un katyn românesc aproape uitat - masacrul de la fantana alba

Ip �i Tr�znea, dou� r�ni care mai s�ngereaz� �nc�

10.09.2005, 00:00
Autor:

Imediat dup� Diktatul de la Viena, au luat amploare ac�iunile criminale, teroriste s�v�r�ite �mpotriva popula�iei rom�ne�ti din Ardeal, fiind �nf�ptuite prin intermediul �ntregului mecanism de opresiune al administra�iei horthyste. Miile de crime, devast�rile, maltrat�rile �i expulz�rile au avut ca scop instituirea terorii �i determinarea popula�iei majoritar rom�ne s�-�i p�r�seasc� casele �i gospod�riile pentru a se refugia �n alte provincii. Un potop de foc �i s�nge Cit�nd lucrarea "Les assassinats", publicistul american Milton G. Lehrer scria: "Comuna Tr�znea a fost ocupat� de trupele ungure�ti la 9 septembrie 1940. Ca �i c�nd armata de ocupa�ie ar fi executat un ordin primit, �ndat� ce satul fost invadat de solda�i, un veritabil potop de foc �i s�nge s-a ab�tut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: pu�ti, mitraliere, tunuri �i grenade. Dup� ce au fost trase primele salve, solda�ii au p�truns �n case �i au asasinat pe oricine g�seau �n calea lor, incendiind casele. Cazul preotului rom�n Tr�ian Costea, care, dup� ce a primit un glonte �n cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - c�ruia i s-a dat foc �i care a ars �n �ntregime o dat� cu cadavrul preotului - este tipic". Mai tragic� a fost soarta multor copii rom�ni a c�ror tragedie este descris� de un martor ocular astfel: "Dup� �ncetarea focului de arme, ungurii au pus m�na pe copiii de rom�ni �i de vii �i aruncau �n v�paia focului, arz�nd �n chinuri groaznice �i mare jale r�sun� �n tot locul de pl�nsetele lor". Rezultatului masacrului de la Tr�znea: 263 de rom�ni (copii, femei, b�rba�i, tineri �i b�tr�ni) mor�i �i r�ni�i. Dintre ace�tia au fost identifica�i 68 mor�i. Printre cei mor�i sunt: copiii Aurica Brumar (5 ani), Victoria Brumar (9 ani), Gherasim B�rjac (7 ani), Ion S�l�jan (2 ani); b�tr�nii Maria B�rjac (81 ani), Grigore B�rjac (72 ani) �i mul�i al�ii de aceea�i v�rst�. Din cei 68 de mor�i identifica�i din comuna Tr�znea, 57 au fost uci�i cu gloan�e �n cap, �n piept �i �n abdomen. Trei dintre cadavre au fost �n urm� arse. Femeii Ana Negreanu de 65 de ani i s-au t�iat m�inile. Femeia Ana S�l�jan �n v�rst� de 31 ani, de�i �ns�rcinat�, a fost str�puns� cu baioneta. Vasile M�rg�ru� a fost g�sit cu capul spintecat �n dou�, iar copilul Ion S�l�jan, de 2 ani a fost ucis cu grenada. 47 de gospod�rii ��r�ne�ti din Tr�znea au fost complet mistuite. Dup� cum arat� documentele "la plecarea din comun�, solda�ii maghiari au legat de un tun pe locuitorii Gavril� Andrie� �i Ana D�nil�, t�r�ndu-i dup� ei p�n� �n comuna Hida, din jude�ul Cluj, unde i-au �mpu�cat". �n acest masacru au fost implica�i �i groful ungur Ray Ferenc, notarul �i preotul reformat, ambii din Tr�znea. Noaptea Sf�ntului Bartolomeu �n noaptea de 13-14 septembrie 1940 �i �n zilele urm�toare, valul terorii a continuat pe meleagurile jude�ului S�laj. �n aceast� veritabil� "noapte a Sf�ntului Bartolomeu" de 13/14 septembrie, echipe de solda�i horthy�ti, �n parte �n stare de ebrietate, condu�i de locotenentul Vasv?ry Zolt?n din Regimentul 201 motorizat din Budapesta, �nso�ite de forma�iuni horthyste paramilitare ale a�a-zisei g�rzi na�ionale (Nemzet?rs?g), precum �i de circa 25 de elemente �ovine, horthyste din localitate au atacat pe nea�teptate popula�ia rom�neasc� lipsit� de ap�rare din comuna Ip, masacr�nd-o. Relat�nd modul �n care a fost comis acest masacru, un document care reconstituie tragicul eveniment consemneaz� c� �n acea noapte, pe o ploaie toren�ial�, comuna Ip "a fost teatrul celui mai s�lbatic �i s�ngeros act de violen��". La �nceputul nop�ii, dup� cum rezult� din document "echipe de osta�i unguri, �nso�ite de iredenti�ti membri ai G�rzi na�ionale au scos din case pe to�i rom�nii care nu fugiser�, i-au b�tut p�n� la s�nge �i i-au schigiuit, zdrobindu-le oasele �i smulg�ndu-le unghiile, apoi, f�r� a �ine seama de sex �i v�rst�, i-au �mpu�ct cu focuri de arm� �i mitralier�. Femeile, �n plus, au fost batjocorite, iar copiii spinteca�i [...] Dup� m�cel a urmat jaful cadavrelor �i al caselor celor omor��i. Nici biserica rom�neasc� nu a fost cru�at�, de unde s-au furat 80.000 lei. Cadavrele au fost c�rate apoi cu c�ru�ele, unii �nc� respirau, �i �ngropte �ntr-o groap� comun� de 35-25 metri p�tra�i, peste care s-a turnat 400 kg var �i apoi p�m�nt". Au c�zut victime acestui odios masacru 157 de rom�ni, copii, b�tr�ni, femei �i b�rba�i nevionova�i. (dup� lucrarea "Teroarea horthysto-fascist� �n nord-vestul Rom�niei", Editura Politic�, 1985, coordonat� de Mihai F�tu �i Mircea Mu�at)
ht tp://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/ip-si-traznea-doua-rani-c...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Impresiona�i de funeraliile televizate ale polonezilor la moartea pre�edintelui Kaczinsky �i a peste 90 de oficiali, majoritatea rom�nilor s-au declarat cuceri�i de spiritul profund cre�tin al poporului afectat. Disciplina, decen�a, r�bdarea - toate valori rarisime �n Rom�nia - redescoperite �ns� cu balcanic� mirare la o �nmorm�ntare live dintr-o alt� �ar�.

