Transilvania poate deveni cu timpul teritoriu maghiar?

De la: nastasemihail, la data 2010-05-30 15:12:44

De la: mytcor, la data 2010-05-30 15:08:09

De la: nastasemihail, la data 2010-05-30 14:56:22

De la: herra, la data 2010-05-30 14:52:20

De la: mytcor, la data 2010-05-30 14:35:57

De la: herra, la data 2010-05-30 14:31:55

De la: dumy, la data 2010-05-30 14:25:26mai stie cineva de la ce am plecat? de la transilvania? nu se mai intelege nimic din topicul asta. am o noua intrebare, tot legata de transilvania: cui apartine transilvania de drept, ungurilor sau romanilor? nu mai sariti cu gura la mine ca de ce tin cu aia, de ce ma bag eu. spuneti-va parerea si atat.

pui mic, daca dai o raita pe topicuri si studiezi modul de abordare a userilor, ve-i vedea ca e ceva normal sa mai sarim de la subiect, ce, vrei sa ne apuce plictisul?
esti simpatica cu stilul tau de a te impune.....

...nu dore�ti s�-i devii na��, pe 9 am ?...

mytcor, nasa, e mult spus......eventual s-o ghidez sa nu o boteze vreunul pe aici.....

Deja e botezata....finut.

...finu�� !...nu tu cap, �n�eleg, dar n-ai nici pu�� ?...

ce dracu ai, te-ai excitat?
Eu ma refer la botezul de a rezista la discutii, clampaugule

�i-am comis vreo atrocitate lingvistic�,cumva ?!..

De la: mytcor, la data 2010-05-30 14:35:57

De la: herra, la data 2010-05-30 14:31:55

De la: dumy, la data 2010-05-30 14:25:26mai stie cineva de la ce am plecat? de la transilvania? nu se mai intelege nimic din topicul asta. am o noua intrebare, tot legata de transilvania: cui apartine transilvania de drept, ungurilor sau romanilor? nu mai sariti cu gura la mine ca de ce tin cu aia, de ce ma bag eu. spuneti-va parerea si atat.

pui mic, daca dai o raita pe topicuri si studiezi modul de abordare a userilor, ve-i vedea ca e ceva normal sa mai sarim de la subiect, ce, vrei sa ne apuce plictisul?
esti simpatica cu stilul tau de a te impune.....

...nu dore�ti s�-i devii na��, pe 9 am ?...

ce tot aveti cu nasa, nasul? cine e nas cui?

SpitzeDumy

De la: dumy, la data 2010-05-30 20:15:26

De la: mytcor, la data 2010-05-30 14:35:57

De la: herra, la data 2010-05-30 14:31:55

De la: dumy, la data 2010-05-30 14:25:26mai stie cineva de la ce am plecat? de la transilvania? nu se mai intelege nimic din topicul asta. am o noua intrebare, tot legata de transilvania: cui apartine transilvania de drept, ungurilor sau romanilor? nu mai sariti cu gura la mine ca de ce tin cu aia, de ce ma bag eu. spuneti-va parerea si atat.

pui mic, daca dai o raita pe topicuri si studiezi modul de abordare a userilor, ve-i vedea ca e ceva normal sa mai sarim de la subiect, ce, vrei sa ne apuce plictisul?
esti simpatica cu stilul tau de a te impune.....

...nu dore�ti s�-i devii na��, pe 9 am ?...

ce tot aveti cu nasa, nasul? cine e nas cui?

no hai sa te luminez, ca sa nu o patesti......vezi ce ton arborezi pe aici, ca astia mai noi si nelinistit sunt trecuti putin prin furcile caudine, de ai auzit de ele..... cel care detine furca, se cheama nas.....ai inteles? asa ca, mentine-te simpatica si nu o sa ai nas de genul ala.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

SpitzeDumy

Cand va zbura PORCUL atuncea va fi Transilvania teritoriu urmasilor mancatorilor de carne tinuta sub seaua calului!

De la: dumy, la data 2010-05-31 14:05:53ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

Tocmai ai dat definitia unui forum...normal
Sa stii ca ai mintea limpede....inca.
Vezi ca tulburarea mintii se ia ca orice. contagios.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Binenteles!!!!!!!!!!!!
basescu impostorul ofera celor din UDMR orice numai sa-i voteze ideile tampite!!!
Poate ati constatat ca telul suprem al nelegitimului de la Cotroceni este SA DISTRUGA ROMANIA AIDOMA HOARDELOR BARBARE CARE PUSTIAU ORICE TINUT PRIN CARE TRECEAU, DE RESURSE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Asa ca, cei din UDMR au dat peste ocazia multasteptata de ei de a obtine in sfarsit separatia de Romania. Acesti izolationisti sufereau de mult ca trebuie sa suporte administratia romaneasca, obisnuiti sa asimileze orice alte nationalitati.
LASA CA TRADATORUL BASESCU, SFARTECE-L CIORILE, RUPE TRUPUL PATRIEI SI-SI BATE JOC DE 1. DECEMBRIE. 1918.

De la: dumy, la data 2010-05-31 14:05:53ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

Draga Dumy,trebuie sa te contrazic si sa iti spun ca aceste cuvinte ale tale ...m-au suparat profund. .

Daca nu va convine tara incare v-ati nascut mergeti in tara in care credeti ca va va fi ca o muma!
Eu cand vreau sa fluer

De la: 9am178165, la data 2010-06-01 07:42:36Binenteles!!!!!!!!!!!!
basescu impostorul ofera celor din UDMR orice numai sa-i voteze ideile tampite!!!
Poate ati constatat ca telul suprem al nelegitimului de la Cotroceni este SA DISTRUGA ROMANIA AIDOMA HOARDELOR BARBARE CARE PUSTIAU ORICE TINUT PRIN CARE TRECEAU, DE RESURSE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Asa ca, cei din UDMR au dat peste ocazia multasteptata de ei de a obtine in sfarsit separatia de Romania. Acesti izolationisti sufereau de mult ca trebuie sa suporte administratia romaneasca, obisnuiti sa asimileze orice alte nationalitati.
LASA CA TRADATORUL BASESCU, SFARTECE-L CIORILE, RUPE TRUPUL PATRIEI SI-SI BATE JOC DE 1. DECEMBRIE. 1918.

in sfarsit e cineva de acord cu mine.

SpitzeDumy

De la: vaneamarin, la data 2010-06-01 08:37:11

De la: dumy, la data 2010-05-31 14:05:53ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

Draga Dumy,trebuie sa te contrazic si sa iti spun ca aceste cuvinte ale tale ...m-au suparat profund. .

atunci imi cer scuze, dar si pe mine ma supara faptul ca nimeni nu e de acord cu mine. unii o fac pur si simplu pe desteptii doar ca sa creeze cearta. nu e cazul tau, doar unii.

SpitzeDumy

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 02:44:24

De la: dumy, la data 2010-05-31 14:05:53ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

Tocmai ai dat definitia unui forum...normal
Sa stii ca ai mintea limpede....inca.
Vezi ca tulburarea mintii se ia ca orice. contagios.

pai nu inteleg de ce se supara lumea cand imi dau cu parerea. e una sa contrazici si alta sa sari
fara motiv la cearta.

SpitzeDumy

De la: Denis, la data 2010-06-01 15:32:13Daca nu va convine tara incare v-ati nascut mergeti in tara in care credeti ca va va fi ca o muma!
Eu cand vreau sa fluer

Eu vreau tara tata. Ca sint intarcat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: dumy, la data 2010-06-01 19:54:07

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 02:44:24

De la: dumy, la data 2010-05-31 14:05:53ahamz. mersi. nu e de deschis topic pe politica cu voi. la orice topic raspund ma contrazice cineva apoi se supara tot pe mine.

Tocmai ai dat definitia unui forum...normal
Sa stii ca ai mintea limpede....inca.
Vezi ca tulburarea mintii se ia ca orice. contagios.

pai nu inteleg de ce se supara lumea cand imi dau cu parerea. e una sa contrazici si alta sa sari
fara motiv la cearta.

Cind spui ca Trnsilvani este unguresc, oi vrea sa fii pupata. Si ca tii la unguri mai mult decit la romini. E treab ta, dar pe un forum rominesc....... Daca erai pe unul unguresc, scapai daca mai puteai.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

BOZGORI SUNT NUMITI IN ROMANIA ,BOZGORI SUNT NUMITI SI IN UNGARIA SI BOZGORI VOR FI TOATA VIATA ,ASA ZISII UNGURI DIN ROMANIA

De la: Denis, la data 2010-06-04 08:05:01BOZGORI SUNT NUMITI IN ROMANIA ,BOZGORI SUNT NUMITI SI IN UNGARIA SI BOZGORI VOR FI TOATA VIATA ,ASA ZISII UNGURI DIN ROMANIA

Si de ce tipi?

Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima!

domnu' Denis, ti-ai uitat placutza cu numarul
apropos, bozgor se pare ca vine dintr-o limba de origine slava, bez gorod, ce ar insemna "fara tara".
Asa, ca chestie

De la: Denis, la data 2010-06-04 08:05:01BOZGORI SUNT NUMITI IN ROMANIA ,BOZGORI SUNT NUMITI SI IN UNGARIA SI BOZGORI VOR FI TOATA VIATA ,ASA ZISII UNGURI DIN ROMANIA

Da, asa sunt numiti de sovinii needucati. E exact ca atunci cand nu stii cum sa-i argumentezi unui om ca nu-ti place de el si il potopesti cu injuraturi. Informativ iti spun.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

ptr cel comenteaza cu bozgorii
de unde esti amaratule ?

Domnul BAD eu nu m-am legat de numele dumneavoastra!Pe mine ma cheama DENIS si in C.I.si iti sugerez sa nu te legi de numele meu care este numele meu personal.Este primul si ultimul avertisment pe care il primiti de la mine!

