De ce barbatii traiesc mai putin decit femeile?

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

mai posteste si tu, ce Dumnezeu !?

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 23:06:26

De la: daniela_, la data 2013-03-26 10:01:23

De la: nastasemihail, la data 2013-03-25 23:28:32

De la: daniela_, la data 2013-03-24 22:57:34

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:32:43

De la: gabigabi2, la data 2013-03-23 15:30:32

De la: daniela_, la data 2013-03-21 22:20:45

De la: gabigabi2, la data 2013-03-21 15:19:11 mda, e un punct de vedere ce se sustine si nu prea uitindu-ne cu atentie in jurul nostru !....dar, e de luat in consideratie !

Ma uit in jur si asta vad... femei care profita de barbati. Iar ei, ca sa nu fie catalogati drept fraieri, dau in ele.

tu spuneai de ce mare povara apasa pe umerii lor, adica RESPONSABILITATE si eu , uitindu-ma in jurul meu , vad o pizderie de barbati care se comporta Iresponsabil....
cit despre Batut , ce sa mai spun : indobitocire, alcoolism, violenta !

O pi.....

si eu am vazut si m-am minunat .... tocmai din partea lui Gabi nu ma asteptam... Incepe sa-mi placa

Mai greseste si ea.

o prefer..."gresita"

Eu sint perfect si de aia nu ma mai place nimeni.

si Base zice ca-i perfect si cu acelasi efect !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

Daniela

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 23:16:14

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

Ba da...ca traieste mai putin decat al femeilor

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:13:02

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

nu prea are ce sa mi se filfiie si nici steag n-am !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-27 15:27:40

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:13:02

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

nu prea are ce sa mi se filfiie si nici steag n-am !

o naframa ceva, tot ai

Daniela

De la: gabigabi2, la data 2013-03-27 08:45:44

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 23:06:26

De la: daniela_, la data 2013-03-26 10:01:23

De la: nastasemihail, la data 2013-03-25 23:28:32

De la: daniela_, la data 2013-03-24 22:57:34

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:32:43

De la: gabigabi2, la data 2013-03-23 15:30:32

De la: daniela_, la data 2013-03-21 22:20:45

De la: gabigabi2, la data 2013-03-21 15:19:11 mda, e un punct de vedere ce se sustine si nu prea uitindu-ne cu atentie in jurul nostru !....dar, e de luat in consideratie !

Ma uit in jur si asta vad... femei care profita de barbati. Iar ei, ca sa nu fie catalogati drept fraieri, dau in ele.

tu spuneai de ce mare povara apasa pe umerii lor, adica RESPONSABILITATE si eu , uitindu-ma in jurul meu , vad o pizderie de barbati care se comporta Iresponsabil....
cit despre Batut , ce sa mai spun : indobitocire, alcoolism, violenta !

O pi.....

si eu am vazut si m-am minunat .... tocmai din partea lui Gabi nu ma asteptam... Incepe sa-mi placa

Mai greseste si ea.

o prefer..."gresita"

Eu sint perfect si de aia nu ma mai place nimeni.

si Base zice ca-i perfect si cu acelasi efect !

Tu esti lovita tare in maciucacu bu-ul tau.
Nu stiu ce cuvinte nu mi le ia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Maciucanu mi-l ia.

Arma de lupta din evul mediu.
Cind eu va spuneam ca se termina cu evul mediu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Dacii (Românii) trãiau 200 de ani acum câteva secole – Dovezi istorice


Au existat destule cazuri în care oamenii au atins suta de ani pe întinsul pãmântului românesc. Noi citãm aici numai o parte din aceia care au depãºit un veac, ºi pe care i-am identificat cu ocazia cercetãrilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, în prefaþa cãrþii sale Istoria bisericii românilor, tipãritã la Buda, în 1813, scrie : “Din pruncie am auzit bucuros pe bãtrâni, când grãiau despre lucruri vechi ale bisericii ºi ale vlãdicilor, în tinereþele sale vãzute sau ºi de la pãrinþii lor auzite. Dupã aceea înadins cercam sã aflu de acest feliu de bãrbaþi vechi de zile ºi însumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai în protopopiatul mieu, în sat Ibãneºti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele în anul 1786, când s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de vârstã. Cu carele cu atâta mai mare plãcere aveam a cuvânta, cã pânã la capãtul vieþii sale mintea a avut nesmintitã, memoria nescãzutã ºi toate simþurile întregi. Numai picioarele îi cam slãbise ºi sprâncenele îi acopereau ochii.”

Într-o anchetã fãcutã în Bihor, în noiembrie 1619, se ascultã, sub jurãmânt, peste 20 de martori þãrani români din satele Cãrpinet Leheceni, Sãliºte, Ceriºcior, Sohodul ºi Cãlugãrali care sunt toþi bãtrâni de 100 de ani.

