vederea unei parade militare, oamenii ar trebui sa isi dea jos palariile sau cel putin sa salute cu un zambet! Iar cei ce au tras, probabil au facut-o de teama de a-si pierde serviciul, dar totusi au fost oameni slabi. Asta nu inseamna ca cei ce azi sunt in serviciu militar sa suporte consecintele actelor desavarsite de predecesori manipulati.....Oameni cu constiinta nu ar executa acest ordin decat santajati,nu, logic?

Despre constiinta nu pomeneste nimic povestioara. Pacat! Inclusiv constiinta umana s-a modificat in ultima vreme. Este?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:08:17
Iata ce am primit azi pe e-mail:


"ADEV�R DESPRE �ARA MARO

Era o vreme �n �ara asta c�nd cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admira�ie �i i se spunea cu respect, �domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. C�nd unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate �i d�dea �i lua (dac� �l lua) doctoratul tot ora�ul se uita la el ca la Dumnezeu.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai o ma�in� pe strad� �tiai c� cel care se afl� �n ea a muncit ca s� o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai t�rziu au ap�rut �i noroco�ii c�tig�tori la cecuri sau loz �n plic, dar �i puteai num�ra pe degetele la o m�n� �ntr-un jude�. �i mai era o categorie cu ma�ini, cei care lucrau �n comer� sau alimenta�ia public�.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai pe cineva pe strad� �ntre 8 �i 16, te g�ndeai c� este �n concediu, libere, sau e bolnav s�racu om �i merge la doctor.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� vedeai un poli�ist pe strad� mergeai lini�tit s� �i ceri o informa�ie, sau daca voiai s� te pl�ngi de ceva, erai ascultat.

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� ajungeai la spital cu cineva �i trebuia operat, ��i era fric� s� vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticl� de whisky la doctor, �i le mascai ne�ndem�natic �ca toat� lumea � �n ziar, sub hain� convins c� nu �tie nimeni ce e umfl�tura aia, de la piept. C�nd te �ntorceai fericit c� nu te-a prins nimeni �i te �nt�lneai cu altul umflat �n piept te uitai superior �i zeflemitor la el g�ndind �ia uite �i la fraierul �la, merge cu sticla ascuns� la piept are impresia c� eu nu �tiu c� o duce lu dom doctor. !�

Era o vreme �n �ara asta c�nd la �coal�, copii mergeau �n uniform� �i cum vedeai unul pe strad� �n timpul orelor �tiai c� �este unul din �ia de chiulesc sau nu le place �coala� �i te uitai atent la el s� vezi dac� nu e cumva copilul vreunui coleg de fabric�. �i ce b�taie lua acas� dac� afla tacso c� a chiulit.

Era o vreme �n �ara asta c�nd abia a�teptai s� intri �n c�mpul muncii, s� te angajezi undeva, s� ��i faci raport pentru locuin�� �i s� a�tep�i cu �nfrigurare, dar temei, s� �i se repartizeze una, ca s� te po�i �nsura, s� te a�ezi �i tu la casa ta, s� ��i �ntemeiezi o familie. Dac� nu aveai, nu prea ��i ardea de �nsur�toare, c� nu se uita nimeni la tine f�r� serviciu �i f�r� cas�, c� nu erai de viitor.

Era o vreme �n �ara asta c�nd b�ie�i de�tep�i erau considera�i cei care �tiau carte, dar s� o citeasc�, nu s� o joace, f�ceau o facultate �i terminau primii. La ei se uita lumea cu admira�ie: ��sta e a lu Ilie de la scul�rie. A termenat primu facultatea, l-au luat �ia la Bucure�ti. Eheeeeeeeeeeee, o s� ajung� mare, e d�tept�

Era o vreme �n �ara asta c�nd dac� te �nt�lneai cu un cunoscut pe strad�, te opreai bucuros s� mai schimbi o vorb�, s� mai auzi un banc, s� te lauzi cu ce ai mai f�cut sau s� �i spui cum a fost �n concediu la Mamaia, s� te m�ndre�ti c� ai fost promovat sau �i-a luat copilul la liceu, sau s� �l invi�i peste o lun� la ziua ta sau nunta copilului.