De la: Denis, la data 2010-06-04 08:40:41Domnul BAD eu nu m-am legat de numele dumneavoastra!Pe mine ma cheama DENIS si in C.I.si iti sugerez sa nu te legi de numele meu care este numele meu personal.Este primul si ultimul avertisment pe care il primiti de la mine!

daca te cheama Denis, eu zic sa nu-l lasi sa te astepte!

ah, C.I. inseamna certificatul de inmatriculare, nu?
616

Bad, de cate ori l-ai vazut tu pe 616 sa se supere sau sa rabufneasca? E? Think about it!

Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima!

De la: doruletz, la data 2010-06-04 08:51:56Bad, de cate ori l-ai vazut tu pe 616 sa se supere sau sa rabufneasca? E? Think about it!

de fiecare data cand il salut frumos

De la: bad, la data 2010-06-04 08:53:33

De la: doruletz, la data 2010-06-04 08:51:56Bad, de cate ori l-ai vazut tu pe 616 sa se supere sau sa rabufneasca? E? Think about it!

de fiecare data cand il salut frumos

Si totusi...

Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima!

Pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat �n antichitate centrul politic al Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia. Regatul Dac a fost cucerit �n anul 106 d. Chr. de Imperiul Roman sub conducerea �mp�ratului Traian. �n timpul �mp�ratului Hadrian (117-135), imediat dup� cucerirea Daciei, devenita provincie imperial�, teritoriul actual al Transilvaniei a fost organizat �i inclus �n Dacia Superior.

O nou� organizare teritorial-administrativ� este ini�iat� �ntre anii 158-159 de �mp�ratul Antoninus Pius (138-161). Teritoriul de azi al Transilvaniei a fost inclus �n provinciile Dacia Porolissensis, cu capitala la Porolissum, �i Dacia Apulensis cu capitala la Apulum. A�ez�rile mai importante au fost ridicate la rangul de colonii �i municipii. A�ez�ri importante, colonii sau municipii, au fost Ulpia Traina Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Aquae.

O re�ea important� de drumuri asigura leg�tura �ntre aceste a�ez�ri. Concomitent cu organizarea teritorial-administrativ� �i militar� are loc �i un intens proces de colonizare a Daciei cu cet��eni romani.

Practicarea cre�tinismului �n aceste locuri este atestat� prin m�rturiile scoase la lumin� de cercet�rile arheologice. S� nu uit�m c� apostolul Andrei, �ncepuse cre�tinarea dacilor foarte de timpuriu. Existen�a unei vie�i cre�tine �n epoca postroman� este confirmat� de diverse descoperiri arheologice, printre care se num�r� �i un donarium descoperit la Biertan, cu inscriptia "ego Zenovius votum posui".

O �nflorire deosebit� cunoa�te extrac�ia minereurilor de aur. �n fa�a atacurilor insistente ale carpilor (daci liberi), �i go�ilor, �mp�ratul Aurelian (270-275) decide retragerea administra�iei �i a legiunilor romane la sudul Dun�rii de Jos.

Dup� retragerea aurelian� (271 d. Chr.) a trupelor la sudul Dun�rii de Jos, teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, �ntre secolele III �i X, de go�i, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari �i pecenegi. Popula�ia autohton�, r�mas� dup� retragerea aurelian�, a fost for�at� s� p�r�seasc� ora�ele romane din locurile deschise, retr�g�ndu-se c�tre zonele muntoase, pentru o ap�rare mai bun�. Descoperirile arheologice atest� faptul c�, o vreme, amfiteatrul de la Sarmizegetusa roman� a fost folosit pe post de fort�rea��, av�nd intr�rile baricadate. Unele popoare migratoare, cum este cazul gepizilor, au reu�it s� creeze structuri politice relativ stabile. Determinant� pentru evolu�ia istoric� a Transilvaniei a fost �ns� stabilirea ungurilor �n Panonia, ace�tia avans�nd treptat c�tre interiorul arcului carpatic.

Istoria Transilvaniei �n "mileniul �ntunecat", adic� �n perioada cuprins� �ntre retragerea administra�iei romane (271 d. Chr.) �i �nceputurile evului mediu rom�nesc, �n secolele IX-XII, constituie p�n� �n prezent un obiect de controvers� �ntre istorici, cu conota�ii politice �i na�ionaliste.

Totu�i se poate remarca o profesionalizare �i o debarasare de ideologii na�ionaliste �n discursul istoric rom�nesc despre Transilvania. Istoriografia rom�n� oficioas� sus�ine, �n general, c� dup� retragerea aurelian� o mare parte a popula�iei romanizate a r�mas �n zonele ei de locuire de la nordul Dun�rii de Jos, respectiv pe teritoriul actual al Transilvaniei, f�r� �ns� a exclude deplas�ri limitate �i timpurii, �n ambele sensuri, de la sudul Dun�rii spre nord sau de la nordul Dun�rii spre sud, ale protorom�nilor. Istoriografia central �i vesteuropean� (maghiar�, istorici germani contemporani, specializa�i �n istoria sudesteuropean�) se situeaz�, �n general, pe o pozi�ie divergent�, �ncerc�nd s� probeze c� rom�nii au imigrat de la sudul Dun�rii de Jos �i au p�truns treptat sau fost coloniza�i pe acest teritoriu de c�tre regii arpadieni �ntre secolele X-XIII. Prezumptivele zone balcanice sunt zonele muntoase din Bulgaria, Macedonia, Bosnia de azi cu o serie de toponime con�in�nd etnonimul vlah.

M�rturiile arheologice, toponimele �i hidronimele existente �n Transilvania, tind s� confirme teoriile continuit��ii rom�ne�ti �n Transilvania.


Cronicile maghiare �i anume "Gesta Hungarorum]]" (Cronica Notarului Anonim P. al regelui B�la al II-lea al Ungariei), "Chronicon Hungaricum" (Cronica Ungurilor a lui Simon de K�za, "Descriptio Europae Orientalis" (Descrierea Europei Orientale), "Chronicon Pictum Vindobonense" (Cronica pictat� de la Viena), cronicele slave intitulate Istoriile popoarelor �i cronicile ruse�ti Chronica Nestoris sau Povest vremennych let(Povestea anilor care au trecut), redactate �ntre secolele XII-XIV, atest� pe teritoriul Transilvaniei, al Cri�anei �i �n zonele �nvecinate, spre vest, at�t prezen�a rom�nilor, numi�i "blahi" sau "vlahi", sau dizlocarea lor de c�tre unguri, c�t �i existen�a mai multor forma�iuni statale anterioare �nceputului procesului cuceririi ei de c�tre maghiari.

Anonymus evoc�, printre altele, lupte ale maghiarilor cu �efi locali: Gelou, Glad �i Menu Morout. Referin�ele etnologice ale izvoarelor anterior precizate sunt confirmate �i de dou� documente scrise, emise de regele B�la al IV-lea (1235-1270) �n anii 1256 �i 1262. Ambele izvoare confirm� prezen�a rom�nilor, al�turi de secui, la cump�na secolelor X-XI pe teritoriul Regatului Arpadian, �n calitate de contribuabili la veniturile regale.



Voievodatul Transilvaniei

Ocuparea Transilvaniei a fost ini�iat� spre mijlocul secolului X de dou� triburi maghiare conduse de Gyula �i Kende, care au avansat dinspre vest pe v�ile r�urilor Mure� �i Some�. Procesul ocup�rii integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia �n ultima treime a secolului al XII-lea, �n perioada guvern�rii regelui B�la al III-lea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpa�ilor Meridionali. Cu toate acestea, mai ales �n "��rile" rom�nilor, autoritatea regalit��ii maghiare a �nceput s� fie resim�it� abia dup� secolul XIV. Cucerirea s-a consumat in trei sau patru etape principale, prin avansarea treptat�, dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei, a fortifica�iilor de grani��. Aceste �nt�rituri, "indagines", "gyep�" sau "presaka", erau zone �mp�durite l�sate �n paragin�, prev�zute cu locuri supravegheate de trecere, denumite "porta", "clusa" sau "kapu", fiind ap�rate de grupuri militare, amintite �n izvoarele scrise timpurii maghiare sub numele "speculatores", "sagitarius" sau "�r�k". Teritoriul din fa�a acestor sisteme fortificate a fost denumit, �n mod corespunz�tor, "terra ultrasilva".

�n cel mai timpuriu document scris maghiar cu referire la Transilvania, un act de danie al regelui G�za I al Ungariei (1074-1077), emis �n anul 1075 �n beneficiul m�n�stirii Sf. Benedict, teritoriul de referin�� apare sub numele de" Terra ultra silvam" ("�ara de dincolo de p�dure"). �n actul de danie din anul 1138 emis �n beneficiul m�n�stirii Dumis, regele B�la al II-lea al Ungariei (1131-1141), denumeste teritoriul �n cauz� "in ultrasivanis partibus".

�n paralel cu ocuparea s-a desf�urat, �ntre secolele XI-XIII, �i un amplu proces de colonizare a Transilvaniei. Greut��ile cuceririi au fost nenum�rate, �n principal datorit� �mpotrivirii rom�nilor autohtoni �i a lipsei oamenilor necesari administra�iei �i armatei, astfel �nc�t regii maghiari s-au v�zut nevoi�i s� colonizeze aici popoare europene precum sa�ii, secuii sau Cavalerii teutoni. Astfel, al�turi de unguri un rol important �n ocuparea Transilvaniei l-au jucat secuii �i, �ncep�nd cu mijlocul secolului al XII-lea, �n perioada guvern�rii regelui G�za al II-lea al Ungariei (1141-1162), diverse popula�ii - germani, valoni �i francezi- provenite din teritoriile aflate la st�nga Rinului de Mijloc, din Imperiul German, cunoscute ulterior sub numele generic de sa�i.