Din vremea guvernãrii generalului Marcy se menþioneazã, în Banat, un oarecare Ciortan Petruþi (Czartan Petracz), care a murit la 1724, în oraºul Caransebeº, în vârstã de 185 de ani. în acel timp, fiul sãu din a treia cãsãtorie avea 90 de ani.

În mãnãstirea Kukus din Cehoslovacia se aflã o picturã în ulei care reprezintã un bãrbat ºi o femeie, foarte bãtrâni. Pictura are urmãtoarea inscripþie în limba germanã : Iovas Rovin, de 172, ºi soþia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, cãsãtoriþi de 147 de ani, amândoi nãscuþi ºi domiciliaþi în Kodo(c), din districtul Caransebeºului, cu copii adevãraþi, 2 bãieþi si 3 fete încã în viaþã, cel mai tânãr bãiat de 116 ani, ºi acesta are 2 strãnepoþi unul de 35 de ani ºi altul de 27 de ani ; zugrãvit în 25 august 1728. În anul 1731, amândoi erau încã în viaþã. În mai 1912, am vãzut personal, în cabinetul medicului dr. Virgil Budinþian din Caransebeº alte douã tablouri, care înfãþiºau pe cei doi soþi în port naþional bãnãþean. Pictura aparþinea altui pictor german, care reda pe scurt în limba germanã, biografia celor douã personaje, dar întrucâtva deosebitã de aceea existentã la Kukus. Sara a trãit mult timp dupã moartea soþului ei *.

În 1759, are loc o mare anchetã pentru dovedirea notabilitãþii familiei Popa, din satul Poiana (judeþul Hunedoara), contestatã fãrã temei de nobilul maghiar Nicolae Csiszár. Sunt ascultaþi, cu aceastã ocazie, 54 de martori, între care cel din urmã e bãtrânul Giurgiu Toader, în vârstã de 150 de ani, din satul Voia, care spune: “Cum sã nu fi cunoscut pe rãposatul popa ªtefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindcã eu sunt un om aºa de bãtrân, cã pe vremea când, sub imperiul turcesc, s-a introdus în Transilvania darea pe porþi, eu eram atunci deja gospodar cu casã cu fum ºi am dat eu însumi dare dupã poartã ; cu atât mai sigur a dat popa ªtefan. Pe fiul sãu, Avram, l-am cunoscut foarte bine ºi pe tata lui popa ªtefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindcã am trãit împreunã în mare prietenie. Din mulþi copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a aºezat ca preot în Bobîlna ºi fiul acestuia, Atanasie, nouã românilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am înþeles cã mergând odatã acest episcop la Viena a adus o astfel de diplomã de nobil pentru popa ªtefan (unchiul sãu) ºi fiul sãu Avram, ca atât el, cît ºi copiii sãi, sã fie scutiþi de orice poveri. (De fapt, diploma latinã e din 10 martie 1701, când Atanasie era în realitate la Viena). Nu ºtiu dacã unii sau alþii din aceºtia aveau iobagi, dar destul cã, de când îmi amintesc, ei n-au dat sau plãtit la cineva ceva, nici slujbã ca iobagi n-au fãcut. Începând cu popa Luca, din fiu în fiu, au fost toþi preoþi, stând pe pãmântul bisericesc din Poianã.”

Deci la vârsta de 150 de ani, moº Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informaþii, care se pot confirma ºi prin alte dovezi istorice.

Exista un þãran din pãrþile Nãsãudului, Tãnase Todoran a lui Dãnilã, din satul Bicigiu. Împlinise 120 de ani când, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de lângã satul Salva, în prezenþa generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron ºi a celor douã batalioane de infanterie ºi 8 companii de cavalerie, chemate sã depunã jurãmântul ostãºesc are tãria ºi curajul sã grãiascã : “De doi ani suntem cãtane, adecã grãniþeri, ºi carte n-am cãpãtat de la înãlþata împãrãteasã, cã suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, dãm dare, facem slujbe cãtãneºti, copiii noºtri vor merge pânã la marginea pãmântului sã-ºi verse sângele, dar pentru ce ? Ca sã fim robi, sã nu avem nici un drept, copiii noºtri sã fie tot proºti, or vor învãþa ceva or ba ? Aºa nu vom purta armele, ca ºi sfânta lege sã ne-o ciufuluiascã tisturile. Jos cu armele ! Alungaþi afarã pãgânii din hotarele noastre ! Auziþi, creºtini români numai vom sluji, când vom vedea carte de la înãlþata împãrãteasã, unde-s întãrite drepturile noastre ; pânã atunci nu, o datã cu capul ! Ce dã gubernia ºi cancelaria din Beciu e nimica : îs minciuni goale de azi pânã mâine.”

