Romania ,leaganul civilizatiei europene?

România – leagănul civilizaţiei mondiale?
Secretele lui Lovendal

Urmele de locuire descoperite de arheologi în spaţiul carpato-dunărean şi pe Valea Oltului pot fi datate 600.000 -1.000.000 î.Ch., în paleoliticul inferior îh cadrul aşa numitei culturi de prund. Pe plan artistic, cele mai vechi vestigii, din aceeaşi epocă, s-au găsit la Porţile de Fier şi Cazane.

În continuare, printre altele, aşezarea de la Româneşti – Dumbrăviţa (Banat) datează din paleoliticul superior, epoca aurignacian, aproximativ din anii 30.000 î.Ch. Şi nu este lipsit de interes să se ştie că legenda lui Prometheus, care a dăruit oamenilor focul, s-a născut în cetatea zeilor traci. Tot în această regiune a Terrei se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume, cea mai veche activitate de minerit din lume, cel mai vechi topor-târnâcop de miner, cel mai vechi harpon şi cel mai vechi vârf de lance cu două caneluri (tip baionetă) din lume (toate 13.000 î.Ch.), cea mai veche activitate din metalurgia aramei din lume (3.000 î.Ch.), cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa şi cea mai veche scriere din lume (5-6.000 î.Ch.).

Cu utilizarea focului se încheie perioada paleoliticului, marcată de apariţia primelor furnale din Europa, descoperite în zona Titan-Călan-Nădrag, la Reşiţa şi Anina, Baia de Aramă, Baia de Fier, Baia Sprie, adică in preastrăvechile bazine carbo-siderurgice ale Banatului şi Ţării Haţegului, până la Valea Jiului.

În perioada mezoliticului – între 10.000-6.000 î.Ch. – omul a început să folosească pluta, roata, sania, arcul (tracii fiind recunoscuţi ca primul popor care l-a creat şi l-a folosit), a îmblânzit câinele, şi-a construit primele palafite. Diferite tipuri ale culturilor acestei perioade s-au găsit în Crimeea, Ceahlău, Băile Herculane, Poiana la Scaune, Muntenegru (Adăpostul Roşu), etc. În acelaşi vast teritoriu s-au dezvoltat, în continuare, culturile Criş-Starcevo (cea mai veche), Hamangia (cea mai specifică), Tisa, Vădastra, Precucuteni etc., din epipaleoliticul de acum 8.000 de ani. Culturii Turdaş îi aparţin cele trei faimoase tăbliţe de la Tărtăria pe Mureş, conţinând cea mai veche scriere din lume şi având o vechime de peste 7.000 ani (neoliticul vechi).

La nivelul culturii Criş-Starcevo, prima secure s-a găsit la Valea Răii -Rm. Vâlcea, fiind datată în anul 6.000 î.Ch. în neoliticul târziu (eneoloticul = 3.700-2.700 î.Ch.), apar noi culturi: Gumelniţa (partea de răsărit dintre Carpaţi şi Haemus / Balcani), Sălcuţa (Banat, Oltenia, Valea Dunării, Macedonia, Grecia, Troia), Cucuteni (cea mai spectaculoasă), cuprinzând Transilvania, Moldova până la Nipru, o parte a Munteniei, Cicladele, Troia, centrul fiind Moldova (Cucuteni, Podrava, etc).

În formarea culturilor neolitice, contribuţia oamenilor din spaţiul tracic este esenţială. Totalitatea lor constituie epoca anterioară formării neamurilor europene, care descind de pe fondul făuritorilor culturilor neolitice din spaţiul tracic. Carl Schuchardt este primul care consideră ceramica pictată ca aparţinând tracilor. Pe acest fond, se vor dezvolta în continuare tracii. Cercetările arheologice au dovedit aceasta fără putinţă de tăgadă, după cum tot ele au probat, în mod neîndoielnic, originea în spaţiul traco-dacic (România) a culturii Cucuteni, fără egal în lume. Au căzut, astfel, cu succes, teoriile conform cărora tracii ar fi venit “de undeva”. Influenţa temporară, dar nefastă, a acestor teorii a împiedicat un timp interpretarea corectă a senzaţionalelor descoperiri arheologice din ultimii 30 ani. Înşişi grecii nu s-au format ca popor decât după descinderea aheilor şi dorienilor plecaţi din nordul Dunării, foc care avea toate condiţiile optime dezvoltării umane.

"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA....... -Sa rad mult si des; -Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor; -Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti; -Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare; -Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu; -Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......

Si atunci de ce nu suntem recunoscuti pe plan mondial ca fiind cea mai veche populatie civilizatoare ?
De ce nu este acceptata realitatea?.... Din cauza pretentiilor patetice ale fostelor mari imperii coloniale ....

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-08-06 21:00:03Si atunci de ce nu suntem recunoscuti pe plan mondial ca fiind cea mai veche populatie civilizatoare ?
De ce nu este acceptata realitatea?.... Din cauza pretentiilor patetice ale fostelor mari imperii coloniale ....

Lasati,macar pe plan intern sa fie clare lucrurile.Si aici sunt dusmani cu duiumul care fac pe savantii si refuza sa admita ca suntem cea mai veche populatie civilizata.Nu-si dau seama imbecilii ca ar creste turismul?! Cine dracu nu ar merge sa vada de unde se trage civilizatia actuala ? Nu-si sau seama ca gainile ar face mai multe oua din mandrie ? Ca romanul s-ar kkca in ei de bani, fiind fericit doar cu statutul sau de gaoaza(imi cer scuze dar este o comparatie uzitata) a lumii civilizate ? Nu-i inteleg deloc pe savantii care nu spun clar si raspicat pe OTV ,adevarul . Suntem unici ,plini de energii misterioase si fenomene stranii,si vanati de toata lumea din pricina adancii noastre spiritualitati ."C-asa-i romanul" ....

De la: vaneamarin, la data 2010-08-06 21:17:43

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-08-06 21:00:03Si atunci de ce nu suntem recunoscuti pe plan mondial ca fiind cea mai veche populatie civilizatoare ?
De ce nu este acceptata realitatea?.... Din cauza pretentiilor patetice ale fostelor mari imperii coloniale ....

Lasati,macar pe plan intern sa fie clare lucrurile.Si aici sunt dusmani cu duiumul care fac pe savantii si refuza sa admita ca suntem cea mai veche populatie civilizata.Nu-si dau seama imbecilii ca ar creste turismul?! Cine dracu nu ar merge sa vada de unde se trage civilizatia actuala ? Nu-si sau seama ca gainile ar face mai multe oua din mandrie ? Ca romanul s-ar kkca in ei de bani, fiind fericit doar cu statutul sau de gaoaza(imi cer scuze dar este o comparatie uzitata) a lumii civilizate ? Nu-i inteleg deloc pe savantii care nu spun clar si raspicat pe OTV ,adevarul . Suntem unici ,plini de energii misterioase si fenomene stranii,si vanati de toata lumea din pricina adancii noastre spiritualitati ."C-asa-i romanul" ....

nimic nu e imposibil pana nu devine imposibil! Galina

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-08-05 21:25:12

De la: XYW, la data 2010-08-05 21:14:25www.youtube.com/watch?v=zUqegfhsElg[/quote]

........ .............
Excelent.

Dar Basescu ne aduce in perioada NEANDERTAL,dupa chipul si asemanarea sa

Cit este Basescu in floare,nici in tocuri nu ma doare !

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-08-06 21:00:03Si atunci de ce nu suntem recunoscuti pe plan mondial ca fiind cea mai veche populatie civilizatoare ?
De ce nu este acceptata realitatea?.... Din cauza pretentiilor patetice ale fostelor mari imperii coloniale ....

Fiindca nu ar fi o mindrie sa fim promovati ca popor ...batrin. Si nu aratam asa. Se produce o revigorare evidenta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Singurii nostri dusmani sunt minciuna si ignoranta.
Este strigator la cer, cand toate popoarele civilizate din lume initiaza, desfasoara si promoveaza valorile istorice care le indreptatesc sa fie mandre de inaintasii lor, gasim "adevarati romani", care, nici mai mult, nici mai putin, spun despre formarea poporului daco-roman ca acesti soldati romani au adus femeile şi fetele dace in paturile lor si asa s-au nascut generatii de copii, care invatau limba latina de la tatal lor. Cat despre noi, urmasii lor, cum ne-am putea numi altfel decat “copii din flori” nascuti dintr-o aventura amoroasa a intregii populatii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mandrie", asteptand aparitia embrionilor noului popor.Rusine acestor “somitati” de origine romana si Centrului Cultural Roman si cred ca nici un roman, nici macar in gluma, nu are voie sa faca astfel de afirmatii. Astfel de declaratii te fac sa-ti doresti sa fii orice, numai roman nu! Dacia a fost cotropita de romani in proportie de numai 14% si pentru o perioada istorica foarte scurta, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost calcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut ca intr-o asa de scurta perioada, dacii sa fi invatat latina , fara ca pe 86% din teritoriul lor sa-i fi intalnit pe soldatii romani. De unde, atunci, au invatat dacii latina? Raspunsul il da Herodot, Dio Casius, Densusianu, Marija Gimbutas, profesoara de arheologie lingvistica la Universitatea din Los Angeles , California, profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig, care vorbesc despre Vechea Europa a mileniului 5 i.d.H., ce-si avea locul in centrul Romaniei de azi. Dar noi, romanii suntem invatati sa fim umili si sa ne dispretuim stramosii, trecutul si neamul si nicidecum sa ne mandrim cu ce avem, si avem destule. "Dacia Revival International Society" din New York

Noi avem viitorul in fata nu in spate.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-08-09 02:48:42Noi avem viitorul in fata nu in spate.....

...razboinicii luminii..

Ce faci Mihai ? Matinal , ca intotdeauna ..

De la: adakaleh, la data 2010-08-09 02:51:42

De la: nastasemihail, la data 2010-08-09 02:48:42Noi avem viitorul in fata nu in spate.....

...razboinicii luminii..

Ce faci Mihai ? Matinal , ca intotdeauna ..

ma scol inainte de a ma culca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

pamantul acestei tari exista de la inceputul Terrei. Tot aici au fost create primele fiinte, care apoi au plecat si au colonizat intreaga planeta. Tara aceasta va avea un rol important in anii ce vor urma. Constiinta colectiva lasata noua de catre strabuni, va exploda, cuprinzand inimile celor ce vor avea sansa sa supravietuiasca.

La aproape 20 de km. in aval de Cernavoda, Dunarea face o mare cotitura, marginita pe dreapta de peretii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stanga de malul impadurit ca o perie al Baltii Ialomitei, luandu-o mai intai spre nord-est, apoi spre nord ca sa se mai intoarca inca o data spre nord-vest. O data facut acest urias ocol, in care fluviul a ros adanc din faleza de calcar a malului Dobrogean, albia se ingusteaza drastic si stim ca, de asemenea fundul fluviului se inalta, asa incat vara, cand apa scade de caldura, vapoarele nu mai pot trece. In fundul marii cotituri sta pitit, intr-un soi de gavan, satul actual Capidava, care si-a luat numele recent de la cetatea romana ale carei ruine il strajuiesc de pe un pinten stancos situat la SSE de sat. De acolo, de langa cetate, apusurile de soare, cand astrul moare in apele Dunarii, moarandu-i undele in toate nuantele curcubeului, se vad ca adevarate simfonii de culori si de lumina.

Imperiul roman ajunsese la Dunare inca din anul 14 d. Chr., cand generalul Aelius Catus a si intreprins o expeditie dincolo de fluviu pentru a-i tine la respect pe neastamparatii daci si pe proaspetii lor aliati, sarmatii. Dar legiunile nu-si desfasurasera efectivele decat pana la Durostorum, nordul Dobrogei de astazi fiind lasat in seama fortelor regilor sapaei, aliatii si protejatii romanilor, ajutati de fortele pe care le comanda Praefectus Orae Maritimae (comandantul litoralului). In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. Soarta schimbatoare a acestor expeditii, efectul de dezorganizare pe care doua infrangeri succesive l-au avut, au impiedecat un efort sistematic de fortificare si garnizonare a malului Dunarii.

Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana formata, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decat o veriga dintr-un sistem cuprinzand inca multe altele intre care trebuie amintite fortificatiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul a fost prevazut si cu o instalatie portuara, cuprinzand un cheu, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Acest cheu era de fapt principala dotare a unei statii a flotei Classis Flavia Moesica a carei principala baza fusese stabilita la Noviodunum. Spre E si NE de cetate se intindea cimitirul tumular cu morminte de incineratie, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modest garnisite. Nu stim in ce masura fortul traianeic a avut un rol de jucat in cadrul episodului moesic din toamna primului an al primului razboi dacic (101 d. Chr.) cand a avut loc si marea batalie de la Adamclisi. Oricum el si-a indeplinit, in continuare, functia de garda a fluviului si a vadului de la Capidava, se pare ca fara rea multe probleme, in afara de schimbarea trupei de garnizoana, dupa 243 cand Cohors I Ubiorum este inlocuita cu Cohors I Germanorum civium romanorum, pana la sfarsitul sec. III d. Chr.

Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului.

Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana. Castrul, situat langa un vad de trecere a fost construit de detasamente din Legiunea V Macedonica si Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. Tabula Peutingeriana ne ofera date exacte privind distantele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distante coincid cu distantele dintre localitatile actuale Hinog - Capidava si Capidava - Harsova. In verificarea tabulei vine descoperirea unui stalp miliar in localitatea Seimenii Mici care da distanta de 18000 de pasi de la Axiopolis la Capidava adica 27 de km.




Colectiv de cercetare:
- conf.univ.dr. Ioan I.C. OPRIŞ (Seminarul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti) – săpături în sectoarele III şi VI intra muros – asigură coordonarea ştiinţifică generală a şantierului;
- dr. Zaharia COVACEV, drd. Cătălin DOBRINESCU, Tiberiu POTÂRNICHE (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa) – săpături în sectorul de est al cetăţii (sectoarele II, IV, V intra muros); săpături în punctul „La Bursuci” (la cca 3 km N de Capidava); participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Robert CONSTANTIN, drd. Nicolae ALEXANDRU (Muzeul de Arheologie Callatis, Mangalia) – săpături extra muros în sectorul N (necropolă) şi X (terme);
- prof.univ.dr. Zeno Karl PINTER, lector univ.dr. Ioan Marian ŢIPLIC, lector univ.dr. Costin MIRON (Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” din Sibiu) – săpături în sectorul VII intra muros şi VIII extra muros;
- Dan ŞTEFAN, Maria Magdalena DUŢESCU (Seminarul „Vasile Pârvan”, Universitatea Bucureşti) – săpături extra muros în punctul „villa rustica de pe Valea Vlahcanara”; participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Andrei GÂNDILĂ (Cabinetul Numismatic, Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti) – expertiză numismatică;
- lector univ.dr. Cornel BELDIMAN (Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti) – cercetări analitice paleotehnică, analizele traseologice pe utilajul de os descoperit (nu lucrează în teren).

Cercetările arheologice anuale de la Capidava se desfăşoară în regim de şantier-şcoală, cu participarea studenţilor (aflaţi în practică arheologică) de la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie; Universitatea „Ovidius” din Constanţa; Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie „Nicolae Lupu” din Sibiu; Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Facultatea de Istorie.
sus


Drumuri de acces
Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean înalt al Dunarii, la jumatatea distantei între drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Hârsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A – A2 – 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C înspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmând DJ 223, fie venind dinspre Hârsova (prin intersectia de la Hanul Morilor – Tichilesti – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni – Dunarea – Capidava). Soseaua dinspre Hârsova nu prezinta probleme, aflându-se într-o stare foarte buna. În schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea în satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamânt, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008. La iesirea din sat, trebuie, insa, urmat drumul spre Silistea (intrucat cea de-a doua portiune afectata de alunecarile de teren nu a putut fi reparata). La jumatatea distantei între cele doua comune apare o noua intersectie, de unde turistii vor merge spre stânga, pentru a reintra pe DJ 223. Aceasta “bretea” de legatura cu DJ 223 se prezinta într-o stare excelenta, fiind si ea integral asfaltata in 2008. De aici, mai departe, spre Dunarea si Capidava! La intrarea în satul Capidava, pe terasa înalta a Dunarii, apar zidurile masive ale cetatii romane si bizantine, ridicate pe un masiv de calcar care strajuieste si astazi apele batrânului Danubiu


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
999florin
Avatarul lui 999florin
15930 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Iunie 2009, ora 17:16
Citeaza Raspunde

BIBLIOGRAFIA CAPIDAVEI (1893 – 2007)

Dicţionare, enciclopedii, serii epigrafice
*** Th. MOMMSEN, O. HIRSCHFELD, A. von DOMASZEWSKI, Corpus Inscriptionum Latinarum, III (= CIL III), Berlin, 1873-1902, nr. 12478, 14214/19; 14214/20, 14440.
*** Paulys Real-encyclopädie der classischen Altertumswissenschaft, s.v. Capidava (autor C. PATSCH) neue Bearbeitung, herausgegeben von G. Wissowa, III, Stuttgart, 1899, col. 1510.
*** Dicţionar de istorie veche a României (Paleolitic – sec. X), coord. D.M. PIPPIDI, s.v. Capidava (autor Em. DORUŢIU-BOILĂ), Bucureşti, 1976, p. 127-128.
*** R. FLORESCU, H. DAICOVICIU, L. ROŞU, în Dicţionar enciclopedic de artă veche a României, s.v. Capidava (autor R. FLORESCU), Bucureşti, 1980, p. 78-80.
*** Enciclopedia civilizaţiei romane (coord. D. TUDOR), s.v. Capidava (autor V. BARBU), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 158-159.
*** Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României (coord. C. PREDA), s.v. Capidava (autori Al. BARNEA, I. BARNEA), vol. I, Bucureşti, 1994, p. 247-249.
*** Emilia DORUŢIU-BOILĂ, Inscriptiones Scythiae Minoris (coord. D.M. PIPPIDI), vol. V. Capidava-Troesmis-Noviodunum, Bucureşti, 1980, p. 30-75, nr. 8-54.
*** Em. POPESCU, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Bucureşti, 1976, p. 230-237, nr. 220-229.
*** Tabula Imperii Romani (Romula-Durostorum-Tomis), L 35, Bucureşti, 1969, p. 29-30.
sus

Monografii, albume, volume de popularizare, teze de doctorat
BARNEA I. 1968 = I. BARNEA, Perioada Dominatului, înR. VULPE, I. BARNEA, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dunărea de Jos, vol. II, Bucureşti, 1968, p. 371-373, 391, 411, 421-422 şi passim.
BARNEA I. 1977 = I. BARNEA, Les monuments paléochrétiens de Roumanie, Città del Vaticano, 1977, p. 121.
BARNEA I. 1971 = I. BARNEA, în I. BARNEA, Şt. ŞTEFĂNESCU, Din istoria Dobrogei. III. Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1971, p. 33-36, 64-67, 80-81, 91, 122-125, 169-172, 243-247, 252, 256, 261, 265, 269, 271, 273, 275, 276, 277, 282, 283, 285, 288, 290, 294, 304, 311, 318, 319, 325, 330, 331.
BARNEA I. 1981 = I. BARNEA, Arta creştină în România, 2, secolele VII-XIII, Bucureşti, 1981, p. 156-157, pl. 64/2b; 158-159, pl. 65/b.
BARNEA Al. 1991 = Al. BARNEA, La Dobroudja aux IVe-VIIe siècles n.è., în Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucureşti, 1991, p. 157, 162, 168, 174, 181, 182, 207, 210, 212, 220, 227, 233, 253, 254, 256, 272, 285, 286.
BĂRBULESCU 2001 = M. BĂRBULESCU, Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Chr.), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, 2001, p. 104-112, 184-188 şi passim.
BERCIU 1965 = D. BERCIU, în D. BERCIU, D.M. PIPPIDI, Din istoria Dobrogei. I. Geţi şi greci la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1965, p. 132, 134.
CONRAD 2004 = Sv. CONRAD, Die Grabstelen aus Moesia Inferior. Untersuchungen zu Chronologie, Typologie und Ikonographie, Casa Libri, Leipzig, 2004, p. 190-196, nr. 241-261 (Capidava und Territorium).
COVACEF 2002 = Z. COVACEF, Arta sculpturală în Dobrogea romană. Secolele I-III, Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, passim.
FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, P. DIACONU, Capidava. Monografie arheologică, I, Bucureşti, 1958.
FLORESCU R. 1965a = R. FLORESCU, Capidava, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965, 72 p., il.
FLORESCU R. 1968 = R. FLORESCU, Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucureşti, Meridiane, 1968, p. 72-77, fig. 48-63 + 2 pl.
HARŢUCHE, ANASTASIU 1976 = N. HARŢUCHE, F. ANASTASIU, Catalogul selectiv al Colecţiei de Arheologie a Muzeului Brăilei, Brăila, 1976, p. 270, nr. 558.
IONESCU-DOBROGIANU M.D. 1904 = M.D. IONESCU-DOBROGIANU, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Editura Socec, 1904, p. 79.
MADGEARU 1997a = Al. Madgearu, Continuitate şi discontinuitate culturală la Dunărea de Jos în secolele VII-VIII, Bucureşti, 1997, passim.
MATEI 1993 = Cr.D. MATEI, Capidava şi Dunărea în secolele II-VI d.Chr., teză de doctorat (coordonator ştiinţific R. FLORESCU), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Bucureşti, 1993.
MICLEA 1978 = I. MICLEA, Dobrogea, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1978, cap. Capidava (semnat R. Florescu, f.p. – 14 p.).
MICLEA, FLORESCU 1980 = I. MICLEA, R. FLORESCU, Strămoşii românilor. Daco-romanii, capitolul Capidava, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1980, în vol. II, p. 135-136, fig. 404-415 şi p. 178-180, fig. 660-662.
OPRIŞ 2000 = Ioan I.C. OPRIŞ, Ceramica romană târzie din Dobrogea (sec. IV-VI d.Hr.). Cu privire specială la Capidava, teză de doctorat (coordonator ştiinţific dr. Gh. POPILIAN), Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Român de Tracologie, Bucureşti, 2000.
OPRIŞ 2003 = Ioan I.C. OPRIŞ, Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunărea de Jos (sec. IV-VI p. Chr.), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.
POPOIU 2001 = P. POPOIU, Antropologia habitatului în Dobrogea, colecţia Om-natură-cultură, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001, p. 145-162.
RĂDULESCU, SCORPAN, FLORESCU 1976 = A. RĂDULESCU, C. SCORPAN, R. FLORESCU, Itinerare arheologice dobrogene, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1976, p. 84-86, fig. 21-22 (vezi mai larg itinerarul V. Constanţa – Pantelimon de Jos (Ulmetum) – Capidava – Hîrşova (Carsium) (137 km), p. 80-86.
SUCEVEANU Al. 1977 = Al. SUCEVEANU, Viaţa economică în Dobrogea romană. Secolele I-III, Editura Academiei, Bucureşti, 1977, p. 66-68, 103-105, 140-142.
SUCEVEANU Al. 1991 = Al. Suceveanu, La Dobroudja aux Ier-IIIe siècles n.è., în Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucureşti, 1991, p. 20, 31, 33, 34, 45, 48-52, 54, 55, 59, 60, 64, 65, 69, 71, 81, 82, 86, 94, 95, 100, 110, 113, 114, 123, 127, 135.
TOCILESCU Gr. 1900 = Gr. TOCILESCU, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie. Inscriptions inédites, Bucarest, 1900, p. 193, nr. 12.
VULPE 1938 = R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Académie Roumaine: Connaissance de la terre et de la pensée roumaines, Bucureşti, 1938, p. 39, 50, 103, 109, 110, 128, 154, 160, 161, 163, 165, 167-169, 176, 189-191, 193, 195, 196, 200, 212, 215, 229, 231, 247, 252, 254, 255, 257, 262, 302, 306, 307, 331, 340, 341.
WEISS 1911 = Jakob WEISS, Die Dobrudscha im Altertum. Historische Landschaftskunde, Sarajevo, Daniel A. Kajon Verlag, 1911, p. 23, 43, 46, 58.
ZAHARIADE 2006 = Mihail ZAHARIADE, Scythia Minor. A History of a Later Roman Province (284-681), with contributions by Virgil Lungu and Zaharia Covacef, in Pontic Provinces of the Later Roman Empire, I, Amsterdam, A.M. Hakkert, 2006, passim.
ZAHARIADE, GUDEA 1997 = M. ZAHARIADE, N. GUDEA, The Fortifications of Lower Moesia (A.D. 86-275), Amsterdam, 1997, p. 79.
sus

