Petitie

De la: evasinai2003, la data 2010-05-26 14:33:13Ai perfecta dreptate, daca nu intzelegem ca singura solutie e sa iesim in strada cu tot ce apucam, sa intram in forta la parlament si sa-i luam de cap, sa-i trintim cu capul de peresti! Suntem disperati, IN STRADA SI JOS CU EI TOTI!

Tu ce venit ai, daca nu e cu suparare

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Petitia este o gogomanie! Cui sa faci plangerea? Guvernantilor majoritari in Parlament? Lui Basescu, sef de majoritate parlamentaro-guvernamentala? Patriarhului? Lui Dumnezeu? Crewd ca ar trebui atacat subiectul concurentei neloiale! Astia, imbogatitii mincinosi, fie din pseudo-clasa politica, fie din administratiile ce si-au administrat tot ce se putea lua, toti astia ne fac noua, saracenilor, concurenta neloiala: fura mai mult dar cu tupeul de legalitate, administraza imprumuturile naucitoare din care si-au tras portiile si respectul nostru de votanti. Uninominalul nu a promovat ce se cerea. Au stat romanii cu palma intinsa la tugaile politice si acum le curge uleiul ars in cap. Asta este! Concurenta neloiala! De ce blonda aia sa aiba crocodil pe poseta si nevasta-ta sa nu aiba bani de ciorapi?! De ce dromaderul ala cu gargara de sme si nevasta pe masura sa isi plimbe fundu in para avioane iar tu sa fii tot in aer, dar fara avion! M`en fiche pe petitii! Trebuie transformat Oficiul National pentru Protectia Consumatorilor in cel de Protectie a Romanilor! Sa dizolve imunitatile de jeg, pupaturile celor din pro-contra, tot o banda de neo-activiisti. Impuscatului astia ar trebui sa-i faca temenele de 250 de ori pe zi ca pe ei nimeni nu-i ia de ciuf, ba, din contra, ne reprezinta de nu ne mai vedem de atata reprezentare. Draga Societate Civila cati mai existati in adevar?

De la: evasinai2003, la data 2010-05-26 14:33:13Ai perfecta dreptate, daca nu intzelegem ca singura solutie e sa iesim in strada cu tot ce apucam, sa intram in forta la parlament si sa-i luam de cap, sa-i trintim cu capul de peresti! Suntem disperati, IN STRADA SI JOS CU EI TOTI!

Pai tu crezi ca daca intri in parlament ,mai ai pe cine sa trantesti cu capul de pereti ? Ei vor fi plecati cu cateva zile inainte in tarile calde ! Si-au facut plinul-nu ii intereseaza sa mai ramana pana cand intri tu peste ei - ei stiu ca in momentul in care tu intri nu mai au de ce sa mai ramana deoarece nu mai este nimic de furat !

Iar iesi in strada ....?

Eu zic in loc de concediu programat in Bora Bora, sa ne intindem corturile pe pajistea Casei Poporului. De cand cu legea "calcati iarba" ... poate feacem si un gratar ceva.... in spiritul romanesc adevarat. Iar cand trece unul la costum il luam la tinta cu rosii, castraveti ..... si totul pe fundalul unei formatii clasice muzica ... "manele volumul 5" ...
Cine ce aduce ?

Astepti ca OAMENI MARI sa se nasca din partidele politice existente ? Daca nu, acorda-ne 2 minute din viata ta si vezi cum poti schimba totul ! >>www.plr.orgdominus.ro & www.orgdominus.ro

De la: vladidec, la data 2010-05-27 12:25:53Iar iesi in strada ....?

Eu zic in loc de concediu programat in Bora Bora, sa ne intindem corturile pe pajistea Casei Poporului. De cand cu legea "calcati iarba" ... poate feacem si un gratar ceva.... in spiritul romanesc adevarat. Iar cand trece unul la costum il luam la tinta cu rosii, castraveti ..... si totul pe fundalul unei formatii clasice muzica ... "manele volumul 5" ...
Cine ce aduce ?

Vine si Base ca sa huiduim impreuna Parlamentul ? .Poate vine si guvernul Boc ca sa injuram impreuna, noi poporul,Basescu si guvernul, pe.... "hotii astia" de parlamentari ..