Cine i-a cunoscut pe polonezi, la ei acas� �i oriunde �n lume, �tie c� sunt o na�iune serioas�. �ara lor este un exemplu pentru orice fost stat comunist din Europa de Est. Cu oameni politici mai pricepu�i �i mai de bun-sim� dec�t ai no�tri, Polonia e azi o economie func�ional�, o voce puternic� �n UE �i o armat� bine dotat�, oric�nd de luat �n calcul pentru orice opera�iune important� �n NATO.

Sentimentul �sta, oric�t a� fi de binevoitor, nu-l pot �ncerca �n �ara mea. Exist� prea mult� dorin�� de c�p�tuial�, prea mult� nepricepere �i lips� de viziune, uria�� indiferen�� fa�� de nevoile simple ale unor cet��eni h�itui�i de modul infernal �n care se deruleaz� traiul zilnic.

Cu prea mult� u�urin��, a� spune chiar cu o t�cere vinovat�, Rom�nia trece anual peste un eveniment tragic al istoriei sale. La 1 Aprilie 1941, aproape 3.000 de rom�ni, locuitori ai Bucovinei ocupate de sovietici, au fost masacra�i cu mitralierele. M�rturiile supravie�uitorilor nu sunt cu nimic mai prejos dec�t cele ale celor din lag�rele naziste sau din gulagurile Siberiei. O crim� �n mas�, oribil� �i greu de suportat, a fost s�v�r�it� asupra unor cona�ionali de-ai no�tri. Uci�i doar pentru vina de a fi fost rom�ni, nimic altceva.

