Paleoastronautica

Neandertalii au disparut brusc, si au aparut Cromagnonii mult mai inteligenti si mai inalti.
Combinatie genetica?
Posibil.

Undeva un tip ce era f bine informat cu privire la fiintele din cosmos ce ne-au nasit, spune ca sint pe pamint, in jurul lui, de 17 milioane de ani. Si ca ne-au nasit cu un scop. Eu l-am cam intuit.
Parca Brazel. Si era f enigmatic, tocmai fiindca accesase informatii f valoroase, la modul sigur. A fost gasit mort in masina lui, pe drum, sau disparut, nu mai stiu exact.
A scris si o carte, cu niste adnotari ciudate, date unei alte persoane. Oricum suna a roman povestea. Dar unele informatii tarnspar ca adevaruri.

-Ne-au crescut.
-Sint de 2 tipuri principale.
-Sint de 17 milioane de ani.
-Au plecat acum dar vor reveni.

Mai mult ca sigur e vorba de grii care nu ne sint favorabili. Cei favorabili, nu prea comunica cu noi. Sint f avansati. Cei mai avansati din univers. Asta e si motivul supravietuirii noastre ca umanitate, nu ca civilizatii locale.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Pai sint aia de 4 metri care l-au pe Anatoli, taietorul de lemne rus, la o plimbare in cosmos.
Ti-am spus de el.
In 15 minute au fost in spatele Lunii unde erau bazele luminoase.
Intr-o ora au ajuns pe planeta sufletelor, unde Anatoli si-a vazut rudele care erau deja trecute din viata.

Aia gri nu ne sint prieteni, dar s-au infiltrat in guvernul Americii!
Au contract cu guvernul Americii: pentru pamint dau tehnologie.
Cum crezi ca au ajuns asa avansati americanii?

Eu stiam ca de la hamburgheri sint asa de avansati.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Protectorii umanitatii sint deja aici!
Am vazut razboiul cosmic, pe un film la nasa!
O nava a tras o raza luminoasa dupa o "farfurie", care cu o viteza uimitoare s-a deplasat sa se apere.
Batalia pentru noi, deja a inceput!

Aia gri fac experiente pe noi, dar nu ca sa ne ajute, ci sa se ajute pe ei.
Unde crezi ca dispar persoanele ce nu se mai gasesc?

Unde?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Unde au vazut altii batalie in cosmos?
Or fi scapat vreun mesaj mai taios.
Crezi ca daca vroiau sa-i nimereasca, nu-i nimereau. Am vazut si eu filmuletul.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Semnale neobi�nuite din preistorie
Se consider�, �i este unanim acceptat de istoricii de azi, c� era tehnologic� a �nceput odat� cu descoperirea metodelor de topirea metalelor �i de amestecare a acestora pentru a se ob�ine aliaje. Astfel, este de neconceput utilizarea metalelor sau a aliajelor de hominienii care abia se descurcau cu v�n�toarea �i utilizarea focului ob�inut �nt�mpl�tor. �i totu�i:
�n Peru s-au descoperit c�teva schelete ascunse �ntr-o pe�ter�. Acestea prezentau, pe craniu, urme clare de interven�ii chirurgicale de �nalt� precizie, iar medicii care au examinat scheletele au subliniat c� oamenii respectivi supravie�uiser� �ntre 2 �i 5 ani dup� efectuarea opera�iilor. Surpriza a venit atunci c�nd s-a f�cut analiza vechimii acestor schelete prin metoda C14. Astfel, cercet�torii arheologi au constat cu stupoare c� scheletele aveau o vechime cuprins� �ntre 6000 �i 8000 de ani. Nimeni nu �tia c� �n perioada respectiv� acea zon� era populat�. Dar, oricum ar fi, opera�iile pe creier deschis au fost efectuate pentru prima dat� cu succes abia dup� anul 1900. Cine erau oare misterio�ii chirurgi neurologi preinca�i �i cum de aveau ei asemenea cuno�tin�e medicale (sau aparatur� pentru interven�ie).
�n insula Borneo a fost descoperit un vast complex de pe�teri �i grote s�pate artificial, legate prin coridoare drepte �i rectilinii cu o acustic� nema�nt�lnit� nici �n avioanele supersonice moderne. �n interiorul complexului au fost g�site arme �i podoabe metalice cu o vechime de .... 38 000 de ani. Acum 38 000 de ani insula Borneo nu era populat�, iar arheologii se �ntreab� �i azi cine a construit giganticul complex.
�n curtea unui templu din Delhi (India) exist� un st�lp metalic alc�tuit din c�teva buc��i sudate, c�nt�re�te 5 tone �i are peste 7 metri �n�l�ime. St�lpul se nume�te Kupt Minar �i nu este deloc ruginit, deoarece aliajul din care este f�cut nu con�ine fosfor sau sulf. Nimeni nu poate explica cum a fost realizat aliajul �i nici cum a putut fi astfel purificat aliajul metalic topit �n vechime

Fenomenul Tungus - 1908
�n diminea�a zilei de 30 iunie 1908, �n jurul orelor 5 diminea�a, c�l�torii din trenul transsiberian au observat consterna�i o uria�� sfer� de foc care traversa cerul deasupra lor, l�s�nd �n urm� o d�r� de fum negru. Sfera a disp�rut �n dep�rtare �i, dup� c�teva minute, o explozie foarte puternic� s-a auzit �i o lumin� orbitoare a �nghi�it orizontul. trenul se cl�tina periculos de mult pe �ine, ca �i cum "ar fi fost lovit de ciocane gigantice", dup� declara�iilor sutelor de martori din tren.


S-a calculat c� obiectul a explodat la o altitudine de 7000-8000 de metri, explozia a produs o lumin� albastr� intens�, vizibil� la sute de kilometri, �i a calcinat instantaneu arborii pe o raz� de 18 kilometri, iar pe o raz� de 200 de kilometri copacii au r�mas f�r� ramuri. Bubuitura terifiant� a fost perceput� �n ora�ele Krasnoiarsk, Irkutsk �i Novosibirsk, situate la distan�e cuprinse �ntre 300 �i 800 de kilometri. Cl�dirile situate �n Irkutsk, la 800 de kilometri de centrul exploziei s-au fisurat, a urmat un cutremur violent, care a fost �nregistrat de seismografe din toat� lumea (chiar �i �n Australia).


Calculele efectuate dup� 1960 au ar�tat c� explozia din apropierea r�ului Tungus a avut o for�� echivalent� cu a unei bombe atomice de 28 de megatone (cam 28 milioane tone de TNT) �i c� obiectul avea o vitez� la impact de aproape 40 km/s. �n zilele noastre, cele mai puternice rachete americane de lansare pe orbit� au o vitez� de maxim 35 km/s, iar prima bomb� cu hidrogen a fost testat� �n 1952 de americani �i avea 10 megatone (a pulverizat pur �i simplu o insul� din Oceanul Pacific).


�n taigaua siberian�, unde avusese loc explozia, oamenii de �tiin�� ru�i au ajuns abia dup� ... 20 de ani(�n 1927-poza din st�nga). Atunci s-a observat c� explozia din 1908 retezase arborii pe un cerc cu raza de 60 de kilometri. �n centrul acestui cerc arborii fuseser� at�t de puternic iradia�i luminos �nc�t coaja lor avea str�luciri de metal. Solul din regiune prezenta denivel�ri curioase, ca valurile unui lac �nghe�at. Presa din 1908 ar�ta c� p�n� �n Europa s-au putut observa �n nop�ile urm�toare exploziei de pe r�ul Tungus, lumini albastre, str�lucitoare la orizont. Aceste lumini apar �i �n presa de la Bucure�ti.


Dac� folosi�i programul google earth se poate vedea �i azi, la aproape 100 de ani de la impactul nimicitor din taigaua siberian�, c� �n regiune nu cre�te nimic. Ru�ii au fost marca�i zeci de ani de explozia din 1908, dovada o constituie aceast� bancnot� din 1942.

Explica�ii au fost date de-a lungul anilor. S-a �ncercat analizarea faptelor dup� declara�iile martorilor �i dup� efectele observate la sol.
Prima explica�ie se referea la un meteorit enorm, care ar fi penetrat atmosfera terestr� �i ar fi explodat deasupra solului datorit� supra�nc�lzirii datorate frec�rii cu aerul. Aceast� explica�ie, folosit� �i �n ziua de azi, nu rezist� unei analize serioase. Un meteorit mare ar fi atins solul �i ar fi f�cut un crater enorm, lucru care nu exist� la fa�a locului. Un meteorit mai mic s-ar fi pulverizat �nainte s� coboare suficient pentru a putea fi observat. Pe de alt� parte, nu exist� urme de roc� non-terestr� la locul incidentului. Este greu de crezut c� meteoritul ar fi avut exact masa necesar� s� ajung� deasupra solului �i apoi s� explodeze. �i de asemenea, �n 1908 era a�teptat� vizita unei importante comete, toate observatoarele astronomice din lume priveau cu aten�ie cerul �i este greu de crezut c� nici un observator nu a v�zut venind un gigantic meteorit.
A doua explica�ie ar fi c� �n taigaua siberian� s-ar fi pr�bu�it o comet�. Asta ar explica efectele luminoase vizibile noaptea timp de mai multe s�pt�m�ni, dar nu explic� de ce nimeni nu a v�zut cometa apropiindu-se. La masa pe care au relata-o martorii din tren, o comet� ar fi f�cut pr�p�d pe calea pe care o urma, datorit� for�elor care �nso�esc nucleul cometelor, nucleu �nghe�at. Nu se poate explica astfel nici explozia, c�ci mii de martori au auzit o explozie. Cometa este un corp �nghe�at care nu are motive s� explodeze �n atmosfer�.
O alt� explica�ie a fost avansat� referitor la un uria� corp de ap� �nghe�at� care ar fi venit din Cosmos �i ar fi lovit p�m�ntul. Ipoteza aceasta explic� bubuitura puternic� prin prisma bangului sonic, bariera vitezei sunetului cu care se deplasa acel corp. Dar apa �nghe�at� nu rupe copacii �i nu arde scoar�a arborilor pe o raz� de zeci de kilometri. Iar martorii au afirmat clar c� au v�zut un corp "�n fl�c�ri" care a trecut pe desupra trenului.
Un grup de cercet�tori englezi �i francezi au afirmat c� efectele de la sol se datoreaz� impactului �n atmosfer� a unei uria�e mase de antimaterie. L�s�nd la o parte c� antimateria nu a fost descoperit� practic, ci doar calculele teoretice afirm� c� ar exista, legile fizicii spun c� la contactul �ntre materie �i antimaterie se produce o uria�� desc�tu�are de energie care duce la anihilarea ambelor. �n acest caz, explozia ar fi trebuit s� aib� loc �n stratosfer�, unde densitatea aerului ar permite contactul �ntre materie �i antimaterie.
Un grup de ipoteze speculative se refer� la pr�bu�irea �n zon� a unei nave spa�iale extraterestre aflat� �n dificultate. Sau la un mesaj de r�spuns al unei eventuale civiliza�ii extraterestre la un fenomen neobi�nuit petrecut cu 20 de ani �nainte. �n 1888 a avut loc cea mai cumplit� explozie a unui vulcan din era modern�, erup�ia vulcanului Krakatau. Adep�ii acestei teorii afirm� c� erup�ia violent� a trimis un semnal luminos, radio, sau de alt� natur� �n spa�iu, semnal care a provocat un r�spuns din partea unei civiliza�ii avansate.
Indiferent ce a fost atunci, au trecut 100 de ani �i �nc� nimeni nu �tie CE s-a �nt�mplat �n diminea�a zilei de 30 iunie 1908 �n apropierea r�ului Tungus.

De la: Will, la data 2010-09-07 04:10:23Protectorii umanitatii sint deja aici!
Am vazut razboiul cosmic, pe un film la nasa!
O nava a tras o raza luminoasa dupa o "farfurie", care cu o viteza uimitoare s-a deplasat sa se apere.
Batalia pentru noi, deja a inceput!