Surse din diplomația rom�neasc� ne-au dezv�luit o știre-șoc: peste c�teva zile, ministrul de externe al Ucrainei vine, �n mare tain�, la București. Nu ca s�-și bea ceaiul la Marriott, ci pentru o miz� politico-industrial� (tip suveic� interstatal� mafiot�) bazat� pe acoperirea unui jaf catastrofal la Combinatul de Minereu de la Krivoi-Rog cu o așa-zis� v�nzare a colosului ucrainiano-rom�no-rus c�tre Mittal, indianul favorit al lui Tony Blair și Adrian N�stase (ultimul f�c�ndu-i cadou lui Mittal, pe nimic, pe vremea c�nd N�stase era prim-ministru, Combinatul Sidex Galați). Pe de alt� parte, ieri, c�nd țara fierbea de indignare �n urma anunțurilor depravate ale lui B�sescu referitoare la sc�derea pensiilor și salariilor, Adriean Videanu, ministrul Economiei, la braț cu Vl�descu, ministrul de Finanțe, se �nt�lneau și ei, tot pe șest, �n hotelul lui Copos - Crowne Plaza, cu Dorian Dumitrescu (reprezentantul Mittal Steel), cu ciobanul Becali (patronul ARCOM, una dintre societ�țile participante, �nainte de 89, la construirea CIM Krivoi-Rog) și cu �generalul� de tabl� al SRI (și lacheu de cas� al lui B�sescu), adjunctul Florian Coldea (a c�rui prezenț� oficial� este nejustificat� la asemenea �nt�lniri), pentru a negocia modul �n care statul rom�n (adic� EI) �i pot vinde indianului patron al Sidex Galați, r�m�șițele CIM Krivoi-Rog. Toate bune și frumoase p�n� aici, am putea crede c� Videanu-Vl�descu vor s� recupereze, pentru a salva, nu-i așa, Rom�nia de criz�, cele 1000 de milioane de dolari �ngropați �n investiția pe care statul a f�cut-o la colosul de exploatare minereu de fier din Ucraina. Am putea crede asta dac� nu am știi, pe baza probelor, c� investiția �n cauz� a reprezentat de fapt un mega tun dat de toți miniștrii economiei și finanțelor, din 1996 �ncoace, iar banii respectivi au fost redirecționați c�tre trafic intens cu armament, �n complicitate cu Poliția ucrainian�. Asupra acestui aspect vom insista �ntr-un material viitor. Ceea ce vrem s� dezv�luim acum este faptul c� at�t venirea ministrului ucrainian �n Rom�nia, c�t și cina cea de taina a lui Videanu et comp cu reprezentantul lui Mittal, nu este o simpl� coincidenț�. �n fapt, avertizorii Exploziv-News din anumite institutii ale statului ne-au adus la cunostiinț� c� se pune la cale acoperirea jafului de la Krivoi-Rog cu o t�lh�rie și mai mare: Mittal cump�r� pe zero lei CIM-ul din Ucraina � asigur�nd Rom�nia c� va pl�ti gaura l�sat� acolo de toate guvernele postdecembriste, dar și-a f�cut deja bagajele, intențion�nd � spun surse chiar de la v�rful corporației, s� lase �n paragin� Sidex-ul Galați. Pe care, pe vremea lui Adrian N�stase, la cererea ministrului englez Tony Blair, l-a primit plocon (așa cum primește acum și CIM Krivoi-Rog) și l-a adus �n pragul dezastrului. Sintetiz�nd informațiile primite din sfera intelligence, schema e simpl�: Mittal-ul favorizat de N�stase s� pun� gheara pe Sidex Galați pune aceeași ghear�, cu ajutorul camarilei lui B�sescu, și pe Combinatul Krivoi-Rog, apoi �și ia catrafusele (�n maxim o lun� va �nchide Sidex) și pleac� �n India. Și totul, cu prețul unei bancnote. De ZERO lei