Concomitent cu aceste procese, regii maghiari au procedat la organizarea unor structuri proprii, laice �i ecleziastice, pe teritoriul Transilvaniei. �n anul 1111 apare evocat primul demnitar laic, un anume "Mercurius princeps Ultrasilvanus" c�t �i primul episcop catolic al Transilvaniei, "Simion Ultrasivanus", cu re�edin�a �n cetatea de la B�lgrad (Bellegrad), azi Alba Iulia, evocat �ntr-un document din anul 1111, emis de regele Coloman (1095-1116). Organizarea teritorial-administrativ� �i ecleziastic� a Transilvaniei debuteaz� probabil �n secolul al XI-lea, �n teritoriile deja anexate statului maghiar situate �n vestul provinciei. Din prima treime a secolului al XI-lea dateaz� prima biseric� catolic� din Alba Iulia, cel mai vechi monument sacral maghiar din Transilvania. Cele mai timpurii atest�ri documentare ale primelor comitate maghiare din Transilvania �i anume cele cu sediul �n cet��ile regale Alba, Turda, Cluj �i D�b�ca dateaz� �ns� abia din secolul al XII-lea. Spre mijocul secolului al XII-lea, teritoriul Transilvaniei era reorganizat sub forma unui voievodat, probabil renun��ndu-se la principat sub presiunea tradi�iei rom�ne�ti, fiind compus din mai multe comitate regale. �n anul 1174 este evocat nominal primul voievod al Transilvaniei, "Leustachius Voyvoda", probabil identic cu Leustachius R�t�t, comite de D�b�ca (Dob�ca), atestat �n anul 1164.

�n direct� leg�tur� cu pericolul reprezentat de incursiunile repetate ale cumanilor �n Transilvania �i urm�rind s� diminueze presiunile exercitate dinspre nord asupra Imperiului Latin (1204-1261) de al II-lea �arat Bulgar cu sprijinul cumanilor, regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) a�eaz� �n �ara B�rsei la 1211 ordinului Cavalerilor Teutoni (Deutscher Orden sau Deutscher Ritterorden). Centrul comendurii ordinului teuton �n Transilvania s-a aflat �n cetatea Feldioara. Urm�rind interese strategii proprii �i anume crearea unui stat cruciat "pro defensio Christianitatis" (pentru ap�rarea cre�tin�t��ii) supus autorit��ii Curiei Papale, ordinul teuton a intrat �n conflict cu coroana maghiar�, cavalerii fiind expulza�i din Transilvania �n anul 1225.

�n prima treime a secolului al XIII-lea, �n anul 1224, sa�ii dob�ndesc prin "Andreanum", o important� diplom� de privilegii conferit� de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare teritorial-administrativ� �i ecleziastic� proprie pe teritoriul Comitatului Sibiului (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, a fost compus din �apte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat �i denumirea �apte Scaune (Sieben St�hle). Sa�ii din �ara B�rsei �i cei din nord-estul Transilvaniei au fost organiza�i �n cadrul districtelor regale ale Bra�ovului �i Bistri�ei. �ntre 1325 �i 1329 sistemul administrativ �i juridic al Comitatului Sibiului va fi reorganizat. �ncep�nd cu anul 1486 adun�rile generale ale ob�tii sasilor vor fi desemnate sub numele Universitatea Natiunii Sasilor (Universitas Saxonum sau s�chsische Nationsuniversit�t). Secuii vor beneficia �i ei, �n cursul secolului al XIV-lea, pe teritoriul lor de locuire (Sz�kelyf�ld), �n estul �i sud-estul Transilvaniei, de o organizare teritorial-administrativ� sc�unal� �i de privilegii similare. Din cele �apte unit��i teritorial-administrative secuie�ti originare (Universitas Siculorum septem sedium Siculicalium), formate �n secolele XIII-XIV, se vor constitui �n secolul al XVI-lea, prin diviziuni teritoriale, un num�r total de 12 scaune secuie�ti.

Popula�ia rom�neasc�, organizat� potrivit dreptului cutumiar (jus valachicus) �n ob�ti s�te�ti �i uniuni de ob�ti, conduse de cnezi sau de voievozi, era organizat� �n interiorul unor "��ri" (terrae). Autonomiile locale ale acestor "��ri" rom�ne�ti, situate �n zonele periferice ale Transilvaniei (�ara F�g�ra�ului, �ara Amla�ului, �ara Ha�egului, �ara Maramure�ului, �ara L�pu�ului), tolerate, �n parte, de autorit��ile statului maghiar, �nceteaz� o dat� cu dispari�ia dinastiei arpadiene (1301). �n secolele XIV-XV, "��rile" vor fi reorganizate sub forma unor districte rom�ne�ti ("districtus volachales" sau "districtus valachorum"), conduse de demnitari maghiari numi�i de coroan�. Sunt cunoscute un num�r de aproximativ 60 districte rom�ne�ti. Supus� restric�iilor �i, �n perioada angevin�, persecu�iilor a fost �i biserica ortodox� a rom�nilor din Transilvania. Deja �n primii ani ai secolului al XIII-lea, �n contextul evenimentelor prilejuite de Cruciada a IV-a (1202-1204), izvoarele scrise maghiare relateaz� �n anii 1204, 1205 �i 1223 despre starea deplorabil� �n care se aflau unele m�n�stiri "grece�ti" (ortodoxe) din Regatul Ungariei, c�t �i despre m�suri abuzive �ndreptate �mpotriva autorit��ii juridice a acestei biserici.

Eforturile statului maghiar de organizare politic�, teritorial-administrativ� �i de colonizare a Transilvaniei au �nregistrat un recul semnificativ �n timpul marii invazii mongole din prim�vara anului 1241. Izvoarele istorice scrise contemporane ofer� la mijlocul secolului al XIII-lea imaginea unei Transilvanii pustiite. Imediat dup� retragerea trupelor mongole �n anul 1242, regele B�la al IV-lea ini�iaz� un vast program de refacere a regatului �i, �n special, a Transilvaniei. A�ezarea unor noi hospites (coloni�ti), dota�i cu privilegii deosebite, sustinerea comer�ului, dezvoltarea primelor ora�e (Sibiu, Cluj, Bra�ov, Bistri�a �i Sighi�oara), construc�ia unor noi cet��i de piatr� sunt doar c�teva dintre m�surile ini�iate de regalitate.

Pe fondul acestui viguros proces de reconstruc�ie a Regatului Ungariei se fac resim�ite, �ncep�nd cu a doua jum�tate a veacului al XIII-lea, tendin�e centrifuge �n r�ndul marii nobilimi maghiare �i, �n special, a voievozilor Transilvaniei. �n timpul voievodului Transilvaniei Roland Bor�a (1282-1294) �i a urma�ului s�u Ladislau K�n al II-lea (1294-1315), st�rile au instaurat un regim congrega�ional, care apare �n izvoare sub denumirea "regnum Transilvanum", autonom fa�� de Regatul Ungariei. Aceste evenimente vor conduce la subminarea grav� a autorit��ii centrale, afectat� �i de disputele dinastice, care va fi restaurat� abia �n timpul guvern�rii regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342).

�ncep�nd cu sf�r�itul secolului al XIII-lea si, mai ales, �n secolele XIV-XV grupurile privilegiate ale societ��ii transilvane, nobilii maghiari, sa�ii �i secuii se constuite treptat �n st�ri. Datorit� structurii prevalent etnice a st�rilor, ele vor fi denumite oficial pe la 1500 "nationes" (na�iuni). Membrii st�rilor, organiza�i �n congrega�ii sau universit��i (congregationes, universitas), au participat la exercitarea puterii politice �n Transilvania. Ultima participare a elitei politice a rom�nilor la o congrega�ie a st�rilor transilvane este amintit� �n anul 1355. Dou� documente emise de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) �n anul 1366 atest� agravarea condi�iei politice, juridice �i religioase a popula�iei rom�ne�ti din Transilvania.

�ncep�nd cu anul 1375 �i continu�nd cu raidurile din 1419, 1420, 1425, 1428 �i 1431 Transilvania este confruntat� acut cu pericolul otoman. La solicitarea regelui Sigismund de Luxemburg (1384-1437) o parte a iob�gimii transilv�nene, scutit� p�na atunci de efortul militar, este obligat� �ncep�nd din anul 1397 s� participe la oaste. �nfr�ngerea s�rbilor la Kosovopolje �n anul 1389 �i moartea voievodului Mircea cel B�tr�n (1386-1418) al ��rii Rom�ne�ti au �nl�turat �i ultimele obstacole majore �n calea Imperiului Otoman spre Transilvania �i centrul Europei. Un rol major �n oprirea temporar� a pericolului turcesc l-a jucat Iancu de Hunedoara (1407-1456), voievod al Transilvaniei (1446-1456) �i guvernator al Ungariei (1446-1453). Complementar� efortului s�u militar a fost str�dania sa de o spori gradul de autonomie al Voievodatului Transilvaniei fa�� de Regatul Ungariei. Politica lui Iancu de Hunedoara fa�� de turci va fi continuat� de fiul s�u, regele Matei Corvin al Ungariei (1458-1490). �n fa�a pericolului otoman, Transilvania �i Moldova lui �tefan cel Mare se sprijin� reciproc. �n anul 1489, Matia d�ruie�te lui �tefan cel Mare, �n semn de recunoa�tere a meritelor sale, castelul Ciceu, cu 60 sate, �i Cetatea de Balt�, cu 7 sate.

�n aceast� perioad�, Transilvania a fost zguduit� de mai multe misc�ri sociale. R�scoala de la Bob�lna (1437-1438) �n majoritate pornit� de c�tre ��ranii rom�ni dar c�rora li s-a al�turat �i un numar relativ mic de ��rani maghiari (num�r dat de propor�iile iob�giei). Cauza principal� a r�scoalei a constituit-o nerespectarea dreptului de str�mutare de pe o mo�ie pe alta, a dreptului de mo�tenire a iobagului, �i a dijmei episcopale. �n urma r�scoalei s-a semnat actul constitutiv al uniunii "Unio Trium Nationum" uniune �ndreptat� �mpotriva ��ranilor rom�ni din Transilvania, rom�nii fiind considera�i na�iune tolerat� �i care a func�ionat �ntr-o form� sau alta p�n� la 1 decembrie 1918. Un impact masiv asupra societ��ii transilv�nene l-a avut �i r�scoala condus� de secuiul Gheorghe Doja (D�zsa Gy�rgy) din anul 1514.