Iat� c�teva dintre faptele petrecute atunci, �n relat�ri pe care le reg�sim �n surse publice.
�n 1940, Rom�nia a fost for�at� s� cedeze URSS un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori, ca o consecin�� a Pactului Ribbentrop-Molotov. Imediat ce administra�ia �i Armata rom�n� au fost evacuate, trupele din Armata Ro�ie �i NKVD au ocupat teritoriul. La �nceputul lui 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit c�rora sovieticii ar fi permis trecerea grani�ei �n Rom�nia.

La 1 Aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (P�tr�u�ii-de-Sus, P�tr�u�ii-de-Jos, Cupca, Corce�ti, Suceveni), purt�nd �n fa�� un steag alb �i �nsemne religioase (icoane, prapuri �i cruci din cetin�), a format o coloan� pa�nic� de peste 3.000 de persoane, ce se �ndrepta spre noua grani�� sovieto-rom�n�. �n poiana Varni�a, la circa 3 km de grani�a rom�n�, militarii sovietici �i a�teptau ascun�i �n p�dure; au tras din plin cu mitraliere, p�n� au c�zut to�i. Supravie�uitorii au fost urm�ri�i c�lare �i spinteca�i cu sabia.

Dup� masacru, r�ni�ii au fost lega�i de cozile cailor �i t�r��i p�n� la cinci gropi comune s�pate dinainte, unde au fost �ngropa�i de vii: b�tr�ni, femei, copii, sugari. Martorii spun c� dou� zile �i dou� nop�i s-a mi�cat p�m�ntul �n acele gropi, p�n� to�i �i-au dat duhul. C��iva, "mai noroco�i", au fost aresta�i de NKVD din Hliboca (Ad�ncata) �i, dup� torturi �nfior�toare, au fost du�i �n cimitirul evreiesc din acel or�el �i arunca�i de vii �ntr-o groap� comun�, peste care s-a turnat �i s-a stins var. Alte crime similare au avut loc pe �ntregul teritoriu al Bucovinei, �n zona invadat� de trupele sovietice. Supravie�uitorii au fost exila�i �n Siberia �i Kazahstan.

Pentru c� autorit��ile nu s-au g�ndit p�n� azi s� comemoreze la 1 Aprilie uciderea a mii de rom�ni nevinova�i, a�tept un semnal de la orice parlamentar cre�tin pentru ini�ierea unui proiect de lege. Vreau s� v�d, cum o fac polonezii, c� �i rom�nii sunt capabili s�-�i aduc� aminte de cona�ionalii lor asasina�i �n mas� de sovietici. Un eveniment na�ional de 1 Aprilie, cu mar�uri ample, slujbe religioase, pomenirea celor mor�i cu numele �nscrise pe un monument ridicat �n Bucovina.

De fiecare dat� �i invidiem pe cei care pot face a�a ceva, dar vremea trece pe l�ng� con�tiin�ele noastre adormite, de�i avem �i noi Katyn-ul nostru. C�teva mii de suflete - tineri, copii, b�tr�ni - ucise de mitralierele lui Stalin sunt un pretext destul de bun. Pe l�ng� piscinele �i patinoarele de partid (care primesc �n plin� criz� zeci de milioane de euro) �i sute de chermeze locale cu tot soiul de pretexte lume�ti, un astfel de eveniment ne-ar aduce mai aproape de neam.