Era o vreme �n �ara asta c�nd veneai de la serviciu, b�gai repede o ciorb� cald� �n tine �i ie�eai �n fa�a blocului �la una mic� cu b�ie�ii�. Una mic� putea fi o minge, o ��gar�, o tabl�, o bere, o �uet�, dup� priceperile fiec�ruia, dar nu era unu s� nu fac� �una mic� cu prietenii.

Era o vreme �n �ara asta c�nd mergeai lini�tit pe strad�, nu ��i era team� c� te opre�te careva s� te �ntrebe c�t e ceasul sau de ce nu ai mo� la basc�.

Era o vreme �n �ara asta c�nd lumea �ntorcea capul dup� militarii care treceau c�nt�nd sau �n pas de defilare de la instruc�ie, acolo unde ace�tia erau nevoi�i s� treac� prin ora� �i auzeai pe c�te cineva spun�nd cu m�ndrie�uite mam�, trece armata�.


Ast�zi, �n �ara asta, toat� lumea termin� liceul, ia bacalaureatul pentru c� s-a dat lege s� nu fie nici un analfabet f�r� bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri �i se adun� pu�toaice pentru �o linie�.

Ast�zi, �n �ara asta, nu mai po�i merge pe trotuar pentru c� nu mai ai loc de ma�ini sta�ionate �i �oferi gr�bi�i.

Ast�zi, �n �ara asta, str�zile sunt pline de oameni care �n nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toat� lumea e �n concediu f�r� plat�.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd vezi un poli�ist pe strad� te ui�i speriat s� vezi pe cine urm�re�te sau �l ocole�ti s� nu ��i dea vre-o amend� a�a, pentru c� l-ai deranjat c�nd te-ai uitat la el. De regul� unde e g�tuit traficul, vei g�si un poli�ist �n intersec�ie, �fluidiz�nd circula�ia�.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascuns� sub hain�. C�nd intri la medic �n cabinet �nainte de a da cu bun� ziua trebuie s� dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toat� lumea intr� cu saco�e burdu�ite. Nu se mai uit� nimeni chior�, to�i paznicii �tiu c� ai acolo fe�e, vat�, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasm� pentru opera�ie.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd vezi copii de �coal�, te �ntrebi dac� merg la �coal� sau la discotec�, �inuta este aceea�i, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet �i laptopul, ipodul, �ifonul�, sau tableta.

Ast�zi, �n �ara asta, tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca s� �i �ntemeieze o familie, doar de bani de la babaci �i �i �ntemeiaz� c�te o familie pe s�pt�m�n� f�r� acte, f�r� biseric�, f�r� serviciu. Fetele abia a�teapt� s� fie neveste sau nevestite la c�te cineva, cine nu are c�te un �ma man� este ori ur�t� cu crengi ori �tut�.

Ast�zi, �n �ara asta, b�ie�i de�tep�i sunt cei f�r� carte, care reu�esc s� �se �nv�rt� sau sunt �b�ie�i de b�ie�i de�tepti� care ob�in bani u�or din �afaceri� cu fraierii. Cu c�t p�c�le�ti sau furi mai mult, cu at�t e�ti mai de�tept.

Ast�zi, �n �ara asta, c�nd te �nt�lne�ti cu un cunoscut pe strad�, �l ocole�ti ca s� nu te �ntrebe cum o mai duci, sau s� nu ��i cear� bani cu �mprumut, s� nu te invite la o nunt�.
Ast�zi, �n �ara asta, oamenii nu se mai �nt�lnesc �n fa�a blocului, le e ru�ine s� se �nt�lneasc� �i la gunoi, se uit� fiecare pe geam s� se asigure c� nu e nimeni s� se uite �n gunoiul lui am�r�t sau s� observe c� nici c�inii vagabonzi nu z�bovesc l�ng� resturile lui, pentru c� nici oase nu mai sunt �n gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascun�i �n cas� sau pleac� �la �ar� � de zilele onomastice, ca s� nu se trezeasc� cu invita�i nepofti�i. Nimeni nu mai z�mbe�te toat� lumea circul� cu capul �n jos de ai zice c� to�i au pierdut c�te un galben �i �l caut� dispera�i. Te mir c� nu se dau cap �n cap.
Ast�zi, �n �ara asta, ie�i din bloc �i dup� doi pa�i apare unul cu un cu�it sau un pistol �i-l pune la g�t �i te �ntreab� de ce te-ai �nsurat cu nevast�-ta, nu �tiai c� era prietena lui?
Ast�zi, �n �ara asta, c�nd lumea aude de armat� �ntoarce capul pentru c� ��tia au tras �n noi �n 89� �i acum au pensii nesim�ite.


