De ce barbatii traiesc mai putin decit femeile?

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

mai posteste si tu, ce Dumnezeu !?

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 23:06:26

De la: daniela_, la data 2013-03-26 10:01:23

De la: nastasemihail, la data 2013-03-25 23:28:32

De la: daniela_, la data 2013-03-24 22:57:34

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:32:43

De la: gabigabi2, la data 2013-03-23 15:30:32

De la: daniela_, la data 2013-03-21 22:20:45

De la: gabigabi2, la data 2013-03-21 15:19:11 mda, e un punct de vedere ce se sustine si nu prea uitindu-ne cu atentie in jurul nostru !....dar, e de luat in consideratie !

Ma uit in jur si asta vad... femei care profita de barbati. Iar ei, ca sa nu fie catalogati drept fraieri, dau in ele.

tu spuneai de ce mare povara apasa pe umerii lor, adica RESPONSABILITATE si eu , uitindu-ma in jurul meu , vad o pizderie de barbati care se comporta Iresponsabil....
cit despre Batut , ce sa mai spun : indobitocire, alcoolism, violenta !

O pi.....

si eu am vazut si m-am minunat .... tocmai din partea lui Gabi nu ma asteptam... Incepe sa-mi placa

Mai greseste si ea.

o prefer..."gresita"

Eu sint perfect si de aia nu ma mai place nimeni.

si Base zice ca-i perfect si cu acelasi efect !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

Daniela

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 23:16:14

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

Ba da...ca traieste mai putin decat al femeilor

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:13:02

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

nu prea are ce sa mi se filfiie si nici steag n-am !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-27 15:27:40

De la: daniela_, la data 2013-03-27 09:13:02

De la: gabigabi2, la data 2013-03-26 10:31:49pacatosul de U e linga I si, le-am incurcat ....vazuiiii, cum sa nu vad greseala dar mi-a placut si mie si asa am lasat-o ca sa vad : o vedeti, va place, ce -ati simtit ? - asta cu simtitu' e una din intrebarile cele mai idioate, dar frecvent puse de reporterii teve !
deci, v-a cam placut, pacatosilor !

ce-am simtit? Am simtit ca ti se falfaie

nu prea are ce sa mi se filfiie si nici steag n-am !

o naframa ceva, tot ai

Daniela

De la: gabigabi2, la data 2013-03-27 08:45:44

De la: nastasemihail, la data 2013-03-26 23:06:26

De la: daniela_, la data 2013-03-26 10:01:23

De la: nastasemihail, la data 2013-03-25 23:28:32

De la: daniela_, la data 2013-03-24 22:57:34

De la: nastasemihail, la data 2013-03-24 22:32:43

De la: gabigabi2, la data 2013-03-23 15:30:32

De la: daniela_, la data 2013-03-21 22:20:45

De la: gabigabi2, la data 2013-03-21 15:19:11 mda, e un punct de vedere ce se sustine si nu prea uitindu-ne cu atentie in jurul nostru !....dar, e de luat in consideratie !

Ma uit in jur si asta vad... femei care profita de barbati. Iar ei, ca sa nu fie catalogati drept fraieri, dau in ele.

tu spuneai de ce mare povara apasa pe umerii lor, adica RESPONSABILITATE si eu , uitindu-ma in jurul meu , vad o pizderie de barbati care se comporta Iresponsabil....
cit despre Batut , ce sa mai spun : indobitocire, alcoolism, violenta !

O pi.....

si eu am vazut si m-am minunat .... tocmai din partea lui Gabi nu ma asteptam... Incepe sa-mi placa

Mai greseste si ea.

o prefer..."gresita"

Eu sint perfect si de aia nu ma mai place nimeni.

si Base zice ca-i perfect si cu acelasi efect !

Tu esti lovita tare in maciucacu bu-ul tau.
Nu stiu ce cuvinte nu mi le ia.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Maciucanu mi-l ia.

Arma de lupta din evul mediu.
Cind eu va spuneam ca se termina cu evul mediu.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Dacii (Rom�nii) tr�iau 200 de ani acum c�teva secole � Dovezi istorice


Au existat destule cazuri �n care oamenii au atins suta de ani pe �ntinsul p�m�ntului rom�nesc. Noi cit�m aici numai o parte din aceia care au dep�it un veac, �i pe care i-am identificat cu ocazia cercet�rilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, �n prefa�a c�r�ii sale Istoria bisericii rom�nilor, tip�rit� la Buda, �n 1813, scrie : �Din pruncie am auzit bucuros pe b�tr�ni, c�nd gr�iau despre lucruri vechi ale bisericii �i ale vl�dicilor, �n tinere�ele sale v�zute sau �i de la p�rin�ii lor auzite. Dup� aceea �nadins cercam s� aflu de acest feliu de b�rba�i vechi de zile �i �nsumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai �n protopopiatul mieu, �n sat Ib�ne�ti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele �n anul 1786, c�nd s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de v�rst�. Cu carele cu at�ta mai mare pl�cere aveam a cuv�nta, c� p�n� la cap�tul vie�ii sale mintea a avut nesmintit�, memoria nesc�zut� �i toate sim�urile �ntregi. Numai picioarele �i cam sl�bise �i spr�ncenele �i acopereau ochii.�

�ntr-o anchet� f�cut� �n Bihor, �n noiembrie 1619, se ascult�, sub jur�m�nt, peste 20 de martori ��rani rom�ni din satele C�rpinet Leheceni, S�li�te, Ceri�cior, Sohodul �i C�lug�rali care sunt to�i b�tr�ni de 100 de ani.