P.S.: Cu o �ntrebare stupefiant�, premierul Boc l-a interpelat pe ministrul Ap�r�rii de ce tancurile nu se �mpotmolesc �n nisip �i avioanele da. A pune semnul egalit��ii �ntre un tanc �i un avion e ca �i cum ai compara iarna cu vara. Ilustrul patron al preopinentului a spus c�ndva, mustind de �n�elepciune: "Iarna nu-i ca vara". M�car de aici dac� ar fi re�inut ceva, nu mai punea �ntrebarea asta de G�g�. S� te miri de ce �enilele unui tanc merg pe nisip, iar motoarele unui avion supersonic nu func�ioneaz� �n aer infestat cu nor vulcanic e ca �i cum ai �ntreba de ce boul nu-i ca p�s�rica. Pentru c� boul e bou, n-ai ce-i face..
www.jurnalul.ro/stire-editorial/crima-de-a-uita-fantana-alba-541...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Acuma, eu inteleg foarte bine, intrebarea era pur retorica. Dar adevarul este ca trebuie sa ne asumam si noi, cetatenii obisnuiti, o parte din vina, pentru ca daca teme de tipul masacrului de la Fantana Alba ar fi mai prezente in constiinta publica, si implicit ar avea un efect electoral, si politicienii nostri s-ar misca altfel.

Si daca tot suntem la capitolul problemelor de constiinta nationala, vreau sa va fac urmatorul apel:

Doamnelor si domnilor,

In ultimii ani mai multe obiecte de mari dimensiuni au fost descoperite in sistemul solar, recunoscute sau in curs de a fi recunoscute ca incadrandu-se in noua categorie de �planete pitice�, astfel cum a fost definita in 2006 de catre Uniunea Astronomica Internationala. In prezent, cinci astfel de obiecte, inclusiv planeta Pluto, au fost oficial incadrate in respectiva categorie, dar numarul candidatilor urca pana la saptezeci. O parte dintre aceste obiecte au primit nume mitologice, conform conventiilor Uniunii Astronomice Internationale, altele insa inca nu. In ce priveste respectivele nume, ca si ale altor obiecte mai nou descoperite in sistemul solar, astronomii au inceput sa depaseasca limitele mitologiilor clasice greaca si romana, astfel incat pe cerul Pamantului se pot astazi �regasi� divinitati galice, vikinge, etrusce, inuite (eschimose), hawaiene si din Insula Pastelui etc.

Asadar, nu vad de ce nu unele din aceste planete pitice, precum si alte obiecte mai mari sau mai mici nou-descoperite, nu ar purta si numele unor figuri importante din mitologiile dacilor, tracilor si ale celorlalte populatii antice inrudite cu acestia. De altfel, sper ca veti fi de aceeasi parere cu mine ca numirea unei astfel de planete pitice dupa numele unui zeu dac ar reprezenta un gest la fel de potrivit ca si in cazul utilizarii numelor mitologice celtice, nordice, inuite, native americane sau polineziene, atat sub raportul recunoasterii la fel de binemeritate al civilizatiilor traca, daca si a celor inrudite si a contributiilor pe care acestea le-au adus patrimoniului umanitatii, cat si sub aspectul unei consideratii de care locuitorii Sud-Estului European au fost privati pe nedrept de-a lungul multor decenii, daca nu chiar secole. In plus, sper ca va dati seama ca si mine ca, prin existenta unei planete, fie si pitice, cu numele unui zeu dac, orice copil de scoala si orice pasionat de astronomie din orice colt al Pamantului va lua un contact, fie el si minim, cu romanii si cu trecutul acestora, si, mai ales, intr-un alt mod decat prin asa-zise �saluturi romanesti� inventate de maimute antropoide cu pretentii de comedieni francezi.