Aia gri fac experiente pe noi, dar nu ca sa ne ajute, ci sa se ajute pe ei.
Unde crezi ca dispar persoanele ce nu se mai gasesc?

Si farfuria se afla in.................cuptorul cu microunde

Fenomenul Tungus = o nava explodata.
Explicatii de genul, necunoscut, deja sint puerile. E vorba de o forma de energie, cam necunoscuta, ce nu s-a manifestat niciodata, in natura, decit atunci. Deci la comanda, accidental, bineinteles.
Accident.
Natura se repeta. Artificialul poate fi doar o singura data vizibil. De la alte fiinte.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: ileanastan, la data 2010-08-14 12:37:20Am fost cu adevarat vizitati de extraterestrii...din care descindem. Mai precis, Stramosii nostri exploratori astrali au decis sa se stabileasca pe aceasta planeta acum cca. 1 miliard de ani (judecand dupa artefactul nuclear de la Oklo din Gabon, care numai artificial nu este). A survenit un nefericit razboi nuclear cu o alta civilizatie galactica in urma cu aprox. 30 milioane ani (marturie stau tektitele din actualul desert libian ). Acest razboi a distrus civilizatia extrem de avansata a Antecesorilor nostri si ne-a coborat in bestialitate.

O civilizatie mai avansata decat noi cu 30 de milioane de ani ne-ar fi vizitat mai des ! Pentru ei ar fi cum e pentru noi naveta bucuresti-ploiesti....Cred ca civilizatiile extra....daca exista....nu sunt cu mult mai dezvoltate decat noi sau sunt la distante foarte mari ....in alte galaxii....Nu prezentam inca interes ....nu avem ce sa le oferim.....nu au nevoie de prosti....si noi avem destui....

Secretele operatiunii Luna-Marte




In timp ce una dintre binecunoscutele teorii ale conspiratiei acuza falsificarea aselenizarii, o alta varianta de scepticism al epocii spatiului cosmic sustine ca NASA a trimis, intr-adevar, oameni pe Luna, dar a pastrat tacerea cu privire la inteligenta extraterestra descoperita de astronauti aici. Aceste premise conspirative au dat nastere unei noi discipline stiintifice, exoarheologia, studiul pretinselor relicve extraterestre de pe alte planete din sistemul nostru solar. In vara anului 1996, comunitatea acestei ramuri stiintifice a primit din partea NASA un stimulent suplimentar, atunci cand agentia spatiala a anuntat ca a descoperit un meteorit ce continea formatiuni microscopice, care semanau cu organisme unicelulare fosilizate; iar meteoritul, descoperit cu ani in urma in Antarctica, era probabil venit dinspre planeta Marte. Acesti stravechi germeni martieni sunt departe de a reprezenta o relicva consistenta, dar arheologii spatiali au interpretat episodul ca pe un semn ca se aflau pe calea cea buna.



Fara a avea avantajul unui acces nemijlocit la relicvele si artefactele fotografiate de NASA pe alte corpuri astrale, exoarhelogii legati de Pamant sunt obligati adesea sa-si extraga informatiile din fotografii neclare, realizate aleator de sonde spatiale fara echipaj uman la bord. In virtutea handicapului inerent unei asemenea abordari a stiintei, o comunitate dedicata de cercetatori, adepti ai teoriei conspiratiei, a construit un scenariu sumbru: atat Luna cat si Marte erau candva intestate de arhitecti si constructori extraterestri, care s-ar mai putea afla si astazi acolo.




Musamalizare si sabotaj



Timp de peste un deceniu, cel mai vizibil si mai zgomotos promoter al teoriilor despre orasele martiene si lunare de odinioara a fost Richard C. Hoagland, autor de lucrari stiintifice. La mijlocul anilor �80, Hoagland a strans o echipa de oameni de stiinta pentru a analiza un enigmatic obiect asemanator Sfinxului, prezent in mai multe dintre fotografiile planetei Marte, realizate de NASA. �Chipul de pe Marte�, cum este cunoscuta formatiunea ciudata, a ajuns oficial in analele istoriei conspiratiilor in vara lui 1976, atunci cand nava spatiala Viking 1 parcurgea, pentru a 35-a oara, o rotatie pe orbita in jurul Planetei Rosii. In timp ce facea fotografii ale unei regiuni desertice numite �Cydonia�, la o altitudine de circa 1.600 km de suprafata martiana, Viking 1 a inregistrat pe pelicula o imagine extrem de neobisnuita: o forma geografica ce se intindea pe 1,5 kilometri semana cu vederea frontala a unei fete umane sau, cel putin, a unei fete de umanoid. In cele doua imagini neclare, care de atunci au devenit celebre, �chipul� pare sa aiba intr-adevar ochi, nas si gura.




�Martianul� Hoagland




Desi NASA a afirmat ca fotografia reprezinta doar un efect al luminii pe o formatiune geologica naturala, doi specialisti in computere fara nicio legatura cu agentia spatiala, Vincent DiPetro si Gregory Molenaar, au marit digital imaginile folosind tehnici pe computer concepute de ei. Si au gasit detalii si mai uimitoare: ochii fetei respective pareau sa aiba pleoape iar strania fata parea sa aiba o gura plina de dinti si chiar o chica de par. Hoagland merge insa mai departe, distingand mai multe detalii in fotografiile disponibile: la cativa kilometri sud-vest de fata umana, el a pretins ca vede ruinele unui oras, inconjurat de piramide lungi de 1,5 kilometri, marginite de o formatiune similara cu o fortareata, ca un �fagure�, pe mai multe etaje, impartita in doua de un �bulevard principal� si ingramadita in jurul unei �piete centrale�. �Un intreg oras construit pe Marte, cu precizia unui maestru arhitect�, explica Hoagland in cartea lui �Monumentele de pe Marte�.



Avansand studierea fotografiilor, Hoagland a identificat o serie de relatii si proportii matematice intre trasaturile chipului, �orasul� din vecinatate si un al treilea obiect, o structura piramidala cu cinci laturi. Entuziastul cercetator a mers chiar pana acolo incat a pretins ca formatiunile de pe Marte incearca sa ne comunice mesaje importante de evolutie pentru umanitate, stabilind chiar bazele unei noi fizici, cea hiperdimensionala, care ne-ar putea oferi posibilitatea alimentarii cu energie din alte dimensiuni. Premisele indraznete ale lui Hoagland au fostt insa rapid atacate de cercetatori si oameni de stiinta, care acuza ca nefondate concluziile sale, despre care spun ca s-ar baza parca pe analizarea unor alte fotografii decat cele implicate, care nu se potriveau deloc cu sesizarile autorului.



Cu toate acestea, in jurul regiunii martiene Cydonia graviteaza speculatia ca NASA ar incerca insistent sa mascheze adevarul cu privire la orasul pierdut de pe Marte, ascunzand fotografii importante si chiar sabotandu-si propriile misiuni. O astfel de situatie s-a inregistrat chiar in august 1992, in timpul misiunii spatiale Mars Observer, care avea printre obiective si realizarea de fotografii de inalta rezolutie ale zonei Cydonia. Atunci, chiar inainte de a intra pe orbita Planetei Rosii, sonda spatiala a incetat sa mai transmita semnale spre Pamant. NASA a abandonat rapid misiunea, acuzand o pierdere de combustibil. Teoria conspirationista conturata in jurul acestei intamplari sustine ca NASA a trebuit sa distruga sonda Mars Observer pentru a pastra secretul asupra a ceea ce ascundea Cydonia. Sau, ar fi existat o alta forta, de provenienta extraterestra, care a lansat un atac asupra navei spatiale. Aceste teorii au fost intarite si de ceea ce s-a intamplat in cazul misiunilor rusesti care aveau ca obiectiv tot observarea Planetei Rosii. La sfarsitul anilor �80, fosta Uniune Sovietica a trimis spre Marte doua vehicule spatiale fara echipaj uman, Phobos 1 si 2, cu intentia de a fotografia planeta si una dintre lunile ei, Phobos.



Prima sonda a suferit o defectiune tehnica pe drum. In 1989, Phobos 2 a ajuns la destinatie si a realizat fotografii extinse ale suprafetei martiene, dupa care si ea a incetat din activitate. Intr-una dintre fotografiile trimise spre Pamant de aceasta a doua sonda insa, se poate observa o umbra cu forma cilindrica, conturandu-se pe suprafata lui Marte. O serie de cercetatori din domeniul conspiratiilor pretind ca aceasta umbra a fost aruncata de o nava spatiala extraterestra chiar inainte de a spulbera sonda ruseasca. Oamenii de stiinta specialisti in sistemul planetar au explicat insa acest fenomen ca fiind o proiectie a lunii martiene Phobos, un satelit natural de forma neregulata.



In urma acestor intamplari, Hoagland va reveni din nou in atentie, oferind o serie de documente interesante tinute secret timp de 30 de ani. Primul era un raport elaborat de NASA in care se recomanda ca orice descoperiri viitoare referitoare la viata extraterestra sa fie secretizate, pentru a nu perturba civilizatia pamanteana a secolului al XX-lea. Al doilea reprezenta o anexa ciudata la statutul NASA in care se stabilea ca agentia spatiala americana este o ramura a institutiilor militare. Hoagland nu se va multumi insa doar sa prezinte aceste documente, comentand si ca ele au servit la mascarea deliberata a unei superputeri timp de 30 de ani, pentru a-i tine pe oameni in intuneric cu privire la descoperiri uimitoare de pe Marte si de pe Luna.




�Lunaticul� Brian




William L. Brian al II-lea, autor al cartii �Moongate: descoperirile secrete ale programului spatial al SUA�, lansata in 1982, isi va face si el aparitia in �teatrul de razboi� al teoriilor conspirationiste, schitand un peisaj asemanator al lucrurilor, undein. Brian si-a propus sa faca o ancheta referitoare la ascunderea masinata de NASA a inteligentei extraterestre de pe Luna. Baza tezei sale este aceea ca NASA minte atunci cand pretinde ca gravitatia Lunii este de sase ori mai mica decat cea a Pamantului. Astfel, Brian doreste sa demonstreze ca NASA a descoperit, in anii �60, despre campul gravitational selenar ca acesta are, in realitate, 64% din forta celui terestrui. Implicatiile acestei descoperiri sunt, potrivit lui Brian, suficient de infricosatoare incat sa stimuleze o musamalizare a NASA. Daca atractia gravitationala a Lunii ar fi intr-adevar apropiata ca valoare de cea a Pamantului, legea gravitatiei universale a lui Newton ar fi in intregime gresita si fizica conventionala s-ar baza pe o fundatie nesigura. Mai mult, autorul sustine ca o gravitatie puternica a Lunii ar mai implica si existenta unei atmosfere, care ar duce mai departe la posibilitatea existentei vietii, poate chiar a uneia evoluate.



Dezertorii cu sange albastru



Brian isi bazeaza aceasta teorie mai ales pe faptul ca astronautii care au ajuns pe Luna nu puteau face in inaltime salturi mai mari de 35 centimetri, inaltime care, la o gravitatie de sase ori mai mica decat cea de pe Pamant ar trebui sa fie de aproximativ doi metri in cazul unui individ cu o greutate de 180 kilograme, atat cat cantareau astronautii echipati. Considerand ca, atmosfera mult mai densa decat s-a declarat, a Lunii, ar fi putut fi si respirabila, Brian a acuzat chiar faptul ca existenta costumelor astronautilor avea singurul rol de a ascunde, in timpul filmarilor, adevaratele conditii de pe satelitul natural al Terrei. In continuare, marsand pe controversatele marturii ale lui Neil Armstrong, primul om pe Luna, autorul sustine chiar ca atunci cand oamenii au aselenizat au fost intampinati si monitorizati indeaproape de OZN-uri si chiar de entitati extraterestre. Mai tarziu, pe baza unor surse discutabile si subiective, Brian va afirma despre Luna ca nu este deloc un tinut pustiu asa cum sustine NASA. Luna, spune el, este de fapt un tinut placut, cu un �cer de culoarea sofranului�, cu vegetatie si viata in anumite zone, cu munti acoperiti de paduri, cu lacuri si rauri, si cu unele comunitati extraterestre.