Decesul prematur al regelui Matei Corvin, marea r�scoala t�r�neasc� de la �nceputul secolului al XVI-lea �i ofensiva militar� masiv� a Imperiului Otoman spre centrul Europei, exprimat� prin victoriile �nregistrate de turci la Belgrad (1521), Petrovaradin (1526) �i la Moh�cs (29 august 1526) au accentuat criza societ��ii maghiare. Aceast� criz� s-a r�sfr�nt �i asupra Transilvaniei. Disputele privind succesiunea dinastic� �i dubla alegere pe tronul Ungariei, a voievodului Transilvaniei Ioan Z�polya (1526-1540) si a lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1540) au facilitat interven�ia turcilor. Ungaria de Est �i Transilvania erau guvernate de Z�polya, iar Ungaria Central� �i de Vest (la vestul Dun�rii) erau conduse de Ferdinand. P�r�ile care �i sus�ineau s-au angajat �n confrunt�ri militare, aplanate abia la 24 februarie 1538 prin pacea de la Oradea. Prin hot�r�rea Dietei de la Debre�in din 18 octombrie 1541, reprezentan�ii celor trei na�iuni privilegiate ale Transilvaniei jur� credin�� lui Ioan Sigismund, descendentul dinastiei Z�polya, �i recunosc suzeranitatea �naltei Por�i asupra Transilvaniei. Acest acord, urmat de alte hot�r�ri ale Dietei, pune bazele Principatului Transilvaniei. Primul principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund (1542-1571).


Principatul Transilvaniei


Transilvania, 1635�n 1541, Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care pl�tea totu�i un dar de complezen�� ("munus honorarium") Por�ii Otomane, �n valoare de 10.000 de duca�i anual. �n aceast� calitate, a participat ca �ar� beligerant� �n cadrul r�zboiului de 30 de ani �i a �ncheiat o serie de tratate cu ��ri europene, inclusiv Imperiul Otoman, de pe o pozi�ie de egalitate. Trebuie subliniat faptul c� Principatul nu includea Banatul (aflat sub st�p�nire turceasc�) �i nici Bihorul (unde se instaurase Pa�al�cul de Oradea). �n aceste circumstan�e istorice, �n anul 1542, sa�ii, prin Johannes Honterus �i, ulterior, o parte a popula�iei maghiare din Transilvania ader� la Reform�. �n anul 1599 Mihai Viteazul ocup� temporar Transilvania �i o supune autorit��ii sale. Totodat�, adopt� c�teva m�suri menite a u�ura situa�ia rom�nilor din principat. Situa�ia politic� �ncordat� precum �i r�zboaiele dese l-au �mpiedicat pe voievodul rom�n s� realizeze o unificare de durat� a acestei provincii cu Moldova �i �ara Rom�neasc�. Transilvania a devenit mai apoi leag�nul partidului na�ionalist ungar, care lupta �mpotriva �mp�ratului Romano-German Ferdinand I de Habsburg.

Transilvania intr� �n componen�a Imperiului Austriac, ca principat autonom, la sf�r�itul secolului XVII. �n anul 1685 trupele Imperiului Austriac intr� pe teritoriul Transilvaniei, iar �n anul 1699, prin Tratatul de la Karlowitz (azi Sremski Karlovci, �n Serbia), Imperiul Otoman cedeaz� Austriei: Ungaria, Transilvania, Croa�ia �i Slavonia. Banatul Timi�oarei r�m�nea �n componen�a Imperiului Otoman. Banatul a fost anexat de c�tre Imperiul Austriac �n anul 1718 prin Tratatul de la Passarowitz (azi Pozarevac, �n Serbia).

La 7 octombrie 1698 sinodul de la Alba Iulia a decis unirea rom�nilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt care a deschis calea emancip�rii lor culturale. Drepturile politice promise nu au fost �ns� acordate. Episcopul Inocen�iu Micu-Klein a stabilit re�edin�a Bisericii Rom�ne Unite la Blaj �i a transformat acest ora� �ntr-un centru de spiritualitate rom�neasc�. Tot el a pus bazele mi�c�rii �coala Ardelean�.

�n ciuda sinodului Unirii cu Biserica Romei, anumite comunit��i, �n special din sudul Transilvaniei, nu au acceptat unirea (deja �n anul 1701 au fost transmise �mp�ratului austriac proteste ale locuitorilor din zona Bra�ovului) sau au retractat la mijlocul sec. al XVIII-lea actul Unirii, ca urmare a ac�iunilor ini�iate de mitropolitul s�rb de la Sremski Karlovci �i puse �n practic� de c�lug�rii ortodoc�i intra�i sub ascultarea sa (sunt cunoscute �n special numele lui Sofronie de la Cioara �i Visarion Sarai, s�rb din Banat, ambii canoniza�i de c�tre Biserica Ortodox� Rom�n�). De asemenea, Mitropolia ��rii Rom�ne�ti a sprijinit comunit��ile ortodoxe din Transilvania. �n general rom�nii din sudul Transilvaniei, Banat �i Cri�ana au r�mas �n majoritate fideli Bisericii Ortodoxe, �n timp ce �n Maramure�, S�tmar �i nordul Transilvaniei majoritatea rom�nilor au acceptat unirea cu Roma.

Dup� eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turceasc�, Curtea de la Viena a decis repopularea unor �inuturi devenite rar populate �n cei aproximativ 150 de ani trecu�i dup� 1526. �n regiunile Satu Mare �i Banat au fost adu�i coloni�ti �vabi, �i au fost admi�i �n Ardeal �ntre 350-400.000 de rom�ni din Moldova �i Muntenia care au trecut Carpa�ii din cauza exploat�rii fanariote.[1]

Bazele legale pentru aceste m�suri au fost adoptate de Dieta maghiar� de la Bratislava �i consfin�ite prin semn�tura regelui.

Legea nr. XXVI din 1687 despre naturalizarea str�inilor
Legea nr. XVIII din 1723. despre repopularea pustiilor: �Maiestatea Sa preasf�nt� va avea bun�voin�a s� permite ca orice om liber s� fie invitat �n �ar�, s� beneficieze timp de �ase ani de scutire de toate taxele, �i acest drept de libertate va fi anun�at �n toat� �ara.�
Legea nr. CIII din 1723. despre repopularea ��rii
Legea nr. CXVII din 1723 despre aducerea �n �ar� a diver�i me�te�ugari.
Administra�ia austriac� realizeaz� primele m�suri de recenzare a popula�iei de pe teritoriul Transilvaniei. Conform estim�rilor f�cute �n anii 1712 �i 1713 de Verwaltungsgericht � autoritatea administrativ� austriac� � reparti�ia pe etnii a popula�iei din Transilvania este urm�toarea: unguri 47%, rom�ni 34%, germani (sa�i �i �vabi) 19%.[1]


Unirea Transilvaniei cu Rom�nia
La �ncheierea Primului R�zboi Mondial, �n contextul pr�bu�irii Dublei Monarhii, Ungaria �i proclam� independen�a, incluz�nd �n teritoriul s�u �i Transilvania. �n aceste condi�ii, frunta�ii Partidului Na�ional Rom�n �i rom�nii din partidul Social Democrat �nfiin�eaz� Consiliul Na�ional Rom�n la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie, la Belgrad, guvernul Ungariei semneaz� armisti�iul cu Antanta, fix�nd o linie de demarca�ie, care l�sa sub controlul Ungariei nordul �i centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. �n aceste condi�ii, rom�nii organizeaz� la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Na�ional� la Alba Iulia la care desemneaz� 1228 delega�i. Adunarea Na�ional� hot�r�te unirea cu Rom�nia a teritoriilor locuite de rom�ni.Dup� unirea din 1918 cu Rom�nia, timp de un an �i jum�tate, Transilvania r�m�ne autonom� �n cadrul statului roman, fiind condus� de un Consiliu Dirigent.


Adunarea Na�ional� de la Alba IuliaHot�r�rea Adun�rii este transmis� Regelui Ferdinand care la data de 11/24 decembrie sanc�ioneaz� unirea cu Rom�nia a "�inuturilor cuprinse �n hot�r�rea Adun�rii Na�ionale de la Alba Iulia." Cu toate acestea, autorit��ile rom�ne nu exercit� controlul asupra tuturor teritoriilor respective. Armata rom�n� se oprise pe linia Mure�ului, iar la nord de aceasta nici Consiliul Dirigent, nici cu at�t mai pu�in Regatul Rom�niei nu exercitau o autoritate efectiv�. Puterile Antantei ordonaser� �ncetarea oric�ror opera�iuni militare �n vederea negocierii p�cii cu Ungaria.

�ntre timp, la data de 21 martie 1919 puterea �n Ungaria este preluat� de comuni�ti, care proclam� Republica Sovietic� condus� de B�la Kun. For�ele comuniste maghiare au atacat at�t noul stat cehoslovac c�t �i trupele rom�ne din Transilvania �n speran�a de a face jonc�iunea cu trupele sovietice care, la r�ndul lor au atacat �n Basarabia �i Ucraina. �n luna iulie 1919 armata rom�n� a pornit ofensiva contra for�elor maghiare, iar la data de 3 august 1919 a ocupat Budapesta. Armata rom�n� s-a retras din Budapesta �n luna octombrie a anului 1919.

Prin tratatul de la Trianon de la data de 4 iunie 1920 se stabile�te frontiera �ntre Regatul Rom�niei �i Regatul Ungariei. Frontiera din nord, cu Cehoslovacia �i Polonia �i �n sud-vest cu Iugoslavia se stabile�te la 10 august 1920 prin Tratatul de la Sèvres. Acest din urm� tratat a fost deosebit de dureros pentru Rom�nia deoarece a impus abandonarea unor rom�ni din Maramure�ul istoric �i din Banat, �ns� Puterile Antantei au insistat pentru �ncheierea sa deoarece fixa frontierele �ntre state devenite aliate dup� �ncheierea Primului R�zboi Mondial.