Ca urmare a acestei cuvântãri, generalul Buccow ºi episcopul Aron pãrãsesc în grabã adunarea. Bãtrânul Todoran, acuzat de instigaþie, a primit cumplitã pedeapsã : el a fost ucis, tras pe roatã, iar alþi câþiva þãrani au fost spânzuraþi pentru cã au cutezat sã cearã drepturi ºi libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hiradó, din Cluj, scria, în ianuarie 1839, cã în judeþul Hunedoara nu de mult a murit în Peºtiº românul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut trãi încã mult timp, dacã împiedicându-se într-o buturugã, nu s-ar fi rãnit mortal cu coasa ce o avea în mânã. Lãsa dupã el pe fiul sãu Groza Juon, de 100 de ani, ºi un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc ºi care lucreazã ºi acum cu vigoarea unui bãrbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. Márki, în volumul al II-lea din Monografia judeþului Arad, scrie la sfârºitul cãrþii sale urmãtoarele cuvinte despre doi þãrani români : “În 1789, în cursul unei vânãtoare în satul Cuied, un domn a intrat în casa unui þãran român. Bãtrânul gospodar însuºi povesteºte cã nemþii i-au alungat pe turcii din Boroº-Ineu ; aºadar s-ar fi putut sã aibãcirca 130 de ani. În cursul îndelungatei sale vieþi, n-a ieºit niciodatã din hotarul satului ºi în viaþa lui pentru întâia oarã vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un pãstor din Madrigeºti, în vârstã de 107 ani, dupã alþii de 120 de ani. care în viaþa lui o singurã datã a ieºit din satul sãu, când a fost în Gurahonþ, sã vadã trenul, ce fusese pus în circulaþie în 1890.”

Învãþatul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, în 1852 : “În munþi se mai aflã oameni de pe timpul lui Horea, între alþii spune Iancu (Avram), cã se aflã un popã bãtrân, care a fost ºi cãpitan sub Horea. Acest popã, precum ºi alþi contemporani, multe desluºiri ar putea face asupra acestei rãscoale. Câte ºtiri preþioase n-ar fi transmis preotul cãpitan despre rãscoala lui Horea, chiar ºi la aceastã vârstã de circa 100 de ani, dacã ar fi existat cineva care sã-l întrebe ºi sã consemneze cele auzite!”

Acum ne oprim la ultimul care, prin vârsta lui, depãºeºte cu mult pe toþi cei despre care am vorbit mai înainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul Cãrpinet (judeþul Bihor) pe care-l aminteºte ºi urbariul domeniului Beiuº, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o hârtie datã, se pare, de împãratul Sigismund (1382-1438) cã preotul Pîrvu este scutit de slujba oºtirii ºi de plata dãrii dupã pãmântul bisericii, se ascultã peste 20 de bãtrâni din 6 sate, dintre care mulþi sunt trecuþi de 100 de ani. Toþi depun mãrturie în favoarea preotului Pîrvu. Printre aceºti martori se aminteºte unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, vârstã notatã de douã ori în actul de judecatã. Lupu vorbeºte despre rolul lui la întemeierea bisericii din Cãrpinet ºi înþelesul avut cu popa Pîrvul cel bãtrân, ca biserica sã se facã pe locul popii, asigurându-l cã preoþii urmaºi nu pot fi decât din neamul sãu, iar dacã cãrpinetenii vor aduce un preot strãin, sã-i dea recompensã 500 de florini. Lupu Basa, în cursul vieþii lui îndelungate, ajunge de se înrudeºte cu urmaºii popii cel bãtrân. Cu prilejul anchetei din 1619, el înºirã toatã genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-28 15:20:14Dacii (Românii) trãiau 200 de ani acum câteva secole – Dovezi istorice


Au existat destule cazuri în care oamenii au atins suta de ani pe întinsul pãmântului românesc. Noi citãm aici numai o parte din aceia care au depãºit un veac, ºi pe care i-am identificat cu ocazia cercetãrilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, în prefaþa cãrþii sale Istoria bisericii românilor, tipãritã la Buda, în 1813, scrie : “Din pruncie am auzit bucuros pe bãtrâni, când grãiau despre lucruri vechi ale bisericii ºi ale vlãdicilor, în tinereþele sale vãzute sau ºi de la pãrinþii lor auzite. Dupã aceea înadins cercam sã aflu de acest feliu de bãrbaþi vechi de zile ºi însumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai în protopopiatul mieu, în sat Ibãneºti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele în anul 1786, când s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de vârstã. Cu carele cu atâta mai mare plãcere aveam a cuvânta, cã pânã la capãtul vieþii sale mintea a avut nesmintitã, memoria nescãzutã ºi toate simþurile întregi. Numai picioarele îi cam slãbise ºi sprâncenele îi acopereau ochii.”