Teoriile lui Brian vor avea ecou intr-un alt domeniu al presupunerilor conspirative aerospatiale, cel denumit �Alternativa 3�, care a inceput initial ca o parodie fictiva, dar mai apoi a capatat proportii serioase in randul maselor. Dupa cum a fost expusa, Alternativa 3 ar reprezenta un complot conceput de o reuniune globala a elitelor vizand abandonarea in mainile maselor de rand a planetei Terra, suprapopulata si poluata, purtatorii de sange albastru fiind transportati in secret de pe Pamant, impreuna cu cohorte de oameni care sa reprezinte forta de munca, spre orasele-cupola de pe Luna si Marte. Sunt teorii mai mult decat indraznete, premise cel putin paranoice si temeri aparent lipsite de orice temei relevant, insa daca exista vreun pilon solid care sa le sprijine, acela este ca emitentii si adeptii lor sunt oameni invatati, pregatiti si inteligenti, ale caror concluzii nu sunt chiar unele indoielnice. Cu toate acestea, vanatori de celebritate si succes s-au ridicat din randurile celor mai curati, iar suspectarea de o asemenea pornire vine sa demoleze orice acreditare a unui promotor de teorii conspirationiste.


Articolele si materialele de pe acest site pot fi preluate si publicate pe alte site-uri dar numai cu specificarea sursei si adaugarea unui link catre www.esoterism.ro

E clar, cind individul asta Brian a spus de copaci pe Luna, m-am lamurit ca e scapat....prea devreme.

Macar noi ne-am mai copt ceva.....

Pe Marte se mai vede ceva vegetatie, zapada si apa. Dar pe Luna nici macar gheata nu se vede clar.

Din ce spune brian, m-am lamurit ca americanii au fost pe Luna din prima expeditie, au ascuns niste vechituri, lasate de altii pe acolo. Si au fost amenintati. Dar vegetatie, acum nu mai e.O fi fost in trecut,

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

in privinta gravitatiei, s-ar putea sa aiba dreptate. Astronautii sareau f putin.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: _KARPOV, la data 2010-09-11 12:40:06

De la: ileanastan, la data 2010-08-14 12:37:20Am fost cu adevarat vizitati de extraterestrii...din care descindem. Mai precis, Stramosii nostri exploratori astrali au decis sa se stabileasca pe aceasta planeta acum cca. 1 miliard de ani (judecand dupa artefactul nuclear de la Oklo din Gabon, care numai artificial nu este). A survenit un nefericit razboi nuclear cu o alta civilizatie galactica in urma cu aprox. 30 milioane ani (marturie stau tektitele din actualul desert libian ). Acest razboi a distrus civilizatia extrem de avansata a Antecesorilor nostri si ne-a coborat in bestialitate.

O civilizatie mai avansata decat noi cu 30 de milioane de ani ne-ar fi vizitat mai des ! Pentru ei ar fi cum e pentru noi naveta bucuresti-ploiesti....Cred ca civilizatiile extra....daca exista....nu sunt cu mult mai dezvoltate decat noi sau sunt la distante foarte mari ....in alte galaxii....Nu prezentam inca interes ....nu avem ce sa le oferim.....nu au nevoie de prosti....si noi avem destui....

Au si ei serviciu, nu ar fi putut sa lipseasca de la serviciu, sa vina pina aici.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

NASA a renuntat, dupa doi ani, la naveta spatiala Phoenix, care nu a mai transmis niciun mesaj de pe Marte in ultimul an.

Imaginile transmise de naveta Odyssey, care orbiteaza in jurul planetei, arata ca Phoenix a suferit avarii serioase din cauza ghetii, care a lovit panourile solare ale navetei. Odyssey a trecut pe deasupra zonei in care a aterizat Phoenix de 61 de ori, incercand sa comunice cu naveta, insa nu a fost detectata nicio transmisiune, relateaza NASA.gov.

Oamenii de stiinta vor continua insa sa analizeze descoperirile facute de Phonex in zona de nord a planetei Marte, unde a aterizat naveta, pe 25 mai 2008. Phoneix si-a incheiat misiunea si a functionat chiar doua luni in plus, cand nu a mai fost alimentata de lumina soarelui.

Cercetatorii de la NASA au anticipat ca gheata va pune probleme in activitatea navetei, care acum ar fi acoperita de sute de kilograme de gheata, care ii indoaie sau ii afecteaza panourile solare.

In timpul misiunii, Phoenix a confirmat existenta ghetii sub suprafata planetei si a identificat carbonatul de calciu care sugereaza prezenta apei pe Marte. Naveta a examinat si compozitia chimica a solului si a observat cum pe planeta rosie cade zapada.

Cea mai mare supriza oferita de Phoenix a fost descoperirea percloratului, o substanta chimica ce poate reprezenta o sursa de hrana pentru microbi. Astfel, cercetatorii au ajuns la concluzia ca nu se poate exclude posbilitatea ca pe Marte sa existe viata


Phoenix a gasit zapada pe Marte

Sonda Phoenix, aflata in misiune de explorare pe Marte, a descoperit urme vechi de apa, dar mai ales a observat pentru prima oara caderea fulgilor de zapada pe Planeta rosie, informeaza AFP, citand un comunicat emis de oamenii de stiinta care conduc misiunea.

Analizele solului au permis identificarea a doua minerale aflate in apa cand ea se prezinta sub forma lichida: carbonat de calciu, prezent in creta si in calcar, si silicat.

Un laser cu care este dotata sonda a detectat ninsoare care cadea din nori la distanta de circa 3 km de baza sa actuala, in campiile arctice din nordul planetei Marte, insa ea a disparut inainte de a atinge solul.
Una dintre principalele descoperiri ale acestei misiuni este ca a putut proba prezenta ghetii pe Marte.

Cercetatorii banuiau de mult - pe baza masuratorilor efectuate de un satelit aflat pe orbita - ca apa inghetata trebuie sa existe ascunsa in campiile nordice.


descoperiri marte
Ziare.com
Gheata... e de mult pe Marte...

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-09-12 09:05:36

NASA a renuntat, dupa doi ani, la naveta spatiala Phoenix, care nu a mai transmis niciun mesaj de pe Marte in ultimul an.

Imaginile transmise de naveta Odyssey, care orbiteaza in jurul planetei, arata ca Phoenix a suferit avarii serioase din cauza ghetii, care a lovit panourile solare ale navetei. Odyssey a trecut pe deasupra zonei in care a aterizat Phoenix de 61 de ori, incercand sa comunice cu naveta, insa nu a fost detectata nicio transmisiune, relateaza NASA.gov.

Oamenii de stiinta vor continua insa sa analizeze descoperirile facute de Phonex in zona de nord a planetei Marte, unde a aterizat naveta, pe 25 mai 2008. Phoneix si-a incheiat misiunea si a functionat chiar doua luni in plus, cand nu a mai fost alimentata de lumina soarelui.

Cercetatorii de la NASA au anticipat ca gheata va pune probleme in activitatea navetei, care acum ar fi acoperita de sute de kilograme de gheata, care ii indoaie sau ii afecteaza panourile solare.

In timpul misiunii, Phoenix a confirmat existenta ghetii sub suprafata planetei si a identificat carbonatul de calciu care sugereaza prezenta apei pe Marte. Naveta a examinat si compozitia chimica a solului si a observat cum pe planeta rosie cade zapada.

Cea mai mare supriza oferita de Phoenix a fost descoperirea percloratului, o substanta chimica ce poate reprezenta o sursa de hrana pentru microbi. Astfel, cercetatorii au ajuns la concluzia ca nu se poate exclude posbilitatea ca pe Marte sa existe viata


Phoenix a gasit zapada pe Marte

Sonda Phoenix, aflata in misiune de explorare pe Marte, a descoperit urme vechi de apa, dar mai ales a observat pentru prima oara caderea fulgilor de zapada pe Planeta rosie, informeaza AFP, citand un comunicat emis de oamenii de stiinta care conduc misiunea.

Analizele solului au permis identificarea a doua minerale aflate in apa cand ea se prezinta sub forma lichida: carbonat de calciu, prezent in creta si in calcar, si silicat.

Un laser cu care este dotata sonda a detectat ninsoare care cadea din nori la distanta de circa 3 km de baza sa actuala, in campiile arctice din nordul planetei Marte, insa ea a disparut inainte de a atinge solul.
Una dintre principalele descoperiri ale acestei misiuni este ca a putut proba prezenta ghetii pe Marte.

Cercetatorii banuiau de mult - pe baza masuratorilor efectuate de un satelit aflat pe orbita - ca apa inghetata trebuie sa existe ascunsa in campiile nordice.


descoperiri marte
Ziare.com
Gheata... e de mult pe Marte...

Nu stiu daca e o stire de senzatie dar iata ce interesata e: Roci cu ramasite fosilizate de viata descoperite pe Marte

Sondele trimise pe Marte au identificat ramasite ale vietii fosilizate pe Marte, in roci vechi de peste 4 miliarde de ani.

Descoperirile de pe Marte sunt similare cu cele dintr-o regiune din Australia, unde au fost gasite urme ale primelor forme de viata de pe Pamant, pastrate in forma minerala, conform BBC, care citeaza jurnalul Earth and Planetary Science Letters.

Dupa varsta rocilor gasite pe Marte, se poate estima ca acestea oglindesc trei sferturi din istoria Planetei Rosii.

In 2008, cand oamenii de stiinta au descoperit carbonat de calciu in rocile de pe Marte, comunitatea stiintifica a fost extrem de entuziasta, aceasta fiind cea mai buna dovada ca planeta a fost locuibila.

Cochilii si oase

Mineralul gasit provine de la cochilii si oase, aceasta fiind forma in care, in multe dintre cazuri, formele de viata se transforma, dupa ce sunt arse, in cazul in care nu se transforma in ulei.

Carbonatul de calciu din rocile gasite in partea intunecata a planetei a fost depistat folosindu-se infrarosu.

Rocile de tipul Pilbara, gasite in Australia, sunt similare din punct de vedere al continutului de minerale, si ele avand aproximativ aceeasi vechime, ceea ce inseamna ca au asistat la procesele care au avut loc pana acum in trei sferturi din viata Terrei.

Oamenii de stiinta condusi de Adrian Brown, din cadrul Seti Institute (Search for Extraterrestrial Intelligence Institute), din California, cred ca pana la un punct pe cele doua planete procesele au fost similare
Aceeasi sursa.

De pe Marte se pare ca am plecat ...Ceva NE-A facut sa plecam spre Terra...Ca si unele orase mari

antice de pe Pamint care au fost parasite in graba...[presupunere].

Un reportaj pe un canal de stiinta la Tv.
,,La inceputul anilor treizeci, au fost gasite, imprimate in stancile de langa Berea (Kentucky), zece urme de pasi, aparent de om, dintre care trei perechi dreapta-stanga. La unii pasi se vedeau chiar urmele degetelor si ale calcaiului. Fara nici un dubiu, urmele au o vechime de 250 milioane de ani. Primele hominide au aparut pe Pamant acum trei-patru milioane de ani si au ajuns in America abia acum cateva zeci de mii. In urma cu 250 de milioane singurele fiinte care puteau lasa urme de pasi erau niste amfibiene, care insa aveau labele de o forma mult diferita.