�ntre cele dou� r�zboaie Ungaria a dus o lupt� sus�inut� pentru repararea "nedrept��ii istorice" de la Trianon. Dup� cum spunea conduc�torul statului maghiar �ntre cele dou� r�zboaie mondiale, amiralul Miklos Horthy, "Inamicul num�rul unu al Ungariei este Rom�nia, pentru ca cele mai mari preten�ii teritoriale sunt �mpotriva ei". �n aceste condi�ii statele succesoare ale Dublei Monarhii au �ncercat s� organizeze alian�e capabile s� lupte contra revizuirii tratatelor de pace. Dintre acestea cea mai durabil� a fost Mica Antant�, alian�� �ntre Rom�nia, Cehoslovacia �i Iugoslavia. Cu toate acestea limitele sistemului de la Versailles au devenit v�dite �n anii 1930 c�nd Hitler a devenit liderul statului german, proclam�nd ca obiectiv principal revizuirea Tratatului de la Versailles, iar sl�biciunea militar� Fran�ei �i Marii Britanii a devenit evident�. Acordul de la M�nchen din 1938 prin care Reichul a �ncorporat regiunea sudet� din Cehia �i destr�marea Cehoslovaciei �n anul 1939 au marcat sf�r�itul Micii Antante.

�n anul 1940, �n contextul ascensiunii Germaniei naziste �i al izol�rii Rom�niei ca urmare a pr�bu�irii sistemului s�u de alian�e (capitularea Fran�ei �i izolarea Marii Britanii), Ungaria solicit� revizuirea frontierei de dup� primul r�zboi mondial. Regele Carol al II-lea �i guvernul Gigurtu au acceptat principiul discu�iilor �ns� tratativele de la Turnu Severin din vara anului 1940 nu au dus la nici un rezultat. �n aceste condi�ii, mini�trii de externe ai Reichului �i ai Italiei, Joachim von Ribbentropp �i Galeazzo Ciano au convocat la Viena la data de 30 august 1940 pe mini�trii de externe ai Rom�niei �i Ungariei �i au impus un acord care prevedea trecerea unui teritoriu de 43.492 de kilometri p�tra�i �n componen�a Ungariei, teritoriu cunoscut �i sub numele de Transilvania de Nord. Acordul, numit �n istoriografia rom�n� Dictatul de la Viena, iar �n cea maghiar� "Al doilea arbitraj de la Viena" (primul fiind cel prin care Ungaria a anexat �n 1939 teritorii din sudul Slovaciei), prevedea anexarea de c�tre Ungaria a teritoriului actualelor jude�e Satu-Mare, S�laj, Maramure�, Bistri�a-N�s�ud, Harghita, Covasna (cea mai mare parte), Mure� (par�ial), Cluj (cea mai mare parte), Bihor �i parte din jude�ul Arad. Sudul Transilvaniei (jude�ele Bra�ov, Sibiu, Alba, Hunedoara, p�r�i din jude�ele Cluj, Arad �i Mure�) �i Banatul (jude�ele Timi� �i Cara�-Severin) au r�mas �n componen�a Regatului Rom�niei.

Hot�r�rea a nemul�umit ambele state, at�t Rom�nia dar �i Ungaria care se a�teptase la o restabilire a frontierei de dinainte de 1918 dintre Rom�nia �i Austro-Ungaria.

Prin articolul 19 al Conven�iei de armisti�iu semnat� de Rom�nia cu Puterile Aliate �n cel de-al doilea r�zboi mondial la data de 12 septembrie 1944, dup� lovitura de palat condus� de regele Mihai de la 23 august 1944, se prevedea ca statele aliate "sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei), s� fie restituit� Rom�niei, cu condi�ia confirm�rii prin Tratatul de Pace". Statul sovietic urm�rea la r�ndul s�u s� utilizeze problema Transilvaniei �n rela�iile politice dintre Rom�nia �i Ungaria �n perioada postbelic�. Semnificativ este faptul c�, de�i armata rom�n� a participat la luptele din nordul Transilvaniei, armata sovietic� nu a permis revenirea autorit��ilor civile rom�ne �n teritoriul cedat la Viena p�n� la data de 6 martie 1945 c�nd la Bucure�ti a fost instalat guvernul dominat de comuni�ti condus de dr. Petru Groza.

�n perioada dintre 1945-1947, p�n� la �ncheierea tratatelor de pace dintre Alia�i �i Rom�nia �i Ungaria (ambele au avut statut de ��ri �nvinse �n cel de-al doilea r�zboi mondial), au existat demersuri ale Ungariei de a p�stra chiar �i o mic� parte a teritoriului dob�ndit �n 1940 (fiind vizat� �n special zona actualului jude� Satu-Mare). Cu toate acestea tratatele de pace de la Paris, din 1947 consacr� revenirea la frontiera dintre Rom�nia �i Ungaria existent� la data de 1 ianuarie 1938 (cea stabilit� prin Tratatul de la Trianon) �i nulitatea dictatului de la Viena.

vai, cu referatul asta chiar am inteles. eu nu am vrut sa fac din topicul asta un subiect de cearta, cine e mai tare ungurul sau maghiarul? am vrut sa vad parerea voastra in legatura cu relatia asta dintre aceste tari. si sa nu jignim nici pe unii nici pe altii ca pe acest forum sunt sigura ca sunt si unii din cluj.

SpitzeDumy

De la: dumy, la data 2010-06-04 18:01:48vai, cu referatul asta chiar am inteles. eu nu am vrut sa fac din topicul asta un subiect de cearta, cine e mai tare ungurul sau maghiarul? am vrut sa vad parerea voastra in legatura cu relatia asta dintre aceste tari. si sa nu jignim nici pe unii nici pe altii ca pe acest forum sunt sigura ca sunt si unii din cluj.

am vorbit eu. cred ca nu s-a inteles nimic.

SpitzeDumy

De la: Denis, la data 2010-06-04 16:57:09Pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat �n antichitate centrul politic al Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia. Regatul Dac a fost cucerit �n anul 106 d. Chr. de Imperiul Roman sub conducerea �mp�ratului Traian. �n timpul �mp�ratului Hadrian (117-135), imediat dup� cucerirea Daciei, devenita provincie imperial�, teritoriul actual al Transilvaniei a fost organizat �i inclus �n Dacia Superior.

O nou� organizare teritorial-administrativ� este ini�iat� �ntre anii 158-159 de �mp�ratul Antoninus Pius (138-161). Teritoriul de azi al Transilvaniei a fost inclus �n provinciile Dacia Porolissensis, cu capitala la Porolissum, �i Dacia Apulensis cu capitala la Apulum. A�ez�rile mai importante au fost ridicate la rangul de colonii �i municipii. A�ez�ri importante, colonii sau municipii, au fost Ulpia Traina Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Aquae.

O re�ea important� de drumuri asigura leg�tura �ntre aceste a�ez�ri. Concomitent cu organizarea teritorial-administrativ� �i militar� are loc �i un intens proces de colonizare a Daciei cu cet��eni romani.

Practicarea cre�tinismului �n aceste locuri este atestat� prin m�rturiile scoase la lumin� de cercet�rile arheologice. S� nu uit�m c� apostolul Andrei, �ncepuse cre�tinarea dacilor foarte de timpuriu. Existen�a unei vie�i cre�tine �n epoca postroman� este confirmat� de diverse descoperiri arheologice, printre care se num�r� �i un donarium descoperit la Biertan, cu inscriptia "ego Zenovius votum posui".

O �nflorire deosebit� cunoa�te extrac�ia minereurilor de aur. �n fa�a atacurilor insistente ale carpilor (daci liberi), �i go�ilor, �mp�ratul Aurelian (270-275) decide retragerea administra�iei �i a legiunilor romane la sudul Dun�rii de Jos.

Dup� retragerea aurelian� (271 d. Chr.) a trupelor la sudul Dun�rii de Jos, teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, �ntre secolele III �i X, de go�i, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari �i pecenegi. Popula�ia autohton�, r�mas� dup� retragerea aurelian�, a fost for�at� s� p�r�seasc� ora�ele romane din locurile deschise, retr�g�ndu-se c�tre zonele muntoase, pentru o ap�rare mai bun�. Descoperirile arheologice atest� faptul c�, o vreme, amfiteatrul de la Sarmizegetusa roman� a fost folosit pe post de fort�rea��, av�nd intr�rile baricadate. Unele popoare migratoare, cum este cazul gepizilor, au reu�it s� creeze structuri politice relativ stabile. Determinant� pentru evolu�ia istoric� a Transilvaniei a fost �ns� stabilirea ungurilor �n Panonia, ace�tia avans�nd treptat c�tre interiorul arcului carpatic.

Istoria Transilvaniei �n "mileniul �ntunecat", adic� �n perioada cuprins� �ntre retragerea administra�iei romane (271 d. Chr.) �i �nceputurile evului mediu rom�nesc, �n secolele IX-XII, constituie p�n� �n prezent un obiect de controvers� �ntre istorici, cu conota�ii politice �i na�ionaliste.

Totu�i se poate remarca o profesionalizare �i o debarasare de ideologii na�ionaliste �n discursul istoric rom�nesc despre Transilvania. Istoriografia rom�n� oficioas� sus�ine, �n general, c� dup� retragerea aurelian� o mare parte a popula�iei romanizate a r�mas �n zonele ei de locuire de la nordul Dun�rii de Jos, respectiv pe teritoriul actual al Transilvaniei, f�r� �ns� a exclude deplas�ri limitate �i timpurii, �n ambele sensuri, de la sudul Dun�rii spre nord sau de la nordul Dun�rii spre sud, ale protorom�nilor. Istoriografia central �i vesteuropean� (maghiar�, istorici germani contemporani, specializa�i �n istoria sudesteuropean�) se situeaz�, �n general, pe o pozi�ie divergent�, �ncerc�nd s� probeze c� rom�nii au imigrat de la sudul Dun�rii de Jos �i au p�truns treptat sau fost coloniza�i pe acest teritoriu de c�tre regii arpadieni �ntre secolele X-XIII. Prezumptivele zone balcanice sunt zonele muntoase din Bulgaria, Macedonia, Bosnia de azi cu o serie de toponime con�in�nd etnonimul vlah.