Într-o anchetã fãcutã în Bihor, în noiembrie 1619, se ascultã, sub jurãmânt, peste 20 de martori þãrani români din satele Cãrpinet Leheceni, Sãliºte, Ceriºcior, Sohodul ºi Cãlugãrali care sunt toþi bãtrâni de 100 de ani.

Din vremea guvernãrii generalului Marcy se menþioneazã, în Banat, un oarecare Ciortan Petruþi (Czartan Petracz), care a murit la 1724, în oraºul Caransebeº, în vârstã de 185 de ani. în acel timp, fiul sãu din a treia cãsãtorie avea 90 de ani.

În mãnãstirea Kukus din Cehoslovacia se aflã o picturã în ulei care reprezintã un bãrbat ºi o femeie, foarte bãtrâni. Pictura are urmãtoarea inscripþie în limba germanã : Iovas Rovin, de 172, ºi soþia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, cãsãtoriþi de 147 de ani, amândoi nãscuþi ºi domiciliaþi în Kodo(c), din districtul Caransebeºului, cu copii adevãraþi, 2 bãieþi si 3 fete încã în viaþã, cel mai tânãr bãiat de 116 ani, ºi acesta are 2 strãnepoþi unul de 35 de ani ºi altul de 27 de ani ; zugrãvit în 25 august 1728. În anul 1731, amândoi erau încã în viaþã. În mai 1912, am vãzut personal, în cabinetul medicului dr. Virgil Budinþian din Caransebeº alte douã tablouri, care înfãþiºau pe cei doi soþi în port naþional bãnãþean. Pictura aparþinea altui pictor german, care reda pe scurt în limba germanã, biografia celor douã personaje, dar întrucâtva deosebitã de aceea existentã la Kukus. Sara a trãit mult timp dupã moartea soþului ei *.

În 1759, are loc o mare anchetã pentru dovedirea notabilitãþii familiei Popa, din satul Poiana (judeþul Hunedoara), contestatã fãrã temei de nobilul maghiar Nicolae Csiszár. Sunt ascultaþi, cu aceastã ocazie, 54 de martori, între care cel din urmã e bãtrânul Giurgiu Toader, în vârstã de 150 de ani, din satul Voia, care spune: “Cum sã nu fi cunoscut pe rãposatul popa ªtefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindcã eu sunt un om aºa de bãtrân, cã pe vremea când, sub imperiul turcesc, s-a introdus în Transilvania darea pe porþi, eu eram atunci deja gospodar cu casã cu fum ºi am dat eu însumi dare dupã poartã ; cu atât mai sigur a dat popa ªtefan. Pe fiul sãu, Avram, l-am cunoscut foarte bine ºi pe tata lui popa ªtefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindcã am trãit împreunã în mare prietenie. Din mulþi copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a aºezat ca preot în Bobîlna ºi fiul acestuia, Atanasie, nouã românilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am înþeles cã mergând odatã acest episcop la Viena a adus o astfel de diplomã de nobil pentru popa ªtefan (unchiul sãu) ºi fiul sãu Avram, ca atât el, cît ºi copiii sãi, sã fie scutiþi de orice poveri. (De fapt, diploma latinã e din 10 martie 1701, când Atanasie era în realitate la Viena). Nu ºtiu dacã unii sau alþii din aceºtia aveau iobagi, dar destul cã, de când îmi amintesc, ei n-au dat sau plãtit la cineva ceva, nici slujbã ca iobagi n-au fãcut. Începând cu popa Luca, din fiu în fiu, au fost toþi preoþi, stând pe pãmântul bisericesc din Poianã.”

Deci la vârsta de 150 de ani, moº Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informaþii, care se pot confirma ºi prin alte dovezi istorice.

Exista un þãran din pãrþile Nãsãudului, Tãnase Todoran a lui Dãnilã, din satul Bicigiu. Împlinise 120 de ani când, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de lângã satul Salva, în prezenþa generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron ºi a celor douã batalioane de infanterie ºi 8 companii de cavalerie, chemate sã depunã jurãmântul ostãºesc are tãria ºi curajul sã grãiascã : “De doi ani suntem cãtane, adecã grãniþeri, ºi carte n-am cãpãtat de la înãlþata împãrãteasã, cã suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, dãm dare, facem slujbe cãtãneºti, copiii noºtri vor merge pânã la marginea pãmântului sã-ºi verse sângele, dar pentru ce ? Ca sã fim robi, sã nu avem nici un drept, copiii noºtri sã fie tot proºti, or vor învãþa ceva or ba ? Aºa nu vom purta armele, ca ºi sfânta lege sã ne-o ciufuluiascã tisturile. Jos cu armele ! Alungaþi afarã pãgânii din hotarele noastre ! Auziþi, creºtini români numai vom sluji, când vom vedea carte de la înãlþata împãrãteasã, unde-s întãrite drepturile noastre ; pânã atunci nu, o datã cu capul ! Ce dã gubernia ºi cancelaria din Beciu e nimica : îs minciuni goale de azi pânã mâine.”