In 1968 la Antelope Springs (Utah) s-a gasit in piatra o urma, ca de cizma, strivind un trilobit. Ulterior in zona au fost dezvelite si alte urme similare. Trilobitii au trait acum 500-600 de milioane de ani. In vremea aceea nu existau pe Pamant vietati care sa umble pe uscat. Urmele de mai sus au fost examinate cu microscopul electronic, stabilindu-se clar ca ele au fost presate la vremea respectiva in patul de nisip, ulterior pietrificat, si nu scobite, ca in cazul unei eventuale contrafaceri.

Urme asemanatoare au fost gasite si in alte locuri, intre care in adancul unor mine. In 1980, intr-o cariera de piatra din Italia, un cutremur de pamant a dezgolit amprenta unei maini, aparent de om, imprimata in gresie.

La cele de mai sus se adauga misterioase artefacte: cuie, suruburi etc. gasite incluse in bucati de roca formate cu siguranta cu milioane de ani in urma. In sec.19 la Sch�ndorf (Austria) s-a gasit intr-un bloc de carbune o prisma de otel, avand un brau incizat in jur, iar in in 1961 in muntii Coso (California) s‑a gasit, incastrat in piatra, un obiect care semana cu o bujie. In anii 1991-1993 cautatorii de aur au gasit in raul Narada (Uralul de est, Rusia) si in alte raulete din jur, de regula la adancimi de 3 la 12 metri, un mare numar de obiecte metalice, in forma de spirala, de la 3 centimetri la 0,003 milimetri. Finetea prelucrarii presupunea nanotehnologii pe care abia in zilele noastre incepem sa le punem la punct. In compozitia lor intra cupru, wolfram si molibden. Testele au situat vechimea acestor obiecte intre 20.000 si 320.000 de ani.

In vara anului 1973 cupa excavatorului a scos dintr-o cariera de nisip de langa Aiud, pe malul Muresului, de la adancimea de 10 metri, trei obiecte incastrate in nisip pietrificat, cu urme fosile vechi de 10-18.000 de ani. Unul, de 20,5 x 12,5 x 6,8 centimetri, era din aluminiu (89%), cu adaus de cadmiu, nichel, bismut si cobalt. De o forma complicata, evident tehnica, simetrica, avand mai multe gauri, obiectul era probabil o piesa dintr-un angrenaj mai mare. Un laborator din Lausanne (Elvetia) a estimat ca, judecand dupa stratul de oxid de la suprafata lui, obiectul era vechi de cel putin 300-400 de ani. Aluminiul a fost descoperit in 1827 si a fost produs industrial doar in 1854. Obiectul misterios, impreuna cu inca o piesa gasita impreuna cu el, sunt depuse la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Acestea sunt fapte care stau mai presus de orice dubiu,dar neputand fi explicate au fost lasate in uitare de catre oamenii de stiinta si guverne deopotriva. ,,

De la: Denis, la data 2010-09-12 09:54:16Un reportaj pe un canal de stiinta la Tv.
,,La inceputul anilor treizeci, au fost gasite, imprimate in stancile de langa Berea (Kentucky), zece urme de pasi, aparent de om, dintre care trei perechi dreapta-stanga. La unii pasi se vedeau chiar urmele degetelor si ale calcaiului. Fara nici un dubiu, urmele au o vechime de 250 milioane de ani. Primele hominide au aparut pe Pamant acum trei-patru milioane de ani si au ajuns in America abia acum cateva zeci de mii. In urma cu 250 de milioane singurele fiinte care puteau lasa urme de pasi erau niste amfibiene, care insa aveau labele de o forma mult diferita.

In 1968 la Antelope Springs (Utah) s-a gasit in piatra o urma, ca de cizma, strivind un trilobit. Ulterior in zona au fost dezvelite si alte urme similare. Trilobitii au trait acum 500-600 de milioane de ani. In vremea aceea nu existau pe Pamant vietati care sa umble pe uscat. Urmele de mai sus au fost examinate cu microscopul electronic, stabilindu-se clar ca ele au fost presate la vremea respectiva in patul de nisip, ulterior pietrificat, si nu scobite, ca in cazul unei eventuale contrafaceri.

Urme asemanatoare au fost gasite si in alte locuri, intre care in adancul unor mine. In 1980, intr-o cariera de piatra din Italia, un cutremur de pamant a dezgolit amprenta unei maini, aparent de om, imprimata in gresie.

La cele de mai sus se adauga misterioase artefacte: cuie, suruburi etc. gasite incluse in bucati de roca formate cu siguranta cu milioane de ani in urma. In sec.19 la Sch�ndorf (Austria) s-a gasit intr-un bloc de carbune o prisma de otel, avand un brau incizat in jur, iar in in 1961 in muntii Coso (California) s‑a gasit, incastrat in piatra, un obiect care semana cu o bujie. In anii 1991-1993 cautatorii de aur au gasit in raul Narada (Uralul de est, Rusia) si in alte raulete din jur, de regula la adancimi de 3 la 12 metri, un mare numar de obiecte metalice, in forma de spirala, de la 3 centimetri la 0,003 milimetri. Finetea prelucrarii presupunea nanotehnologii pe care abia in zilele noastre incepem sa le punem la punct. In compozitia lor intra cupru, wolfram si molibden. Testele au situat vechimea acestor obiecte intre 20.000 si 320.000 de ani.

In vara anului 1973 cupa excavatorului a scos dintr-o cariera de nisip de langa Aiud, pe malul Muresului, de la adancimea de 10 metri, trei obiecte incastrate in nisip pietrificat, cu urme fosile vechi de 10-18.000 de ani. Unul, de 20,5 x 12,5 x 6,8 centimetri, era din aluminiu (89%), cu adaus de cadmiu, nichel, bismut si cobalt. De o forma complicata, evident tehnica, simetrica, avand mai multe gauri, obiectul era probabil o piesa dintr-un angrenaj mai mare. Un laborator din Lausanne (Elvetia) a estimat ca, judecand dupa stratul de oxid de la suprafata lui, obiectul era vechi de cel putin 300-400 de ani. Aluminiul a fost descoperit in 1827 si a fost produs industrial doar in 1854. Obiectul misterios, impreuna cu inca o piesa gasita impreuna cu el, sunt depuse la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Acestea sunt fapte care stau mai presus de orice dubiu,dar neputand fi explicate au fost lasate in uitare de catre oamenii de stiinta si guverne deopotriva. ,,

Daca omul ala a strivit trilobitul,iti dai seama ca suntem de mult pe Terra...Si desenele in care oamenii erau impreuna cu dinozaurii sunt ,,tinere''...

n cautarea originilor omului


,,Un scurt exercitiu de imaginatie ne arata faptul ca daca am restrange intreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pamantului intr-o singura zi, o ora ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioada de 3,2 milioane de ani si asta in timp ce o secunda ar avea nu mai putin de 53.000 de ani. Intr-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viata apar la aproximativ 8 ore dupa formarea Terrei. In urma cu o ora si 19 minute ar fi inceput dominatia dinozaurilor, perioada ce se incheie dupa numai 59 de minute de existenta. Tot atunci, adica in urma cu 20 de minute, primele primate isi fac aparitia pe scena lumii. Iar daca va intrebati cand a aparut omul pe aceasta scara a timpului, ei bine� intreaga istorie a speciei noastre dureaza de mai putin de 4 secunde.

Un scurt exercitiu de imaginatie ne arata faptul ca daca am restrange intreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pamantului intr-o singura zi, o ora ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioada de 3,2 milioane de ani si asta in timp ce o secunda ar avea nu mai putin de 53.000 de ani. Intr-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viata apar la aproximativ 8 ore dupa formarea Terrei. In urma cu o ora si 19 minute ar fi inceput dominatia dinozaurilor, perioada ce se incheie dupa numai 59 de minute de existenta. Tot atunci, adica in urma cu 20 de minute, primele primate isi fac aparitia pe scena lumii. Iar daca va intrebati cand a aparut omul pe aceasta scara a timpului, ei bine� intreaga istorie a speciei noastre dureaza de mai putin de 4 secunde.

Tot un exercitiu de imaginatie, dublat de aceasta data de informatii stiintifice, va propun si redactorii Descopera.ro odata cu lansarea noului maraton intitulat �Descopera Preistoria� . Un maraton ce se doreste a fi o calatorie virtuala in timp, intr-o perioada ce se intinde pe aproximativ 65 de milioane de ani (sau, daca preferati, acele 20 de minute despre care vorbeam mai devreme) si care reprezinta, mai mult sau mai putin, intervalul in care mamiferele ajung sa domine Terra si in care omul, in urma unei evolutii extrem de sinuoase si de riscante, ajunge specia dominanta a planetei.



De ce ne-am oprit doar asupra acestei perioade de timp? De ce nu am merge cu exercitiul nostru pana la originile vietii terestre si de ce nu am puncta si fascinanta lume a dinozaurilor sau animalelor care au dominat Pamantul inaintea acestor uriasi reptilieni? Raspunsul poate fi unul subiectiv, atata vreme cat considerentul de la care am pornit il reprezinta chiar misterul si controversele care inconjoara intervalul ultimilor 65 de milioane de ani. Paradoxal, avem net mai multe informatii despre era terapodelor si a dinozaurilor decat despre cea a evolutiei mamiferelor si a speciilor hominide. Sa ne gandim numai la miile de specii de trilobiti identificate pana in prezent (artropode disparute acum 250 de milioane de ani in Marea Extinctie a vietii din Permian) sau la miile de fosile dinozauriene scoase la lumina in ultimul secol, si asta in comparatie cu cele mai putin de 500 de ramasite neanderthaliene sau, daca vreti, doar cele cateva sute de specii extincte de primate si hominizi despre care avem informatii certe.

Ceea ce ne-am propus sa realizam pe parcursul intregii luni februarie, o poveste a evolutiei hominizilor si a animalelor care le-au influentat existenta, este evident ca nu poate fi cuprinsa in cele 20 de articole pe care ne-am propus sa le publicam. Vom incerca totusi sa reconstituim cat mai fidel, pe baza dovezilor stiintifice de care dispunem, parcursul istoric al celor mai importante specii de oameni si al uriaselor mamifere din asa-numita Megafauna, totul intr-un tablou epic ce speram sa raspunda, macar intr-o mica masura, marilor intrebari si controverse legate de aceasta spectaculoasa lume disparuta.

Punctul zero al evolutiei umane

Data fiind natura acestui nou maraton Descopera, este imperativ necesar ca startul in calatoria noastra imaginara sa inceapa odata cu disparitia dinozaurilor de acum 65 de milioane de ani si aparitia primelor primate din istorie. Trebuie insa mentionat contextul istoric (sau preistoric) in care astfel de schimbari majore au avut loc pe Terra. Cei mai multi isi imagineaza era postdinozauriana asemenea unui lumi apocaliptice, acoperita de deserturi imense si de nori toxici uriasi rezultati in urma catastrofalului impact cu un meteorit care a pus capat milioanelor de specii existente la acea vreme. Nimic mai fals. In fond, lumea la care facem referire se asemana mai degraba cu zonele tropicale actuale si totusi, era o lume care pentru noi, cei de astazi, ar fi parut cu totul si cu totul straina, cu atat mai mult cu cat 99,99 % dintre plantele si animalele cu care suntem familiarizati nu se ivisera inca pe scena lumii. Marile mamifere erbivore erau inexistente, cat despre terifiantele carnivore nici ca putea fi vorba.

Mai mult, continentele aveau o cu totul alta pozitionare si forma decat cea din prezent. America de Nord inca era conectata de Europa, in timp ce America de Sud si Australia se aflau in imediata vecinatate a Antarcticii. India isi continua deriva catre Asia iar uriasii munti Himalaya vor mai avea de asteptat zeci de milioane de ani pana sa ia nastere. Peste toate acestea, clima tropicala sau subtropicala care se intalnea pe cea mai mare parte a Terrei dadea startul unei lumi noi, total diferita de cea care tocmai se incheiase.