Avand in minte consideratiile de mai sus, la data de 25 aprilie 2010, am adresat un email profesorului Michael E. Brown de la California Institute of Technology, descoperitorul mai multor astfel de planete pitice, inclusiv al celei numite Eris, care s-a dovedit a fi mai mare si mai masiva chiar decat mai demult cunoscuta Pluto. I-am sugerat profesorului Brown un potential nume oficial pentru unul dintre cei mai mari candidati la statutul de planeta pitica identificati de catre echipa condusa de domnia sa, un planetoid deocamdata poreclit Alba ca Zapada. Propunerea pe care am facut-o a fost Gebeleizis, dupa numele zeului geto-dac al cerului si al fulgerelor. De asemenea, am sugerat ca in eventualitatea in care se va dovedi ca, asemenea altor planete pitice, Alba ca Zapada are un satelit natural, sau formeaza un sistem binar de tip Pluto-Charon impreuna cu un astfel de satelit, dar de mai mari dimensiuni, numele oficial al satelitului sa fie Bendis, dupa numele zeitei traco-dace a padurilor si a lunii. In continuarea demersului astfel inceput am initiat si o petitie online, pe care o puteti citi si semna, daca veti fi de acord cu continutul ei, la urmatorul link :

www.petitieonline.ro/petitie/petition_for_the_official_naming_of...

Este evident ca alegerea finala cu privire la propunerea privind numele oficial al planetoidului Alba ca Zapada revine descoperitorilor sai, profesorul Michael E. Brown si echipa sa de la Caltech si Observatorul Palomar. Dar nimic nu spune ca noi nu putem sa-i informam si sa-i indemnam cu privire la propunerea ce urmeaza a fi inaintata Uniunii Astronomice Internationale, iar un numar considerabil de semnaturi ar putea, cu siguranta, sa dea greutate sugestiilor noastre. Asadar, va rog cu toata consideratia nu numai sa semnati petitia initiata de mine, dar si sa o promovati, fiecare dupa mijloacele sale.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_F%C3%A2nt%C3%A2na_Alb%C4%83

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Istorie militara - De la o Conferinta la alta 1919 - 1946


Romania intre forta dreptului si dreptul fortei (3) - Pumnul impotriva istoriei 1940

(de dr. Valeriu Fl. Dobrinescu - articol publicat in Revista de Istorie Militara, nr.6 (17) 1992, Revista editata de Ministerul Apararii Nationale, Tiparul executat de Regia Autonoma a Imprimeriilor - Imprimeria "Coresi", Bucuresti., pag.24 si 54)


extrase (sublinierile sunt facute de mine) :

De la Budapesta, O'Malley transmitea, la 24 iulie, (1940 - nota mea), ca oficialitatile ungare sunt constiente de pericolul unei apropieri a Bucurestilor fata de Reich, in contextul fortarii sa "accepte cererilor Germaniei", dar ca ca vor trebui "sa se multumeasca cu mult mai putin decat vor primi de la Romania". (1) Diplomatul britaniclega planurile Reich-lui, referitor la Romania, de politica sud-est europeana a Uniunii Sovietice si de "neputinta" Angliei de "a redresa balanta puterii in aceasta parte a Europei". (2) Din aceste motive, in preajma tratativelor cu Ungaria, Romania a facut incercari de normalizare a raporturilor cu Uniunea Sovietica, la Bucuresti apreciindu-se ca "ratiunea de stat cerea o politica cuminte si inteleapta fata de U.R.S.S.". Asa trebuie vazuta acreditarea lui Gr. Gafencu, fost Sef al diplomatiei Bucurestilor, in calitate de ministru la Moscova. (3) (...)

Guvernul Gigurtu, in profida opozitiei opiniei publice, a inceput trative cu Ungaria hortysta. Ministrul de la Roma, Raul Basile Bossy, a fost trimis in misiune la Budapesta pentru a lua contact, "in mod oficial", cu T�l�ky si Cs�ky. Bossy a mai urmarit sa obtina unele informatii privind aspectul concret al chestiunilor pe care Ungaria urma sa le ridice la proiectatele tratative. (5)