M�rturiile arheologice, toponimele �i hidronimele existente �n Transilvania, tind s� confirme teoriile continuit��ii rom�ne�ti �n Transilvania.


Cronicile maghiare �i anume "Gesta Hungarorum]]" (Cronica Notarului Anonim P. al regelui B�la al II-lea al Ungariei), "Chronicon Hungaricum" (Cronica Ungurilor a lui Simon de K�za, "Descriptio Europae Orientalis" (Descrierea Europei Orientale), "Chronicon Pictum Vindobonense" (Cronica pictat� de la Viena), cronicele slave intitulate Istoriile popoarelor �i cronicile ruse�ti Chronica Nestoris sau Povest vremennych let(Povestea anilor care au trecut), redactate �ntre secolele XII-XIV, atest� pe teritoriul Transilvaniei, al Cri�anei �i �n zonele �nvecinate, spre vest, at�t prezen�a rom�nilor, numi�i "blahi" sau "vlahi", sau dizlocarea lor de c�tre unguri, c�t �i existen�a mai multor forma�iuni statale anterioare �nceputului procesului cuceririi ei de c�tre maghiari.

Anonymus evoc�, printre altele, lupte ale maghiarilor cu �efi locali: Gelou, Glad �i Menu Morout. Referin�ele etnologice ale izvoarelor anterior precizate sunt confirmate �i de dou� documente scrise, emise de regele B�la al IV-lea (1235-1270) �n anii 1256 �i 1262. Ambele izvoare confirm� prezen�a rom�nilor, al�turi de secui, la cump�na secolelor X-XI pe teritoriul Regatului Arpadian, �n calitate de contribuabili la veniturile regale.



Voievodatul Transilvaniei

Ocuparea Transilvaniei a fost ini�iat� spre mijlocul secolului X de dou� triburi maghiare conduse de Gyula �i Kende, care au avansat dinspre vest pe v�ile r�urilor Mure� �i Some�. Procesul ocup�rii integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia �n ultima treime a secolului al XII-lea, �n perioada guvern�rii regelui B�la al III-lea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpa�ilor Meridionali. Cu toate acestea, mai ales �n "��rile" rom�nilor, autoritatea regalit��ii maghiare a �nceput s� fie resim�it� abia dup� secolul XIV. Cucerirea s-a consumat in trei sau patru etape principale, prin avansarea treptat�, dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei, a fortifica�iilor de grani��. Aceste �nt�rituri, "indagines", "gyep�" sau "presaka", erau zone �mp�durite l�sate �n paragin�, prev�zute cu locuri supravegheate de trecere, denumite "porta", "clusa" sau "kapu", fiind ap�rate de grupuri militare, amintite �n izvoarele scrise timpurii maghiare sub numele "speculatores", "sagitarius" sau "�r�k". Teritoriul din fa�a acestor sisteme fortificate a fost denumit, �n mod corespunz�tor, "terra ultrasilva".

�n cel mai timpuriu document scris maghiar cu referire la Transilvania, un act de danie al regelui G�za I al Ungariei (1074-1077), emis �n anul 1075 �n beneficiul m�n�stirii Sf. Benedict, teritoriul de referin�� apare sub numele de" Terra ultra silvam" ("�ara de dincolo de p�dure"). �n actul de danie din anul 1138 emis �n beneficiul m�n�stirii Dumis, regele B�la al II-lea al Ungariei (1131-1141), denumeste teritoriul �n cauz� "in ultrasivanis partibus".

�n paralel cu ocuparea s-a desf�urat, �ntre secolele XI-XIII, �i un amplu proces de colonizare a Transilvaniei. Greut��ile cuceririi au fost nenum�rate, �n principal datorit� �mpotrivirii rom�nilor autohtoni �i a lipsei oamenilor necesari administra�iei �i armatei, astfel �nc�t regii maghiari s-au v�zut nevoi�i s� colonizeze aici popoare europene precum sa�ii, secuii sau Cavalerii teutoni. Astfel, al�turi de unguri un rol important �n ocuparea Transilvaniei l-au jucat secuii �i, �ncep�nd cu mijlocul secolului al XII-lea, �n perioada guvern�rii regelui G�za al II-lea al Ungariei (1141-1162), diverse popula�ii - germani, valoni �i francezi- provenite din teritoriile aflate la st�nga Rinului de Mijloc, din Imperiul German, cunoscute ulterior sub numele generic de sa�i.

Concomitent cu aceste procese, regii maghiari au procedat la organizarea unor structuri proprii, laice �i ecleziastice, pe teritoriul Transilvaniei. �n anul 1111 apare evocat primul demnitar laic, un anume "Mercurius princeps Ultrasilvanus" c�t �i primul episcop catolic al Transilvaniei, "Simion Ultrasivanus", cu re�edin�a �n cetatea de la B�lgrad (Bellegrad), azi Alba Iulia, evocat �ntr-un document din anul 1111, emis de regele Coloman (1095-1116). Organizarea teritorial-administrativ� �i ecleziastic� a Transilvaniei debuteaz� probabil �n secolul al XI-lea, �n teritoriile deja anexate statului maghiar situate �n vestul provinciei. Din prima treime a secolului al XI-lea dateaz� prima biseric� catolic� din Alba Iulia, cel mai vechi monument sacral maghiar din Transilvania. Cele mai timpurii atest�ri documentare ale primelor comitate maghiare din Transilvania �i anume cele cu sediul �n cet��ile regale Alba, Turda, Cluj �i D�b�ca dateaz� �ns� abia din secolul al XII-lea. Spre mijocul secolului al XII-lea, teritoriul Transilvaniei era reorganizat sub forma unui voievodat, probabil renun��ndu-se la principat sub presiunea tradi�iei rom�ne�ti, fiind compus din mai multe comitate regale. �n anul 1174 este evocat nominal primul voievod al Transilvaniei, "Leustachius Voyvoda", probabil identic cu Leustachius R�t�t, comite de D�b�ca (Dob�ca), atestat �n anul 1164.

�n direct� leg�tur� cu pericolul reprezentat de incursiunile repetate ale cumanilor �n Transilvania �i urm�rind s� diminueze presiunile exercitate dinspre nord asupra Imperiului Latin (1204-1261) de al II-lea �arat Bulgar cu sprijinul cumanilor, regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) a�eaz� �n �ara B�rsei la 1211 ordinului Cavalerilor Teutoni (Deutscher Orden sau Deutscher Ritterorden). Centrul comendurii ordinului teuton �n Transilvania s-a aflat �n cetatea Feldioara. Urm�rind interese strategii proprii �i anume crearea unui stat cruciat "pro defensio Christianitatis" (pentru ap�rarea cre�tin�t��ii) supus autorit��ii Curiei Papale, ordinul teuton a intrat �n conflict cu coroana maghiar�, cavalerii fiind expulza�i din Transilvania �n anul 1225.

�n prima treime a secolului al XIII-lea, �n anul 1224, sa�ii dob�ndesc prin "Andreanum", o important� diplom� de privilegii conferit� de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare teritorial-administrativ� �i ecleziastic� proprie pe teritoriul Comitatului Sibiului (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, a fost compus din �apte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat �i denumirea �apte Scaune (Sieben St�hle). Sa�ii din �ara B�rsei �i cei din nord-estul Transilvaniei au fost organiza�i �n cadrul districtelor regale ale Bra�ovului �i Bistri�ei. �ntre 1325 �i 1329 sistemul administrativ �i juridic al Comitatului Sibiului va fi reorganizat. �ncep�nd cu anul 1486 adun�rile generale ale ob�tii sasilor vor fi desemnate sub numele Universitatea Natiunii Sasilor (Universitas Saxonum sau s�chsische Nationsuniversit�t). Secuii vor beneficia �i ei, �n cursul secolului al XIV-lea, pe teritoriul lor de locuire (Sz�kelyf�ld), �n estul �i sud-estul Transilvaniei, de o organizare teritorial-administrativ� sc�unal� �i de privilegii similare. Din cele �apte unit��i teritorial-administrative secuie�ti originare (Universitas Siculorum septem sedium Siculicalium), formate �n secolele XIII-XIV, se vor constitui �n secolul al XVI-lea, prin diviziuni teritoriale, un num�r total de 12 scaune secuie�ti.

Popula�ia rom�neasc�, organizat� potrivit dreptului cutumiar (jus valachicus) �n ob�ti s�te�ti �i uniuni de ob�ti, conduse de cnezi sau de voievozi, era organizat� �n interiorul unor "��ri" (terrae). Autonomiile locale ale acestor "��ri" rom�ne�ti, situate �n zonele periferice ale Transilvaniei (�ara F�g�ra�ului, �ara Amla�ului, �ara Ha�egului, �ara Maramure�ului, �ara L�pu�ului), tolerate, �n parte, de autorit��ile statului maghiar, �nceteaz� o dat� cu dispari�ia dinastiei arpadiene (1301). �n secolele XIV-XV, "��rile" vor fi reorganizate sub forma unor districte rom�ne�ti ("districtus volachales" sau "districtus valachorum"), conduse de demnitari maghiari numi�i de coroan�. Sunt cunoscute un num�r de aproximativ 60 districte rom�ne�ti. Supus� restric�iilor �i, �n perioada angevin�, persecu�iilor a fost �i biserica ortodox� a rom�nilor din Transilvania. Deja �n primii ani ai secolului al XIII-lea, �n contextul evenimentelor prilejuite de Cruciada a IV-a (1202-1204), izvoarele scrise maghiare relateaz� �n anii 1204, 1205 �i 1223 despre starea deplorabil� �n care se aflau unele m�n�stiri "grece�ti" (ortodoxe) din Regatul Ungariei, c�t �i despre m�suri abuzive �ndreptate �mpotriva autorit��ii juridice a acestei biserici.