Intr-un astfel de mediu, mamiferele de mici dimensiuni care supravietuisera extinctiei masive de acum 65 de milioane de ani, mamifere care, de altfel, aparusera aproape concomitent cu dinozaurii, devin speciile dominante ale planetei. Printre ele au fost identificate forme arhaice ale monotremelor (stramosi ai ornitorincilor si echidnelor din prezent), numeroase specii marsupiale nu mai mari decat opossumii actuali, si asta in timp ce putinele mamifere in adevaratul sens al cuvantului erau reprezentate de doar cateva specii insectivore. Paradoxal, aparitia proto-primatelor acum circa 60-55 de milioane de ani, animale de mici dimensiuni (aproximativ 500 de grame greutate), asemanatoare veveritelor sau lorisilor de azi, nu joaca nici un rol major in schimarile evolutive ce incepeau sa se contureze, desi existenta lor se intinde pe o perioada de aproximativ 20.000.000 de ani. Fosilele, extrem de rare si de fragmentate, au dus la identificarea a doar 60 de specii, grupate de paleontologi in doua familii majore: Adapidae si Omomyidae.



Daca in cazul primelor, trasaturile caracteristice primatelor incep deja sa se contureze (ne referim aici la creierul de dimensiuni marite, lipsa ghearelor si aparitia unghiilor, vederea stereoscopica, prezenta degetului opozabil si a elongatiei calcaiului, precum si pierderea unui incisiv si a unui premolar din randul dintilor) evolutia pare sa ajunga pe un drum inchis. Timp de 20 de milioane de ani, adapidele raman neschimbate si dispar in totalitate in timpul schimbarilor climatice majore din Eocen acum 40 de milioane de ani. Nu la fel stau lucrurile in cazul Omomyidelor, familie de proto-primate cu larga raspandire (America de Nord, Europa, Asia si probabil Africa) ale carei caracteristici par sa fie mult mai aproape de cele ale primelor maimute antropoide decat de familia adapidaelor. Cel putin in cazul exemplarelor fosile descoperite in America de Nord si Europa, evolutia pare sa isi fi urmat cursul, unele dintre ele (Ex. Macrotarsius) dublandu-si sau triplandu-si masa corporala, in timp ce altele (Ex. Necrolemur) prezinta trasaturi ale scheletului ce indica o deplasare in salturi, asemenea lemurienilor actuali. Atat adapidele cat si omomyidele erau animale ce se miscau cu agilitate printre crengile copacilor, teorie sustinuta si de faptul ca absolut toate ramasitelor proto-primatelor au fost descoperite in zone in care acum 40-55 de milioane de ani predominau padurile uriase. Marea lor majoritate era adaptata vietii nocturne iar fosilele descoperite pana in prezent indica faptul ca dieta acestora era alcatuita aproape exclusiv din insecte si fructe.

Controversa existenta si astazi printre oamenii de stiinta este cea legata de soarta omomyidelor. Daca una dintre parerile larg acceptate este aceea ca a doua familie de proto-primate a disparut in acelasi timp cu adapidele, exista argumente care sa sustina o continuitate restransa a acestora si posibil o evolutie catre primele specii de maimute.

Aegyptopithecus zeuxis � primul antropoid?

Schimbarile climatice majore din Eocenul Tarziu (acum cca. 40 de milioane de ani), caracterizate de o scadere drastica a temperaturilor, schimbau din nou radical fata Terrei. Padurile s-au restrans simtitor, iar multe dintre speciile existente la acea data, iremediabil legate de mediul inconjurator, au fost incapabile sa se salveze din fata extinctiei. Cele care supravietuiesc, o fac in zone limitate din sudul si estul Asiei si, in special, in nordul Africii, in timp ce specii noi tind sa se adapteze noilor conditii climaterice. In fapt, singurele marturii ale existentei primatelor timpurii se regasesc in doar doua tari, Egipt si Oman, regiuni care in Eocenul Tarziu si inceputul Oligocenului (cca. 34 milioane de ani � 23 milioane de ani i.e.n) pastreaza inca un climat bland ce permite proliferarea vietii in paduri uriase.



Vom starui aici doar asupra sitului arheologic de la Fayum, Egipt, un veritabil El Dorado pentru cautatorii de fosile preistorice din Oligocen, acolo unde paleontologul Richard Markgraf scotea la lumina, la inceputul secolului trecut, ramasitele celei mai vechi maimute antropoide cunoscute vreodata. Ulterior, cercetatorii aveau sa scoata la iveala nu mai putin de opt specii diferite de primate, cea mai cunoscuta dintre acestea ramanand insa si cea mai varstnica, Aegyptopithecus zeuxis (acum cca 33-35 de milioane de ani).

Reconstituirea unui A. zeuxis ne arata un animal nu mai mare decat o pisica, cu o greutate care oscila intre 2 si 6 kilograme, si care se asemana cu maimutele urlatoare de astazi, din padurile tropicale ale Americii de Sud. Dintii unui asemenea animal aveau aceeasi configuratie cu cei ai maimutelor antropoide, fapt ce a dus la incadrarea lor in aceasta familie, desi nu toate indiciile oferite de conformatia scheletului sau tind sa sustina o atare teorie. Adaptarea craniului ilustreaza faptul ca aegyptopithecus avea un regim alimentar bazat in special pe fructe si frunzele comestibile ale copacilor, iar scheletul sau robust, cu oase puternice ale membrelor, indica o existenta aproape exclusiv arboricola. Astazi, datorita trasaturilor sale, Aegyptopithecus zeuxis este considerat de catre majoritatea oamenilor de stiinta drept stramosul comun al maimutelor obisnuite si al celor antropoide si, totodata, veriga de legatura intre proto-primate si primatele actuale.

Si mai interesanta, insa, este multitudinea de fosile contemporane lui A. zeuxis, descoperite in acelasi sit de la Fayum, care ne ofera o imagine de asamblu asupra lumii in care acesta prolifera. Locul micilor mamifere de dupa extinctia dinozaurilor fusese luat de ierbivorele care incepeau sa isi dezvolte masa corporala si care sa duca treptat spre ceea ce astazi numim Megafauna. Astfel, contemporane cu aegyptopithecus, sunt de amintit speciile extincte de Arsinotherium (mamifer cu o conformatie asemanatoare rinocerilor), de proboscidieni (ierbivore din familia elefantilor), sirenieni sau de rozatoare uriase. Lumea se schimbase iar explozia vietii arunca Terra intr-o noua era, cea a dominatiei mamiferelor si, mult mai tarziu, a omului.
Locul dinozaurilor in evolutie ,mit sau speculatii?????,,

De la: Denis, la data 2010-09-12 11:02:19n cautarea originilor omului


,,Un scurt exercitiu de imaginatie ne arata faptul ca daca am restrange intreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pamantului intr-o singura zi, o ora ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioada de 3,2 milioane de ani si asta in timp ce o secunda ar avea nu mai putin de 53.000 de ani. Intr-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viata apar la aproximativ 8 ore dupa formarea Terrei. In urma cu o ora si 19 minute ar fi inceput dominatia dinozaurilor, perioada ce se incheie dupa numai 59 de minute de existenta. Tot atunci, adica in urma cu 20 de minute, primele primate isi fac aparitia pe scena lumii. Iar daca va intrebati cand a aparut omul pe aceasta scara a timpului, ei bine� intreaga istorie a speciei noastre dureaza de mai putin de 4 secunde.

Un scurt exercitiu de imaginatie ne arata faptul ca daca am restrange intreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pamantului intr-o singura zi, o ora ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioada de 3,2 milioane de ani si asta in timp ce o secunda ar avea nu mai putin de 53.000 de ani. Intr-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viata apar la aproximativ 8 ore dupa formarea Terrei. In urma cu o ora si 19 minute ar fi inceput dominatia dinozaurilor, perioada ce se incheie dupa numai 59 de minute de existenta. Tot atunci, adica in urma cu 20 de minute, primele primate isi fac aparitia pe scena lumii. Iar daca va intrebati cand a aparut omul pe aceasta scara a timpului, ei bine� intreaga istorie a speciei noastre dureaza de mai putin de 4 secunde.

Tot un exercitiu de imaginatie, dublat de aceasta data de informatii stiintifice, va propun si redactorii Descopera.ro odata cu lansarea noului maraton intitulat �Descopera Preistoria� . Un maraton ce se doreste a fi o calatorie virtuala in timp, intr-o perioada ce se intinde pe aproximativ 65 de milioane de ani (sau, daca preferati, acele 20 de minute despre care vorbeam mai devreme) si care reprezinta, mai mult sau mai putin, intervalul in care mamiferele ajung sa domine Terra si in care omul, in urma unei evolutii extrem de sinuoase si de riscante, ajunge specia dominanta a planetei.



De ce ne-am oprit doar asupra acestei perioade de timp? De ce nu am merge cu exercitiul nostru pana la originile vietii terestre si de ce nu am puncta si fascinanta lume a dinozaurilor sau animalelor care au dominat Pamantul inaintea acestor uriasi reptilieni? Raspunsul poate fi unul subiectiv, atata vreme cat considerentul de la care am pornit il reprezinta chiar misterul si controversele care inconjoara intervalul ultimilor 65 de milioane de ani. Paradoxal, avem net mai multe informatii despre era terapodelor si a dinozaurilor decat despre cea a evolutiei mamiferelor si a speciilor hominide. Sa ne gandim numai la miile de specii de trilobiti identificate pana in prezent (artropode disparute acum 250 de milioane de ani in Marea Extinctie a vietii din Permian) sau la miile de fosile dinozauriene scoase la lumina in ultimul secol, si asta in comparatie cu cele mai putin de 500 de ramasite neanderthaliene sau, daca vreti, doar cele cateva sute de specii extincte de primate si hominizi despre care avem informatii certe.

Ceea ce ne-am propus sa realizam pe parcursul intregii luni februarie, o poveste a evolutiei hominizilor si a animalelor care le-au influentat existenta, este evident ca nu poate fi cuprinsa in cele 20 de articole pe care ne-am propus sa le publicam. Vom incerca totusi sa reconstituim cat mai fidel, pe baza dovezilor stiintifice de care dispunem, parcursul istoric al celor mai importante specii de oameni si al uriaselor mamifere din asa-numita Megafauna, totul intr-un tablou epic ce speram sa raspunda, macar intr-o mica masura, marilor intrebari si controverse legate de aceasta spectaculoasa lume disparuta.

Punctul zero al evolutiei umane

Data fiind natura acestui nou maraton Descopera, este imperativ necesar ca startul in calatoria noastra imaginara sa inceapa odata cu disparitia dinozaurilor de acum 65 de milioane de ani si aparitia primelor primate din istorie. Trebuie insa mentionat contextul istoric (sau preistoric) in care astfel de schimbari majore au avut loc pe Terra. Cei mai multi isi imagineaza era postdinozauriana asemenea unui lumi apocaliptice, acoperita de deserturi imense si de nori toxici uriasi rezultati in urma catastrofalului impact cu un meteorit care a pus capat milioanelor de specii existente la acea vreme. Nimic mai fals. In fond, lumea la care facem referire se asemana mai degraba cu zonele tropicale actuale si totusi, era o lume care pentru noi, cei de astazi, ar fi parut cu totul si cu totul straina, cu atat mai mult cu cat 99,99 % dintre plantele si animalele cu care suntem familiarizati nu se ivisera inca pe scena lumii. Marile mamifere erbivore erau inexistente, cat despre terifiantele carnivore nici ca putea fi vorba.

Mai mult, continentele aveau o cu totul alta pozitionare si forma decat cea din prezent. America de Nord inca era conectata de Europa, in timp ce America de Sud si Australia se aflau in imediata vecinatate a Antarcticii. India isi continua deriva catre Asia iar uriasii munti Himalaya vor mai avea de asteptat zeci de milioane de ani pana sa ia nastere. Peste toate acestea, clima tropicala sau subtropicala care se intalnea pe cea mai mare parte a Terrei dadea startul unei lumi noi, total diferita de cea care tocmai se incheiase.