Din vremea guvern�rii generalului Marcy se men�ioneaz�, �n Banat, un oarecare Ciortan Petru�i (Czartan Petracz), care a murit la 1724, �n ora�ul Caransebe�, �n v�rst� de 185 de ani. �n acel timp, fiul s�u din a treia c�s�torie avea 90 de ani.

�n m�n�stirea Kukus din Cehoslovacia se afl� o pictur� �n ulei care reprezint� un b�rbat �i o femeie, foarte b�tr�ni. Pictura are urm�toarea inscrip�ie �n limba german� : Iovas Rovin, de 172, �i so�ia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, c�s�tori�i de 147 de ani, am�ndoi n�scu�i �i domicilia�i �n Kodo(c), din districtul Caransebe�ului, cu copii adev�ra�i, 2 b�ie�i si 3 fete �nc� �n via��, cel mai t�n�r b�iat de 116 ani, �i acesta are 2 str�nepo�i unul de 35 de ani �i altul de 27 de ani ; zugr�vit �n 25 august 1728. �n anul 1731, am�ndoi erau �nc� �n via��. �n mai 1912, am v�zut personal, �n cabinetul medicului dr. Virgil Budin�ian din Caransebe� alte dou� tablouri, care �nf��i�au pe cei doi so�i �n port na�ional b�n��ean. Pictura apar�inea altui pictor german, care reda pe scurt �n limba german�, biografia celor dou� personaje, dar �ntruc�tva deosebit� de aceea existent� la Kukus. Sara a tr�it mult timp dup� moartea so�ului ei *.

�n 1759, are loc o mare anchet� pentru dovedirea notabilit��ii familiei Popa, din satul Poiana (jude�ul Hunedoara), contestat� f�r� temei de nobilul maghiar Nicolae Csisz�r. Sunt asculta�i, cu aceast� ocazie, 54 de martori, �ntre care cel din urm� e b�tr�nul Giurgiu Toader, �n v�rst� de 150 de ani, din satul Voia, care spune: �Cum s� nu fi cunoscut pe r�posatul popa �tefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindc� eu sunt un om a�a de b�tr�n, c� pe vremea c�nd, sub imperiul turcesc, s-a introdus �n Transilvania darea pe por�i, eu eram atunci deja gospodar cu cas� cu fum �i am dat eu �nsumi dare dup� poart� ; cu at�t mai sigur a dat popa �tefan. Pe fiul s�u, Avram, l-am cunoscut foarte bine �i pe tata lui popa �tefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindc� am tr�it �mpreun� �n mare prietenie. Din mul�i copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a a�ezat ca preot �n Bob�lna �i fiul acestuia, Atanasie, nou� rom�nilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am �n�eles c� merg�nd odat� acest episcop la Viena a adus o astfel de diplom� de nobil pentru popa �tefan (unchiul s�u) �i fiul s�u Avram, ca at�t el, c�t �i copiii s�i, s� fie scuti�i de orice poveri. (De fapt, diploma latin� e din 10 martie 1701, c�nd Atanasie era �n realitate la Viena). Nu �tiu dac� unii sau al�ii din ace�tia aveau iobagi, dar destul c�, de c�nd �mi amintesc, ei n-au dat sau pl�tit la cineva ceva, nici slujb� ca iobagi n-au f�cut. �ncep�nd cu popa Luca, din fiu �n fiu, au fost to�i preo�i, st�nd pe p�m�ntul bisericesc din Poian�.�

Deci la v�rsta de 150 de ani, mo� Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informa�ii, care se pot confirma �i prin alte dovezi istorice.

Exista un ��ran din p�r�ile N�s�udului, T�nase Todoran a lui D�nil�, din satul Bicigiu. �mplinise 120 de ani c�nd, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de l�ng� satul Salva, �n prezen�a generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron �i a celor dou� batalioane de infanterie �i 8 companii de cavalerie, chemate s� depun� jur�m�ntul ost�esc are t�ria �i curajul s� gr�iasc� : �De doi ani suntem c�tane, adec� gr�ni�eri, �i carte n-am c�p�tat de la �n�l�ata �mp�r�teas�, c� suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, d�m dare, facem slujbe c�t�ne�ti, copiii no�tri vor merge p�n� la marginea p�m�ntului s�-�i verse s�ngele, dar pentru ce ? Ca s� fim robi, s� nu avem nici un drept, copiii no�tri s� fie tot pro�ti, or vor �nv��a ceva or ba ? A�a nu vom purta armele, ca �i sf�nta lege s� ne-o ciufuluiasc� tisturile. Jos cu armele ! Alunga�i afar� p�g�nii din hotarele noastre ! Auzi�i, cre�tini rom�ni numai vom sluji, c�nd vom vedea carte de la �n�l�ata �mp�r�teas�, unde-s �nt�rite drepturile noastre ; p�n� atunci nu, o dat� cu capul ! Ce d� gubernia �i cancelaria din Beciu e nimica : �s minciuni goale de azi p�n� m�ine.�

Ca urmare a acestei cuv�nt�ri, generalul Buccow �i episcopul Aron p�r�sesc �n grab� adunarea. B�tr�nul Todoran, acuzat de instiga�ie, a primit cumplit� pedeaps� : el a fost ucis, tras pe roat�, iar al�i c��iva ��rani au fost sp�nzura�i pentru c� au cutezat s� cear� drepturi �i libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hirad�, din Cluj, scria, �n ianuarie 1839, c� �n jude�ul Hunedoara nu de mult a murit �n Pe�ti� rom�nul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut tr�i �nc� mult timp, dac� �mpiedic�ndu-se �ntr-o buturug�, nu s-ar fi r�nit mortal cu coasa ce o avea �n m�n�. L�sa dup� el pe fiul s�u Groza Juon, de 100 de ani, �i un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc �i care lucreaz� �i acum cu vigoarea unui b�rbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. M�rki, �n volumul al II-lea din Monografia jude�ului Arad, scrie la sf�r�itul c�r�ii sale urm�toarele cuvinte despre doi ��rani rom�ni : ��n 1789, �n cursul unei v�n�toare �n satul Cuied, un domn a intrat �n casa unui ��ran rom�n. B�tr�nul gospodar �nsu�i poveste�te c� nem�ii i-au alungat pe turcii din Boro�-Ineu ; a�adar s-ar fi putut s� aib�circa 130 de ani. �n cursul �ndelungatei sale vie�i, n-a ie�it niciodat� din hotarul satului �i �n via�a lui pentru �nt�ia oar� vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un p�stor din Madrige�ti, �n v�rst� de 107 ani, dup� al�ii de 120 de ani. care �n via�a lui o singur� dat� a ie�it din satul s�u, c�nd a fost �n Gurahon�, s� vad� trenul, ce fusese pus �n circula�ie �n 1890.�

�nv��atul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, �n 1852 : ��n mun�i se mai afl� oameni de pe timpul lui Horea, �ntre al�ii spune Iancu (Avram), c� se afl� un pop� b�tr�n, care a fost �i c�pitan sub Horea. Acest pop�, precum �i al�i contemporani, multe deslu�iri ar putea face asupra acestei r�scoale. C�te �tiri pre�ioase n-ar fi transmis preotul c�pitan despre r�scoala lui Horea, chiar �i la aceast� v�rst� de circa 100 de ani, dac� ar fi existat cineva care s�-l �ntrebe �i s� consemneze cele auzite!�

Acum ne oprim la ultimul care, prin v�rsta lui, dep�e�te cu mult pe to�i cei despre care am vorbit mai �nainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul C�rpinet (jude�ul Bihor) pe care-l aminte�te �i urbariul domeniului Beiu�, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o h�rtie dat�, se pare, de �mp�ratul Sigismund (1382-1438) c� preotul P�rvu este scutit de slujba o�tirii �i de plata d�rii dup� p�m�ntul bisericii, se ascult� peste 20 de b�tr�ni din 6 sate, dintre care mul�i sunt trecu�i de 100 de ani. To�i depun m�rturie �n favoarea preotului P�rvu. Printre ace�ti martori se aminte�te unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, v�rst� notat� de dou� ori �n actul de judecat�. Lupu vorbe�te despre rolul lui la �ntemeierea bisericii din C�rpinet �i �n�elesul avut cu popa P�rvul cel b�tr�n, ca biserica s� se fac� pe locul popii, asigur�ndu-l c� preo�ii urma�i nu pot fi dec�t din neamul s�u, iar dac� c�rpinetenii vor aduce un preot str�in, s�-i dea recompens� 500 de florini. Lupu Basa, �n cursul vie�ii lui �ndelungate, ajunge de se �nrude�te cu urma�ii popii cel b�tr�n. Cu prilejul anchetei din 1619, el �n�ir� toat� genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-28 15:20:14Dacii (Rom�nii) tr�iau 200 de ani acum c�teva secole � Dovezi istorice


Au existat destule cazuri �n care oamenii au atins suta de ani pe �ntinsul p�m�ntului rom�nesc. Noi cit�m aici numai o parte din aceia care au dep�it un veac, �i pe care i-am identificat cu ocazia cercet�rilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, �n prefa�a c�r�ii sale Istoria bisericii rom�nilor, tip�rit� la Buda, �n 1813, scrie : �Din pruncie am auzit bucuros pe b�tr�ni, c�nd gr�iau despre lucruri vechi ale bisericii �i ale vl�dicilor, �n tinere�ele sale v�zute sau �i de la p�rin�ii lor auzite. Dup� aceea �nadins cercam s� aflu de acest feliu de b�rba�i vechi de zile �i �nsumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai �n protopopiatul mieu, �n sat Ib�ne�ti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele �n anul 1786, c�nd s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de v�rst�. Cu carele cu at�ta mai mare pl�cere aveam a cuv�nta, c� p�n� la cap�tul vie�ii sale mintea a avut nesmintit�, memoria nesc�zut� �i toate sim�urile �ntregi. Numai picioarele �i cam sl�bise �i spr�ncenele �i acopereau ochii.�

�ntr-o anchet� f�cut� �n Bihor, �n noiembrie 1619, se ascult�, sub jur�m�nt, peste 20 de martori ��rani rom�ni din satele C�rpinet Leheceni, S�li�te, Ceri�cior, Sohodul �i C�lug�rali care sunt to�i b�tr�ni de 100 de ani.

Din vremea guvern�rii generalului Marcy se men�ioneaz�, �n Banat, un oarecare Ciortan Petru�i (Czartan Petracz), care a murit la 1724, �n ora�ul Caransebe�, �n v�rst� de 185 de ani. �n acel timp, fiul s�u din a treia c�s�torie avea 90 de ani.