La sugestia lui Hitler, guvernul de la Bucuresti a acceptat negogierile directe cu Budapesta care au inceput la 16 august 1940, la Turnu-Severin.Delegatia romana avea in frunte pe Valer Pop, ministru plenipotentiar, iar cea maghiara pe Andras H�ry. In timpul convorbiilor, delegatia romana a sustinut principiului de populatie, iar cea reprezentantii duvernului hotyst au pretins un teritoriu de 39 000 kmp. (6) Cu o zi inainte de plecarea la Turnu-Severin, Valer Pop amintea regelui Carol al II-lea, printr-o scrisoare, de consfatuirea fruntasilor transilvaneni care, la 2 august, demonstrasera documentar drepturile Romaniei cu privire la eventualele concesii teritoriale. Totodata, intr-o audianta la suveran, Valter Pop avertizase asupra factorului timp. La 8 august, Iuliu Maniu facea o declaratie conform careia atitudinea Romaniei trebuie sa fie aceea "a pastrarii, cu orice pret, a integritatii teritoriale a tarii." Tratatul de la Trianon (din 1919 - nota mea) continua seful Partidului National Taranesc, nu a creat, ci a inregistrat numai, pentru lumea internationala, Unirea Ardealului cu regatul Roman" (8)

Cererile formulate de delegatia ungara au fost refuzate de cea romana, care a subliniat ca acestea nu puteau constitui "o baza acceptabila de discutii" (9) (...)

La Bucuresti a avut loc, in ziua de 23 august, un Consiliu de Coroana care a stabilit instructiunile in baza carora trebuia sa-si desfasoare activitatea delegatia romana :
1) sa se obtina adeziunea prealabila a guvernului ungar la principiul schimbului de populatie; 2) sa se fixeze, ulterior, numarul locuitorilor de nationalitate maghiara care urma sa fie transferati in Ungaria; 3) sa se stabileasca consecintele teritoriale ale schimbului de populati. (10) (...)

In cursul trativelor, delegatia romana nu a recunoscut Ungariei nici un drept asupra Transilvaniei si nu s-a pronuntat pentru impartirea teritoriului. M. Manoilescu recunostea : "cata vrema am tratat relativ liber, nu am cedat nimic si nu am consimtit la nici o stirbire a tarii. Evident ca notiunea de liber nu trebuie inteleasa aici in mod absolut, fiindca daca am fi avut intreaga libertate, nu ne-am fi dus niciodata la Severin sa stam de vorba cu ongurii(...) Dar in conjuctura politica in care ne gaseam atunci si pe care cred ca am descris-o indeajuns, ne-am bucurat de o relativa libertate de miscare, pe care am utilizat-o din plin. Aceasta libertate a fost pierduta complet in ziua de 29 august la Viena". (11) (...)

Deoarece diferendul romano-ungar putea periclita planurile Cermaniei in sud-estul Europei, Hitler, desi convins de netemeinicia cererilor hotyste, a hotarat "sa reglementeze" chestiunea. (...) La baza "judecatii" f�herului au stat considerente de ordin strategic, militar, politic si economic. In seara de 27 august, guvernele roman si ungar au primit invitatia, din partea Germaniei si Italiei, sa delege pentru "arbitraj" la Viena pe ministrii de externe (...) (pentru ziua de 29 august - nota mea) Cei doi ministrii de externe (al Germaniei : Ribbentrop si al Italiei : Ciano - nota mea) au comunicat ca, daca nu se va accepta cedarea unei parti a Transilvaniei, Romania va deveni obiectul unei actiuni a Transilvaniei, va fi invadata si stearsa de pe harta Europei (15) Manoilescu a contestat faptul ca Romania "ar fi cerut vreodata arbitrajul". (16)