Oare ce va fi m�ine ? Va mai fi �ara asta ?

Mul�umim din inim� matrozului!"

maxima:

O---- / ----- / -----/ --- / ----- / ---- / -- / -------i.

nu-mi vine , ca potriveala cu textul , nimic altceva decit O tempora, o mores ....
tu la ce te-ai gindit ?

Vedeti ca am dreptate ! Daniela ascris realitatea si altii, dar tinerii nostri Domnu Nastase asa cum ati spus acum sunt foarte stresati cum e si fiu meu e un baiat inteligent, a invatat bine dintodeauna, a intrat la facultate la buget cu bursa, e un baiat educat, respectuos.. unde amuncit afost foarte apreciat de colegi, mi-au zis mie , ce baiat bun aveti, educat.." fosti si actualii colegi.
e Inspector la Corpu de Control munceste pt un salar de 700 ron pe luna..
nu face politica acum e satul de ei.acum face Facultatea la Drept.
a fost la tineret la PNL cand era in liceu, eu sunt simpatizanta PNL.dar si PSD.au facut mult bine.
a dat examen la Tribunal si a intrat la examen sotia unui Ofiter de la SRI.e f bun la calculator, lui i-a dat nota 9 la ea 10. apoi la probade text grila, el a stat langa ea si vazut ca tipa agresit 2 intrebari,
a intrat ea, fiu meu a facut contestatie la Curtea De Apel Clujsi nimic, a spus cineva, nu ma pot baga peste SRi-st, si pana la umra asa a ramas cum au stabilit aintrta ea, in Romnia eu a participat la f multe examene la buget, se stie dinante de examen cine intra am trait-o pe pielea mea de vreo 30 de ori, cunosc psihologie dupa tipu de comportament si nu m-am inselat niciodata,asa au procedat si la BCR cand am dat examne pt post era restrucurare , se stia dinainte cine pleaca si cine ramane. ca peste tot.colega mea nu dat examne si aramas pe post info ajutor, pt ca , sefu meu de la informarica era nasu ei si colega celalat era nasa ei o unguroaica.dra roata se invarte , ea singura si-a dat demisia, nuputea fcae fata la o agentie , i-a fost frica.asa ca si altii o sa pateasca la fel, o sa-si dea demisia.dac nu pot sa lase pe altii, din cauza coruptiei nu o sa avem prosperitate si bunastare niciodata si nu o sa putem fi vazuti bine nicaieri in lume. o sa fim priviti cu coada ochiului.
Verisoara mea e inspector are 3 facultati, ea le spune ,,Pupincuristi" la cei care ling mult rahat.

EXORDIUM EX ABRUPTO->.o tempora o mores


"Pana cand, in sfarsit, Catilina, vei abuza de rabdarea noastra? Cat timp nebunia asta a ta isi va mai bate joc de noi? Pana unde se va dezlantui indrazneala ta neinfranata? Nu te-au miscat oare nici garda de noapte a Palatinului, nici strajile orasului, nici teama poporului, nici adunarea grabnica a tuturor oamenilor de bine, nici acest loc foarte aparat destinat sedintei Senatului, nici chipurile si privirile senatorilor? Nu intelegi ca planurile tale sunt date pe fata? Nu vezi tu ca, dupa ce toata lumea a aflat-o, conspiratia ta e pironita in lanturi? Care dintre noi crezi ca nu stie ce-ai facut azi-noapte, ce-ai facut noaptea trecuta, unde ai fost, pe cine ai convocat, ce hotarari ai luat?