�n m�n�stirea Kukus din Cehoslovacia se afl� o pictur� �n ulei care reprezint� un b�rbat �i o femeie, foarte b�tr�ni. Pictura are urm�toarea inscrip�ie �n limba german� : Iovas Rovin, de 172, �i so�ia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, c�s�tori�i de 147 de ani, am�ndoi n�scu�i �i domicilia�i �n Kodo(c), din districtul Caransebe�ului, cu copii adev�ra�i, 2 b�ie�i si 3 fete �nc� �n via��, cel mai t�n�r b�iat de 116 ani, �i acesta are 2 str�nepo�i unul de 35 de ani �i altul de 27 de ani ; zugr�vit �n 25 august 1728. �n anul 1731, am�ndoi erau �nc� �n via��. �n mai 1912, am v�zut personal, �n cabinetul medicului dr. Virgil Budin�ian din Caransebe� alte dou� tablouri, care �nf��i�au pe cei doi so�i �n port na�ional b�n��ean. Pictura apar�inea altui pictor german, care reda pe scurt �n limba german�, biografia celor dou� personaje, dar �ntruc�tva deosebit� de aceea existent� la Kukus. Sara a tr�it mult timp dup� moartea so�ului ei *.

�n 1759, are loc o mare anchet� pentru dovedirea notabilit��ii familiei Popa, din satul Poiana (jude�ul Hunedoara), contestat� f�r� temei de nobilul maghiar Nicolae Csisz�r. Sunt asculta�i, cu aceast� ocazie, 54 de martori, �ntre care cel din urm� e b�tr�nul Giurgiu Toader, �n v�rst� de 150 de ani, din satul Voia, care spune: �Cum s� nu fi cunoscut pe r�posatul popa �tefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindc� eu sunt un om a�a de b�tr�n, c� pe vremea c�nd, sub imperiul turcesc, s-a introdus �n Transilvania darea pe por�i, eu eram atunci deja gospodar cu cas� cu fum �i am dat eu �nsumi dare dup� poart� ; cu at�t mai sigur a dat popa �tefan. Pe fiul s�u, Avram, l-am cunoscut foarte bine �i pe tata lui popa �tefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindc� am tr�it �mpreun� �n mare prietenie. Din mul�i copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a a�ezat ca preot �n Bob�lna �i fiul acestuia, Atanasie, nou� rom�nilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am �n�eles c� merg�nd odat� acest episcop la Viena a adus o astfel de diplom� de nobil pentru popa �tefan (unchiul s�u) �i fiul s�u Avram, ca at�t el, c�t �i copiii s�i, s� fie scuti�i de orice poveri. (De fapt, diploma latin� e din 10 martie 1701, c�nd Atanasie era �n realitate la Viena). Nu �tiu dac� unii sau al�ii din ace�tia aveau iobagi, dar destul c�, de c�nd �mi amintesc, ei n-au dat sau pl�tit la cineva ceva, nici slujb� ca iobagi n-au f�cut. �ncep�nd cu popa Luca, din fiu �n fiu, au fost to�i preo�i, st�nd pe p�m�ntul bisericesc din Poian�.�

Deci la v�rsta de 150 de ani, mo� Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informa�ii, care se pot confirma �i prin alte dovezi istorice.

Exista un ��ran din p�r�ile N�s�udului, T�nase Todoran a lui D�nil�, din satul Bicigiu. �mplinise 120 de ani c�nd, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de l�ng� satul Salva, �n prezen�a generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron �i a celor dou� batalioane de infanterie �i 8 companii de cavalerie, chemate s� depun� jur�m�ntul ost�esc are t�ria �i curajul s� gr�iasc� : �De doi ani suntem c�tane, adec� gr�ni�eri, �i carte n-am c�p�tat de la �n�l�ata �mp�r�teas�, c� suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, d�m dare, facem slujbe c�t�ne�ti, copiii no�tri vor merge p�n� la marginea p�m�ntului s�-�i verse s�ngele, dar pentru ce ? Ca s� fim robi, s� nu avem nici un drept, copiii no�tri s� fie tot pro�ti, or vor �nv��a ceva or ba ? A�a nu vom purta armele, ca �i sf�nta lege s� ne-o ciufuluiasc� tisturile. Jos cu armele ! Alunga�i afar� p�g�nii din hotarele noastre ! Auzi�i, cre�tini rom�ni numai vom sluji, c�nd vom vedea carte de la �n�l�ata �mp�r�teas�, unde-s �nt�rite drepturile noastre ; p�n� atunci nu, o dat� cu capul ! Ce d� gubernia �i cancelaria din Beciu e nimica : �s minciuni goale de azi p�n� m�ine.�

Ca urmare a acestei cuv�nt�ri, generalul Buccow �i episcopul Aron p�r�sesc �n grab� adunarea. B�tr�nul Todoran, acuzat de instiga�ie, a primit cumplit� pedeaps� : el a fost ucis, tras pe roat�, iar al�i c��iva ��rani au fost sp�nzura�i pentru c� au cutezat s� cear� drepturi �i libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hirad�, din Cluj, scria, �n ianuarie 1839, c� �n jude�ul Hunedoara nu de mult a murit �n Pe�ti� rom�nul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut tr�i �nc� mult timp, dac� �mpiedic�ndu-se �ntr-o buturug�, nu s-ar fi r�nit mortal cu coasa ce o avea �n m�n�. L�sa dup� el pe fiul s�u Groza Juon, de 100 de ani, �i un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc �i care lucreaz� �i acum cu vigoarea unui b�rbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. M�rki, �n volumul al II-lea din Monografia jude�ului Arad, scrie la sf�r�itul c�r�ii sale urm�toarele cuvinte despre doi ��rani rom�ni : ��n 1789, �n cursul unei v�n�toare �n satul Cuied, un domn a intrat �n casa unui ��ran rom�n. B�tr�nul gospodar �nsu�i poveste�te c� nem�ii i-au alungat pe turcii din Boro�-Ineu ; a�adar s-ar fi putut s� aib�circa 130 de ani. �n cursul �ndelungatei sale vie�i, n-a ie�it niciodat� din hotarul satului �i �n via�a lui pentru �nt�ia oar� vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un p�stor din Madrige�ti, �n v�rst� de 107 ani, dup� al�ii de 120 de ani. care �n via�a lui o singur� dat� a ie�it din satul s�u, c�nd a fost �n Gurahon�, s� vad� trenul, ce fusese pus �n circula�ie �n 1890.�

�nv��atul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, �n 1852 : ��n mun�i se mai afl� oameni de pe timpul lui Horea, �ntre al�ii spune Iancu (Avram), c� se afl� un pop� b�tr�n, care a fost �i c�pitan sub Horea. Acest pop�, precum �i al�i contemporani, multe deslu�iri ar putea face asupra acestei r�scoale. C�te �tiri pre�ioase n-ar fi transmis preotul c�pitan despre r�scoala lui Horea, chiar �i la aceast� v�rst� de circa 100 de ani, dac� ar fi existat cineva care s�-l �ntrebe �i s� consemneze cele auzite!�

Acum ne oprim la ultimul care, prin v�rsta lui, dep�e�te cu mult pe to�i cei despre care am vorbit mai �nainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul C�rpinet (jude�ul Bihor) pe care-l aminte�te �i urbariul domeniului Beiu�, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o h�rtie dat�, se pare, de �mp�ratul Sigismund (1382-1438) c� preotul P�rvu este scutit de slujba o�tirii �i de plata d�rii dup� p�m�ntul bisericii, se ascult� peste 20 de b�tr�ni din 6 sate, dintre care mul�i sunt trecu�i de 100 de ani. To�i depun m�rturie �n favoarea preotului P�rvu. Printre ace�ti martori se aminte�te unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, v�rst� notat� de dou� ori �n actul de judecat�. Lupu vorbe�te despre rolul lui la �ntemeierea bisericii din C�rpinet �i �n�elesul avut cu popa P�rvul cel b�tr�n, ca biserica s� se fac� pe locul popii, asigur�ndu-l c� preo�ii urma�i nu pot fi dec�t din neamul s�u, iar dac� c�rpinetenii vor aduce un preot str�in, s�-i dea recompens� 500 de florini. Lupu Basa, �n cursul vie�ii lui �ndelungate, ajunge de se �nrude�te cu urma�ii popii cel b�tr�n. Cu prilejul anchetei din 1619, el �n�ir� toat� genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

io cred ca atunci aveau alta unitate de masura!!

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-28 15:20:14Dacii (Rom�nii) tr�iau 200 de ani acum c�teva secole � Dovezi istorice


Au existat destule cazuri �n care oamenii au atins suta de ani pe �ntinsul p�m�ntului rom�nesc. Noi cit�m aici numai o parte din aceia care au dep�it un veac, �i pe care i-am identificat cu ocazia cercet�rilor documentare privitoare la istoria Transilvaniei.

Istoricul Petru Maior, �n prefa�a c�r�ii sale Istoria bisericii rom�nilor, tip�rit� la Buda, �n 1813, scrie : �Din pruncie am auzit bucuros pe b�tr�ni, c�nd gr�iau despre lucruri vechi ale bisericii �i ale vl�dicilor, �n tinere�ele sale v�zute sau �i de la p�rin�ii lor auzite. Dup� aceea �nadins cercam s� aflu de acest feliu de b�rba�i vechi de zile �i �nsumi le dam ocazie (prilej) a vorbi despre lucruri de demult. Tocmai �n protopopiatul mieu, �n sat Ib�ne�ti, am avut un preot de acest feliu, anume Ursu, carele �n anul 1786, c�nd s-a mutat din lumea aceasta, plinise 118 ani de v�rst�. Cu carele cu at�ta mai mare pl�cere aveam a cuv�nta, c� p�n� la cap�tul vie�ii sale mintea a avut nesmintit�, memoria nesc�zut� �i toate sim�urile �ntregi. Numai picioarele �i cam sl�bise �i spr�ncenele �i acopereau ochii.�

�ntr-o anchet� f�cut� �n Bihor, �n noiembrie 1619, se ascult�, sub jur�m�nt, peste 20 de martori ��rani rom�ni din satele C�rpinet Leheceni, S�li�te, Ceri�cior, Sohodul �i C�lug�rali care sunt to�i b�tr�ni de 100 de ani.

Din vremea guvern�rii generalului Marcy se men�ioneaz�, �n Banat, un oarecare Ciortan Petru�i (Czartan Petracz), care a murit la 1724, �n ora�ul Caransebe�, �n v�rst� de 185 de ani. �n acel timp, fiul s�u din a treia c�s�torie avea 90 de ani.

�n m�n�stirea Kukus din Cehoslovacia se afl� o pictur� �n ulei care reprezint� un b�rbat �i o femeie, foarte b�tr�ni. Pictura are urm�toarea inscrip�ie �n limba german� : Iovas Rovin, de 172, �i so�ia sa Sara, de 164 ani, de rit grecesc, c�s�tori�i de 147 de ani, am�ndoi n�scu�i �i domicilia�i �n Kodo(c), din districtul Caransebe�ului, cu copii adev�ra�i, 2 b�ie�i si 3 fete �nc� �n via��, cel mai t�n�r b�iat de 116 ani, �i acesta are 2 str�nepo�i unul de 35 de ani �i altul de 27 de ani ; zugr�vit �n 25 august 1728. �n anul 1731, am�ndoi erau �nc� �n via��. �n mai 1912, am v�zut personal, �n cabinetul medicului dr. Virgil Budin�ian din Caransebe� alte dou� tablouri, care �nf��i�au pe cei doi so�i �n port na�ional b�n��ean. Pictura apar�inea altui pictor german, care reda pe scurt �n limba german�, biografia celor dou� personaje, dar �ntruc�tva deosebit� de aceea existent� la Kukus. Sara a tr�it mult timp dup� moartea so�ului ei *.