MAFIA PDL CONDUS� DE B�SESCU � BERCEANU ADUCE ATINGERE GRAV� SIGURANȚEI NAȚIONALE. FALIMENTAREA CFR MARF� DISTRUGE STATUL ROM�N, IAR ECONOMIA E DEJA SUBMINAT� DE FIRME C�PUȘE

Analiza datelor si informatiilor obtinute de catre cadre oneste din SRI pun �n evidenta fapte de o gravitate extrema �n legatura cu activitatea lui Radu Berceanu, actualul ministru al Transporturilor, si Traian Basescu (fost ministru al Transporturilor), fapte care au adus si aduc atingere Sigurantei Nationale, fara ca nimeni p�na �n prezent sa se sesizeze si sa �ntreprinda masurile legale de tragere la raspundere. Specialistii din SRI apreciaza ca �lipsa unor planuri concrete pentru rentabilizarea societatilor de cai ferate detinute de stat stimuleaza clanurile-capusa, care �si �mpart, prin influenta, functii banoase si afaceri sustinute cu bani publici�. Basescu, Videanu si Berceanu continua sa g�ndeasca �n sens negativ pentru Rom�nia, actiunile lor astfel concepute fiind de natura sa prejudicieze grav interesele statului �n perioada urmatoare. Ei pun �n prezent la cale privatizarea Companiei CFR Marfa, dar nu oricum, ci prin falimentare, astfel �nc�t cei care o vor cumpara sa dea c�t mai putini bani. �n timp ce conducerea berceniana a Ministerului Transporturilor �negociaza� cu sindicatele disponibilizari si am�nari la plata salariilor din CFR iar nesimtirea basesciana vorbeste de criza, sute de milioane de euro se scurg spre c�teva companii care �modernizeaza� vagoane de calatori fabricate �n anii 60, desi acestea nu mai au mai mult de un an de viata.




Familii �ntregi, cu conexiuni la tandemul Basescu-Berceanu, s-au lipit pe langa bugetele de investitii directionate de la centru spre mediul privat. Fie ca este vorba de companii ale rudelor celor care activeaza �n CFR sau beneficii personale ale unor sefi, toate aduc prejudicii bugetului public. Lista intereselor ce graviteaza �n jurul Cailor Ferate Rom�ne pare fara sf�rsit si pleaca de la v�rful sistemului�. �n timp ce conducerea berceniana a Ministerului Transporturilor �negociaza� cu sindicatele disponibilizari si am�nari la plata salariilor din CFR iar nesimtirea basesciana vorbeste de criza, sute de milioane de euro se scurg spre c�teva companii care modernizeaza vagoane de calatori fabricate �n anii 60, desi acestea nu mai au mai mult de un an de viata. Ministerul Transporturilor pune astfel umarul la �ntarirea concurentei private din Rom�nia printr-o manevra denumita �asociere�. Astfel, vagoane si locomotive, care s�nt declarate ca fiind �n plus pentru CFR Marfa, s�nt �mpinse la �naintare, �n ajunul anuntatei privatizari a companiei. Singurele c�stigatoare s�nt doua grupuri private �n jurul carora s-a tesut un veritabil paienjenis politic. Privatizarea singurei companii feroviare rom�nesti profitabile din portofoliul Ministerului Transporturilor, CFR Marfa, miscare pe care o tot anunta ministrul de resort de c�teva luni, este prefatata de o serie de manevre suspecte.



Concret, o parte �nsemnata a locomotivelor si vagoanelor societatii este �nstrainata prin metoda asocierii companiei publice cu cei doi operatori privati ai pietei, ambii dovedind de-a lungul timpului sustinere politica p�na la v�rf (inca de pe vremea cand Basescu era cel care conducea Ministerul Transporturilor): Grup Feroviar Rom�n si Servtrans Invest SA. Manevrele suspecte s�nt menite sa mascheze o serie de incompatibilitati si ilegalitati �n favoarea unei m�ini de afaceristi. Astfel, Ministerul Transporturilor va privatiza CFR Marfa prin licitatie deschisa, metoda prin care va vinde integral participatia statului la compania de transport feroviar de marfa. CFR Marfa are un capital social de 205,16 milioane RON, detinut integral de stat, prin Ministerul Transporturilor. Compania, specializata �n transporturi de marfa pe caile ferate, detinea, �n 2006, circa 90% din piata de transport feroviar si 35%-40% din segmentul general de transport din Rom�nia.