O, timpuri! O, moravuri! Senatul cunoaste aceste lucruri, consulul le vede; Catilina totusi traieste. Traieste? Ba mai mult, vine chiar in senat, ia parte la consfatuirea obsteasca, noteaza si indica din ochi, spre a fi ucis, pe fiecare dintre noi. Noua insa, barbati curajosi, ni se pare ca facem destul pentru republica daca evitam furia si armele acestui om. De mult ar fi trebuit, Catilina, sa fii trimis la moarte din ordinul consulului; asupra ta ar fi trebuit sa cada aceasta nenorocire pe care o pui de mult la cale impotriva noastra a tuturor.

O, zei nemuritori! in ce tara ne aflam? in ce oras traim? Ce fel de republica avem? Aici, senatori, aici, intre noi, in cea mai sfanta si cea mai importanta adunare de pe suprafata pamantului, sunt unii oameni in stare sa se gandeasca la uciderea noastra a tuturor, lapieirea acestui oras si chiar a lumii intregi.

Intr-adevar, Catilina, ce te mai poate incanta in acest oras in care nu exista nimeni, in afara de aceasta conjuratie de oameni pierduti, care sa nu se teama de tine, nimeni care sa nu te urasca? Ce stigmat al infamiei in viata familiara nu este intiparit cu fierul rosu in viata ta? Ce nelegiuire, in trebile particulare, nu e legata defaima ta? Ce patima a fost vreodata straina de ochii tai, ce crima de mainile tale, ce ticalosie de toata fiinta ta? Carui tinerel, pe care l-ai inlantuit prin farmecele coruptiei, nu i-ai intins fierul pentru crima sau nu i-ai luminat calea spre desfrau?

Daca parintii tai s-ar teme de tine si te-ar uri, si n-ai putea sa-i impaci in niciun chip, ai pleca, imi inchipui, undeva departe de ochii lor; acum patria, care e mama noastra a tuturor, te uraste si se teme de tine, si crede ca de mult timp nu te gandesti la nimic altceva decat la uciderea ei. Nu-i vei respecta autoritatea, nu te vei supune hotararii ei, nu te vei teme de puterea ei?

Ea sta de vorba cu tine astfel, Catilina, si, desi n-are glas, iti spune oarecum asa: �Nicio nelegiuire n-a existat de cativa ani decat prin tine; pentru tine singur au ramas nepedepsite uciderea multor cetateni, persecutarea si jefuirea aliatilor.
Ai fost in stare nu numai sa nu tii seama de legi si de judecati, dar chiar sa le rastorni si sa le nimicesti. Am suportat totusi cum am putut faptele anterioare, cu toate ca nu erau de suportat; acum insa nu mai e de suferit ca eu, in toata fiinta mea, sa fiu cuprinsa de teama numai din cauza ta; orice zgomot s-ar produce, sa ma tem de Catilina; sa separa ca niciun plan nu se poate urzi impotriva mea fara sa fie strain de pornirile tale criminale. De aceea pleaca si scapa-ma de aceasta frica; daca este indreptatita, sa nu fiu zdrobita; daca este inchipuita, sa incetez odata de-a ma mai teme.

Te vei duce in sfarsit odata acolo unde te tara de mult patima ta neinfranata si nebuna. Si de fapt acest lucru nu-ti aduce durere, ci un fel de placere de necrezut. Pentru aceasta nebunie te-a creat natura, te-a calit vointa, te-a pastrat soarta. N-ai dorit niciodata nu zic pacea, dar nici macar razboiul, daca nu era unul nelegiuit. Ti-ai gasit o banda de ticalosi, alcatuita din oameni pierduti, lipsiti nu numai de orice avere, dar si de orice nadejde. La acestia cat de incantat vei fi, cum vei mai tresalta de bucurie, de ce placere nebuna te vei imbata, cand, in multimea atat de mare a tovarasilor tai, nu vei auzi si nu vei vedea niciun om cumsecade!