Intr-un astfel de mediu, mamiferele de mici dimensiuni care supravietuisera extinctiei masive de acum 65 de milioane de ani, mamifere care, de altfel, aparusera aproape concomitent cu dinozaurii, devin speciile dominante ale planetei. Printre ele au fost identificate forme arhaice ale monotremelor (stramosi ai ornitorincilor si echidnelor din prezent), numeroase specii marsupiale nu mai mari decat opossumii actuali, si asta in timp ce putinele mamifere in adevaratul sens al cuvantului erau reprezentate de doar cateva specii insectivore. Paradoxal, aparitia proto-primatelor acum circa 60-55 de milioane de ani, animale de mici dimensiuni (aproximativ 500 de grame greutate), asemanatoare veveritelor sau lorisilor de azi, nu joaca nici un rol major in schimarile evolutive ce incepeau sa se contureze, desi existenta lor se intinde pe o perioada de aproximativ 20.000.000 de ani. Fosilele, extrem de rare si de fragmentate, au dus la identificarea a doar 60 de specii, grupate de paleontologi in doua familii majore: Adapidae si Omomyidae.



Daca in cazul primelor, trasaturile caracteristice primatelor incep deja sa se contureze (ne referim aici la creierul de dimensiuni marite, lipsa ghearelor si aparitia unghiilor, vederea stereoscopica, prezenta degetului opozabil si a elongatiei calcaiului, precum si pierderea unui incisiv si a unui premolar din randul dintilor) evolutia pare sa ajunga pe un drum inchis. Timp de 20 de milioane de ani, adapidele raman neschimbate si dispar in totalitate in timpul schimbarilor climatice majore din Eocen acum 40 de milioane de ani. Nu la fel stau lucrurile in cazul Omomyidelor, familie de proto-primate cu larga raspandire (America de Nord, Europa, Asia si probabil Africa) ale carei caracteristici par sa fie mult mai aproape de cele ale primelor maimute antropoide decat de familia adapidaelor. Cel putin in cazul exemplarelor fosile descoperite in America de Nord si Europa, evolutia pare sa isi fi urmat cursul, unele dintre ele (Ex. Macrotarsius) dublandu-si sau triplandu-si masa corporala, in timp ce altele (Ex. Necrolemur) prezinta trasaturi ale scheletului ce indica o deplasare in salturi, asemenea lemurienilor actuali. Atat adapidele cat si omomyidele erau animale ce se miscau cu agilitate printre crengile copacilor, teorie sustinuta si de faptul ca absolut toate ramasitelor proto-primatelor au fost descoperite in zone in care acum 40-55 de milioane de ani predominau padurile uriase. Marea lor majoritate era adaptata vietii nocturne iar fosilele descoperite pana in prezent indica faptul ca dieta acestora era alcatuita aproape exclusiv din insecte si fructe.

Controversa existenta si astazi printre oamenii de stiinta este cea legata de soarta omomyidelor. Daca una dintre parerile larg acceptate este aceea ca a doua familie de proto-primate a disparut in acelasi timp cu adapidele, exista argumente care sa sustina o continuitate restransa a acestora si posibil o evolutie catre primele specii de maimute.

Aegyptopithecus zeuxis � primul antropoid?

Schimbarile climatice majore din Eocenul Tarziu (acum cca. 40 de milioane de ani), caracterizate de o scadere drastica a temperaturilor, schimbau din nou radical fata Terrei. Padurile s-au restrans simtitor, iar multe dintre speciile existente la acea data, iremediabil legate de mediul inconjurator, au fost incapabile sa se salveze din fata extinctiei. Cele care supravietuiesc, o fac in zone limitate din sudul si estul Asiei si, in special, in nordul Africii, in timp ce specii noi tind sa se adapteze noilor conditii climaterice. In fapt, singurele marturii ale existentei primatelor timpurii se regasesc in doar doua tari, Egipt si Oman, regiuni care in Eocenul Tarziu si inceputul Oligocenului (cca. 34 milioane de ani � 23 milioane de ani i.e.n) pastreaza inca un climat bland ce permite proliferarea vietii in paduri uriase.



Vom starui aici doar asupra sitului arheologic de la Fayum, Egipt, un veritabil El Dorado pentru cautatorii de fosile preistorice din Oligocen, acolo unde paleontologul Richard Markgraf scotea la lumina, la inceputul secolului trecut, ramasitele celei mai vechi maimute antropoide cunoscute vreodata. Ulterior, cercetatorii aveau sa scoata la iveala nu mai putin de opt specii diferite de primate, cea mai cunoscuta dintre acestea ramanand insa si cea mai varstnica, Aegyptopithecus zeuxis (acum cca 33-35 de milioane de ani).

Reconstituirea unui A. zeuxis ne arata un animal nu mai mare decat o pisica, cu o greutate care oscila intre 2 si 6 kilograme, si care se asemana cu maimutele urlatoare de astazi, din padurile tropicale ale Americii de Sud. Dintii unui asemenea animal aveau aceeasi configuratie cu cei ai maimutelor antropoide, fapt ce a dus la incadrarea lor in aceasta familie, desi nu toate indiciile oferite de conformatia scheletului sau tind sa sustina o atare teorie. Adaptarea craniului ilustreaza faptul ca aegyptopithecus avea un regim alimentar bazat in special pe fructe si frunzele comestibile ale copacilor, iar scheletul sau robust, cu oase puternice ale membrelor, indica o existenta aproape exclusiv arboricola. Astazi, datorita trasaturilor sale, Aegyptopithecus zeuxis este considerat de catre majoritatea oamenilor de stiinta drept stramosul comun al maimutelor obisnuite si al celor antropoide si, totodata, veriga de legatura intre proto-primate si primatele actuale.

Si mai interesanta, insa, este multitudinea de fosile contemporane lui A. zeuxis, descoperite in acelasi sit de la Fayum, care ne ofera o imagine de asamblu asupra lumii in care acesta prolifera. Locul micilor mamifere de dupa extinctia dinozaurilor fusese luat de ierbivorele care incepeau sa isi dezvolte masa corporala si care sa duca treptat spre ceea ce astazi numim Megafauna. Astfel, contemporane cu aegyptopithecus, sunt de amintit speciile extincte de Arsinotherium (mamifer cu o conformatie asemanatoare rinocerilor), de proboscidieni (ierbivore din familia elefantilor), sirenieni sau de rozatoare uriase. Lumea se schimbase iar explozia vietii arunca Terra intr-o noua era, cea a dominatiei mamiferelor si, mult mai tarziu, a omului.


Locul dinozaurilor in evolutie ,mit sau speculatii?????,,

Buna informatia, Denis.

,,Un scurt exercitiu de imaginatie ne arata faptul ca daca am restrange intreaga istorie de 4,56 de miliarde de ani a Pamantului intr-o singura zi, o ora ar reprezenta echivalentul a 190 de milioane de ani, un minut ar ocupa o perioada de 3,2 milioane de ani si asta in timp ce o secunda ar avea nu mai putin de 53.000 de ani. Intr-un asemenea calendar imaginar, primele forme de viata apar la aproximativ 8 ore dupa formarea Terrei. In urma cu o ora si 19 minute ar fi inceput dominatia dinozaurilor, perioada ce se incheie dupa numai 59 de minute de existenta. Tot atunci, adica in urma cu 20 de minute, primele primate isi fac aparitia pe scena lumii. Iar daca va intrebati cand a aparut omul pe aceasta scara a timpului, ei bine� intreaga istorie a speciei noastre dureaza de mai putin de 4 secunde''.

Deci e posibil ca la scara universului, raportat la,, Bing Bang'' ,sa nu mai existam decit ,,pe o pelicula de film'' arhivata si dezarhivata ,,pentru vizionare''...4 secunde ...pentru un Observator din afara acestor evenimente...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-12 11:58:15

Dumnezeu a creat lumea lui acum vreo 7 000 de ani .....adica pe evrei ....noi ceilalti deja stapaneam planeta ....la acea vreme.....

11. REFERIN�E LA GENEZA DIN NOUL TESTAMENT.

�n tot Noul Testament se g�sesc referin�e la Geneza, accept�nd-o ca istorie literar� �i ca adev�r. Exist� cel pu�in 165 de pasaje din Geneza care sunt fie �n mod direct citate, sau pomenite cu claritate �n �ntreg Noul Testament. Printre acestea se num�r� peste 100 de citate sau referin�e directe la capitolele de la 1 la 11 din Geneza.

Fiecare din autorii Noului Testament se refer� �n scrierea sa la Geneza, capitolele de la 1 la 11. La fiecare dintre primele 11 capitole ale ei se face aluzie �n anumite pasaje din Noul Testament. O list� complet� a tuturor referin�elor f�cute la Geneza se poate g�si �n cartea dr. Henry Morris (de la Institutul de Crea�ionism �tiin�ific din California, S.U.A.), intitulat� "The Genesis Record" ("Cronica Genezei"), publicat� �mpreun� de Baker Book House �i Creation Life Publishers.

�n �ntreg Vechiul �i Noul Testament este Geneza este citat�, sau men�ionat�, de mai multe ori dec�t orice alt� carte a Bibliei. Negre�it faptul acesta indic� importan�a ei mare. De asemenea, ne arat� c� at�t scriitorii Vechiului c�t �i ai Noului Testament au acceptat Geneza ca fiind adev�rat�. Cel pu�in de 6 ori, Isus Hristos a citat sau a men�ionat pasaje din Geneza de la capitolele de la 1 la 11.

12. ZILELE GENEZEI NU POT FI MILIOANE DE ANI.

Mul�i cre�tini sus�in c� zilele crea�iei reprezint� �n realitate milioane de ani din istoria p�m�ntului. Ace�tia spun c� Dumnezeu nu creat universul �n �ase zile literare ci �n �ase perioade de timp, ce reprezint� milioanele de ani sus�inute de evolu�ioni�ti.

�nt�i de toate trebuie recunoscut c� �tiin�a nu poate dovedi v�rsta p�m�ntului. Exist� multe presupuneri f�cute pe baza metodelor de datare de care majoritatea nu �tiu. Mai exist� �i multe dovezi �tiin�ifice ce confirm� posibilitatea unui p�m�nt t�n�r. �ns� Biblia ne �nva�� cu claritate c� zilele men�ionate �n Geneza sunt zilele literare obi�nuite (aprox.24 de ore).

Cuv�ntul evreiesc pentru zi, "yom" poate s� �nsemne o zi obi�nuit� sau o perioad� nelimitat� (nedefinit�) de timp. Trebuie precizat c� �n Geneza cuv�ntul acesta nu poate sub nici o form� s� �nsemne o lung� perioad� de timp definit. Poate s� �nsemne uneori o perioad� de timp mai lung� de o zi, dar asta doar �ntr-un sens nelimitat �i nedefinit (de pild�, "ziua Domnului" din perioada Judec�torilor). Exodul 20:11 ne spune c� Dumnezeu a creat universul �n �ase zile �i c� �n una, s-a odihnit, oferindu-i astfel un model omului. Acesta este motivul pentru care lui Dumnezeu i-au trebuit tocmai �ase zile pentru a face totul: ne-a oferit modelul s�pt�m�nii de �apte zile, pe care-l folosim �nc� �i ast�zi. Dumnezeu nu a spus c� a lucrat �ase milioane de ani �i apoi s-a odihnit pentru un milion de ani, suger�ndu-ne c� �i noi trebuie s� facem la fel.

Exodul 20:11 "C�ci �n �ase zile a f�cut Domnul cerurile, p�m�ntul �i marea, �i tot ce este �n ele, iar �n ziua a �aptea S-a odihnit: de aceea a binecuv�ntat Domnul ziua de odihn� �i a sfin�it-o."