Studii şi articole
ARICESCU 1976 = A. ARICESCU, Observaţii privind garnizoana de la Capidava în secolele I-III, Pontica, IX, 1976, p. 79-88.
BĂRBULESCU, CÂTEIA 1998a = M. BĂRBULESCU, A. CÂTEIA, Drumurile din Dobrogea romană, pe baza stâlpilor miliari din sec. II-III p.Chr., Pontica, XXXI, 1998, p. 119-129.
BĂRBULESCU, CÂTEIA 1998b = M. BĂRBULESCU, A. CÂTEIA, Observations sur deux bornes milliaires inédites de la province de Scythie, The Roman Danubian Frontier between the 4th-6th centuries (The Second International Limes Symposium, Halmyris, August 1996, Romanian Institute of Thracology, Bucharest, 1998, p. 195-203.
CĂRPUŞ C., CĂRPUŞ L., BURIU, SCARLAT 2005 = Cornelia CĂRPUŞ, Leonid CĂRPUŞ, Mihaela BURIU, Emilian SCARLAT, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Studiu privind posibilitatea folosirii unor metode de laborator de analize medicale în arheologie, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 98-99.
CEACALOPOL 1962 = Gl. CEACALOPOL, Crucea relicvar de la Capidava, SCIA, IX, 1, 1962, p. 192-194.
CHELUŢĂ-GEORGESCU 1978 = N. CHELUŢĂ-GEORGESCU, Consideraţii asupra tipului de locuinţe feudale de la Capidava şi elemente specifice amenajării interiorului lor, Pontica, 11, 1978, p. 211-222.
CIOS I. 1986 = I. CIOS, Un sceptru aparţinând epocii bronzului descoperit în cetatea feudală timpurie de la Capidava, Pontica, 19, 1986, p. 239-242.
COVACEF 1980 = Z. COVACEF, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din sectorul V al cetăţii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976, 1978 şi 1979), Pontica, 13, 1980, p. 254-274.
COVACEF 1988-1989 = Z. COVACEF, Capidava în secolul VI e.n. Câteva observaţii pe baza cercetărilor din sectorul V al cetăţii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 187-196.
COVACEF 1993 = Z. COVACEF, Câteva observaţii pe marginea unor opaiţe descoperite în sectorul V al Capidavei, Pontica, 26, 1993, p. 245-251.
COVACEF 1995-1996 = Z. COVACEF, Accesorii vestimentare, de toaletă şi podoabe descoperite în sectorul estic al cetăţii Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 95-120.
COVACEF 1999a = Z. COVACEF, Ceramica de uz comun din sectorul de est al cetăţii Capidava. Sec. IV-VI, Pontica, 32, 1999, p. 137-184.
COVACEF 1999b = COVACEF Zaharia, Christian symbols on objects discovered at Capidava, N. Gudea (Ed.), Roman Frontier Studies, XVII/1997, Proceedings of the XVIIth International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău 1999, p. 813-826.
COVACEF 2000 = COVACEF Zaharia, Cohors I Germanorum à Capidava, în „Army and Urban Development in the Danubian Provinces of the Roman Empire”, Proceedings of The International Symposium – Alba Iulia, 8th-10th october 1999, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia = Bibliotheca Musei Apulensis, XV, Alba Iulia, 2000, p. 286-291.
COVACEF 2002-2003 = Z. COVACEF, Inele sigilare, Pontica, 35-36, 2002-2003, p. 323-327.
COVACEF, CORBU 1991 = Z. COVACEF, E. CORBU, Consideraţii asupra unei categorii de opaiţe descoperite în sectorul V al cetăţii Capidava, Pontica, 24, 1991, p. 287-297.
COVACEF Z., COVACEF, P. 1992 = Z. COVACEF, P. COVACEF, O nouă mărturie arheologică paleocreştină descoperită la Capidava, Pontica, 25, 1992, p. 343-348.
COVACEF, DOBRINESCU 1999 = Z. COVACEF, C. DOBRINESCU, Mecanisme de închidere descoperite în sectorul de est al cetăţii Capidava, jud. Constanţa, Pontica, 32, 1999, p. 273-283.
DAMIAN O., DAMIAN P. 1995-1996 = O. DAMIAN, P. DAMIAN , Eléments chrétiens de l’époque byzantine au Bas-Danube, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 233-244 (piesele de la Capidava discutate în p. 241-242).
DIACONU 1962a = P. DIACONU, Despre datarea valului de piatră din Dobrogea şi localizarea evenimentelor din nota toparhului grec, în Studii, 15, 1962, 5, p. 1215-1233 (în special p. 1228).
DIACONU 1962b = P. DIACONU, Zur Frage der Datierung des Steinwalles in der Dobrudscha und der Lokalisierung der im Berichte des griechischen Toparchen geschilderten Ereignisse, Dacia, VI, 1962, p. 317-335 (în special p. 330-331).
FLORESCU GR. 1934a = Gr. FLORESCU, Monuments épigraphiques inédits de Capidava, Istros, I, 1934, 2, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1934b = Gr. FLORESCU, Monumentum epigraphicum ineditum e Scythia Minore, în vol. În memoria lui Vasile Pârvan, Bucureşti, 1934, p. 134-137.
FLORESCU GR. 1938 = Gr. FLORESCU, Ein germanischer Name aus Capidava, Germania, 22, 1, ian. 1938, p. 54-55.
FLORESCU GR. 1940a = Gr. FLORESCU, Monumente epigrafice în legătură cu problema continuităţii, RIR, 10, 1940, p. 164-174.
FLORESCU GR. 1940b = Gr. FLORESCU, Două monumente epigrafice în legătură cu problema continuităţii, RIR, X, 1940, p. 164-173.
FLORESCU GR. 1944 = Gr. FLORESCU, Capidava, în vol. În amintirea lui Constantin Giurescu, Bucureşti, 1944, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1946 = Gr. FLORESCU, Capidava în epoca migraţiilor, RIR, 16, 1946, 4, p. 325-343.
FLORESCU GR. 1950a = Gr. FLORESCU, O nouă inscripţie referitoare la familia Cocceilor dela Capidava, SCIV, 1, 2, 1950, p. 126-138.
FLORESCU GR. 1950b = Gr. FLORESCU, La famille des Coccei de Capidava, Serta Kazaroviana, Sofia, 1950, p. 285-290.
FLORESCU GR. 1957a = Gr. FLORESCU, O piatră de hotar de la Capidava, SCIV, VIII, 1957, p. 317-321.
FLORESCU GR. 1957b = Gr. FLORESCU, Einige neue Beobachtungen über den Donaulimes entlang der Dobrudscha, Dacia, N.S., I, 1957, p. 237-244.
FLORESCU R. 1961 = R. FLORESCU, Problema originii ceramicii romîneşti şi unele descoperiri recente de la Capidava, în Omagiu lui George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 ani, Bucureşti, 1961, p. 199-210 şi il.
FLORESCU R. 1965 = R. FLORESCU, Lucrul lemnului în aşezarea feudală timpurie de la Capidava, Revista de etnografie şi folclor, 10, 5, 1965, p. 529-536.
FLORESCU R. 1967 = R. FLORESCU, Date noi de la Capidava. În legătură cu cultura materială a zonei Dunării de Jos în perioada anterioară campaniilor lui Ioan Tzimisces, Apulum, 6, 1967, p. 259-267.
FLORESCU R. 1975 = R. FLORESCU, Date noi cu privire la cronologia Capidavei romane tîrzii, Pontica, 8, 1975, p. 361-372.
FLORESCU R. 1986 = R. FLORESCU, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, 19, 1986, p. 171-177.
FLORESCU R. 2000-2001 = R. FLORESCU, Des tremblements de terre et des invasions en Scythie Mineure pendant l'Antiquité tardive, Pontica, 33-34, 2000-2001, p. 451-457.
FLORESCU R. 2004 = R. FLORESCU, Bordeiul mediobizantin de la Capidava şi rolul său în viaţa familiilor de stratiotai, Sesiunea Zilele Antropologiei româneşti – Universul locuinţei, Sibiu 2001 (volumul reuneşte sesiunile desfăşurate la Sibiu din anii 1999-2001), Sibiu, 2004, p. 253-261.
FLORESCU R., CIOBANU R. 1972 = R. FLORESCU, R. CIOBANU, Problema stăpânirii bizantine în nordul Dobrogei, Pontica, 5, 1972, p. 381-400.
FLORESCU R., CHELUŢĂ-GEORGESCU 1974 = R. FLORESCU, N. CHELUŢĂ-GEORGESCU, Săpăturile de la Capidava, Pontica, 7, 1974, p. 417-435.
FLORESCU R., CHELUŢĂ-GEORGESCU 1975 = R. FLORESCU, N. CHELUŢĂ-GEORGESCU, Săpăturile de la Capidava, Pontica, 8, 1975, p. 77-85.
FLORESCU R., COVACEF 1988-1989 = R. FLORESCU, Z. COVACEF, Stratigrafia Capidavei romane tîrzii şi feudale timpurii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 197-247.
GÁL 2005 = Erika GÁL, New data on bird bone artefacts from Hungary and Romania, în From Hooves to Horns, from Mollusc to Mammoth. Manufacture and Use of Bone Artefacts from Prehistoric Times to the Present, H. Luik, A. M. Choyke, C. E. Batey & L. Lőugas (eds.), Proceedings of the 4th Meeting of the ICAZ Worked Bone Research Group at Tallinn, 26th-31st of August 2003, Muinasaja teadus, 15, Tallinn, 2005, p. 325-338 (în special p. 331-332, fig. 10-11, 14).
GÁL 2006 = Erika GÁL, The role of Archaeo-Ornithology in the environmental and animal history studies, in E. Jerem, Zs. Mester and R. Benczes (eds.), Archaeological and Cultural Heritage Preservation within the Light of New Technologies, Selected papers from the joint Archaeolingua-EPOCH workshop, 27, September - 2 October 2004, Százhalombatta, Hungary, Archaeolingua Foundation, Budapest, p. 49-61.
GOSTAR N. 1966 = N. GOSTAR, Studii epigrafice. II, Arheologia Moldovei, IV, p. 185-186.
HAIMOVICI, URECHE 1979 = S. HAIMOVICI, R. URECHE, Studiul preliminar al faunei descoperite în aşezarea feudală timpurie de la Capidava, Pontica, 12, 1979, p. 157-170.
HAIMOVICI 2006 = Sergiu HAIMOVICI, Ameliorarea rasiala a animalelor domestice evaluata prin specia taurine (bos taurus), facuta de catre romani, dupa venirea lor în antichitate, în actuala Dobroge, în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 118-119.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006a = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl romano-bizantin de la Capidava – sec. IV-VI p.Chr., Pontica, 39, 2006, p. 355-363.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006b = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl bizantin de la Capidava – sec. IV-VI p.Chr., în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 116-118.
MADGEARU 1997b = Al. Madgearu, The Downfall of the Lower Danubian Late Roman Frontier, Revue Roumaine d’Histoire, XXXVI, 1997, 3–4, p. 315–336.
MADGEARU 2001 = Al. Madgearu, The End of Town-life in Scythia Minor, Oxford Journal of Archaeology, vol. 20, nr. 2, May 2001, p. 207-217.
MATEI 1987 = Cr. MATEI, Cercetările arheologice în zona instalaţiei portuare antice de la Capidava, I, CCDJ, III-IV, 1987, p. 95-101.
MATEI 1988-1989 = Cr. MATEI, Cercetările arheologice în zona instalaţiei portuare antice de la Capidava, II, CCDJ, V-VI-VII, 1988-1989, p. 121-141.
MATEI 1991 = Cr. Matei, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI), Pontica, 24, 1991, p. 143-158, în special p. 150-152.
MATEI 1991 b = Cr. Matei, O camee antică cu reprezentarea lui Eros de la Capidava, SCIVA, 42, 3-4, 1991, p. 241-244.
MATEI 1992 = Cr. Matei, Piepteni de os bilaterali de la Capidava, Istros, VI, Muzeul Brăilei, Brăila 1992, p. 273-276 + il. (pl. I-II, p. 440-441).
MĂNUCU-ADAMEŞTEANU 1984 = Gh. MĂNUCU-ADAMEŞTEANU, Elemente de cultură bizantină la gurile Dunării,Peuce, IX, 1984, p. 375-388 (mai ales p. 375-376; il. la p. 726-732).
MUNTEANU 1970 = M. MUNTEANU, Cu privire la organizarea administrativă a teritoriului capidavens (sec. I-III e.n.), Pontica, 3, 1970, p. 211-221.
NICOLAESCU-PLOPŞOR, CEACALOPOL 1960 = Dardu NICOLAESCU-PLOPŞOR, GLORIA CEACALOPOL, Contribuţii istorico-arheologice şi antropologice cu privire la problema sclavajului în teritoriul Capidavei, în Probleme de antropologie, 5, 1960, p. 98-111.
NOICA, MATEI, DIMA, MUNTEANU 1995 = N.Şt. NOICA, Cr. MATEI, I. DIMA, M. MUNTEANU, Cercetările fizico-chimice privind mortarul de rostuială folosit la instalaţia portuară antică de la Capidava, CCDJ, XIII-XIV, 1995, p. 193-196.
OPRIŞ 1997a = Ioan I.C. OPRIŞ, Notes sur la céramique romaine importée de la Scythie Mineure. I. Les grands plats africains à décoration chrétienne estampée de Capidava. Des nouveaux éléments iconographiques, Thraco-Dacica, XVIII, 1-2, 1997, p. 207-218.
OPRIŞ 1997b = Ioan I.C. OPRIŞ, O nouă mărturie epigrafică privitoare la staţionarea cohortei I Ubiorum la Capidava, SCIVA, 3-4, 1997, p. 277-281.
OPRIŞ 1998 = Ioan I.C. OPRIŞ, Notes sur la céramique romaine importée de la Scythie Mineure. II. Deux formes africaines nouvelles de Capidava: African Red Slip Wares Hayes 56 et 97, Thraco-Dacica, XIX, 1-2, 1998, p. 161-166.
OPRIŞ 2004-2005 = Ioan I.C. OPRIŞ, Un nou monument epigrafic privitor la vexillatio Capidavensium, Pontica, XXXVII-XXXVIII, 2004-2005, p. 183-194.
OPRIŞ 2005 = Ioan I.C. OPRIŞ, Cetatea cu un mileniu de istorie. Capidava, Magazin istoric, s.n., XXXIX, nr. 9 (462), septembrie 2005, p. 9-12.
OPRIŞ 2006 = Ioan I.C. OPRIŞ, Fortificarea frontierei dobrogene a Moesiei Inferioare în preajma razboaielor daco-romane, în volumul DACIA AVGVSTI PROVINCIA. Crearea provinciei, Actele simpozionului desfasurat în 13-14 octombrie 2006 la Muzeul National de Istorie a României, Bucuresti, 2006, p. 237-248.
OPRIŞ, POPESCU 1996 = Ioan I.C. OPRIŞ, M. POPESCU, Une nouvelle borne milliaire de Capidava, Thraco-Dacica, XVII, 1996, p. 189-190.
OPRIŞ, POPESCU 1997 = Ioan I.C. OPRIŞ, M. POPESCU, Un préfet inconnu de la cohorte de Capidava, Pontica, XXX, 1997, p. 177-181.
PAPASIMA 1999 = T. PAPASIMA, Cruciuliţe medievale inedite din Dobrogea, Pontica, XXXII, 1999, p. 297-301 (piesa de la Capidava la p. 297).
PETCULESCU 2006 = L. PETCULESCU, The Roman Army as a Factor of Romanization in the North-Eastern Part of Moesia Inferior, în Black Sea Studies, 5, Rome and the Black Sea Region. Domination, Romanisation, Resistance, edited by Tønnes Bekker-Nielsen, Aarhus University Press, 2006, p. 31-42.
PETRE 1963 = A. PETRE, Quelques données archéologiques concernant la continuité de la population et de la culture romano-byzantine dans la Scythie Mineure aux VIe et VIIe siècles de notre ère, Dacia, N.S., VII, 1963, p. 317-353 (în special p. 337-346).
POPESCU M.F. 2001-2002 = M.F. POPESCU, Trupele auxiliare romane din Moesia Inferior, SCIVA, 52-53, 2001-2002, p. 211-212, 229-230.
RĂDULESCU 1970 = A. RĂDULESCU, Un atestat străromânesc la Capidava, Pontica, III, 1970, p. 255-274.
RĂDULESCU 1970 = A. RĂDULESCU, Un document proto-roumain à Capidava, Dacia, N.S., 14, 1970, p. 311-323.
SCORPAN 1968 = C. Scorpan, Contribuţii arheologice la problemele etnice ale Dobrogei antice. I. Carpi în Scythia Minor. II. O nouă problemă pentru secolele VI-VII e.n. III. Vase pictate din sec. IX-X în Dobrogea, în Pontice. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Muzeul de Arheologie Constanţa, 1968, p. 364-366, fig. 22 a-b.
TOCILESCU Gr. 1893 = Gr. TOCILESCU, în AEM (Archäologisch-epigraphische Mittheilungen aus Österreich-Ungarn), 17, 1893, Vienna, p. 83-84, nr. 6.
TOCILESCU Gr. 1896 = Gr. TOCILESCU, în AEM, 19, 1896, p. 88-90, nr. 28-31.
TOCILESCU Gr. 1903 = Gr. TOCILESCU, în RIAF (Revista pentru istorie, arheologie şi filologie), 9, 1903, Bucureşti, p. 23, nr. 29; p. 24, nr. 30-31; p. 25-26, nr. 32-34.
ŢENTEA, POPESCU M.F. 2002-2003 = O. ŢENTEA, M.F. POPESCU, Alae et cohortes Daciae et Moesiae. A review and updating of J. Spaul’s Ala2 and Cohors2, Acta Musei Napocensis, 39-40/I, 2002-2003 (2004), p. 295-296.
VASILE 2005-2006 = Gabriel VASILE, Un schelet incomplet atribuit primei epoci a fierului (Hallstatt), descoperit la Capidava La Bursuci - studiu anthropologic, Studii de Preistorie, 3, 2005-2006, Asociatia Româna de Arheologie, Editura Renaissance, 2006, p. 215-224.
ZAHARIADE 1996 = M. ZAHARIADE, The Roman Frontier in Scythia Minor (1980-1994), în Roman Limes on the Middle and Lower Danube (Cahiers des Portes de Fer, Monographies 2), Belgrad, 1996, p. 223-234.
sus