Eforturile statului maghiar de organizare politic�, teritorial-administrativ� �i de colonizare a Transilvaniei au �nregistrat un recul semnificativ �n timpul marii invazii mongole din prim�vara anului 1241. Izvoarele istorice scrise contemporane ofer� la mijlocul secolului al XIII-lea imaginea unei Transilvanii pustiite. Imediat dup� retragerea trupelor mongole �n anul 1242, regele B�la al IV-lea ini�iaz� un vast program de refacere a regatului �i, �n special, a Transilvaniei. A�ezarea unor noi hospites (coloni�ti), dota�i cu privilegii deosebite, sustinerea comer�ului, dezvoltarea primelor ora�e (Sibiu, Cluj, Bra�ov, Bistri�a �i Sighi�oara), construc�ia unor noi cet��i de piatr� sunt doar c�teva dintre m�surile ini�iate de regalitate.

Pe fondul acestui viguros proces de reconstruc�ie a Regatului Ungariei se fac resim�ite, �ncep�nd cu a doua jum�tate a veacului al XIII-lea, tendin�e centrifuge �n r�ndul marii nobilimi maghiare �i, �n special, a voievozilor Transilvaniei. �n timpul voievodului Transilvaniei Roland Bor�a (1282-1294) �i a urma�ului s�u Ladislau K�n al II-lea (1294-1315), st�rile au instaurat un regim congrega�ional, care apare �n izvoare sub denumirea "regnum Transilvanum", autonom fa�� de Regatul Ungariei. Aceste evenimente vor conduce la subminarea grav� a autorit��ii centrale, afectat� �i de disputele dinastice, care va fi restaurat� abia �n timpul guvern�rii regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342).

�ncep�nd cu sf�r�itul secolului al XIII-lea si, mai ales, �n secolele XIV-XV grupurile privilegiate ale societ��ii transilvane, nobilii maghiari, sa�ii �i secuii se constuite treptat �n st�ri. Datorit� structurii prevalent etnice a st�rilor, ele vor fi denumite oficial pe la 1500 "nationes" (na�iuni). Membrii st�rilor, organiza�i �n congrega�ii sau universit��i (congregationes, universitas), au participat la exercitarea puterii politice �n Transilvania. Ultima participare a elitei politice a rom�nilor la o congrega�ie a st�rilor transilvane este amintit� �n anul 1355. Dou� documente emise de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) �n anul 1366 atest� agravarea condi�iei politice, juridice �i religioase a popula�iei rom�ne�ti din Transilvania.

�ncep�nd cu anul 1375 �i continu�nd cu raidurile din 1419, 1420, 1425, 1428 �i 1431 Transilvania este confruntat� acut cu pericolul otoman. La solicitarea regelui Sigismund de Luxemburg (1384-1437) o parte a iob�gimii transilv�nene, scutit� p�na atunci de efortul militar, este obligat� �ncep�nd din anul 1397 s� participe la oaste. �nfr�ngerea s�rbilor la Kosovopolje �n anul 1389 �i moartea voievodului Mircea cel B�tr�n (1386-1418) al ��rii Rom�ne�ti au �nl�turat �i ultimele obstacole majore �n calea Imperiului Otoman spre Transilvania �i centrul Europei. Un rol major �n oprirea temporar� a pericolului turcesc l-a jucat Iancu de Hunedoara (1407-1456), voievod al Transilvaniei (1446-1456) �i guvernator al Ungariei (1446-1453). Complementar� efortului s�u militar a fost str�dania sa de o spori gradul de autonomie al Voievodatului Transilvaniei fa�� de Regatul Ungariei. Politica lui Iancu de Hunedoara fa�� de turci va fi continuat� de fiul s�u, regele Matei Corvin al Ungariei (1458-1490). �n fa�a pericolului otoman, Transilvania �i Moldova lui �tefan cel Mare se sprijin� reciproc. �n anul 1489, Matia d�ruie�te lui �tefan cel Mare, �n semn de recunoa�tere a meritelor sale, castelul Ciceu, cu 60 sate, �i Cetatea de Balt�, cu 7 sate.

�n aceast� perioad�, Transilvania a fost zguduit� de mai multe misc�ri sociale. R�scoala de la Bob�lna (1437-1438) �n majoritate pornit� de c�tre ��ranii rom�ni dar c�rora li s-a al�turat �i un numar relativ mic de ��rani maghiari (num�r dat de propor�iile iob�giei). Cauza principal� a r�scoalei a constituit-o nerespectarea dreptului de str�mutare de pe o mo�ie pe alta, a dreptului de mo�tenire a iobagului, �i a dijmei episcopale. �n urma r�scoalei s-a semnat actul constitutiv al uniunii "Unio Trium Nationum" uniune �ndreptat� �mpotriva ��ranilor rom�ni din Transilvania, rom�nii fiind considera�i na�iune tolerat� �i care a func�ionat �ntr-o form� sau alta p�n� la 1 decembrie 1918. Un impact masiv asupra societ��ii transilv�nene l-a avut �i r�scoala condus� de secuiul Gheorghe Doja (D�zsa Gy�rgy) din anul 1514.

Decesul prematur al regelui Matei Corvin, marea r�scoala t�r�neasc� de la �nceputul secolului al XVI-lea �i ofensiva militar� masiv� a Imperiului Otoman spre centrul Europei, exprimat� prin victoriile �nregistrate de turci la Belgrad (1521), Petrovaradin (1526) �i la Moh�cs (29 august 1526) au accentuat criza societ��ii maghiare. Aceast� criz� s-a r�sfr�nt �i asupra Transilvaniei. Disputele privind succesiunea dinastic� �i dubla alegere pe tronul Ungariei, a voievodului Transilvaniei Ioan Z�polya (1526-1540) si a lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1540) au facilitat interven�ia turcilor. Ungaria de Est �i Transilvania erau guvernate de Z�polya, iar Ungaria Central� �i de Vest (la vestul Dun�rii) erau conduse de Ferdinand. P�r�ile care �i sus�ineau s-au angajat �n confrunt�ri militare, aplanate abia la 24 februarie 1538 prin pacea de la Oradea. Prin hot�r�rea Dietei de la Debre�in din 18 octombrie 1541, reprezentan�ii celor trei na�iuni privilegiate ale Transilvaniei jur� credin�� lui Ioan Sigismund, descendentul dinastiei Z�polya, �i recunosc suzeranitatea �naltei Por�i asupra Transilvaniei. Acest acord, urmat de alte hot�r�ri ale Dietei, pune bazele Principatului Transilvaniei. Primul principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund (1542-1571).


Principatul Transilvaniei


Transilvania, 1635�n 1541, Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care pl�tea totu�i un dar de complezen�� ("munus honorarium") Por�ii Otomane, �n valoare de 10.000 de duca�i anual. �n aceast� calitate, a participat ca �ar� beligerant� �n cadrul r�zboiului de 30 de ani �i a �ncheiat o serie de tratate cu ��ri europene, inclusiv Imperiul Otoman, de pe o pozi�ie de egalitate. Trebuie subliniat faptul c� Principatul nu includea Banatul (aflat sub st�p�nire turceasc�) �i nici Bihorul (unde se instaurase Pa�al�cul de Oradea). �n aceste circumstan�e istorice, �n anul 1542, sa�ii, prin Johannes Honterus �i, ulterior, o parte a popula�iei maghiare din Transilvania ader� la Reform�. �n anul 1599 Mihai Viteazul ocup� temporar Transilvania �i o supune autorit��ii sale. Totodat�, adopt� c�teva m�suri menite a u�ura situa�ia rom�nilor din principat. Situa�ia politic� �ncordat� precum �i r�zboaiele dese l-au �mpiedicat pe voievodul rom�n s� realizeze o unificare de durat� a acestei provincii cu Moldova �i �ara Rom�neasc�. Transilvania a devenit mai apoi leag�nul partidului na�ionalist ungar, care lupta �mpotriva �mp�ratului Romano-German Ferdinand I de Habsburg.

Transilvania intr� �n componen�a Imperiului Austriac, ca principat autonom, la sf�r�itul secolului XVII. �n anul 1685 trupele Imperiului Austriac intr� pe teritoriul Transilvaniei, iar �n anul 1699, prin Tratatul de la Karlowitz (azi Sremski Karlovci, �n Serbia), Imperiul Otoman cedeaz� Austriei: Ungaria, Transilvania, Croa�ia �i Slavonia. Banatul Timi�oarei r�m�nea �n componen�a Imperiului Otoman. Banatul a fost anexat de c�tre Imperiul Austriac �n anul 1718 prin Tratatul de la Passarowitz (azi Pozarevac, �n Serbia).

La 7 octombrie 1698 sinodul de la Alba Iulia a decis unirea rom�nilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt care a deschis calea emancip�rii lor culturale. Drepturile politice promise nu au fost �ns� acordate. Episcopul Inocen�iu Micu-Klein a stabilit re�edin�a Bisericii Rom�ne Unite la Blaj �i a transformat acest ora� �ntr-un centru de spiritualitate rom�neasc�. Tot el a pus bazele mi�c�rii �coala Ardelean�.

�n ciuda sinodului Unirii cu Biserica Romei, anumite comunit��i, �n special din sudul Transilvaniei, nu au acceptat unirea (deja �n anul 1701 au fost transmise �mp�ratului austriac proteste ale locuitorilor din zona Bra�ovului) sau au retractat la mijlocul sec. al XVIII-lea actul Unirii, ca urmare a ac�iunilor ini�iate de mitropolitul s�rb de la Sremski Karlovci �i puse �n practic� de c�lug�rii ortodoc�i intra�i sub ascultarea sa (sunt cunoscute �n special numele lui Sofronie de la Cioara �i Visarion Sarai, s�rb din Banat, ambii canoniza�i de c�tre Biserica Ortodox� Rom�n�). De asemenea, Mitropolia ��rii Rom�ne�ti a sprijinit comunit��ile ortodoxe din Transilvania. �n general rom�nii din sudul Transilvaniei, Banat �i Cri�ana au r�mas �n majoritate fideli Bisericii Ortodoxe, �n timp ce �n Maramure�, S�tmar �i nordul Transilvaniei majoritatea rom�nilor au acceptat unirea cu Roma.