Consiliul de Coroana a analizat cererea ultimativa de la Viena, in noaptea de 29 spre 20 august. Zece participanti au cerut respingerea arbitrajului si apararea cu armata a teritoriului national. (17) Acest punct de vedere a fost sustinut si in a doua sedinta a Consiliului de Coroana, din noaptea de 30 spre 31 august. Fara a admite in fond dictatul, cea mai mare parte dintre participanti, 21, in frunte cu Gigurtu, luand in considerare situatia internationala deosebit de grava pentru tara, a considerat ca Romania nu are sanse de a se apara in fata unor forte militare cu mult superioare (...) In consecinta, s-a considerat necesar sa se supuna dictatului. (18) (...) Prin Dictatul de la Viena, Romania a trebuit sa cedeze Ungariei hortyste o parte a Transilvaniei ce insuma 43 492 kmp (deci un teren cu mult mai mare decat cereau initial de doar 39 000 kmp prima data - nota mea) cu o populatie de 2 667 000 locuitori, din care mai bine erau secui, iar erestul format din maghiari, secui, germani si evrei (deci unde erau acei "ceangai", care au fost facuti ... maghiari, ulterior de ungurii din Romania ? - ei erau mai degraba ... "aromani"). (...) "Arbitrajul" de la Viena era contrar cu logica istorica si a lovit in principiul nationalitatii si al autodeterminarii nationale."Arbitrajul" ramane in istoria diplomatica ca document caracteristic al negarii principiilor dreptului si moralei internationale, ca o victorie a dreptului fortei asupra fortei dreptului.Dictatul nu poate fi considerat, in principiu, ca o sentinta arbitrala, deoarece ignora total dreptul international, nefiind vorba de un consimtamant liber exprimat si prealabil al partii romane. De aceea, el apare, din primul moment, ca expresie a incontestabilei presiuni politice, ca rezultat al politicii de forta.O recunoaste insusi Adolf Hitler, care nu scapa nici un prilej sa le aminteasca ungurilor realitatea : fara bunavointa puterilor Axei, Ungaria n-ar fi dobandit nimic.La cateva zile dupa dictat, cancelarul derman (Hitler - nota mea) ii marturisea lui Sztojay, ambasadorul Ungariei la Berlin, ca : "Daca puterile Axei pierd razboiului, situatie care nici nu poate fi luata in calcul, atunci toate aceste revizuiri devin nule". (19)


Bibliografie complementara la text :

1 - Great Britain, P R O , 371, 24 968, f. 187.
2 - Ibidem.
3 - Arh. M.A.E., fond 71, U.R.S.S., dosar 9, 1940, F. 368.
4 - Idem, Transilvania, dosar 40, 1939-1940.
5 - Idem, Conferinta de Pace, 1946, dosar 101, f. 216-217.
6 - Ibidem, f. 255-257.
7 - B.A.R., Arh. Palat, LXXXII, Varia, 16, f. 11.
8 - Arh. M.Ap.N., fond. 950, dosar f.n., 1940-1941, Pozitia 824, f. 32-35.
9 - A. Simion, "Dictatul de la Viena", Cluj-Napoca, 1972, p.164.
10 - Ibidem, p. 167.
11 - M. Manoilescu, "Dictatul de la Viena. Memorii iulie-august 1940", Bucuresti, Edirura Enciclopedica, 1991, p. 83, passim.

(...)

16 - M. Manoilesci, "op. cit.", passim.
17 - Ibidem.
17 - Arh. St. Bucuresti, fond Casa Regala - Carol II, dosar 29, 1940, f. 8.
18 - Carol al II-lea, "Insemnari zilnice", vol. 8, p. 741-745.
19 - A. Hillgruber, "Les entretiens secrets de Hitler", Paris, Fayard, 1969, p. 207.


P.S.
Se pare ca asta se petrece si acum ... cu FMI -ul ("arbitraj financiar" - mascat ?!)