Numismatică
CUSTUREA 1986 = G. CUSTUREA, Unele aspecte privind penetraţia monedei bizantine în Dobrogea în secolele VII-X, Pontica, 19, 1986, p. 273-277.
CUSTUREA 1995-1996 = G. CUSTUREA, Catalogul monedelor bizantine anonime descoperite la Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 301-307.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAŢCHI 1997 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAŢCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XI, Pontica, 30, 1997, p. 371-386.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAŢCHI 1998 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAŢCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XII, Pontica, 31, 1998, p. 309-328.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAŢCHI 1999 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAŢCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XIII, Pontica, 32, 1999, p. 347-365.
GÂNDILA 2006 = A. GÂNDILA, Early Byzantine Capidava: The Numismatic Evidence, Cercetari numismatice, 12, 2006 (in print).
OCHEŞEANU, PAPUC 1976 = R. OCHEŞEANU, G. PAPUC, Monede greceşti, romane şi bizantine descoperite în Dobrogea, Pontica, 9, 1976, p. 215-235.
POENARU-BORDEA 1976-1980 = Gh. POENARU-BORDEA, Cîteva monede romane şi bizantine descoperite întîmplător la Capidava, BSNR, LXX-LXXIV, 1976-1980, Nr. 124-128, Bucureşti, 1981, p. 247-251.
POENARU-BORDEA 1983-1985 = Gh. POENARU-BORDEA, Alte cîteva monede descoperite la Capidava, BSNR, LXXVII-LXXIX, 1983-1985, Nr. 133, Bucureşti, 1986, p. 169-176.
VERTAN, CUSTUREA 1980 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. II, Pontica, 13, 1980, p. 347-366.
VERTAN, CUSTUREA 1981 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. III, Pontica, 14, 1981, p. 331-356.
VERTAN, CUSTUREA 1982 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. IV, Pontica, 15, 1982, p. 275-292.
VERTAN, CUSTUREA 1986 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în brogea. VII, Pontica, 19, 1986, p. 297-308.
VERTAN, CUSTUREA 1988-1989 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. VIII, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 369-390.
VERTAN, CUSTUREA 1992 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. IX, Pontica, 25, 1992, p. 381-398.
VERTAN, CUSTUREA 1995-1996 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. X, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 309-321.
sus