Ca urmare a acestei cuvântãri, generalul Buccow ºi episcopul Aron pãrãsesc în grabã adunarea. Bãtrânul Todoran, acuzat de instigaþie, a primit cumplitã pedeapsã : el a fost ucis, tras pe roatã, iar alþi câþiva þãrani au fost spânzuraþi pentru cã au cutezat sã cearã drepturi ºi libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hiradó, din Cluj, scria, în ianuarie 1839, cã în judeþul Hunedoara nu de mult a murit în Peºtiº românul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut trãi încã mult timp, dacã împiedicându-se într-o buturugã, nu s-ar fi rãnit mortal cu coasa ce o avea în mânã. Lãsa dupã el pe fiul sãu Groza Juon, de 100 de ani, ºi un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc ºi care lucreazã ºi acum cu vigoarea unui bãrbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. Márki, în volumul al II-lea din Monografia judeþului Arad, scrie la sfârºitul cãrþii sale urmãtoarele cuvinte despre doi þãrani români : “În 1789, în cursul unei vânãtoare în satul Cuied, un domn a intrat în casa unui þãran român. Bãtrânul gospodar însuºi povesteºte cã nemþii i-au alungat pe turcii din Boroº-Ineu ; aºadar s-ar fi putut sã aibãcirca 130 de ani. În cursul îndelungatei sale vieþi, n-a ieºit niciodatã din hotarul satului ºi în viaþa lui pentru întâia oarã vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un pãstor din Madrigeºti, în vârstã de 107 ani, dupã alþii de 120 de ani. care în viaþa lui o singurã datã a ieºit din satul sãu, când a fost în Gurahonþ, sã vadã trenul, ce fusese pus în circulaþie în 1890.”

Învãþatul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, în 1852 : “În munþi se mai aflã oameni de pe timpul lui Horea, între alþii spune Iancu (Avram), cã se aflã un popã bãtrân, care a fost ºi cãpitan sub Horea. Acest popã, precum ºi alþi contemporani, multe desluºiri ar putea face asupra acestei rãscoale. Câte ºtiri preþioase n-ar fi transmis preotul cãpitan despre rãscoala lui Horea, chiar ºi la aceastã vârstã de circa 100 de ani, dacã ar fi existat cineva care sã-l întrebe ºi sã consemneze cele auzite!”

Acum ne oprim la ultimul care, prin vârsta lui, depãºeºte cu mult pe toþi cei despre care am vorbit mai înainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul Cãrpinet (judeþul Bihor) pe care-l aminteºte ºi urbariul domeniului Beiuº, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o hârtie datã, se pare, de împãratul Sigismund (1382-1438) cã preotul Pîrvu este scutit de slujba oºtirii ºi de plata dãrii dupã pãmântul bisericii, se ascultã peste 20 de bãtrâni din 6 sate, dintre care mulþi sunt trecuþi de 100 de ani. Toþi depun mãrturie în favoarea preotului Pîrvu. Printre aceºti martori se aminteºte unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, vârstã notatã de douã ori în actul de judecatã. Lupu vorbeºte despre rolul lui la întemeierea bisericii din Cãrpinet ºi înþelesul avut cu popa Pîrvul cel bãtrân, ca biserica sã se facã pe locul popii, asigurându-l cã preoþii urmaºi nu pot fi decât din neamul sãu, iar dacã cãrpinetenii vor aduce un preot strãin, sã-i dea recompensã 500 de florini. Lupu Basa, în cursul vieþii lui îndelungate, ajunge de se înrudeºte cu urmaºii popii cel bãtrân. Cu prilejul anchetei din 1619, el înºirã toatã genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

io cred ca atunci aveau alta unitate de masura!!