ODESSA IN FLACARI - un film despre persecutia romanilor din Basarabia de bolsevici si NKVD

� Odessa in flacari�, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el ramasesera doar cateva cronici, unele consemnari, fotografii si afise.
Avand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori.

telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Desi este acest topic greu accesibil (din cauza unor "bennere" prost postate de "administratorii" acestui "site") se intelege ultima idee. Am vizionat acest video de ceva vreme din alta "sursa". Problema care ramane ar fi ... de ce numai evreii au un "holocaust" al lor si romanii nu ? Sa fie doar din cauza ca se perpetueaza (gresit dupa mine) ideea ca, evreii trebuie sa scoata si din ... "piatra seaca" bani, ca altfel nu s-ar mai numi "evrei" ? Asa cum au avut evreii de suferit din cauza altora (desi multi au suferit din cauza altor evrei, dar nu se aminteste nicaieri asta), asa si alti romani au suferit din cauza altor romani ... vanduti dusmanilor "pentru un blid de mancare". Numai ca romanii, stiind ca cei ce iau "vandut" sunt tot romani ca ei, "tac si sufera", dar altii (evreii) arunca "anatema" pe romani in loc sa o arunce pe cine trebuie. Ca de obicei, evreii nu au curajul "raspunderii" ... Sper ca nu veti "banna" aceasta postare, pentru ca eu am date (personale) care imi dovedesc ADEVARUL celor spuse !

De la: eugenb, la data 2010-07-12 14:38:33Desi este acest topic greu accesibil (din cauza unor "bennere" prost postate de "administratorii" acestui "site") se intelege ultima idee. Am vizionat acest video de ceva vreme din alta "sursa". Problema care ramane ar fi ... de ce numai evreii au un "holocaust" al lor si romanii nu ? Sa fie doar din cauza ca se perpetueaza (gresit dupa mine) ideea ca, evreii trebuie sa scoata si din ... "piatra seaca" bani, ca altfel nu s-ar mai numi "evrei" ? Asa cum au avut evreii de suferit din cauza altora (desi multi au suferit din cauza altor evrei, dar nu se aminteste nicaieri asta), asa si alti romani au suferit din cauza altor romani ... vanduti dusmanilor "pentru un blid de mancare". Numai ca romanii, stiind ca cei ce iau "vandut" sunt tot romani ca ei, "tac si sufera", dar altii (evreii) arunca "anatema" pe romani in loc sa o arunce pe cine trebuie. Ca de obicei, evreii nu au curajul "raspunderii" ... Sper ca nu veti "banna" aceasta postare, pentru ca eu am date (personale) care imi dovedesc ADEVARUL celor spuse !

Dati domnule datele pe care le aveti in aceasta problema , trebuie sa cunoasca si altii adevarul !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Caut mai demult sa fac rost de "Odessa in flacari", dar nu am gasit inca nici CD-ul care a fost la un moment dat scos, nici vreun torrent functional. Are cineva idee unde pot gasi acesti film?

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

De la: DanubianKnight, la data 2010-07-17 23:50:52Caut mai demult sa fac rost de "Odessa in flacari", dar nu am gasit inca nici CD-ul care a fost la un moment dat scos, nici vreun torrent functional. Are cineva idee unde pot gasi acesti film?

www.dump.ro/download.php?id=52415&act=3gsSfLNFaXSgY2cm

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Se poate vedea filmul "Odessa in flacari" :

telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/

Dureaza : 85 minute

Daca aveti vreun program "destept" ... poate "il trageti" gratis si ne spuneti si noua.

Puteti vedea filmul (are 85 minute) pe "site" :

telecinemateca.com/odessa-in-flacari-filme-romanesti/

sau pe "site" :

vodpod.com/watch/3480154-odessa-in-flacari-filme-romanesti-telec...

dar se poate copiia de pe "site" :

thepiratebay.org/torrent/5349105/Odessa_in_flacari_(1942).avi

dar nu cunosc cat de "legala" este acea copiere si din aceasta cauza nu v-o recomand. Mai bine vedeti filmul gratis (de pe primele "site" -uri) decat sa fiti acuzati ca ati atentat la "drepturile de autor" ale cuiva (desi cred ca daca cautati veti gasii si "site" -ul de baza - italian din care s-au "aprovizionat gratis" cei care acum il ... vand, pe bani frumosi.

Multumesc mult!

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)