�i mai absurd ar fi s� spunem c� El a lucrat timp de �ase perioade nelimitate de timp, apoi s-a odihnit.

Mai sunt �i alte aspecte pe care le putem considera pentru a demonstra c� aceste zile au fost zile obi�nuite. De pild�, Adam a fost creat �n cea de-a �asea zi. El a tr�it a �asea zi, a �aptea �i apoi a murit c�nd era �n v�rst� de 930 de ani. Dac� fiecare din zilele sale ar fi fost de un milion de ani, am avea mari probleme. Trebuie de asemenea spus c� pasajul din 2 Petru 3:8 care compar� o zi cu o mie de ani nu define�te cuv�ntul "zi" ca fiind o mie de ani. De fapt, luat �n contextul lui 2 Petru 3:8 nu se refer� la zilele crea�iei ci vrea s� sugereze faptul c� Dumnezeu se afl� �n afara timpului.

Cuv�ntul "zi" cum este folosit pentru prima dat� �n Geneza nu poate fi simbolic. Un cuv�nt nu poate fi simbolic chiar de prima dat� c�nd este folosit, ci doar atunci c�nd �nt�i i s-a dat un sens literar bine definit. Acest sens literar definit �l are �n Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31, unde este folosit pentru prima dat�. De asemenea, cuvintele folosite pentru "sear�" �i "diminea��" nu pot �nsemna dec�t ceea ce spun, adic� o sear� obi�nuit�, a�a cum o �tim noi �i o diminea�� obi�nuit�.

�n Geneza 1:14-19 unde avem cea de-a patra zi a crea�iei, cuv�ntul "zi" este utilizat de cinci ori �n leg�tur� cu zile, nop�i, vremi �i ani. Dac� cuv�ntul "zi" nu ar �nsemna o zi obi�nuit�, atunci ar fi absolut absurd modul �n care este folosit �n aceste pasaje.

13. DUP� SOIUL FIEC�RUIA.

�n Geneza 1:1-31, expresia "dup� soiul lui/ei" apare de 10 ori. Aceast� expresie este utilizat� cu referire la animale �i plante �i la cum se vor reproduce (�nmul�i) lor pe p�m�nt. Biblia afirm� clar c� Dumnezeu a creat soiuri distincte de animale �i plante, fiecare trebuind s� se reproduc� dup� soiul s�u. Un soi (specie) nu se poate schimba la altul. �n zilele noastre noi �tim c� �ntr-un soi poate exista o mare varietate, �ns� vedem c� exist� limite impuse fiec�rui soi. De fapt, sistemul de clasificare pe care noi �l folosim pentru �mp�r�irea plantelor �i animalelor �n specii a fost formulat dup� �nv���tura biblic� a delimit�rii soiurilor, de c�tre Carl Linnaeus (1707-1778).

Nu exist� nici unde �n lume forme tranzi�ionale sau intermediare, fosile sau vii, care s� arate trecerea de la o specie la alta (de la un soi la altul; n.tr.), fapt necesar evolu�ioni�tilor pentru a demonstra valabilitatea sistemului lor. Ceea ce noi observ�m este existen�a grupurilor distincte de animale �i plante, exact a�a cum �i vedem c� ne �nva�� Biblia. Deci, �i �n aceast� privin�� a clasific�rii Biblia este mai realist� dec�t teoriile speculative contemporane. Cei ce cred �n evolu�ionism trebuie s� formuleze teorii suplimentare care s� explice lipsa acestor organisme intermediare (a "verigilor lips�"), de felul "nu le-am descoperit �nc�", sau, "evolu�ia s-a petrecut at�t de repede �nc�t nu a l�sat nici un fel de forme intermediare"?!

14. EVOLU�IA �I GENEZA AU O DESFêURARE DIFERIT�.

Pentru aceia care �ncearc� s� armonizeze evolu�ia cu Geneza (deci, crea�ia; n.tr.), ordinea evolu�iei trebuie s� se asemene cu ordinea evenimentelor din relatarea biblic� a Genezei. Apar aici o serie de probleme.

Principiile fundamentale ale evolu�iei se contrazic complet cu ordinea Genezei. De exemplu, Geneza ne �nva�� c� Dumnezeu a creat pomii fructiferi �naintea pe�tilor, deci plantele �n a treia zi, iar pe�tii �n a cincea zi. Evolu�ia �ns�, ne �nva�� c� pe�tii au ap�rut �naintea pomilor fructiferi. Evolu�ia sus�ine c� via�a a ap�rut mai �nt�i �n ocean, �i doar dup� mai multe milioane de ani ea s-a dezvoltat �i pe uscat. Biblia ne �nva�� c� p�m�ntul a fost creat �nt�i acoperit de ap�, iar evolu�ionismul sus�ine c� p�m�ntul a fost la �nceput un vulcan de lav� topit�. Sub nici o form� ordinea evenimentelor indicat� de evolu�ie nu se poate �mp�ca cu cea oferit� de Biblie �n Geneza!

15. P�M�NTUL A FOST �NT�I, NU SOARELE.

O concep�ie evolu�ionist� a �nceputurilor p�m�ntului ne spune c� acum 20 de miliarde de ani a avut loc un "Big Bang", care a rezultat �n formarea Soarelui �i dup� aceea a p�m�ntului ce era pe atunci un corp ceresc fierbinte. Biblia ne �nva�� c� atunci c�nd, la �nceput, Dumnezeu a creat cerurile �i p�m�ntul, soarele nu exista. �n prima zi a fost creat� lumina, iar soarele care urma s� devin� un lumin�tor nu a fost creat dec�t �n a patra zi. P�m�ntul, de asemenea, era acoperit cu ap� c�nd a fost creat. �n 2 Petru 3:5-6 g�sim o profe�ie privitoare la zilele sf�r�itului �n care Petru ne spune c� oameni vor ignora deliberat c� p�m�ntul a fost acoperit de ap�. Teoria "Big Bang"-ului �i relatarea biblic� a crea�ie se g�sesc �n total� contradic�ie.

16. CAPITOLELE 1 �I 2 DIN GENEZA SE COMPLETEAZ� RECIPROC, NU SE CONTRAZIC.

Din moment ce Moise nu a fost un martor ocular al crea�iei, al potopului lui Noe, sau al evenimentelor petrecute la Turnul din Babel, etc., s-a presupus c� Geneza constituia o serie de relat�ri timpurii pe care Moise, sub c�l�uzirea Duhului Sf�nt le-a cules �ntr-o singur� lucrare a sa.

Datorit� referirii �n Noul Testament f�cute de Isus la Moise, �i la paternitatea acestuia asupra Primelor Cinci C�r�i (Pentateuch; engl.), avem o foarte puternic� dovad� ce sugereaz� c� Moise este �ntr-adev�r cel ce-a scris cartea Genezei. De la un cap�t la cel�lalt al Genezei expresia, "Iat� istoria p�m�ntului..." (vezi, de pild�, Gen.2:4), apare de mai multe ori. Din surse exterioare, cum ar fi utilizarea sistemului colofon din Mesopotamia lingvi�tii sus�in c� aceste expresii de leg�tur� ("aceasta este istoria..."), se afl� de fapt la sf�r�itul fiec�rei p�r�i. Cu alte cuvinte, expresiile apar drept semn�turi puse diferitelor p�r�i ale c�r�ii. Astfel �n Geneza capitolele 1 �i 2, prima parte �ncepe de la cap.1, vers.1, la cap.2, vers.4a, iar cea de-a doua parte, de la cap.2, vers.4b, la cap.5, vers.1a.

Mul�i �ns� spun c� capitolele 1 �i 2 ale Genezei sunt dou� relat�ri contradictorii ale crea�iei. �n realitate este u�or de v�zut c� aceste dou� relat�ri nu sunt contradictorii, ci complementare, deci se completeaz� reciproc. Geneza 1:1-2:4a reprezint� o relatare �n ordine cronologic� (vezi, expresiile de felul "prima zi, a doua zi...", etc.) a zilelor crea�iei. Geneza 2:4b �ncepe cea de-a doua relatare, care reprezint� o mai detailat� descriere a anumitor aspecte ale capitolul 1, al Genezei. Aceast� a doua relatare nu se presupune s� fie o cronic� a fiec�rei zile �n parte, din crea�ie. De fapt, ea pare s� aibe inten�ia s� dezv�luie mai mult din detaliile ce-l privesc pe om �i gr�dina �n care locuia, zugr�vind scena �n care a avut loc c�derea omului ar�tat� �n capitolul 3.

Cea de-a doua relatare ne este foarte necesar� pentru a �n�elege ce s-a �nt�mplat �n capitolul 3 din Geneza. Pe l�ng� acest motiv aceast� relatare mai include �i detaliile reale ale cre�rii omului �i a femei de c�tre Dumnezeu, �n felul acesta noi fiind �n stare s� �n�elegem mai bine natura rela�iei lor din c�s�torie. Obiceiul de a plasa o relatare mai general� �naintea descrierii unor evenimente exacte nu se limiteaz� doar la primele dou� capitole ale Genezei. �l redescoperim �i �n Geneza 10:2-32 unde avem tabla de distribu�ie a popula�iei. Acest pasaj este la r�ndul lui urmat de Geneza 11:1-10 care ne spune ce s-a �nt�mplat la Babel aproximativ �n cea de-a treia genera�ie, conform genealogiei din capitolul 10.

Ar trebui observat c� �n Matei 19:4-5 unde Isus r�spunde la �ntrebarea despre c�s�torie, El citeaz� din capitolele 1 �i 2 ale Genezei, ar�t�nd c� El le-a considerat at�t complementare c�t �i autoritare. Matei 19:4 declar�, "Oare n-a�i citit c� Ziditorul, de la �nceput i-a f�cut parte b�rb�teasc� �i parte femeiasc�?", referindu-se la Gen.1:27. Apoi, �n Matei 19:5, "De aceea va l�sa omul pe tat�l s�u �i pe mama sa, �i se va lipi de nevast�-sa, �i cei doi vor fi un singur trup?", cit�nd Gen.2:24.

17. ADAM PUTEA SCRIE!

Cei ce cred �n evolu�ie speculeaz� c� �n dezvoltarea lui omul a trebuit �nt�i s� �nve�e s� mestece apoi s� scrie. Spun c� acesta a trebuit s� foloseasc� unelte de piatr� �i s� �nve�e s� lucreze p�m�ntul mai �nainte ca s� pun� bazele a�a numitei "tehnologii avansate". Cu toate acestea Biblia ne spune c� Adam nu a fost un "primitiv", ci un individ extrem de dezvoltat �i dotat. De pild�, putem vedea �n Geneza 2:20 c�, "omul a pus nume tuturor vitelor, p�s�rilor cerului �i tuturor fiarelor c�mpului...". Este astfel evident c� Adam putea s� vorbeasc� �i c� poseda un limbaj complex.

�n plus, �n Gen.3:20 ni se spune c�, "Adam a pus nevestei sale numele Eva: c�ci ea a fost mama tuturor celor vii". Apoi, �n Gen.5:1 g�sim "cartea neamurilor (genera�iilor) lui Adam". Este perfect posibil ca Adam s� fi scris toate detaliile pe care Dumnezeu i le-a dat privitoare la crea�ie. De asemenea, c�l�uzit de Dumnezeu poate c� el a descris �i alte evenimente, iar Moise le-a ob�inut mai t�rziu �i le-a folosit �n cartea sa a Genezei. Dac� s-a �nt�mplat a�a, lucrul acesta implica ca Noe s� fi luat la bordul corabiei sale pre�ioasele documente pe care le-a scris Adam, sub orice form� ar fi existat acestea.