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-28 15:20:14Dacii (Românii) trãiau 200 de ani acum câteva secole – Dovezi istorice


Au existat destule cazuri în care oamenii au atins suta de ani pe întinsul pãmântului românesc. Noi citãm aici numai o parte din aceia care au depãºit un veac, ºi pe care i-am identificat cu ocazia cercetãrilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, în prefaþa cãrþii sale Istoria bisericii românilor, tipãritã la Buda, în 1813, scrie : “Din pruncie am auzit bucuros pe bãtrâni, când grãiau despre lucruri vechi ale bisericii ºi ale vlãdicilor, în tinereþele sale vãzute sau ºi de la pãrinþii lor auzite. Dupã aceea înadins cercam sã aflu de acest feliu de bãrbaþi vechi de zile ºi însumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai în protopopiatul mieu, în sat Ibãneºti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele în anul 1786, când s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de vârstã. Cu carele cu atâta mai mare plãcere aveam a cuvânta, cã pânã la capãtul vieþii sale mintea a avut nesmintitã, memoria nescãzutã ºi toate simþurile întregi. Numai picioarele îi cam slãbise ºi sprâncenele îi acopereau ochii.”

Într-o anchetã fãcutã în Bihor, în noiembrie 1619, se ascultã, sub jurãmânt, peste 20 de martori þãrani români din satele Cãrpinet Leheceni, Sãliºte, Ceriºcior, Sohodul ºi Cãlugãrali care sunt toþi bãtrâni de 100 de ani.

Din vremea guvernãrii generalului Marcy se menþioneazã, în Banat, un oarecare Ciortan Petruþi (Czartan Petracz), care a murit la 1724, în oraºul Caransebeº, în vârstã de 185 de ani. în acel timp, fiul sãu din a treia cãsãtorie avea 90 de ani.

În mãnãstirea Kukus din Cehoslovacia se aflã o picturã în ulei care reprezintã un bãrbat ºi o femeie, foarte bãtrâni. Pictura are urmãtoarea inscripþie în limba germanã : Iovas Rovin, de 172, ºi soþia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, cãsãtoriþi de 147 de ani, amândoi nãscuþi ºi domiciliaþi în Kodo(c), din districtul Caransebeºului, cu copii adevãraþi, 2 bãieþi si 3 fete încã în viaþã, cel mai tânãr bãiat de 116 ani, ºi acesta are 2 strãnepoþi unul de 35 de ani ºi altul de 27 de ani ; zugrãvit în 25 august 1728. În anul 1731, amândoi erau încã în viaþã. În mai 1912, am vãzut personal, în cabinetul medicului dr. Virgil Budinþian din Caransebeº alte douã tablouri, care înfãþiºau pe cei doi soþi în port naþional bãnãþean. Pictura aparþinea altui pictor german, care reda pe scurt în limba germanã, biografia celor douã personaje, dar întrucâtva deosebitã de aceea existentã la Kukus. Sara a trãit mult timp dupã moartea soþului ei *.

În 1759, are loc o mare anchetã pentru dovedirea notabilitãþii familiei Popa, din satul Poiana (judeþul Hunedoara), contestatã fãrã temei de nobilul maghiar Nicolae Csiszár. Sunt ascultaþi, cu aceastã ocazie, 54 de martori, între care cel din urmã e bãtrânul Giurgiu Toader, în vârstã de 150 de ani, din satul Voia, care spune: “Cum sã nu fi cunoscut pe rãposatul popa ªtefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindcã eu sunt un om aºa de bãtrân, cã pe vremea când, sub imperiul turcesc, s-a introdus în Transilvania darea pe porþi, eu eram atunci deja gospodar cu casã cu fum ºi am dat eu însumi dare dupã poartã ; cu atât mai sigur a dat popa ªtefan. Pe fiul sãu, Avram, l-am cunoscut foarte bine ºi pe tata lui popa ªtefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindcã am trãit împreunã în mare prietenie. Din mulþi copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a aºezat ca preot în Bobîlna ºi fiul acestuia, Atanasie, nouã românilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am înþeles cã mergând odatã acest episcop la Viena a adus o astfel de diplomã de nobil pentru popa ªtefan (unchiul sãu) ºi fiul sãu Avram, ca atât el, cît ºi copiii sãi, sã fie scutiþi de orice poveri. (De fapt, diploma latinã e din 10 martie 1701, când Atanasie era în realitate la Viena). Nu ºtiu dacã unii sau alþii din aceºtia aveau iobagi, dar destul cã, de când îmi amintesc, ei n-au dat sau plãtit la cineva ceva, nici slujbã ca iobagi n-au fãcut. Începând cu popa Luca, din fiu în fiu, au fost toþi preoþi, stând pe pãmântul bisericesc din Poianã.”

Deci la vârsta de 150 de ani, moº Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informaþii, care se pot confirma ºi prin alte dovezi istorice.