Cu aceste auspicii, Catilina, pleaca la razboiul nelegiuit si criminal, pentru suprema salvare a republicii, spre nenorocirea si pieirea ta si spre nimicirea celor ce s-au unit cu tine prin tot felul de crime si prin paricid. Iar tu, lupiter, care ai fost statornicit de Romulus sub aceleasi auspicii ca si acest oras, pe care te numim, pe drept cuvant, strajuitorul Romei si al imperiului, il vei indeparta pe acest om si pe complicii lui de templele tale si ale celorlalti zei, de casele si de zidurile orasului, de viata si de bunurile tuturor cetatenilor, si-i vei pedepsi cu chinuri vesnice, in viata si dupa moarte, pe dusmanii oamenilor buni, pe inamicii patriei, pe talharii Italiei, uniti intre eiprintr-un pact criminal siprintr-o alianta nelegiuita."


www.referatele.com/referate/noi/romana/catilinara-i-de-marc11111...

aha, deci am fost intr-un gind si o simtire cu tine !...e bine !

...este posibil sa intelegem diferit "ilustrarea" realitatii.

asa o fii, dar devreme ce tot la O tempora m-a dus gindul, inseamna ca , macar in pctele principale , tot se "ating " !

Ați auzit de noua veste ? Dac� nu ați auzit , v�spun eu ! Primarul Radu Maz�re vrea s� preia portul Constanța. Eu cred c� se �ncearc� sub paravanul de mai jos, ca s� se desființeze și porturile noastre. Dac� cineva ne-a v�ndut flota , acu urmeaz� și porturile. Barem s� ne controleze alții, activitatea portuar�. Așa cum odat� Giurgiu, Br�ila sau Galați erau transformate sau, se intenționa s� se transforme �n pașalic turcesc, acu sub acoperirea, c� vezi drag� Doamne are grij� de Str�ini, dar nu are grij� de cet�țenii Constanței, mai inventeaz� ceva. Eu nu știu cum poate statul s� aprobe aceste stupide cereri, la un om care �n afar� de dans , gagic�real� sau circ , cum spunea și la RTV, nu mai știe și alceva. Tot timpul a venit cu c�te o �invenție � sau inovație. Eu nu știu cum a putut s� ajung� un asemenea om , primar. Pe el cine la ales? Eu unul dup� p�rerea mea nu trebuia și nici nu trebuie s� mai fie primar , c� ne duce și �sta țara de r�p�. Adic� Portul Constanța de r�p� ! Și cred c� vor urma �n scurt timp și alte porturi. Ce ar fi ca și primarul nostru s� cumpere portul Galați, c� așa vrea el. Dar ce el ? Mai bine �l cump�r eu ! Nu știu �știa cum s� mai inventeze , s� mai caute c�te ceva de a vinde toat� Rom�nia ! Dac� și portul Constanța cade , ne ducem și noi , cu toat� economia pe apa s�mbetei , și nu numai. O s� vin� tot felul de șmecheri. Cine o s� mai contoleze ceva ? A b�gat și obligativitatea carelor alegorice, de parc� asta era și ultimul lucru de care noi mai aveam nevoie.
Carele alegorice cu animatoare care au f�cut senza�ie anul trecut pe litoral vor deveni anul acesta obligatorii pentru patronii cluburilor de la malul m�rii. Este decizia lui Radu Maz�re, care �n var� a fost �n fruntea carelor alegorice, costumat �n Samurai, Maharajah, Spartan sau Rege Sco�ian.
"Cluburile au obligativitatea de a participa la defilarea s�pt�m�nal� a carelor alegorice, la carnaval care dureaz� dou� luni de zile �i sunt obliga�i s�-�i fac� un car alegoric, unde a�i v�zut c� se dau �i dimensiuni �i numere de animatori sau de animatoare ca s� nu mai v�d dou� le�inate, dou� speriate pe carul alegoric. �n caz contrar le tragem ni�te amenzi �i le �nchidem activitatea", a spus Radu Maz�re, potrivit Rom�nia TV.
Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/radu-mazare-transforma-mamaia-in-statiune-de-carnava...

Primarul orasului Constanta, Radu Mazare, a declarat marti, la finalul sedintei Consiliului Local Municipal Constanta, ca relatia sa cu premierul Victor Ponta este buna "deocamdata". "Sa vedem ce facem cu Portul Constanta", a subliniat edilul, lasand sa se inteleaga ca aceasta relatie depinde de trecerea Portului sub controlul administratiei publice locale, relateaza Ziua de Constanta.