Dup� eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turceasc�, Curtea de la Viena a decis repopularea unor �inuturi devenite rar populate �n cei aproximativ 150 de ani trecu�i dup� 1526. �n regiunile Satu Mare �i Banat au fost adu�i coloni�ti �vabi, �i au fost admi�i �n Ardeal �ntre 350-400.000 de rom�ni din Moldova �i Muntenia care au trecut Carpa�ii din cauza exploat�rii fanariote.[1]

Bazele legale pentru aceste m�suri au fost adoptate de Dieta maghiar� de la Bratislava �i consfin�ite prin semn�tura regelui.

Legea nr. XXVI din 1687 despre naturalizarea str�inilor
Legea nr. XVIII din 1723. despre repopularea pustiilor: �Maiestatea Sa preasf�nt� va avea bun�voin�a s� permite ca orice om liber s� fie invitat �n �ar�, s� beneficieze timp de �ase ani de scutire de toate taxele, �i acest drept de libertate va fi anun�at �n toat� �ara.�
Legea nr. CIII din 1723. despre repopularea ��rii
Legea nr. CXVII din 1723 despre aducerea �n �ar� a diver�i me�te�ugari.
Administra�ia austriac� realizeaz� primele m�suri de recenzare a popula�iei de pe teritoriul Transilvaniei. Conform estim�rilor f�cute �n anii 1712 �i 1713 de Verwaltungsgericht � autoritatea administrativ� austriac� � reparti�ia pe etnii a popula�iei din Transilvania este urm�toarea: unguri 47%, rom�ni 34%, germani (sa�i �i �vabi) 19%.[1]


Unirea Transilvaniei cu Rom�nia
La �ncheierea Primului R�zboi Mondial, �n contextul pr�bu�irii Dublei Monarhii, Ungaria �i proclam� independen�a, incluz�nd �n teritoriul s�u �i Transilvania. �n aceste condi�ii, frunta�ii Partidului Na�ional Rom�n �i rom�nii din partidul Social Democrat �nfiin�eaz� Consiliul Na�ional Rom�n la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie, la Belgrad, guvernul Ungariei semneaz� armisti�iul cu Antanta, fix�nd o linie de demarca�ie, care l�sa sub controlul Ungariei nordul �i centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. �n aceste condi�ii, rom�nii organizeaz� la data de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918 o Adunare Na�ional� la Alba Iulia la care desemneaz� 1228 delega�i. Adunarea Na�ional� hot�r�te unirea cu Rom�nia a teritoriilor locuite de rom�ni.Dup� unirea din 1918 cu Rom�nia, timp de un an �i jum�tate, Transilvania r�m�ne autonom� �n cadrul statului roman, fiind condus� de un Consiliu Dirigent.


Adunarea Na�ional� de la Alba IuliaHot�r�rea Adun�rii este transmis� Regelui Ferdinand care la data de 11/24 decembrie sanc�ioneaz� unirea cu Rom�nia a "�inuturilor cuprinse �n hot�r�rea Adun�rii Na�ionale de la Alba Iulia." Cu toate acestea, autorit��ile rom�ne nu exercit� controlul asupra tuturor teritoriilor respective. Armata rom�n� se oprise pe linia Mure�ului, iar la nord de aceasta nici Consiliul Dirigent, nici cu at�t mai pu�in Regatul Rom�niei nu exercitau o autoritate efectiv�. Puterile Antantei ordonaser� �ncetarea oric�ror opera�iuni militare �n vederea negocierii p�cii cu Ungaria.

�ntre timp, la data de 21 martie 1919 puterea �n Ungaria este preluat� de comuni�ti, care proclam� Republica Sovietic� condus� de B�la Kun. For�ele comuniste maghiare au atacat at�t noul stat cehoslovac c�t �i trupele rom�ne din Transilvania �n speran�a de a face jonc�iunea cu trupele sovietice care, la r�ndul lor au atacat �n Basarabia �i Ucraina. �n luna iulie 1919 armata rom�n� a pornit ofensiva contra for�elor maghiare, iar la data de 3 august 1919 a ocupat Budapesta. Armata rom�n� s-a retras din Budapesta �n luna octombrie a anului 1919.

Prin tratatul de la Trianon de la data de 4 iunie 1920 se stabile�te frontiera �ntre Regatul Rom�niei �i Regatul Ungariei. Frontiera din nord, cu Cehoslovacia �i Polonia �i �n sud-vest cu Iugoslavia se stabile�te la 10 august 1920 prin Tratatul de la Sèvres. Acest din urm� tratat a fost deosebit de dureros pentru Rom�nia deoarece a impus abandonarea unor rom�ni din Maramure�ul istoric �i din Banat, �ns� Puterile Antantei au insistat pentru �ncheierea sa deoarece fixa frontierele �ntre state devenite aliate dup� �ncheierea Primului R�zboi Mondial.

�ntre cele dou� r�zboaie Ungaria a dus o lupt� sus�inut� pentru repararea "nedrept��ii istorice" de la Trianon. Dup� cum spunea conduc�torul statului maghiar �ntre cele dou� r�zboaie mondiale, amiralul Miklos Horthy, "Inamicul num�rul unu al Ungariei este Rom�nia, pentru ca cele mai mari preten�ii teritoriale sunt �mpotriva ei". �n aceste condi�ii statele succesoare ale Dublei Monarhii au �ncercat s� organizeze alian�e capabile s� lupte contra revizuirii tratatelor de pace. Dintre acestea cea mai durabil� a fost Mica Antant�, alian�� �ntre Rom�nia, Cehoslovacia �i Iugoslavia. Cu toate acestea limitele sistemului de la Versailles au devenit v�dite �n anii 1930 c�nd Hitler a devenit liderul statului german, proclam�nd ca obiectiv principal revizuirea Tratatului de la Versailles, iar sl�biciunea militar� Fran�ei �i Marii Britanii a devenit evident�. Acordul de la M�nchen din 1938 prin care Reichul a �ncorporat regiunea sudet� din Cehia �i destr�marea Cehoslovaciei �n anul 1939 au marcat sf�r�itul Micii Antante.

�n anul 1940, �n contextul ascensiunii Germaniei naziste �i al izol�rii Rom�niei ca urmare a pr�bu�irii sistemului s�u de alian�e (capitularea Fran�ei �i izolarea Marii Britanii), Ungaria solicit� revizuirea frontierei de dup� primul r�zboi mondial. Regele Carol al II-lea �i guvernul Gigurtu au acceptat principiul discu�iilor �ns� tratativele de la Turnu Severin din vara anului 1940 nu au dus la nici un rezultat. �n aceste condi�ii, mini�trii de externe ai Reichului �i ai Italiei, Joachim von Ribbentropp �i Galeazzo Ciano au convocat la Viena la data de 30 august 1940 pe mini�trii de externe ai Rom�niei �i Ungariei �i au impus un acord care prevedea trecerea unui teritoriu de 43.492 de kilometri p�tra�i �n componen�a Ungariei, teritoriu cunoscut �i sub numele de Transilvania de Nord. Acordul, numit �n istoriografia rom�n� Dictatul de la Viena, iar �n cea maghiar� "Al doilea arbitraj de la Viena" (primul fiind cel prin care Ungaria a anexat �n 1939 teritorii din sudul Slovaciei), prevedea anexarea de c�tre Ungaria a teritoriului actualelor jude�e Satu-Mare, S�laj, Maramure�, Bistri�a-N�s�ud, Harghita, Covasna (cea mai mare parte), Mure� (par�ial), Cluj (cea mai mare parte), Bihor �i parte din jude�ul Arad. Sudul Transilvaniei (jude�ele Bra�ov, Sibiu, Alba, Hunedoara, p�r�i din jude�ele Cluj, Arad �i Mure�) �i Banatul (jude�ele Timi� �i Cara�-Severin) au r�mas �n componen�a Regatului Rom�niei.

Hot�r�rea a nemul�umit ambele state, at�t Rom�nia dar �i Ungaria care se a�teptase la o restabilire a frontierei de dinainte de 1918 dintre Rom�nia �i Austro-Ungaria.

Prin articolul 19 al Conven�iei de armisti�iu semnat� de Rom�nia cu Puterile Aliate �n cel de-al doilea r�zboi mondial la data de 12 septembrie 1944, dup� lovitura de palat condus� de regele Mihai de la 23 august 1944, se prevedea ca statele aliate "sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei), s� fie restituit� Rom�niei, cu condi�ia confirm�rii prin Tratatul de Pace". Statul sovietic urm�rea la r�ndul s�u s� utilizeze problema Transilvaniei �n rela�iile politice dintre Rom�nia �i Ungaria �n perioada postbelic�. Semnificativ este faptul c�, de�i armata rom�n� a participat la luptele din nordul Transilvaniei, armata sovietic� nu a permis revenirea autorit��ilor civile rom�ne �n teritoriul cedat la Viena p�n� la data de 6 martie 1945 c�nd la Bucure�ti a fost instalat guvernul dominat de comuni�ti condus de dr. Petru Groza.

�n perioada dintre 1945-1947, p�n� la �ncheierea tratatelor de pace dintre Alia�i �i Rom�nia �i Ungaria (ambele au avut statut de ��ri �nvinse �n cel de-al doilea r�zboi mondial), au existat demersuri ale Ungariei de a p�stra chiar �i o mic� parte a teritoriului dob�ndit �n 1940 (fiind vizat� �n special zona actualului jude� Satu-Mare). Cu toate acestea tratatele de pace de la Paris, din 1947 consacr� revenirea la frontiera dintre Rom�nia �i Ungaria existent� la data de 1 ianuarie 1938 (cea stabilit� prin Tratatul de la Trianon) �i nulitatea dictatului de la Viena.

Esti istoric? Sau ai tangenta cu domeniul?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.