Exista un þãran din pãrþile Nãsãudului, Tãnase Todoran a lui Dãnilã, din satul Bicigiu. Împlinise 120 de ani când, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de lângã satul Salva, în prezenþa generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron ºi a celor douã batalioane de infanterie ºi 8 companii de cavalerie, chemate sã depunã jurãmântul ostãºesc are tãria ºi curajul sã grãiascã : “De doi ani suntem cãtane, adecã grãniþeri, ºi carte n-am cãpãtat de la înãlþata împãrãteasã, cã suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, dãm dare, facem slujbe cãtãneºti, copiii noºtri vor merge pânã la marginea pãmântului sã-ºi verse sângele, dar pentru ce ? Ca sã fim robi, sã nu avem nici un drept, copiii noºtri sã fie tot proºti, or vor învãþa ceva or ba ? Aºa nu vom purta armele, ca ºi sfânta lege sã ne-o ciufuluiascã tisturile. Jos cu armele ! Alungaþi afarã pãgânii din hotarele noastre ! Auziþi, creºtini români numai vom sluji, când vom vedea carte de la înãlþata împãrãteasã, unde-s întãrite drepturile noastre ; pânã atunci nu, o datã cu capul ! Ce dã gubernia ºi cancelaria din Beciu e nimica : îs minciuni goale de azi pânã mâine.”

Ca urmare a acestei cuvântãri, generalul Buccow ºi episcopul Aron pãrãsesc în grabã adunarea. Bãtrânul Todoran, acuzat de instigaþie, a primit cumplitã pedeapsã : el a fost ucis, tras pe roatã, iar alþi câþiva þãrani au fost spânzuraþi pentru cã au cutezat sã cearã drepturi ºi libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hiradó, din Cluj, scria, în ianuarie 1839, cã în judeþul Hunedoara nu de mult a murit în Peºtiº românul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut trãi încã mult timp, dacã împiedicându-se într-o buturugã, nu s-ar fi rãnit mortal cu coasa ce o avea în mânã. Lãsa dupã el pe fiul sãu Groza Juon, de 100 de ani, ºi un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc ºi care lucreazã ºi acum cu vigoarea unui bãrbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. Márki, în volumul al II-lea din Monografia judeþului Arad, scrie la sfârºitul cãrþii sale urmãtoarele cuvinte despre doi þãrani români : “În 1789, în cursul unei vânãtoare în satul Cuied, un domn a intrat în casa unui þãran român. Bãtrânul gospodar însuºi povesteºte cã nemþii i-au alungat pe turcii din Boroº-Ineu ; aºadar s-ar fi putut sã aibãcirca 130 de ani. În cursul îndelungatei sale vieþi, n-a ieºit niciodatã din hotarul satului ºi în viaþa lui pentru întâia oarã vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un pãstor din Madrigeºti, în vârstã de 107 ani, dupã alþii de 120 de ani. care în viaþa lui o singurã datã a ieºit din satul sãu, când a fost în Gurahonþ, sã vadã trenul, ce fusese pus în circulaþie în 1890.”

Învãþatul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, în 1852 : “În munþi se mai aflã oameni de pe timpul lui Horea, între alþii spune Iancu (Avram), cã se aflã un popã bãtrân, care a fost ºi cãpitan sub Horea. Acest popã, precum ºi alþi contemporani, multe desluºiri ar putea face asupra acestei rãscoale. Câte ºtiri preþioase n-ar fi transmis preotul cãpitan despre rãscoala lui Horea, chiar ºi la aceastã vârstã de circa 100 de ani, dacã ar fi existat cineva care sã-l întrebe ºi sã consemneze cele auzite!”

Acum ne oprim la ultimul care, prin vârsta lui, depãºeºte cu mult pe toþi cei despre care am vorbit mai înainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul Cãrpinet (judeþul Bihor) pe care-l aminteºte ºi urbariul domeniului Beiuº, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o hârtie datã, se pare, de împãratul Sigismund (1382-1438) cã preotul Pîrvu este scutit de slujba oºtirii ºi de plata dãrii dupã pãmântul bisericii, se ascultã peste 20 de bãtrâni din 6 sate, dintre care mulþi sunt trecuþi de 100 de ani. Toþi depun mãrturie în favoarea preotului Pîrvu. Printre aceºti martori se aminteºte unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, vârstã notatã de douã ori în actul de judecatã. Lupu vorbeºte despre rolul lui la întemeierea bisericii din Cãrpinet ºi înþelesul avut cu popa Pîrvul cel bãtrân, ca biserica sã se facã pe locul popii, asigurându-l cã preoþii urmaºi nu pot fi decât din neamul sãu, iar dacã cãrpinetenii vor aduce un preot strãin, sã-i dea recompensã 500 de florini. Lupu Basa, în cursul vieþii lui îndelungate, ajunge de se înrudeºte cu urmaºii popii cel bãtrân. Cu prilejul anchetei din 1619, el înºirã toatã genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

Si atunci de ce m-ai contrazis pe mine cind am spus de Dan capitan de plai din romanul lui Sadoveanu. cu 100 de ani.