Rapoarte de săpătură (periegheza Pârvan-Polonic 1912; cercetări arheologice sistematice 1924-2005)
COVACEF 1979 = Z. COVACEF, Raport preliminar privind cercetările arheologice din sectorul V al cetăţii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976 şi 1978), MCA, 13, 1979, p. 175-178.
COVACEF 1983 = Z. COVACEF, Cercetările din sectorul V al cetăţii Capidava, MCA, 15, 1983, p. 361-366.
CHELUŢĂ-GEORGESCU 1979 = N. CHELUŢĂ-GEORGESCU, Cercetări efectuate în necropola romană (Capidava 1978). Raport preliminar, MCA, 13, 1979, p. 179-182.
COVACEF 1995 = Zaharia COVACEF, 22. Capidava, jud. Constanţa. A. Sectorul V al cetăţii, în în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1994, A XXIX-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 11-14 mai 1995, p. 17.
COVACEF 1996 = Zaharia COVACEF, 26. Capidava. Sectorul estic al cetăţii, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1995, A XXX-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996, p. 21-22.
COVACEF, PAPASIMA 1996 = Zaharia COVACEF, Tudor PAPASIMA, 40. Capidava. Sector V, Sector I, în Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Comisia Naţională de Arheologie, Muzeul Brăilei, Brăila, 1996, p. 25.
COVACEF 1997a = Zaharia COVACEF, 16. Capidava. Sectorul estic, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1996, A XXXI-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Bucureşti, 12-15 iunie 1997, p. 9.
COVACEF 1997b = Zaharia COVACEF, 14. Capidava, jud. Constanţa. I. Sectorul V al cetăţii, în Cronica cercetărilor arheologice 1983-1992, A XXXI-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Bucureşti, 12-15 iunie 1997, p. 19-21.
COVACEF 1998 = Zaharia COVACEF, 12. Capidava. Sectorul estic, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1997, A XXXII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Călăraşi, 20-24 mai 1998, p. 12-13.
COVACEF 1999 = Zaharia COVACEF, 23. Capidava. I. Sectorul estic, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1998, A XXXIII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Vaslui, 30 iunie – 4 iulie 1999, p. 22.
COVACEF, DOBRINESCU 2000 = Zaharia COVACEF, Cătălin DOBRINESCU, 31. Capidava. I. Sectorul de est al cetăţii, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1999, A XXXIV-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Deva, 24-28 mai 2000, CIMEC, 2000, p. 26.
DOBRINESCU 2004 = Cătălin DOBRINESCU, 45. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Punct „La Bursuci”, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 – 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 70, pl. 15.2.
DOBRINESCU 2007 = Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct „La Bursuci”, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113.
DOBRINESCU, VOINEA, CĂRPUŞ 2005 = Cătălin DOBRINESCU, Valentina Voinea, Leonid CĂRPUŞ, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Punct „La Bursuci”, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 99-100.
FLORESCU GR. 1927-1932 = Gr. FLORESCU, Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava ?), Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 483-515.
FLORESCU GR. 1935-1936 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 351-386.
FLORESCU GR. 1937-1940 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 345-351.
FLORESCU GR. 1945-1947 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 209-220.
FLORESCU GR. 1949 = Gr. FLORESCU, Săpăturile arheologice de la Capidava (1948), în Studii. Revistă de ştiinţă şi filosofie, II, 1, 1949, p. 130-131.
FLORESCU GR., CONSTANTINESCU, DIACONU, DAVIDESCU, FLORESCU R., SIMION 1959a = Gr. FLORESCU, Ştefan CONSTANTINESCU, P. DIACONU, Mişu DAVIDESCU, Radu FLORESCU, Gavrilă SIMION, Capidava. Raport asupra activităţii arheologice din 1956, MCA, 5, 1959, p. 555-559.
FLORESCU GR., FLORESCU R. 1959b = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU (Fl. ANASTASIU, D. VÂLCEANU, T. MATEESCU, DINU TEODORESCU, P. MUNTEANU), Săpăturile arheologice de la Capidava, MCA, 6, 1959, p. 617-627.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1961 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, Săpăturile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1962 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, Săpăturile arheologice de la Capidava, MCA, 8, 1962, p. 693-704.
FLORESCU, MATEI, OPRIŞ, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON 2001 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIŞ, Zaharia COVACEF, Cătălin DOBRINESCU, Costin MIRON, 35. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Sector basilical; Sectoarele III şi VI; Sectorul de E (V şi IV); Sectorul de SV al castrului, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2000, A XXXV-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001, CIMEC, 2001, p. 52-57.
FLORESCU, MATEI, OPRIŞ, MIRON, COVACEF, ŢIPLIC 2002 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIŞ, Costin MIRON, Zaharia COVACEF, Marian ŢIPLIC, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul VII; Sectorul V / IV; Sectorul extramuran VIII; Sectorul estic, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2001, A XXXVI-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Buziaş, 28 mai – 1 iunie 2002, CIMEC, 2002, p. 81-85, pl. 32-33.
FLORESCU, MATEI, OPRIŞ, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON, ŢIPLIC 2003 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIŞ, Zaharia COVACEF, Cătălin Dobrinescu, Costin MIRON, Marian ŢIPLIC, 42. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul estic; Sectorul VII; Sectorul extramuran VIII;, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2002, A XXXVII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Covasna, 2 – 6 iunie 2003, CIMEC, 2003, p. 71-74, pl. 30.
MATEI, COVACEF, OPRIŞ, MIRON, ŢIPLIC 2004 = Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Ioan C. OPRIŞ, Costin MIRON, Marian ŢIPLIC, 44. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Sectorul I; Sector est; Sector VI; Sector VII; Sectorul VIII (medieval) extramuros, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 – 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 65-70, pl. 15.1.
OPRIŞ, MATEI, COVACEF, MIRON 2005 = Ioan C. OPRIŞ, Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, 61. Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa. Sectorul I; Sectorul de est; Sectorul VI, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 94-98, pl. 8.
OPRIŞ, COVACEF, MIRON, PINTER, URDUZIA, CONSTANTIN, ALEXANDRU, DOBRINESCU 2006 = Ioan C. OPRIŞ, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, Zeno K. PINTER, Claudia URDUZIA, Robert CONSTANTIN, Nicolae ALEXANDRU, Ionut Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta. Sectorul de Est intra muros; Sectorul VI intra muros; Sectorul VII intra muros; Sectorul VIII extramuran; Sector X (Terme); Punctul „La Bursuci”, în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 111-116, pl. 17-18.
OPRIŞ, COVACEF, POTÂRNICHE, MIRON, PINTER, URDUZIA, GÂNDILA, BALASESCU, RADU, BELDIMAN, SCURTU 2007 = Ioan C. OPRIŞ, Z. COVACEF, T. POTÂRNICHE, C. MIRON, Z. PINTER, Cl. URDUZIA, A. GÂNDILA, A. BALASESCU, V. RADU, C. BELDIMAN, Fl. SCURTU 2007, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 101-113, pl. 22-23.
OPRIŞ, STEFAN, DUTESCU 2007= Ioan C. OPRIŞ, D. STEFAN, Maria Magdalena DUTESCU, 51. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct „Valea Vlahcanara”, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113-114, pl. 23.
PAPASIMA, OPRIŞ, COVACEF, MATEI, GEORGESCU 1994 = Tudor PAPASIMA, Ioan Carol OPRIŞ, Zaharia COVACEF, Cristian MATEI, Valeriu Georgescu, 23. Capidava. Sectorul I, III, V, IX – „Port”, X – „Terme”, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1993, A XXVIII-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice, Satu Mare, 12-15 mai 1994, p. 12-14.
PÂRVAN 1913 = V. PÂRVAN, Descoperiri nouă în Scythia Minor, AAR, 1913, p. 467-478.
sus

Publicaţii electronice
www.capidava.ro – site internet al santierului arheologic Capidava (com. Topalu, jud. Constanta).
www.cimec.ro – site internet al Institutului pentru Memorie Culturală al Ministerului Culturii şi Cultelor (CIMEC), unde este găzduită şi pagina pentru şantierul arheologic Capidava. Vezi tot acolo şi pagina Arhive digitale ale Institului de Arheologie Vasile Pârvan (Muzeul Naţional de Antichităţi): text, fotografii de arhivă şi legenda acestora, despre săpăturile antebelice de la Capidava (autor Ioan I.C. Opriş). Pe acelasi site pot fi consultate si rapoartele de sapatura sistematica la Capidava din ultimii ani, în forma exhaustiva (cu toata ilustratia aferenta).
TEODOR E.S. 2001 = E.S. Teodor, Ceramica din Muntenia de la sfârşitul veacului al V-lea până la mijlocul sec. al VII-lea, teză de doctorat (coordonator ştiinţific Dan Ghe. TEODOR), Universitatea din Iaşi, 2001, în special Cap. 5: Referinţa sincronică. 5.2. Ceramica arealelor periferice. 5.2.8. Ceramica arhaică în mediu roman (Capidava). Poate fi consultată pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, la adresa www.mnir.ro




Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost





999florin
Avatarul lui 999florin
15930 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Iunie 2009, ora 17:18


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
999florin
Avatarul lui 999florin
15930 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Iunie 2009, ora 17:18
Citeaza Raspunde

Capidava. Atestari literare si epigrafice.

Capidava este un toponim getic, care, potrivit lui W. Tomaschek (Die alten Thraker, II, 2, 83) s-ar traduce prin „asezarea de la cotitura” – adica tocmai cotul pe care il face fluviul intre satele Dunarea (vechiul Boazcic) si Topalu.

Ilustratie din Notitia Dignitatum imperii romani (Basel ?, cca 1436): Paris, Bibliothèque nationale de France. Manuscrits. Latin 9661 (fol. 101 verso). Vezi catalogul L’Or des princes barbares. Du Caucase à la Gaule Ve siècles après J.-C., Musée des Antiquités nationales, chateau de Saint-Germain-en-Laye (21 septembre 2000 – 8 janvier 2001)/ Reiss-Museum Mannheim (11 février – 4 juin 2001), Éditions des la Réunion des Musées nationaux, Paris, 2000, p. 21. Capidava apare aici intre cetatile situate pe limesul Dunarii de Jos si aflate sub autoritatea comandantului militar al provinciei (dux Scythiae).
In chiar hotarele acelui territorium Capidavense, constituit mai tarziu de catre autoritatea romana provinciala, identifica Vasile Parvan regatul lui Dapyx (iar burgul acestuia chiar la Capidava). Dinastul get isi intindea asadar stapanirea asupra intregului spatiu central dobrogean, din zona Capidava-Carsium de-a lungul Dunarii, si mergand inspre rasarit, catre Ulmetum si Histria.
Sursele literare antice (mai precis Cassius Dio, in Istoria romana, LI, 26, 1-4) ni-l prezinta in conflict cu Roles, un alt conducator getic local, al carui regat ocupa intreg sudul Dobrogei, intre Durostorum-Abritus-Axiopolis. Atacul declansat in 28 i.Hr. asupra lui Roles, aliat al Romei (purtand titlul de „prieten si aliat al poporului roman”), va conduce la interventia prompta, in cursul aceluiasi an, a lui Marcus Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei. Nepotul triumvirului intreprinde o campanie fulgeratoare, soldata cu distrugerea nucleelor de putere ale getilor central si nord-dobrogeni, condusi de Dapyx si Zyraxes.
Dapyx va fi curand asediat in chiar fortareata sa (gr. φρούριον), care sfarseste prin a fi cucerita de generalul roman, dupa tradarea unor greci mercenari sau localnici vorbitori de elina din randul trupelor regelui get. Sfarsitul acestuia este unul tragic, caci, asemenea lui Decebal mai tarziu, el alege calea eroica a sinuciderii, urmat de ceilalti fruntasi geti.
Toponimul getic initial confirma nu doar existenta, dar si insemnatatea locuirii preromane. Desi inca neidentificata in teren, aceasta se bucura de o pozitie geografica si strategica privilegiate, jucand, fara indoiala, un rol important pentru contactele dintre getii dobrogeni si cei din Campia Munteana.

Atestarea explicita a toponimului getic, asociat fortificatiei romane initiale si asezarii civile aflate in curs de urbanizare, o aflam in mai multe surse literare antice si apoi bizantine, intre secolele al III-lea si al X-lea: Itinerarium Antonini Augusti - Capidava (224, 3); Calidavape Tabula Peutingeriana(VIII, 3); Cappidava sau Capidapa la Geograful ravennat din sec. VII (179, 3 si 186, 15); Capidava in Notitia Dignitatum (Or., XXXIX, 13); in sfarsit, Καπίδαβα in Synecdemos-ul lui Hierokles (437, 10) si intr-una dintre scrierile imparatului bizantin Constantin (al VII-lea) Porphyrogenetos (De thematibus, 47, 15).

Segmentum VII din Tabula Peutingeriana (sec. XI-XII). Vezi Tabula Peutingeriana. Codex Vindobonensis 324, Graz, 1976. Capidava apare in forma corupta Calidava. Cetatea apare la 18.000 pasi (27 km) distanta de Axiopolis (Cernavoda) si Carsio (corect Carsium, astazi Harsova).