�n 1759, are loc o mare anchet� pentru dovedirea notabilit��ii familiei Popa, din satul Poiana (jude�ul Hunedoara), contestat� f�r� temei de nobilul maghiar Nicolae Csisz�r. Sunt asculta�i, cu aceast� ocazie, 54 de martori, �ntre care cel din urm� e b�tr�nul Giurgiu Toader, �n v�rst� de 150 de ani, din satul Voia, care spune: �Cum s� nu fi cunoscut pe r�posatul popa �tefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindc� eu sunt un om a�a de b�tr�n, c� pe vremea c�nd, sub imperiul turcesc, s-a introdus �n Transilvania darea pe por�i, eu eram atunci deja gospodar cu cas� cu fum �i am dat eu �nsumi dare dup� poart� ; cu at�t mai sigur a dat popa �tefan. Pe fiul s�u, Avram, l-am cunoscut foarte bine �i pe tata lui popa �tefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindc� am tr�it �mpreun� �n mare prietenie. Din mul�i copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a a�ezat ca preot �n Bob�lna �i fiul acestuia, Atanasie, nou� rom�nilor din Transilvania ni s-a pus episcop. Am �n�eles c� merg�nd odat� acest episcop la Viena a adus o astfel de diplom� de nobil pentru popa �tefan (unchiul s�u) �i fiul s�u Avram, ca at�t el, c�t �i copiii s�i, s� fie scuti�i de orice poveri. (De fapt, diploma latin� e din 10 martie 1701, c�nd Atanasie era �n realitate la Viena). Nu �tiu dac� unii sau al�ii din ace�tia aveau iobagi, dar destul c�, de c�nd �mi amintesc, ei n-au dat sau pl�tit la cineva ceva, nici slujb� ca iobagi n-au f�cut. �ncep�nd cu popa Luca, din fiu �n fiu, au fost to�i preo�i, st�nd pe p�m�ntul bisericesc din Poian�.�

Deci la v�rsta de 150 de ani, mo� Toader din Voia, iobagul nobilului Valentin Buda, da informa�ii, care se pot confirma �i prin alte dovezi istorice.

Exista un ��ran din p�r�ile N�s�udului, T�nase Todoran a lui D�nil�, din satul Bicigiu. �mplinise 120 de ani c�nd, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de l�ng� satul Salva, �n prezen�a generalului Buccow a episcopului din Blaj, Petru Pavel Aron �i a celor dou� batalioane de infanterie �i 8 companii de cavalerie, chemate s� depun� jur�m�ntul ost�esc are t�ria �i curajul s� gr�iasc� : �De doi ani suntem c�tane, adec� gr�ni�eri, �i carte n-am c�p�tat de la �n�l�ata �mp�r�teas�, c� suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, d�m dare, facem slujbe c�t�ne�ti, copiii no�tri vor merge p�n� la marginea p�m�ntului s�-�i verse s�ngele, dar pentru ce ? Ca s� fim robi, s� nu avem nici un drept, copiii no�tri s� fie tot pro�ti, or vor �nv��a ceva or ba ? A�a nu vom purta armele, ca �i sf�nta lege s� ne-o ciufuluiasc� tisturile. Jos cu armele ! Alunga�i afar� p�g�nii din hotarele noastre ! Auzi�i, cre�tini rom�ni numai vom sluji, c�nd vom vedea carte de la �n�l�ata �mp�r�teas�, unde-s �nt�rite drepturile noastre ; p�n� atunci nu, o dat� cu capul ! Ce d� gubernia �i cancelaria din Beciu e nimica : �s minciuni goale de azi p�n� m�ine.�

Ca urmare a acestei cuv�nt�ri, generalul Buccow �i episcopul Aron p�r�sesc �n grab� adunarea. B�tr�nul Todoran, acuzat de instiga�ie, a primit cumplit� pedeaps� : el a fost ucis, tras pe roat�, iar al�i c��iva ��rani au fost sp�nzura�i pentru c� au cutezat s� cear� drepturi �i libertate pentru neamul lor oropsit.

Ziarul Erdelyi Hirad�, din Cluj, scria, �n ianuarie 1839, c� �n jude�ul Hunedoara nu de mult a murit �n Pe�ti� rom�nul Juon Groza, de 120 de ani, care ar fi putut tr�i �nc� mult timp, dac� �mpiedic�ndu-se �ntr-o buturug�, nu s-ar fi r�nit mortal cu coasa ce o avea �n m�n�. L�sa dup� el pe fiul s�u Groza Juon, de 100 de ani, �i un nepot de 80 de ani, care de 50 de ani este jude domnesc �i care lucreaz� �i acum cu vigoarea unui b�rbat de 50 de ani.