Sau te contrazici tu?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Eu am avut in bloc 2 surori de 98 si 100 de ani.
Una era asa de vioaie de parca era fetita.
Nu aplicau nici o regula cunoscuta de traiau atit. De fapt nu discutau cu nimeni din bloc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-04-03 16:54:08Eu am avut in bloc 2 surori de 98 si 100 de ani.
Una era asa de vioaie de parca era fetita.
Nu aplicau nici o regula cunoscuta de traiau atit. De fapt nu discutau cu nimeni din bloc.

discutau pe chat

Daniela

Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

"Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?"

Daniela

Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:32:41Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?

Dupa care stabileste ferm:
- Am decis, facem cum ai zis!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

mihaita..io nu te-am contrazis ....in legatura cu dan capitan de plai nu exista nici un document oficial care sa vorbeasca despre varsta lui.....nici macar in poezie nu se precizeaza asa ceva...cat despre ce-a zis sadoveanu....nu am auzit si nici nu am vazut nimic scris...poti face tu trimitere la asa ceva daca sti...altfel tot gulguta se cheama...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:34:53

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:32:41Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?

Dupa care stabileste ferm:
- Am decis, facem cum ai zis!

si io pot fii sincer...sau e considerat...defect...???

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:36:08

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

sau poate ca n-o intereseaza....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:36:08

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

sau poate ca bucuria nasterii unui copil depaseste durerea momentului !

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:47:35

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

zi-i, mai, ca sunteti jingasi, mei....mai jingasi ca fomeile !

mihaita...revin cu scuzele de rigoare....uite ce-am gasit despre dan, capitan de plai in chiar poezia cu acelasi nume a lui Vasile Alecsandri....


,,Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc Si vreau cu fata alba senin sa ma sfarsesc, Ca dupa-o viata lunga, ferita de rusine, Mormantul meu sa fie curat si alb ca mine! Asa m-au desprins Stefan, usoara tarna-i fie! , La trai fara mustrare si fara prihanie! ''

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: gabigabi2, la data 2013-04-04 15:07:06

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:47:35

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

zi-i, mai, ca sunteti jingasi, mei....mai jingasi ca fomeile !

Bãrbaþii pot îndura mai multã durere decât femeile (STUDIU)


Bãrbaþii pot suporta mai multã durere decât femeile, cercetãtorii de la Leeds Metropolitan University precizând cã bãrbaþii au tendinþa sã reziste cu stoicism atunci când sunt rãniþi pentru cã vor sã parã macho, în timp ce femeile aratã multã sensibilitate în faþa durerii, informeazã Daily Mail.

La studiu au participat 200 de persoane din Marea Britanie ºi din Libia. "Nu este o noutate cã bãrbaþii sunt asociaþi cu stoicismul atunci când este vorba de durere, iar femeile cu sensibilitatea. Unele grupuri etnice rezistã cu stoicism în faþa durerii, în timp ce altele nu se ascund sã-ºi arate durerea", a declarat cercetãtorul Osama Tashani.

Doctorul Tashani a studiat la participanþii la studiu sensibilitatea, rezistenþa ºi plãcerea atunci când apare durerea, rezultatele studiului arãtând cã indiferent de naþionalitate, bãrbaþii au limite de durere mai mari decât femeile, intenstitatea durerii însã fiind mai scãzutã la ei decât la ele.

Voluntarii britanici nu au putut îndura la fel de multã durere ca participanþii din Libia, însã au fost mai dornici sã-ºi arate durerea. Potrivit studiului, cultura ºi sexul joacã un rol foarte important în felul în care facem faþã dificultãþilor.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

asa o hi !

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 23:16:14

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

Pai ce, sa spuna numai in favoarea barbatilor? Sa spuna ca voi puteti concepe pana la moarte si noi numa' o juma' de drum? HA?

Ashea ca, niciun sex fara latex, da? Ca sa fie egalitate intre popare....aaaaaa, pardon, intre barbati si femei!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:28:29mihaita..io nu te-am contrazis ....in legatura cu dan capitan de plai nu exista nici un document oficial care sa vorbeasca despre varsta lui.....nici macar in poezie nu se precizeaza asa ceva...cat despre ce-a zis sadoveanu....nu am auzit si nici nu am vazut nimic scris...poti face tu trimitere la asa ceva daca sti...altfel tot gulguta se cheama...

Nu pot sa fac trimitere, Era o nuvela a lui Sadoveanu. Si era recomandata la lectura. Iti dai seama ca era scrisa.
Insa nu e clar daca povestea e si reala.
Deci Alexandri.....banuiam eu ca e frate geaman cu Sadoveanu.
Oricum clasicii ocupa la mine aceiasi locatie...toti, in memorie.
Ca sa incapa altele.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.