Din punct de vedere epigrafic aflam intaia mentionare explicita a numelui cetatii, gratie unei notorii inscriptii funerare din secolul al II-lea (astazi in patrimoniul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta), care fusese descoperita la Ulmetum, in vremea sapaturilor lui Vasile Parvan. Importantul personaj mentionat este C. Iulius Quadratus, conducator local romanizat sau descendent al unui asemenea personaj (caci este princeps loci in vicus-ul de la Ulmetum), indeplinind si rolul administrativ de quinquennalis territorii Capidavensis (ISM V, 77).

ISM V, nr. 77. Piatra funerara a lui C. Iulius Quadratus (Ulmetum), princeps loci si quinquennalis territorii Capidavensis.

Cea de-a doua epigrafa, reprezentand totodata unul dintre ultimele monumente dedicate in Scythia divinitatilor pagane la sfarsitul sec. III – in prima parte a sec. IV d.Hr., pare sa provina din acelasi vicus, subordonat Capidavei. Altarul votiv respectiv era oferit divinitatii tracice Hero (Herrone) de catre Aurelius Valens, „praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava„ (praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium).

O alta inscriptie funerara fragmentara de la Capidava, descoperita in timpul recentelor sapaturi din sectorul III al cetatii, apartine lui Aurelius …, conducatorul militar (preposit) al unitatii cantonate in garnizoana de pe limesul dunarean la inceputul epocii Dominatului. Este si ultima mentiune cunoscuta pentru stationarea in cetatea „de la cotul Dunarii” a vexillatio equitum scutariorum, din vremea Tetrarhiei si pana la punerea in opera a unor noi reforme militare la Dunarea de Jos de catre Constantin cel Mare (sfarsitul sec. III – primele decenii ale sec. IV d.Hr.).
Importanta stiintifica a stelei funerare mentionate deriva din chiar faptul ca reprezinta prima atestare epigrafica explicita, descoperita in situ, a numelui Capidavei.

IGLR, nr. 220. Altar dedicat divinitatii tracice Hero (Herrone) la Ulmetum (?) de catre Aurelius Valens, praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium – „praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava”



Inscriptia a fost, poate (iar probabilitatea este foarte ridicata, daca nu cumva avem de-a face doar cu o inselatoare omonimie), pusa chiar acelui Aurelius Valens, care dedicase anterior un altar (aram posuit) lui Deus sanctus Hero (sau Herrone) la Ulmetum, pro salute sua et vexillationis Capidabesium. Piatra funerara, al carei registru superior a fost decorat potrivit unei scheme iconografice traditionale, are in mod sigur un caracter crestin, data fiind formula de incheiere in pac[e (re)quiescit]. Seducatoarea ipoteza a identificarii lui Aurelius … cu prepositul Aurelius Valens ne poarta spre un personaj militar dedicand mai intai un altar unei divinitati pagane locale, pentru sanatatea sa si a unitatii pe care o avea sub comanda, dar care sfarseste prin a se ingropa crestineste. Aceasta interpretare este plauzibila, ea oferindu-ne totodata ocazia de a remarca dualitatea, ambiguitatea si – in sfarsit – uriasa distanta dintre pozitia oficiala, multa vreme violent anticrestina, si convingerile religioase private ale epocii.

1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung, in Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Philosophisch-historische Klasse, Wien, vol. 128 (IV), 1893, p. 1-130 (I. Übersicht der Stämme); 130 (II), 1893, p. 1-70; 131 (I), 1894, p. 1-103 (Die Sprachreste) [reimprimare 1980].

2. V. PÂRVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, p. 88-89 (reeditare R. FLORESCU, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982, p. 54-55). Vezi si Gr. FLORESCU, Capidava in cadrul organizarii limesului dunarean al Dobrogei antice, in FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958, p. 16.

3. IGLR, 220, p. 230-232.

4. ISM V, p. 30: „O indoiala in privinta localizarii Capidavei persista totusi, caci pana acum n-a fost descoperita pe loc nici o inscriptie care sa mentioneze numele Capidavei. Ambele documente care pastreaza numele localitatii au fost gasite la Ulmetum. Inscriptia de la sfarsitul secolului al III-lea sau inceputul secolului al IV-lea pusa de un detasament al unei unitati de equites scutarii nu aduce nici ea dovada decisiva, caci se pare ca equites scutarii nu-si aveau garnizoana la Capidava”. Contra, vezi IGLR, p. 232: „Inscriptia constituie primul document epigrafic, care pomeneste numele antic Capidava. Desi nu i se cunoaste locul exact de descoperire, altarul trebuie atribuit Capidavei”. In acelasi sens, vezi si BARNEA Al. 1991, p. 212 si n. 261.

5. OPRIŞ 2004-2005, p. 183-194. Vezi textul si ilustratia acestui recent articol pe site, la „publicatii recente”.


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II , Alexandru Doboş
Carti Online Carti / Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II


mareste
Categorii: Istorie
Editura: Obiectiv
Autor: Alexandru Doboş
An aparitie: 2007
Nr. Pagini: 185
Aceasta carte nu mai este disponibila spre vanzare!



Cuvântul editorului ............................................................................ 3

PROLOG............................................................................................... 19

I. DACIA ŞI FIUL EI CHRISTOS...................................................... 21

Dacii, Columna şi ultimele provizii de apă................................... 21

Botezul � o tradiţie dacică ........................................................... 22

Dacia preistorică � reincarnare şi nemurire................................. 23

Apa � Izvorul Vieţii la arieni ......................................................... 24

Îmbăierea statuilor zeilor şi spargerea vaselor de ritual.............. 24

Ritualul apei � difuzat din Dacia .................................................. 25

Dacii de pe Columnă erau... creştini !? ....................................... 26

Zalmoxe, robul lui Pitagora ? Ar vrea unii ! ................................. 27

Dacii şi transmigraţia sufletului .................................................... 28

Dacii şi... miruirea Domnului...................................................... 29

Invazia lui Traian � împotriva... creştinismului dacic ! ................. 30

�Băutura zeilor� şi longevitatea dacilor ........................................ 31

�Apa vie�, elixirul vieţii.................................................................. 32

Creştinismul � vechea credinţă... a dacilor !................................ 33

Distrugerea dovezilor istorice din România................................. 34

Iisus şi Sf. Andrei au lăsat �urme� la Sibiu................................... 36

Dacia � centrul creştinismului..................................................... 37

Bănăţenii îi creştinau pe... sicilieni .............................................. 38

Martirii creştini de la Roma erau daci .......................................... 39

Creştinismul s-a născut... vorbind româneşte ............................. 40

Constantin cel Mare � dacul cel creştin....................................... 40

Origen: �Le-am luat credinţa geţilor !�.......................................... 41

Poporul daco-român s-a format...

în lupta cu invadatorii de la Roma .......................................... 42

Get / Got = Dumnezeu !............................................................... 43

Legea christică � în spiritul dacic................................................. 44

Preoţii daci � �călători prin nori� !................................................. 45

II. �ŢARA ZEILOR � � IZVORUL RELIGIILOR................................. 46

Zalmoxe � Marele Zeu al Antichităţii ........................................... 46

Simbolul dacic al şarpelui ............................................................ 47

Eroii Greciei antice � veneau la specializare în Dacia... ............. 48

Dacia � �lapte şi miere�................................................................ 49

Zalmoxe şi... nepoţelul Zeus...................................................... 50

Arthemis � Albina, Diana, Zâna................................................... 51

România � o veche ţintă iudeo-masonică ................................... 51

Numele de Gé arată... poziţia Pământului în sistemul solar ....... 52

Insula Fericiţilor = Insula Şerpilor ................................................ 53

Dacia era... Europa !................................................................... 54

Zeus � grad mare, funcţii multe................................................... 55

Zeus a ajuns pe Olymp... adus de dorieni................................... 56

Atributele lui Zalmoxe � plagiate de Zeus... ................................ 57

Zalmoxe � �Cel care este şi nu este�........................................... 58

Zalmoxe Basileul � Străbunul zeilor ............................................ 58

Istorici... muşcaţi de şarpe........................................................... 60

Daksha / Dacia � Zeul Creaţiei !................................................. 61

Dakcha � strămoşul oamenilor................................................... 62

Zalmoxe şi Sfânta Treime............................................................ 63

Dao = Brahman = Zalmoxe ......................................................... 64

Misterele divinilor daci ................................................................ 65

Orfeu şi originea Universului ....................................................... 67

Zeii arieni � în... Africa şi religia voodoo...................................... 67

Motivul şarpelui dacic � în America Latină .................................. 69

Zalmoxe şi Kogaion � modele universale.................................... 70

Taina �gropilor ritualice� dacice ................................................... 71

David i-a furat praştia lui Goliat... ................................................ 72

Decebal, Marele Preot................................................................ 72

III. ZEII EGIPTENI ŞI MODELUL ARIAN ........................................ 74

Zeii daci din... China .................................................................... 74

Hermes purta... pălărie etruscă ................................................... 75

Purgatoriul e la... planeta Pluton ! ............................................... 76

Egiptul avea zei arieni ? .............................................................. 76

Zeul Thot � avocatul familiei Osiris ............................................. 78

Dacii � inventatorii medicinii preventive ...................................... 79

Afroditei îi plăceau tracii. Zei şi muritori....................................... 80

Hermes � zeul cu multe sarcini ................................................... 81

Egipt, Ind, Grecia � aceiaşi zei, nume diferite... .......................... 82

Osiris � zeu sau faraon ?............................................................. 83

Thot � zeul cu cap de ibis............................................................ 84

Osiris era din... constelaţia Orion ? ............................................. 85

Osiris � un uriaş de 5 m !............................................................. 86

Dacia � Ţara Zeilor şi Uriaşilor .................................................... 87

Cultul zeiţei Isis � interzis de �zeul� Caesar ................................ 88

Numele secret al lui Ra � model pentru Iahve ............................ 89

Isis, mumiile şi... nemurirea ........................................................ 90

Muşcat de cobră, Geb... a trăit 1.773 ani ! .................................. 91

Zeii, titanii şi uriaşii din Dacia � stăpânii Pământului................... 92

IV. FIII LUI SATAN............................................................................ 94

Războinicii romani se credeau specialişti în stupărit................... 94

Stupii romanilor � moartea albinelor............................................ 94

Lingviştii români şi mierea din prisaca Moscovei ........................ 95

Etruscul Vergiliu � o albină printre trântori .................................. 96

Limba dacilor � �găsită� de greci şi romani.................................. 97

Americanizarea... ca romanizarea.............................................. 98

Vechi obicei de trădători: închinarea la idoli străini ..................... 99

Ocupaţia începe cu înlocuirea zeilor locali ................................ 100

Dacilor li s-a furat... şi hydromelul ............................................. 101

Albinele Daciei � a 8-a minune a Antichităţii ! ........................... 102

Romanii ne-au luat şi măştile de ceară... .................................. 103

Dacii �n-aveau scriere� dar... ..................................................... 104

îi învăţau pe alţii pe ce să scrie ! ............................................... 104

Elevii daci � model pentru Ministerul Învăţământului... ............. 105

�Scoateţi Dacia din Istorie !� ...................................................... 106

V. CE CĂUTA ALEXANDRU ÎN DACIA ?..................................... 108

Traco-geţii � teama lui Macedon ............................................... 108

Alexandru uitase că trac însemna viteaz................................... 109

Generalul � macedonean, luptătorii � traci................................ 110

Traseul lui Alexandru � schimbat de... V. Pârvan ..................... 111

Tracii luptau cât mai aproape de Cer ! ...................................... 111

Pe unde a trecut Macedon Dunărea ......................................... 113

Marea Defilare de pe Dunăre .................................................... 114

Geţii aveau holde înalte.. fără reforme agricole ........................ 115

Darius I şi Alexandru � turiştii nedoriţi ai Daciei... ..................... 116

Aristotel i-a spus să nu treacă Dunărea... ................................. 117

Alexandru s-a închinat lui Oceanos , �tatăl zeilor�..................... 118

Traian � Fiul lui Satan................................................................ 119

Expediţia lui Alexandru în Dacia... putea fi ultima ..................... 120

Alexandru şi... admiratorul satanic Traian ................................. 121

VI. EXPEDIŢIA LUI MACEDON ŞI... SHAMBALA ........................ 123

Aristotel � adevăratul �zeu�........................................................ 123

Liceul � �şcoala lupilor� !........................................................... 123

Piramidele uriaşe din Bosnia ..................................................... 124

Dacia � legătura principală cu... Shambala............................... 125

Canalele subpământene asigură... nemurirea fizică ? .............. 126

Alexandru Macedon căuta... intrările în Shambala ! ................. 126

Au murit Aristotel şi Alexandru ?! .............................................. 128

Macedon şi misia sa: spiritualizarea mondială .......................... 128

Darius III � învins de patru ori.................................................... 130

VII. DACIA � CENTRUL SPIRITUAL AL LUMII............................. 131

Dacus Felix � soţii multe şi devotate ! ....................................... 131

Incinerarea � pentru a ajunge mai repede la Zalmoxe.............. 131

Ţara albinelor nu suporta trântorii ! ........................................... 132

Alexandru a adus lumina, .......................................................... 134

Cesar � incendiul Bibliotecii din Alexandria............................... 134

�Canoanele alexandrine� � evidenţe... computerizate............... 135

Muzeele antice � biblioteci, universităţi, institute de cercetare . 136

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei ............................................... 136

Alexandru � scutierul lui Zalmoxe ............................................. 137

Macedon a impus limba primordială...