Ar mai trebui remarcat c� descenden�ii lui Adam au confec�ionat instrumente muzicale �i au prelucrat arama �i fierul. Gen.4:21-22 afirm� c�, "Numele fratelui s�u era Iubal: el a fost tat�l tuturor celor ce c�nt� cu al�uta �i cu cavalul. �ila, de partea ei, a n�scut �i ea pe Tubal-Cain, f�uritorul (prelucr�torul; patriarhul breslei respective? n;tr.) tuturor uneltelor de aram� �i de fer...". Ace�ti oameni nu par deloc s� fie ni�te s�lbatici primitivi afla�i �n procesul evolu�iei lor!

18. POTOPUL LUI NOE A FOST LA SCAR� GLOBAL�, NU LOCAL�

Acei cre�tini care accept� teoria evolutiv� a istoriei p�m�ntului sus�in c� numeroasele fosile descoperite �n p�m�nt sunt rezultatul proceselor evolutive ce au survenit de-a lungul milioanelor de ani. Astfel se spune c� aceste procese au condus la formarea lent� a straturilor sedimentare �n care au fost prinse organismele vii �i unde au fost fosilizate. De aceea c�nd se ajunge la por�iunea din Geneza din capitolele 6 p�n� la 9, unde se afl� relatarea potopului lui Noe, ace�tia se �ncurc� pentru c� dac� �ntr-adev�r ar fi existat un potop la scar� planetar�, acesta ar fi distrus fosilele presupuselor milioane de ani anteriori lui. Pe de alt� parte Biblia mai �nva�� c� p�n� ce Adam nu a p�c�tuit nu a existat moartea. Ca prin urmare, fosilele nu s-au putut forma �n milioanele de ani ce au precedat p�catului lui Adam.

Cu toate acestea trebuie s� existe o explica�ie a milioanelor de animale �i plante p�strate ca fosile de p�turile de ap� ce au acoperit p�m�ntul. F�r� �ndoial� c� un potop global ca cel al lui Noe constituie o excelent� explica�ie. Cre�tinii ce accept� m�rturia fosilelor ca fiind dovada a milioanelor de ani de evolu�ie lent�, de obicei sus�in c� potopul lui Noe a fost doar local, �i nu global. �ns� Biblia afirm� clar c� atunci apa a acoperit �ntreg p�m�ntul. Geneza 7:19 "Apele au ajuns din ce �n ce mai mari �i to�i mun�ii �nal�i, cari sunt supt cerul �ntreg, au fost acoperi�i".

�n plus, ne este spus �n Geneza 9:11-13 c� a existat un leg�m�nt al curcubeului. Prin acesta Dumnezeu semnifica c� nu va mai distruge niciodat� p�m�ntul printr-un potop. F�r� �ndoial� c� de atunci am mai v�zut o mul�ime de inunda�ii, dar locale �i de aceea vedem c� Dumnezeu nu �i-a �nc�lcat leg�m�ntul. De aceea, aceste pasaje nu se pot referi la un eveniment local, ci la unul care nu se va mai repeta niciodat� - un deluviu global!

19. EVOLU�IA TEIST� ESTE ECHIVALENTUL CONCEP�IEI ATEISTE DESPRE EVOLU�IE, DAR �L MAI ADAUG� PE DUMNEZEU!

�n realitate evolu�ia teist� nu se difer� de evolu�ia ateist�. Singura diferen�� este c� �n aceasta, Dumnezeu a fost ad�ugat istoriei. Cre�tinii care cred c� Dumnezeu a folosit evolu�ia accept� ceea ce ateismul le spune, dar dup� aceea �l recunosc �i pe Dumnezeu �i reinterpreteaz� Biblia ca atare. �n�eleg�nd natura omului, �i anume c� acesta este p�c�tos �i p�rtinitor fa�� de Dumnezeu, "c� nu exist� nici unul neprih�nit, nici unul m�car", orice concep�ie privitoare la originea vie�ii care beneficiaz� de consens printre necre�tini, ar trebui s� fie cel pu�in suspect�. Dar cum Biblia este Cuv�ntul lui Dumnezeu, al Dumnezeului care �tie totul, care a existat dintotdeauna, �i care nu poate s� mint�, tot ceea ce noi credem �i sus�inem ar trebui judecat dup� Cuv�ntul lui Dumnezeu �i comparat cu acesta. Pentru a �n�elege vreun domeniu al vie�ii noi trebuie s� avem o filozofie cre�tin� bazat� pe cuvintele Dumnezeului care a fost dintotdeauna �i a oamenilor care nu au fost.

20. TO�I OAMENII SUNT DESCENDEN�II (URMA�II AI) LUI ADAM.

Din cauza accept�rii evolu�iei exist� cre�tini care cred c� unele culturi din lume sunt "primitive" dintr-un punct de vedere evolu�ionist. Acestea, spun ei, nu au "evoluat" ca �i celelalte culturi. Cu toate acestea, Biblia spune �n 1 Corinteni 15:45 c� Adam a fost primul om. Nu exist� rase diferite de oameni �ntr-un sens evolu�ionist. Romani 5:12 ne spune c� din cauza p�catului unui singur om (Adam), p�catul a trecut asupra tuturor oamenilor, fiindc� to�i au p�c�tuit. Toate culturile diferite din lumea zilelor noastre �i au originea de la Turnul lui Babel. Atunci au �nceput popoarele s� vorbeasc� limbi diferite, cauz�ndu-le mutarea lor pe diferite p�r�i ale p�m�ntului.

Fiecare fiin�� omeneasc� are acela�i str�mo�, Adam, motiv pentru care cu to�ii avem aceea�i problem� a p�catului �i deopotriv� avem nevoie �i de un M�ntuitor.

�i pentru noi ar trebui s� fie valabil� porunca pe care Dumnezeu a dat-o Israelului prin Iosua, privitoare la ce alegem s� credem:

"Acum, teme�i-v� de Domnul, �i sluji�i-I cu scump�tate �i credincio�ie. Dep�rta�i dumnezeii c�rora le-au slujit p�rin�ii vo�tri dincolo de R�u (sau, Potop) �i �n Egipt, �i sluji�i Domnului." (Iosua 24:14)

�i poate ar trebui s�, "alegem �i noi ast�zi cui s� slujim: cuvintelor oamenilor ce sunt p�c�to�i, �i care nu au existat dintotdeauna, sau cuvintelor Dumnezeului care �tie totul, care a existat dintotdeauna �i care ne-a descoperit tot ce trebuie s� �tim".

TOTU�I DE CE A FOLOSIT DUMNEZEU �ASE ZILE PENTRU CREA�IE?

Concep�ia ce a �nceput s� prind� teren �n multe biserici cre�tine, �i anume c� zilele descrise �n Geneza 1 �n care Dumnezeu a creat p�m�ntul �i �ntreg universul, au fost �n durat� de lungimea a milioane sau poate chiar miliarde ani, nu poate fi justificat� biblic devreme ce zilele crea�iei au fost zile obi�nuite de 24 de ore. Cum se poate determina acest lucru? La ce folose�te s� �tim care era lungimea "zilelor crea�iei"?

Experimentul Philadelphia


�n 13 ianuarie 1955, un cunoscut cercet�tor al fenomenelor misterioase, �n special a fenomenului OZN, Morris K. Jessup, a primit o scrisoare ciudat� de la un oarecare Carlos Allende. Scrisoarea con�inea date dezv�luite de acest Carlos despre implicarea lui �n ceea ce el a numit "Experimentele din Philadelphia". Pe scurt, Carlos Allende spunea c� a fost membru al echipajului distrug�torului USS Eldridge, vas american de lupt� implicat, pe tot parcursul anului 1943, �ntr-o serie de experimente legate de capacitatea de a ascunde radarului vasele de lupt�. Experimentele au �nceput la �nceputul anului 1943, pe �antierul naval militar din portul Philadelphia, seria de experimente strict secrete au primit indicativul Rainbow. Experien�ele au fost conduse de fizicianul dr. Franklin Reno, dar anumi�i martori intervieva�i mai t�rziu de Jessup au declarat c� l-au observat pe fizicianul Albert Einstein, iar cu un an �nainte, pe Nikolai Tesla. �n vara lui 1943, mai precis �n iulie, experimentele erau aproape de succes. Aparatura instalat� la bordul lui USS Eldridge a func�ionat perfect, astfel �nc�t vasul a devenit invizibil pe radare. Problema care a ap�rut a fost c� uria�ul vapor era �nv�luit, �n timpul experimentelor, �ntr-un nor cenu�iu, puternic �nc�rcat electrostatic. Martorii de pe vas spuneau c� echipamentele metalice scoteau sc�ntei ciudate, albastru-verzui.


Apoi, la 28 octombrie 1943, s-a reluat experimentul, se pare pentru a face vasul invizibil pentru ochi, la fel cum dispare o m�rgea de sticl� �ntr-un pahar cu ap�. Diminea�a a pornit experimentul, vaporul a fost �nconjurat de faimosul nor cenu�iu, apoi energia pulsat� �n echipamente a fost intensificat� treptat. Marinarii au auzit zb�rn�itul echipamentului iar martorii au v�zut, de pe chei, cum vasul dispare, �mpreun� cu cea�a cenu�ie. Interesant a fost c� urma vasului era vizibil� �n ap�, ca o impresiune de pantof gigantic. Apoi �i aceast� urm� a disp�rut. Vasul se volatilizase. Imediat au sunat telefoanele �n baza naval� din Philadelphia �i cei din portul Norfolk, situat la 600 km, au anun�at speria�i c� vasul USS Eldridge se afl� la intrarea �n portul lor. N-au apucat s� se dumireasc� ce �i cum, pentru c� cei din Norfolk au sunat nervo�i s� spun� c� nu mai v�d distrug�torul, iar vasul a reap�rut la locul lui. Marinarii au povestit scene de co�mar, unii disp�ruser�, al�ii pur �i simplu arseser� prin combustie spontan�, oricum, cei care mai erau pe vas sufereau cumplit.


Marina militar� american� a ordonat imediat �ncetarea oric�ror experimente, iar vasul USS Eldridge a fost v�ndut, dup� r�zboi, flotei militare a Greciei.


Jessup a cercetat mai �ndeaproape cele declarate de Allende, care �ntre timp disp�ruse, �i a �ntrebat Marina SUA despre evenimentele din portul Philadelphia pe parcursul anului 1943. De�i ini�ial a negat vehement, Marina SUA a admis �n cele din urm� c� au avut loc ni�te cercet�ri legate de "aplicarea for�ei electromagnetice" pentru a ascunde navele de radar. Jessup str�nsese deja destule dovezi, dar nu a mai apucat s� le fac� publice, deoarece s-a sinucis �ntr-o sear� ploioas�, arunc�ndu-se de la etajul unui hotel. Aparent, omul nu avea nici un motiv s� moar�, era �n culmea gloriei publicistice, dar ancheta poli�iei a stabilit c� s-a aruncat singur de la fereastr�...
Dosarul care con�inea dovezile legate de "primul experiment reu�it de teleportare" a disp�rut, iar opinia public� a r�mas cu o legend� care probabil nu va fi elucidat� niciodat�: Ce a fost �n diminea�a aceea de octombrie 1943 �n portul Philadelphia?

De aici reiese ca dumnezeu e un mare glumet...
In alta ordine de idei ,daca paleo-astronautii astia au fost pe la noi in trecut ,atunci bancurile (pardon....miturile) cu isus ,nu mai sunt valabile....

Sediment-Dispersed Extraterrestrial Chromite Traces a Major Asteroid Disruption Event
Birger Schmitz,1,2* Therese H�ggstr�m,2 Mario Tassinari2

Abundant extraterrestrial chromite grains from decomposed meteorites occur in middle Ordovician (480 million years ago) marine limestone over an area of ~250,000 square kilometers in southern Sweden. The chromite anomaly gives support for an increase of two orders of magnitude in the influx of meteorites to Earth during the mid-Ordovician, as previously indicated by fossil meteorites. Extraterrestrial chromite grains in mid-Ordovician limestone can be used to constrain in detail the temporal variations in flux of extraterrestrial matter after one of the largest asteroid disruption events in the asteroid belt in late solar-system history.