�n 2007 (cand ministru era acelasi Berceanu), CFR Marfa a mai pierdut din pozitia de piata �n favoarea operatorilor privati, piata estimata ca fiind un sfert din cerere. �n intervalul 2004-2007, Compania detinuta de Ministerul Transporturilor a raportat cifre de afaceri relativ apropiate: 1,85 miliarde de lei �n 2004; 1,83 miliarde de lei �n 2005; 1,78 miliarde lei �n 2006; 1,83 miliarde de lei �n 2007; 1,723 miliarde de lei �n 2008. Ceea ce frapeaza este evolutia profitului: 33,97 milioane de lei �n 2004, 23,85 milioane de lei �n 2005, 28,94 milioane de lei �n 2006 (adica peste 8 milioane de euro) si numai 4,73 milioane de lei �n 2007, pentru ca 2008 sa aduca pierderi de circa 170 de milioane. Mai mult, desi �n 2007 cea mai mare cota de piata o detinea �nca CFR Marfa, iar la nivelul cifrei de afaceri anuale, compania de stat avea un avans mai mare de peste sase ori (550 milioane de euro �n 2007 - cifra de afaceri a CFR Marfa) fata de transportatorul privat, respectiv Grup Feroviar Rom�n, acesta din urma a raportat un profit net superior la nivelul lui 2007, respectiv 10 milioane de euro, fata de circa 1,4 milioane de euro �n cazul CFR Marfa.


Explicatia ar putea consta �n cele ce urmeaza. Asa cum aratam mai sus, p�na acum 2 ani compania publica CFR Marfa detinea aproape monopol asupra acestei activitati. �n 2007 s-au ridicat din neant doi actori privati: Grampet Grup Feroviar Rom�n si Servtrans Invest – International Railway Systems. Cele doua societati s-au impus, prelu�nd active si angajati ai CFR Marfa si adun�nd �n jurul lor societati de reparare si �ntretinere a materialului rulant, pe care le-au preluat din portofoliul statului la preturi derizorii si nu de multe ori �n urma unor proceduri care au ridicat semne de �ntrebare. A urmat ceea ce se viza din start, adica asocierea. Astfel, �n decembrie 2007, CFR Marfa s-a asociat deja cu Grup Feroviar Rom�n, pun�nd la bataie o parte din vagoanele si din locomotivele pe care le detine si a anuntat ca urmeaza aceeasi procedura si cu Servtrans Invest SA. Potrivit directorului CFR Marfa, �asocierea s-a facut cu scopul valorificarii unui excedent de material rulant�. �n pregatire, CFR Marfa publicase �n noiembrie 2007, pe site-ul propriu, un anunt cu privire la viitoare asocieri �n vederea scoaterii din parcul rece a unui material rulant (vagoane si locomotive) excedentar. O luna mai t�rziu, CFR Marfa a intrat �n parteneriat cu Grup Feroviar Rom�n, asocierea duc�nd la aparitia Rolling Stock Company SA. Nou-�nfiintata firma este detinuta de Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa, CFR Marfa SA, Grup Feroviar Rom�n (GFR), Raiffeisen Bank SA si doua persoane fizice: Vasile Didila si Viorel Negrut. Cooptarea bancii �n aceasta afacere nu este �nt�mplatoare, Raiffeisen fiind semnalata si �n afacerile PSD pe filiera fostului director al bancii Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana. CFR Marfa a contribuit la asocierea cu GFR cu 6.400 de vagoane si cu 100 de locomotive, ceilalsi doi parteneri trebuind sa asigure banii necesari pentru repararea acestora. Capitalul social al Rolling Stock Company SA declarat la Oficiul National al Registrului Comertului este de 100 milioane de euro, aportul societatii publice fiind de 45 milioane de euro. Aceasta evaluare a celor 6.400 de vagoane si 100 de locomotive dovedeste ca ele au fost �nscrise �n capitalul societatii nascute din aceasta asociere la pret de fier vechi, ceea ce reprezinta numai una dintre nereguli. �n primul r�nd, CFR Marfa nu avea calitatea de a face asocieri. Societatea de stat s-a nascut �n 1998 prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate. C�nd compania-mamut de stat a fost �mpartita, au aparut 5 societati, printre care si Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF SA. Aceasta din urma este instrumentul prin care Ministerul Transportului ar fi putut recurge la valorificarea activelor de care CFR Marfa nu ar mai fi avut nevoie. SAAF a fost �nfiintata exclusiv cu acest scop. �n articolul 6 al Hotar�rii de Guvern nr. 582/1998, prin care s-a �nfiintat CFR Marfa, se arata ca, �n vederea atingerii scopului sau, ea are dreptul sa se asocieze, cu exceptia societatilor comerciale rezultate din reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Rom�ne. �n conditiile din 1998, c�nd firmele private de profil existau doar la nivel de intentie, legislativul a limitat libertatea CFR Marfa de a se asocia. Deci, daca Ministerul Transporturilor ar fi decis valorificarea unui surplus de vagoane si locomotive, atunci SAAF ar fi trebuit sa fie implicata.