şi învăţământul gratuit şi obligatoriu ..................................... 138

Prima mare revoluţie a Omenirii civilizate ................................. 140

�Invenţiile� din Imperiul Macedonean � preluate din Dacia... .... 140

Misteriosul impuls al Greciei elenistice...................................... 141

În 2.300 ani am evoluat... 1 secundă ! ...................................... 142

Dacii � medicii Antichităţii ......................................................... 144

Medicina actuală... descoperă pe antici .................................... 145

Dacii făceau trepanaţii, acum se moare de apendicită... .......... 146

Diogene căuta, ziua, cu felinarul un om adevărat. Nu l-a găsit. 147

Virtutea � singurul lucru adevărat. La stoici... ........................... 148

Iisus Christos � sol al lui Zalmoxe ! ........................................... 149

Groaza faţă de Dumnezeu � diversiune de control !................. 150

Epicurienii � moderaţie şi plăcerea prieteniei............................ 151

Epicur şi... Renaşterea ............................................................. 152

Adevărul � o convenţie ?! ......................................................... 153

Explozia elenistică şi... făcliile dacilor........................................ 154

Oraşele moderne � după modelul etrusc .................................. 155

Meşterii �alexandrini� erau... geto-daci ...................................... 156

Termos cu... 2.000 de statui ...................................................... 157

�Marea civilizaţie greacă� � numai simboluri dacice !................ 158

Grecii din Dobrogea nu civilizau,............................................... 160

doar luau civilizaţie ! .................................................................. 160

Ce căutau ar.géo.nauticii........................................................... 161

în Dacia, ţara lui Ar / Ra şi Gé ?................................................ 161

Idilele apar în Grecia... .............................................................. 162

... cu păstori bucolici ................................................................ 163

Ziaristica modernă � inventată de un trac ................................. 164

Dacul Menandru a trăit 20 ani,

dar a pus bazele comediei elenistice ................................... 164

�Mizantropul� � al lui Menandru................................................. 165

Universul nostru � creat de... �Poetul�....................................... 166

VIII. � SATANIZAŢI ZEII DACIEI ! �................................................ 168

Monoteismul dacilor � �şters�... pentru poporul ales ................. 168

Artemis = Diana = Hekate, zeiţa Infernului ?............................. 169

Zeiţa Infernului era... blândă şi prevestea sănătatea ................ 170

Zeiţele Romei � cum voiau meşterii daci !................................. 171

Prima soţie a lui Adam a fugit... pe Lună !................................. 172

Mithra � 280 de monumente în Dacia ....................................... 173

Romanii înlocuiau Mama dacilor cu Zeiţa Infernului ! ............... 174

Dacii trebuiau să renunţe la Soare pentru Luna iudaică ... ....... 175

Istoria şi religia � arme vechi..................................................... 176

Zeiţa Infernului � preferata iudeo-masoneriei............................ 177

Lilith, repudiată de Adam, impusă prin Hekate.......................... 178

De ce urlă câinele la Lună ? ...................................................... 179

Zeiţa Infernului are, normal, ... 6 mâini...................................... 179

Ovidiu era etrusc ....................................................................... 180

Hekate şi eleva ei Medeea ........................................................ 181

Dacia, centrul universitar al unei lumi �arhaice� ........................ 182

Medeea şi satanizarea Daciei ................................................... 183

Da si tu un link la carte. Sau se cumpara?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Numai titlurile daca le iei, si devin revolutie in cunoastere.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Eu cind mai aterizez prin mediul rural, e asa de liniste. Nu vorbeste nimeni de .....mai nimic, in afara de dat de mincare la gaini....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Maaa, neica, ma, da' voi, chiar credeti ca sinteti BURICUL PAMINTULUI!

Ce tot va laudati bre, ca daca pun degetul pe harta Lumii ati disparut! O tara mica, cu gura mare!
De aia tipa, piticii, sa-i bage Lumea-n seama!

Leaganul civilizatiei este in Asia, Mesopotamia! Reveniti-va la realitate!
Cea mai veche insa este in Egipt! Dovezi arheologice, nu vorbe! BURICOSILOR!

Acolo e inceputul si sfirsitul civilizatiilor megalitice. Mai documenteaza-te.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

In acest areal e vorba de elemente clare de inceput. Scriere....
Nu constructii gigantice. acela e un maxim.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: sfantu_asteapta, la data 2010-08-22 15:36:52 Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II , Alexandru Doboş
Carti Online Carti / Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II


mareste
Categorii: Istorie
Editura: Obiectiv
Autor: Alexandru Doboş
An aparitie: 2007
Nr. Pagini: 185
Aceasta carte nu mai este disponibila spre vanzare!



Cuvântul editorului ............................................................................ 3

PROLOG............................................................................................... 19

I. DACIA ŞI FIUL EI CHRISTOS...................................................... 21

Dacii, Columna şi ultimele provizii de apă................................... 21

Botezul � o tradiţie dacică ........................................................... 22

Dacia preistorică � reincarnare şi nemurire................................. 23

Apa � Izvorul Vieţii la arieni ......................................................... 24

Îmbăierea statuilor zeilor şi spargerea vaselor de ritual.............. 24

Ritualul apei � difuzat din Dacia .................................................. 25

Dacii de pe Columnă erau... creştini !? ....................................... 26

Zalmoxe, robul lui Pitagora ? Ar vrea unii ! ................................. 27

Dacii şi transmigraţia sufletului .................................................... 28

Dacii şi... miruirea Domnului...................................................... 29

Invazia lui Traian � împotriva... creştinismului dacic ! ................. 30

�Băutura zeilor� şi longevitatea dacilor ........................................ 31

�Apa vie�, elixirul vieţii.................................................................. 32

Creştinismul � vechea credinţă... a dacilor !................................ 33

Distrugerea dovezilor istorice din România................................. 34

Iisus şi Sf. Andrei au lăsat �urme� la Sibiu................................... 36

Dacia � centrul creştinismului..................................................... 37

Bănăţenii îi creştinau pe... sicilieni .............................................. 38

Martirii creştini de la Roma erau daci .......................................... 39

Creştinismul s-a născut... vorbind româneşte ............................. 40

Constantin cel Mare � dacul cel creştin....................................... 40

Origen: �Le-am luat credinţa geţilor !�.......................................... 41

Poporul daco-român s-a format...

în lupta cu invadatorii de la Roma .......................................... 42

Get / Got = Dumnezeu !............................................................... 43

Legea christică � în spiritul dacic................................................. 44

Preoţii daci � �călători prin nori� !................................................. 45

II. �ŢARA ZEILOR � � IZVORUL RELIGIILOR................................. 46

Zalmoxe � Marele Zeu al Antichităţii ........................................... 46

Simbolul dacic al şarpelui ............................................................ 47

Eroii Greciei antice � veneau la specializare în Dacia... ............. 48

Dacia � �lapte şi miere�................................................................ 49

Zalmoxe şi... nepoţelul Zeus...................................................... 50

Arthemis � Albina, Diana, Zâna................................................... 51

România � o veche ţintă iudeo-masonică ................................... 51

Numele de Gé arată... poziţia Pământului în sistemul solar ....... 52

Insula Fericiţilor = Insula Şerpilor ................................................ 53

Dacia era... Europa !................................................................... 54

Zeus � grad mare, funcţii multe................................................... 55

Zeus a ajuns pe Olymp... adus de dorieni................................... 56

Atributele lui Zalmoxe � plagiate de Zeus... ................................ 57

Zalmoxe � �Cel care este şi nu este�........................................... 58

Zalmoxe Basileul � Străbunul zeilor ............................................ 58

Istorici... muşcaţi de şarpe........................................................... 60

Daksha / Dacia � Zeul Creaţiei !................................................. 61

Dakcha � strămoşul oamenilor................................................... 62

Zalmoxe şi Sfânta Treime............................................................ 63

Dao = Brahman = Zalmoxe ......................................................... 64

Misterele divinilor daci ................................................................ 65

Orfeu şi originea Universului ....................................................... 67

Zeii arieni � în... Africa şi religia voodoo...................................... 67

Motivul şarpelui dacic � în America Latină .................................. 69

Zalmoxe şi Kogaion � modele universale.................................... 70

Taina �gropilor ritualice� dacice ................................................... 71

David i-a furat praştia lui Goliat... ................................................ 72

Decebal, Marele Preot................................................................ 72

III. ZEII EGIPTENI ŞI MODELUL ARIAN ........................................ 74

Zeii daci din... China .................................................................... 74

Hermes purta... pălărie etruscă ................................................... 75

Purgatoriul e la... planeta Pluton ! ............................................... 76

Egiptul avea zei arieni ? .............................................................. 76

Zeul Thot � avocatul familiei Osiris ............................................. 78

Dacii � inventatorii medicinii preventive ...................................... 79

Afroditei îi plăceau tracii. Zei şi muritori....................................... 80

Hermes � zeul cu multe sarcini ................................................... 81

Egipt, Ind, Grecia � aceiaşi zei, nume diferite... .......................... 82

Osiris � zeu sau faraon ?............................................................. 83

Thot � zeul cu cap de ibis............................................................ 84

Osiris era din... constelaţia Orion ? ............................................. 85

Osiris � un uriaş de 5 m !............................................................. 86

Dacia � Ţara Zeilor şi Uriaşilor .................................................... 87

Cultul zeiţei Isis � interzis de �zeul� Caesar ................................ 88

Numele secret al lui Ra � model pentru Iahve ............................ 89

Isis, mumiile şi... nemurirea ........................................................ 90

Muşcat de cobră, Geb... a trăit 1.773 ani ! .................................. 91

Zeii, titanii şi uriaşii din Dacia � stăpânii Pământului................... 92

IV. FIII LUI SATAN............................................................................ 94

Războinicii romani se credeau specialişti în stupărit................... 94

Stupii romanilor � moartea albinelor............................................ 94

Lingviştii români şi mierea din prisaca Moscovei ........................ 95

Etruscul Vergiliu � o albină printre trântori .................................. 96

Limba dacilor � �găsită� de greci şi romani.................................. 97

Americanizarea... ca romanizarea.............................................. 98