Cunoscutul istoric maghiar Alex. M�rki, �n volumul al II-lea din Monografia jude�ului Arad, scrie la sf�r�itul c�r�ii sale urm�toarele cuvinte despre doi ��rani rom�ni : ��n 1789, �n cursul unei v�n�toare �n satul Cuied, un domn a intrat �n casa unui ��ran rom�n. B�tr�nul gospodar �nsu�i poveste�te c� nem�ii i-au alungat pe turcii din Boro�-Ineu ; a�adar s-ar fi putut s� aib�circa 130 de ani. �n cursul �ndelungatei sale vie�i, n-a ie�it niciodat� din hotarul satului �i �n via�a lui pentru �nt�ia oar� vede un domn. La 1 ianuarie 1894 moare un p�stor din Madrige�ti, �n v�rst� de 107 ani, dup� al�ii de 120 de ani. care �n via�a lui o singur� dat� a ie�it din satul s�u, c�nd a fost �n Gurahon�, s� vad� trenul, ce fusese pus �n circula�ie �n 1890.�

�nv��atul Alexandru Papiu-Ilarian spunea, �n 1852 : ��n mun�i se mai afl� oameni de pe timpul lui Horea, �ntre al�ii spune Iancu (Avram), c� se afl� un pop� b�tr�n, care a fost �i c�pitan sub Horea. Acest pop�, precum �i al�i contemporani, multe deslu�iri ar putea face asupra acestei r�scoale. C�te �tiri pre�ioase n-ar fi transmis preotul c�pitan despre r�scoala lui Horea, chiar �i la aceast� v�rst� de circa 100 de ani, dac� ar fi existat cineva care s�-l �ntrebe �i s� consemneze cele auzite!�

Acum ne oprim la ultimul care, prin v�rsta lui, dep�e�te cu mult pe to�i cei despre care am vorbit mai �nainte. Acesta este iobagul Lupu Basa din satul C�rpinet (jude�ul Bihor) pe care-l aminte�te �i urbariul domeniului Beiu�, din 1600. Cu ocazia anchetei din 9 noiembrie 1619, pentru a se dovedi printr-o h�rtie dat�, se pare, de �mp�ratul Sigismund (1382-1438) c� preotul P�rvu este scutit de slujba o�tirii �i de plata d�rii dup� p�m�ntul bisericii, se ascult� peste 20 de b�tr�ni din 6 sate, dintre care mul�i sunt trecu�i de 100 de ani. To�i depun m�rturie �n favoarea preotului P�rvu. Printre ace�ti martori se aminte�te unul, Lupu Basa, de circa 225 de ani, v�rst� notat� de dou� ori �n actul de judecat�. Lupu vorbe�te despre rolul lui la �ntemeierea bisericii din C�rpinet �i �n�elesul avut cu popa P�rvul cel b�tr�n, ca biserica s� se fac� pe locul popii, asigur�ndu-l c� preo�ii urma�i nu pot fi dec�t din neamul s�u, iar dac� c�rpinetenii vor aduce un preot str�in, s�-i dea recompens� 500 de florini. Lupu Basa, �n cursul vie�ii lui �ndelungate, ajunge de se �nrude�te cu urma�ii popii cel b�tr�n. Cu prilejul anchetei din 1619, el �n�ir� toat� genealogia acestei familii.

Sursa : Magazin Istoric, 1968

Si atunci de ce m-ai contrazis pe mine cind am spus de Dan capitan de plai din romanul lui Sadoveanu. cu 100 de ani.

Sau te contrazici tu?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Eu am avut in bloc 2 surori de 98 si 100 de ani.
Una era asa de vioaie de parca era fetita.
Nu aplicau nici o regula cunoscuta de traiau atit. De fapt nu discutau cu nimeni din bloc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-04-03 16:54:08Eu am avut in bloc 2 surori de 98 si 100 de ani.
Una era asa de vioaie de parca era fetita.
Nu aplicau nici o regula cunoscuta de traiau atit. De fapt nu discutau cu nimeni din bloc.

discutau pe chat

Daniela

Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

"Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?"

Daniela

Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:32:41Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?

Dupa care stabileste ferm:
- Am decis, facem cum ai zis!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

mihaita..io nu te-am contrazis ....in legatura cu dan capitan de plai nu exista nici un document oficial care sa vorbeasca despre varsta lui.....nici macar in poezie nu se precizeaza asa ceva...cat despre ce-a zis sadoveanu....nu am auzit si nici nu am vazut nimic scris...poti face tu trimitere la asa ceva daca sti...altfel tot gulguta se cheama...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:34:53

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:32:41Cind un barbat are de luat o decizie importanta...inchide ochii, isi cuprinde capul in miini, si-asculta constiinta, gindeste profund, apoi proclama hotarit:

- Nevasta, tu cum crezi c-ar trebui sa facem?

Dupa care stabileste ferm:
- Am decis, facem cum ai zis!

si io pot fii sincer...sau e considerat...defect...???

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:36:08

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

sau poate ca n-o intereseaza....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:36:08

De la: daniela_, la data 2013-04-04 10:33:37Inca din cele mai vechi timpuri femeile au tot afirmat ca a naste e mult mai dureros decat ar fi pentru un tip sa primeasca o lovitura in testicule.

Iata dovada ca aceasta afirmatie este gresita : La un an sau nu prea mult dupa nastere, femeia va spune: "Ar fi nemaipomenit sa mai avem un copil."

Dar niciodata nu vei auzi un barbat spunand: "As fi dispus sa mai primesc o lovitura in..."

Poate ca femeia uita mai repede.

sau poate ca bucuria nasterii unui copil depaseste durerea momentului !

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:47:35

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

zi-i, mai, ca sunteti jingasi, mei....mai jingasi ca fomeile !

mihaita...revin cu scuzele de rigoare....uite ce-am gasit despre dan, capitan de plai in chiar poezia cu acelasi nume a lui Vasile Alecsandri....