Operatiunile circumscrise asocierilor CFR Marfa ar fi trebuit sa se faca transparent. Astfel, s-ar fi impus publicarea intentiei societatii de a se implica �ntr-o asociere si oferirea de date c�t mai complete cu privire la �ntreaga operatiune, evidentiindu-se clar cu ce participa statul �n societatea nou-�nfiintata. CFR Marfa, de fapt Societatea de Administrare Active Feroviare, trebuia sa publice anunturi �n vederea primirii unor oferte de asociere, inclusiv �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (Monitorul Oficial al UE), at�t pentru ca s�ntem stat membru, c�t si din cauza valorii mari a participarii societatii de stat. Nu trebuie uitat ca mai multe companii internationale s-au aratat interesate de privatizarea CFR Marfa si, evident, acestea ar fi fost de asemenea interesate de o astfel de asociere. Nu �n ultimul r�nd, asocierea ar fi trebuit decisa �n urma unei licitatii sau macar a unei selectii de oferte.


�n schimb, pe c�nd nici nu se uscase bine cerneala pe documentele de �nfiintare a societatii Rolling Stock Company, conducerea CFR Marfa a decis deja asocierea cu un alt operator privat (concurent pe piata): Servtrans Invest SA, acelasi operator care fusese dat ca viitor asociat �nca din noiembrie 2007.



Seria de „neconcordante si ciudatenii”continua cu Ordinul ministrului Transportului nr. 756 din 2007, care a fost indicat de catre Liviu Bobar, fostul director al CFR marfa ca actul care ar fi stat la baza procedurii de asociere a CFR Marfa cu GFR. De fapt, Ordinul 756/2007 nu are nici o legatura cu aceasta asociere, ci face referire la numirea unei comisii �n vederea unei licitatii publice.



Despre cei doi asociati ai CFR Marfa, Grupul Feroviar Rom�n (GFR) – Grampet si Servtrans Invest International Railway Systems, favoriti pentru afaceri cu banii publici, oricine ar fi la putere, se cunosc o serie de lucruri c�t se poate de relevante. Ambele au �nceput sa functioneze primind serioase dovezi de deschidere din partea societatii concurente CFR Marfa: vagoane si locomotive la preturi foarte mici, concesiuni de cai ferate si de rute, dublate ulterior de favorizarea la achizitia de societati cu activitati conexe.



International Railway Systems, firma cu sediul �n Luxemburg, detinuta de Cristian Burci, are, pe l�nga Servtrans Invest SA, si alte companii care actioneaza �n domeniu: MEVA SA Drobeta-Turnu Severin, Romvag Caracal, specializate �n constructia, repararea si modernizarea vagoanelor. Lor li se adauga si Severnav, tot din Drobeta-Turnu Severin. Burci, un apropiat al PSD, acum al PDL, a devenit celebru pentru contractele cu statul.