Vechi obicei de trădători: închinarea la idoli străini ..................... 99

Ocupaţia începe cu înlocuirea zeilor locali ................................ 100

Dacilor li s-a furat... şi hydromelul ............................................. 101

Albinele Daciei � a 8-a minune a Antichităţii ! ........................... 102

Romanii ne-au luat şi măştile de ceară... .................................. 103

Dacii �n-aveau scriere� dar... ..................................................... 104

îi învăţau pe alţii pe ce să scrie ! ............................................... 104

Elevii daci � model pentru Ministerul Învăţământului... ............. 105

�Scoateţi Dacia din Istorie !� ...................................................... 106

V. CE CĂUTA ALEXANDRU ÎN DACIA ?..................................... 108

Traco-geţii � teama lui Macedon ............................................... 108

Alexandru uitase că trac însemna viteaz................................... 109

Generalul � macedonean, luptătorii � traci................................ 110

Traseul lui Alexandru � schimbat de... V. Pârvan ..................... 111

Tracii luptau cât mai aproape de Cer ! ...................................... 111

Pe unde a trecut Macedon Dunărea ......................................... 113

Marea Defilare de pe Dunăre .................................................... 114

Geţii aveau holde înalte.. fără reforme agricole ........................ 115

Darius I şi Alexandru � turiştii nedoriţi ai Daciei... ..................... 116

Aristotel i-a spus să nu treacă Dunărea... ................................. 117

Alexandru s-a închinat lui Oceanos , �tatăl zeilor�..................... 118

Traian � Fiul lui Satan................................................................ 119

Expediţia lui Alexandru în Dacia... putea fi ultima ..................... 120

Alexandru şi... admiratorul satanic Traian ................................. 121

VI. EXPEDIŢIA LUI MACEDON ŞI... SHAMBALA ........................ 123

Aristotel � adevăratul �zeu�........................................................ 123

Liceul � �şcoala lupilor� !........................................................... 123

Piramidele uriaşe din Bosnia ..................................................... 124

Dacia � legătura principală cu... Shambala............................... 125

Canalele subpământene asigură... nemurirea fizică ? .............. 126

Alexandru Macedon căuta... intrările în Shambala ! ................. 126

Au murit Aristotel şi Alexandru ?! .............................................. 128

Macedon şi misia sa: spiritualizarea mondială .......................... 128

Darius III � învins de patru ori.................................................... 130

VII. DACIA � CENTRUL SPIRITUAL AL LUMII............................. 131

Dacus Felix � soţii multe şi devotate ! ....................................... 131

Incinerarea � pentru a ajunge mai repede la Zalmoxe.............. 131

Ţara albinelor nu suporta trântorii ! ........................................... 132

Alexandru a adus lumina, .......................................................... 134

Cesar � incendiul Bibliotecii din Alexandria............................... 134

�Canoanele alexandrine� � evidenţe... computerizate............... 135

Muzeele antice � biblioteci, universităţi, institute de cercetare . 136

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei ............................................... 136

Alexandru � scutierul lui Zalmoxe ............................................. 137

Macedon a impus limba primordială...

şi învăţământul gratuit şi obligatoriu ..................................... 138

Prima mare revoluţie a Omenirii civilizate ................................. 140

�Invenţiile� din Imperiul Macedonean � preluate din Dacia... .... 140

Misteriosul impuls al Greciei elenistice...................................... 141

În 2.300 ani am evoluat... 1 secundă ! ...................................... 142

Dacii � medicii Antichităţii ......................................................... 144

Medicina actuală... descoperă pe antici .................................... 145

Dacii făceau trepanaţii, acum se moare de apendicită... .......... 146

Diogene căuta, ziua, cu felinarul un om adevărat. Nu l-a găsit. 147

Virtutea � singurul lucru adevărat. La stoici... ........................... 148

Iisus Christos � sol al lui Zalmoxe ! ........................................... 149

Groaza faţă de Dumnezeu � diversiune de control !................. 150

Epicurienii � moderaţie şi plăcerea prieteniei............................ 151

Epicur şi... Renaşterea ............................................................. 152

Adevărul � o convenţie ?! ......................................................... 153

Explozia elenistică şi... făcliile dacilor........................................ 154

Oraşele moderne � după modelul etrusc .................................. 155

Meşterii �alexandrini� erau... geto-daci ...................................... 156

Termos cu... 2.000 de statui ...................................................... 157

�Marea civilizaţie greacă� � numai simboluri dacice !................ 158

Grecii din Dobrogea nu civilizau,............................................... 160

doar luau civilizaţie ! .................................................................. 160

Ce căutau ar.géo.nauticii........................................................... 161

în Dacia, ţara lui Ar / Ra şi Gé ?................................................ 161

Idilele apar în Grecia... .............................................................. 162

... cu păstori bucolici ................................................................ 163

Ziaristica modernă � inventată de un trac ................................. 164

Dacul Menandru a trăit 20 ani,

dar a pus bazele comediei elenistice ................................... 164

�Mizantropul� � al lui Menandru................................................. 165

Universul nostru � creat de... �Poetul�....................................... 166

VIII. � SATANIZAŢI ZEII DACIEI ! �................................................ 168

Monoteismul dacilor � �şters�... pentru poporul ales ................. 168

Artemis = Diana = Hekate, zeiţa Infernului ?............................. 169

Zeiţa Infernului era... blândă şi prevestea sănătatea ................ 170

Zeiţele Romei � cum voiau meşterii daci !................................. 171

Prima soţie a lui Adam a fugit... pe Lună !................................. 172

Mithra � 280 de monumente în Dacia ....................................... 173

Romanii înlocuiau Mama dacilor cu Zeiţa Infernului ! ............... 174

Dacii trebuiau să renunţe la Soare pentru Luna iudaică ... ....... 175

Istoria şi religia � arme vechi..................................................... 176

Zeiţa Infernului � preferata iudeo-masoneriei............................ 177

Lilith, repudiată de Adam, impusă prin Hekate.......................... 178

De ce urlă câinele la Lună ? ...................................................... 179

Zeiţa Infernului are, normal, ... 6 mâini...................................... 179

Ovidiu era etrusc ....................................................................... 180

Hekate şi eleva ei Medeea ........................................................ 181

Dacia, centrul universitar al unei lumi �arhaice� ........................ 182

Medeea şi satanizarea Daciei ................................................... 183

E cu link sau cu cos?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: ana__totir, la data 2010-08-05 23:29:38Acum romania este toboganul civilizatiei europene !

De la: nastasemihail, la data 2010-08-06 14:19:10Totusi sa nu uitam, ce a spus un savant, despre fiintele vazute prin spatiul Terrei. ca sint oameni plecati acum 20-26000 de ani. Deci el stia ca a fost o plecare a oamenilor in acei ani.
Deci aceasta stabilitate a oamenilor in anumite areale, se intersecteaza cu un fenomen practic necunoscut. Parasirea Pamintului de oameni, sau o civilizatie care a disparut din spatiul Terrei.. Personajul respectiv de unde o fi stiut?

Da' dracu stie de unde a stiut acel personaj !? Parerea mea este ca mai bine nu ne intrebam.... .A STIUT SI GATA .

De la: vaneamarin, la data 2010-08-30 08:00:51

De la: nastasemihail, la data 2010-08-06 14:19:10Totusi sa nu uitam, ce a spus un savant, despre fiintele vazute prin spatiul Terrei. ca sint oameni plecati acum 20-26000 de ani. Deci el stia ca a fost o plecare a oamenilor in acei ani.
Deci aceasta stabilitate a oamenilor in anumite areale, se intersecteaza cu un fenomen practic necunoscut. Parasirea Pamintului de oameni, sau o civilizatie care a disparut din spatiul Terrei.. Personajul respectiv de unde o fi stiut?

Da' dracu stie de unde a stiut acel personaj !? Parerea mea este ca mai bine nu ne intrebam.... .A STIUT SI GATA .

Numai el a spus asta. Cind a fost intrebat ce e cu extraterestrii.
A spus ca sint "oameni ce au parasit Pamintul acum 20-26000 de ani. Si se mai reintorc>
Se numea Einstein.
Dar prea le stia pe toate.
Nu am gasit nici o alta sursa care sa afirme asta.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-09-13 00:29:54

De la: vaneamarin, la data 2010-08-30 08:00:51

De la: nastasemihail, la data 2010-08-06 14:19:10Totusi sa nu uitam, ce a spus un savant, despre fiintele vazute prin spatiul Terrei. ca sint oameni plecati acum 20-26000 de ani. Deci el stia ca a fost o plecare a oamenilor in acei ani.
Deci aceasta stabilitate a oamenilor in anumite areale, se intersecteaza cu un fenomen practic necunoscut. Parasirea Pamintului de oameni, sau o civilizatie care a disparut din spatiul Terrei.. Personajul respectiv de unde o fi stiut?

Da' dracu stie de unde a stiut acel personaj !? Parerea mea este ca mai bine nu ne intrebam.... .A STIUT SI GATA .

Numai el a spus asta. Cind a fost intrebat ce e cu extraterestrii.
A spus ca sint "oameni ce au parasit Pamintul acum 20-26000 de ani. Si se mai reintorc>
Se numea Einstein.
Dar prea le stia pe toate.
Nu am gasit nici o alta sursa care sa afirme asta.

E ceva cu el, dar nu te poti baza...el nici de univers nu era sigur...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-09-13 00:35:04

De la: nastasemihail, la data 2010-09-13 00:29:54

De la: vaneamarin, la data 2010-08-30 08:00:51

De la: nastasemihail, la data 2010-08-06 14:19:10Totusi sa nu uitam, ce a spus un savant, despre fiintele vazute prin spatiul Terrei. ca sint oameni plecati acum 20-26000 de ani. Deci el stia ca a fost o plecare a oamenilor in acei ani.
Deci aceasta stabilitate a oamenilor in anumite areale, se intersecteaza cu un fenomen practic necunoscut. Parasirea Pamintului de oameni, sau o civilizatie care a disparut din spatiul Terrei.. Personajul respectiv de unde o fi stiut?

Da' dracu stie de unde a stiut acel personaj !? Parerea mea este ca mai bine nu ne intrebam.... .A STIUT SI GATA .

Numai el a spus asta. Cind a fost intrebat ce e cu extraterestrii.
A spus ca sint "oameni ce au parasit Pamintul acum 20-26000 de ani. Si se mai reintorc>
Se numea Einstein.
Dar prea le stia pe toate.
Nu am gasit nici o alta sursa care sa afirme asta.

E ceva cu el, dar nu te poti baza...el nici de univers nu era sigur...

Gindea de unul singur.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

1) Ce au facut stramosii e meritul lor. Conteaza ce face in momentul de fata un popor. Grecii sunt un exemplu foarte buna. Un trecut glorios si u prezent rusinos. Au ajuns sa "cersetori". Au nevoie de super imprumuturi pt ca altfel se duceau de rapa.

2) Asta cu Romania care a fost si o sa devina o mare civilizatie mi se pare tare haios. Poporul roman nu e in stare sa toarne "niste beton" pe care sa circule masinile. Poporul roman traieste printre excremente de caine. Trenurile in Romania parcurg 100 de km in 4 ore.

Iar cu asemenea post -uri se dovedeste ca poporul roman e la fel de "naiv" ca un copil beat de 4 ani.



Daca e cineva care e atat de convins ca poporul roman e atat de extraordinar pun pariu pe orice suma ca peste 5 ani, 10 ani situatia va fi la fel : excremente de caini peste tot, sosele din parti, trenuri de mare viteza etc.

Dumnezeu este ca Viitorul. Nimeni nu poate sti ce ne rezerva VIITORUL si nimeni nu stie ce vrea DUMNEZEU. Dar se gasesc destui smecheri care sa pretinda ca ei stiu si fara sa munceasca se imbogatesc (de obicei idioti care afirmau ca soarele se invarte in jurul pamantului)