In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de acord cu acest plan. "Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier", spunea Mazare pe 10 octombrie 2012.

Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile strategice.

Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.
Oare Rom�nia asta, a ajuns chiar sat f�r� c�ini , unde fiecare face ce vrea ?

Marin56.blogspot.com

Referitor la re�mp�rțirea teritorial� propus� de maghiari, este și aceasta cu b�taie lung�. De fapt se vrea s� se urm�reasc� alceva. Un motiv ca Transilvania s� fie mai ușor de luat. Așa c� m� �ntorc la cuvintele lui Ștefan... C� Transilvania nu a fost a lor , nu este a lor si nici a noastr� . Ci a urmașilor noștrii și a urmașilor, urmașilor noștri , �n veacul vecilor. Amin !

Marin56.blogspot.com

Ce faceau si ce sa faca !?

In socialism se pregateau de capitalism si acum se pregatesc de neocomunism !

De la: 9am_1497, la data 2013-03-27 20:27:49 Ați auzit de noua veste ? Dac� nu ați












































































































































































































































































































































































































































































































auzit , v�spun eu ! Primarul Radu Maz�re vrea s� preia portul Constanța. Eu cred c� se �ncearc� sub paravanul de mai jos, ca s� se desființeze și porturile noastre. Dac� cineva ne-a v�ndut flota , acu urmeaz� și porturile. Barem s� ne controleze alții, activitatea portuar�. Așa cum odat� Giurgiu, Br�ila sau Galați erau transformate sau, se intenționa s� se transforme �n pașalic turcesc, acu sub acoperirea, c� vezi drag� Doamne are grij� de Str�ini, dar nu are grij� de cet�țenii Constanței, mai inventeaz� ceva. Eu nu știu cum poate statul s� aprobe aceste stupide cereri, la un om care �n afar� de dans , gagic�real� sau circ , cum spunea și la RTV, nu mai știe și alceva. Tot timpul a venit cu c�te o �invenție � sau inovație. Eu nu știu cum a putut s� ajung� un asemenea om , primar. Pe el cine la ales? Eu unul dup� p�rerea mea nu trebuia și nici nu trebuie s� mai fie primar , c� ne duce și �sta țara de r�p�. Adic� Portul Constanța de r�p� ! Și cred c� vor urma �n scurt timp și alte porturi. Ce ar fi ca și primarul nostru s� cumpere portul Galați, c� așa vrea el. Dar ce el ? Mai bine �l cump�r eu ! Nu știu �știa cum s� mai inventeze , s� mai caute c�te ceva de a vinde toat� Rom�nia ! Dac� și portul Constanța cade , ne ducem și noi , cu toat� economia pe apa s�mbetei , și nu numai. O s� vin� tot felul de șmecheri. Cine o s� mai contoleze ceva ? A b�gat și obligativitatea carelor alegorice, de parc� asta era și ultimul lucru de care noi mai aveam nevoie.
Carele alegorice cu animatoare care au f�cut senza�ie anul trecut pe litoral vor deveni anul acesta obligatorii pentru patronii cluburilor de la malul m�rii. Este decizia lui Radu Maz�re, care �n var� a fost �n fruntea carelor alegorice, costumat �n Samurai, Maharajah, Spartan sau Rege Sco�ian.
"Cluburile au obligativitatea de a participa la defilarea s�pt�m�nal� a carelor alegorice, la carnaval care dureaz� dou� luni de zile �i sunt obliga�i s�-�i fac� un car alegoric, unde a�i v�zut c� se dau �i dimensiuni �i numere de animatori sau de animatoare ca s� nu mai v�d dou� le�inate, dou� speriate













































pe carul alegoric. �n caz contrar le tragem ni�te amenzi �i le �nchidem activitatea", a spus Radu Maz�re, potrivit Rom�nia TV.
Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/radu-mazare-transforma-mamaia-in-statiune-de-
















































































carnaval-cluburile-obligate-sa-aiba-care-alegorice_72661.html#ixzz2OlSjRNsY

Primarul orasului Constanta, Radu Mazare, a declarat marti, la finalul sedintei Consiliului Local Municipal Constanta, ca relatia sa cu premierul Victor Ponta este buna "deocamdata". "Sa vedem ce facem cu Portul Constanta", a subliniat edilul, lasand sa se inteleaga ca aceasta relatie depinde de trecerea Portului sub controlul administratiei publice locale, relateaza Ziua de Constanta.