Si structura Grampet SA este una asemanatoare: un operator de cale ferata, Grup Feroviar Rom�n (GFR), societati de �ntretinere a materialului rulant: REMAR SA Pascani si REVA SA Simeria, precum si alte c�teva firme cu activitate conexa. Grampet SA este o adunatura de societati roind �n jurul a doi cetateni: Vasile Didila si Gruia Stoica. Acestia s�nt originari din Toflea, judetul Galati, localitate cunoscuta drept capitala neoficiala a romilor din Rom�nia. De altfel, la Toflea �si au sediul multe societati detinute de ei. Este cunoscut ca debutul �n afaceri al celor doi, Didila si Gruia, l-a reprezentat comertul de fier vechi. Cei doi s�nt considerati mogulii locali din Toflea, o comuna unde palatele cu turnulete s�nt evaluate (chiar si cele mai modeste) la preturi comparative cu cele platite de Didila si Gruia pentru c�te o societate de stat dintre cele care fac acum parte din grupul Grampet. De exemplu, REMAR SA a fost achizitionata de Grampet SA cu mai putin de 700.000 de euro, iar ministerul a sters toate datoriile �ntreprinderii.


Iata cum functioneaza lucrurile dupa asociere. Un exemplu �l reprezinta un contract de reparatii �ncheiat �n ianuarie anul acesta de Rolling Stock SA pentru 1.075 de vagoane. Partea cea mai consistenta a contractului, �n valoare de un milion de euro, a ajuns la Reva Simeria, adica o firma din grupul Grampet, acelasi din care face parte si GFR. De asemenea, tot la �nceputul anului 2009, au fost semnate doua contracte de �nchiriere cu Bulgarian Railways LTD si Train Hungary, doua societasi care fac si ele parte din grupul Grampet. Practic, materialul rulant al CFR Marfa a fost folosit pentru cresterea cifrei de afaceri a Reva Simeria si apoi extinderea cotei de piata a grupului Grampet, care are acum cu ce sa intre pe piata externa de transport feroviar de marfa. �n plus, Raiffeisen a iesit �ntre timp din afacere, astfel ca GFR a ajuns sa detina 51% din actiunile Rolling Stock, iar CFR restul. Urmarea logica a acestor actiuni o reprezinta niste mariri de capital succesive care vor aduce statul rom�n �n pozitia de actionar minoritar �n afacere, pentru ca �n final sa renunte complet la actiunile detinute. De altfel, Adrian Andon, directorul de exploatare al GFR, a anuntat deja ca firma �n conducerea careia se afla este interesata de preluarea integrala a CFR Marfa la preconizata privatizare.


Basescu, Videanu si Berceanu continua sa g�ndeasca �n sens negativ pentru Rom�nia, actiunile lor astfel concepute fiind de natura sa prejudicieze grav interesele statului �n perioada urmatoare. Ei pune �n prezent la cale privatizarea Companiei CFR Marfa, dar nu oricum, ci prin falimentare, astfel �nc�t cei care o vor cumpara sa dea c�t mai putini bani. Cum se poate explica altfel faptul ca, dintr-o companie aflata pe profit cu numai 2 ani �n urma, aceasta a ajuns sa intre �n colaps, pentru ca �n prezent sa nu mai aiba nici bani de salarii? Acest lucru nu este posibil dec�t cu sprijinul factorului decizional aflat �n v�rful piramidei, respectiv Radu Berceanu. Informatiile existente aduc �n atentie faptul ca ministrul respectiv actioneaza cu buna-stiinta pentru falimentarea companiei si �mpingera ei spre un operator privat care contribuie �n acest fel la punga partidului sau a sa personala. Felul �n care a anuntat privatizarea companiei, fara sa �ncerce, nici macar de fatada, redresarea economica a acesteia, a ridicat deja mari semne de �ntrebare �n legatura cu onestitatea operatiunii �n sine. Procesul de privatizare a companiei maghiare similare celei rom�nesti, MAV Cargo, se pare ca l-ar fi �ncurajat pe ministru sa reia tema privatizarii. Trebuie spus ca, �n urma unor suspiciuni de coruptie, autoritatile maghiare au demarat deja o ampla ancheta cu privire la aceasta privatizare, iar Comisia Europeana a luat si ea la puricat tranzactia. dati mai departe