,,Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc Si vreau cu fata alba senin sa ma sfarsesc, Ca dupa-o viata lunga, ferita de rusine, Mormantul meu sa fie curat si alb ca mine! Asa m-au desprins Stefan, usoara tarna-i fie! , La trai fara mustrare si fara prihanie! ''

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: gabigabi2, la data 2013-04-04 15:07:06

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:47:35

De la: _Ingrid, la data 2013-04-04 10:22:30Discutam cu o prietena, a facut o pagina Facebook dedicata picturii romanesti, v-o recomand:

www.facebook.com/pages/Pictura/180970365381843

Interesanta este observatia ei ca pictorii respectivi au ajuns la varste foarte inaintate, multi peste 90 de ani - ne gandeam ca probabil atunci cand omul traieste asa cum ii place, isi hraneste sufletul cu lucruri frumoase, poate trai mult si bine.

civilizatia cu multele ei beneficii...unele incontestabile....stresul zilnic si ierarhiile impuse prin sisteme mai mult sau mai putin tembele, precum si goana dupa bani si necazurile si rautatile pe care ni le provocam singuri sau ne ajuta altii....toate acestea constituie factori de imbolnavire si de scurtare a vietii noastre.....

zi-i, mai, ca sunteti jingasi, mei....mai jingasi ca fomeile !

B�rba�ii pot �ndura mai mult� durere dec�t femeile (STUDIU)


B�rba�ii pot suporta mai mult� durere dec�t femeile, cercet�torii de la Leeds Metropolitan University preciz�nd c� b�rba�ii au tendin�a s� reziste cu stoicism atunci c�nd sunt r�ni�i pentru c� vor s� par� macho, �n timp ce femeile arat� mult� sensibilitate �n fa�a durerii, informeaz� Daily Mail.

La studiu au participat 200 de persoane din Marea Britanie �i din Libia. "Nu este o noutate c� b�rba�ii sunt asocia�i cu stoicismul atunci c�nd este vorba de durere, iar femeile cu sensibilitatea. Unele grupuri etnice rezist� cu stoicism �n fa�a durerii, �n timp ce altele nu se ascund s�-�i arate durerea", a declarat cercet�torul Osama Tashani.

Doctorul Tashani a studiat la participan�ii la studiu sensibilitatea, rezisten�a �i pl�cerea atunci c�nd apare durerea, rezultatele studiului ar�t�nd c� indiferent de na�ionalitate, b�rba�ii au limite de durere mai mari dec�t femeile, intenstitatea durerii �ns� fiind mai sc�zut� la ei dec�t la ele.

Voluntarii britanici nu au putut �ndura la fel de mult� durere ca participan�ii din Libia, �ns� au fost mai dornici s�-�i arate durerea. Potrivit studiului, cultura �i sexul joac� un rol foarte important �n felul �n care facem fa�� dificult��ilor.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

asa o hi !

De la: Razzyy, la data 2013-03-26 23:16:14

De la: daniela_, la data 2013-03-21 14:20:08Barbatii sunt mai putin precauti decat femeile. Riscul de accident e mai mare.

Din punct de vedere psihic, ei sunt mai uzati. Din frageda pruncie li se spune:"esti barbat, n-ai voie sa plangi!" Plansul, se stie, este o modalitate de exteriorizare a durerii si descarcare a presiunii psihice. Daca o viata intreaga barbatul isi inabusa acest reflex biologic, evident "durerea" se aduna in interiorul sau si-l macina fizic si psihic.

Barbatul, de la varsta frageda devine RESPONSABIL. I se impregneaza (impune) acest termen, cu toate indatoririle ce urmeaza. Devine ocrotitor al surorilor, al fratilor mai mici, al iubitei, mamei, devine cap de familie, tata, are sarcini la seviciu, acasa, in societate...de multe ori incluzand si munci fizice grele.
Incepand cu aceasta "responsabilitate", el isi pierde copilaria. Odata cu aceasta si mare parte din sentimentul de siguranta (tandretea mamei, ocrotire, calmul, linistea, relaxarea, lipsa grijilor, alintul, etc, etc...).

Femeile(marea majoritate), au privilegiul de a fi ajutate, sustinute, alinate, toata viata....
Nu degeaba se spune ca orice barbat, indiferent de varsta, simte nevoia sa fie tratat ca un copil (asta in intimitate)....in dorinta de a mai lasa pe seama altora "marea responsabilitate".

saracii de noi!..suntem atat oropsiti! da...de sex nu se spune nimic?

Pai ce, sa spuna numai in favoarea barbatilor? Sa spuna ca voi puteti concepe pana la moarte si noi numa' o juma' de drum? HA?

Ashea ca, niciun sex fara latex, da? Ca sa fie egalitate intre popare....aaaaaa, pardon, intre barbati si femei!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-04-04 11:28:29mihaita..io nu te-am contrazis ....in legatura cu dan capitan de plai nu exista nici un document oficial care sa vorbeasca despre varsta lui.....nici macar in poezie nu se precizeaza asa ceva...cat despre ce-a zis sadoveanu....nu am auzit si nici nu am vazut nimic scris...poti face tu trimitere la asa ceva daca sti...altfel tot gulguta se cheama...

Nu pot sa fac trimitere, Era o nuvela a lui Sadoveanu. Si era recomandata la lectura. Iti dai seama ca era scrisa.
Insa nu e clar daca povestea e si reala.
Deci Alexandri.....banuiam eu ca e frate geaman cu Sadoveanu.
Oricum clasicii ocupa la mine aceiasi locatie...toti, in memorie.
Ca sa incapa altele.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.