In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de



































acord cu acest plan. "Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier", spunea Mazare pe 10 octombrie 2012.

Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare



































confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile



















































strategice.

Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nation

















































































































































































ale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale




























locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.








































































































































































































































































































































































Hei care e treaba .... merge?

Aurelia

Presupun , c� p�n� �ntr-o zi , c�nd o veni cine va care s� fie mai deștept dec�t alți deștepți.

Marin56.blogspot.com

Aurelia, esti bine??? sau vrei sa ne enervezi de la primele 9 postari?

Daniela

Da multumesc sunt bine cineva mia intrat pe profilul meu....de maine stiu cum merge treaba aici

Aurelia

Au intrat obezii si pe topicul asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Ti-a intrat pe naiba pe profilul tau.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Am urm�rit și azi dialogul de la RtV cu cei trei unde era și domnul Radu Maz�re invitat. El �ncerca s� argumenteze gestrul lui de a lua portul Constanța, f�c�nd apel la formele de organizare a altor state , d�nd exemplul portului Rotterdam din Olanda sau Hamburg din Germania. Ce ne intereseaz� pe noi cum �și desf�soar� ei activit�țile portuare? De ce trebuie s� le lu�m exemplul? Și știu și de ce ?Ca prin aceasta s� g�seasc� o portiț� de aș m�ri veniturile personale, sub paravanul c� ar aduce venituri orașului Constanța. Prostii! Asta e un moft. Alta este realitaea! Și cei care �l interivivau, știau și ei acest lucru. De ce nu puneau punctul pe �I�? Eu l-aș fi �ntrebat : � De ce domnule primar Radu Maz�re, dorești acest lucru cu orice preț? C� o rud� de-a lui este deja antrenat� �n aceast� afacere? C� poate și-a pus și d�nsul �ntrebarea , cum e și normal, a unui om care a ajuns un om cu � putere� și s� nu profite și el ? Ca s� nu zic alceva. C� de ce s� fure alții mai mult dec�t el ? V�d c� pentru el, p�rerile lui sunt mai importante dec�t p�rerile altora. Ba mai mult ia �n der�dere chiar și vorbele Președintelui. Poate la auzit și o s� ia și el m�suri , eliber�ndu-l din funcția asta , care cu neonoare o deține. Nu avem nevoie de primari circari , dansatori și gagicari! Ne trebuie oammeni capabili , buni gospodari, care s� știe ce vrea , ce s� fac� și ce s� spun�.

Marin56.blogspot.com

Adevaru este ca. nici eu nu-l agreez pe Mazare, de cand apus taxa la intrare in Constanta-Statiune.

...daca tu, sau altcineva, agreaza sau nu pe Mazare, sau o cu totul alta persoana, ei bine, sentimentalismul nu conteaza intr-o asemenea ecuatie,

...pana una-alta, ceea ce exprima Marare,- refritor la administrarea Port Constanta-,in presa romaneasca, este o optiune corecta din punct de vedere politico-socio-economic.

argument: locuri de munca, sursa profit impozabil/taxabil la bugetul local sau de stat, imposibilitatea expatrierii profitului, atragerea de investitori si investitii portuare in Romania,etc.

Toate ar merge bine �n Rom�nia , dac� nu am fi și egoiști. Sau nu am dori ca s� moar� și capra vecinului. C�t despre munc� , ce s� mai vorbim. ? Unii nu au de munc� și inventeaz� sau caut� de munc�. Munca la negru. Sau alte forme de� munc� mai puțin ortodoxe.

Marin56.blogspot.com

De ce delirati? Probabil nu erati maturi pe atunci! In acele timpuri era respect pentru om si munca...!
Nu exista sa bea nimeni in timpul programului...(Vezi decret 400)