Info
x
Cafenea cu aroma virtuala
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 15 Iunie 2016, ora 16:07
prefacindu-ne ca nu vedem jegul ce se tot lateste pe forum, atit cit a mai ramas din el, va zic SALUT !
daaaa' apropo de forum: NU l-am putut accesa timp de vreo 3 ore , de'am crezut ca -i kaput si asta ! |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 07:59
buna dimineata suflete oropsite ....las cafea pt. alinarea tuturor celor cu suflet bun...pt. ceilalti... suc de matraguna....
   
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 11:16
Mi-am baut cafeaua in viteza. Va spun o vorba draga rom�neasca si apoi am incalecat pe murgu' meu si va spusei o poveste!
 Nea Puiu sa schimbe tactica si jucatorii. Daca trebe, sa ii teleghideze cumva, cu niste sfori de pe banca! Apoi marea lor de jucatori! 'Geaba sunt tineri, mai, ca joaca precum doua cizme stangi!  Ne-o furam si de la Albania si mer'em acasa! PAcat de sufletele rom�nesti dezamagite , nu-i asa? Poi se poa', mai baieti, mai! Ia, cu chishoru' pe loabda/minge, nu ma determinati sa aleg sa dorm in loc sa ma uit lameciurile voastre! Apoi invingatori sunteti ori ... cizme, bre?   No, cu fotbalu' si cu culcatu' pe teren am terminat! O piesa, ceva?  www.youtube.com/watch?v=JW7lv2dc2FA O zi frumoasa! 
Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 14:52
De la: Musetel, la data 2016-06-16 11:16:14Mi-am baut cafeaua in viteza. Va spun o vorba draga rom�neasca si apoi am incalecat pe murgu' meu si va spusei o poveste! noi nu prea le avem cu fotbalul, dar cind e cite un asa meci la o asemenea ocazie, e musai sa te uiti si sa strigi din toata inima : Hai Romania !  dar , de unde nu e , nici Dumnezeu nu cere, asa ca ma duc sa-mi iau o cana de cafea si sa pun pe masa niste zmeura cu zaharul facut , deja, sirop si e asa de buna ca abia ma pot abtine sa nu pun castronul la gura ca sa i-l sorb .....  immmmm
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 17:53
De la: gabigabi2, la data 2016-06-16 14:52:05De la: Musetel, la data 2016-06-16 11:16:14Mi-am baut cafeaua in viteza. Va spun o vorba draga rom�neasca si apoi am incalecat pe murgu' meu si va spusei o poveste! Strigat-am si ''Hai Andone!'', intra mai repede in teren, dar tot degeaba! In fine, nici nu se compara cu ce echipa aveam in trecut! Cand faceam pariuri cu tati in perioada aceasta de campionat, ce faine vremuri... Mi-e dor de el... Era stelist. Am cu cine semana, tinand cu Steaua!  Mai este sirop pe zmeura aia sau punem ch3cooh si scoatem de o zmeurata, aain? Mama, ce visinata si cornata facea tati... Mai, ce am azi? Tati, te iubesc! Stiu ca ma receptionezi acolo sus!   Bun asa... Aici e o vreme de geaca... Senza cravatta, da da: www.youtube.com/watch?v=bqfbyPmD7aA Mda... tatei ii placeau cravatele. Mai ales cele alese de mine. Am pastrat una de a sa, pe care i-o luasem odata din aeroport, la Bxl... Chiar nush ce am azi, pe bune... O fi lipsa de Soare? Neah, mi-e dor de el, atat! Voi... care pe unde mesteriti? Blacku' prin Allemagne, Florion prin capitala, Gabita prin bucatarie, don Nelo e cu catelu la plimbare, io bat tasta.... imediat ma apuc de cratite. LOL!!! Da, mey,Hak', te vazui, mey! Mai stii cand postam muzica acelasi stil pe topicele matale? MAi stii? No, daca mai stii ca mi-ai cerut sa schimb platinele, uite, acum este randul meu sa iti cer acelasi ... serviciu, aceeasi faviare! Ce zici? Indiferent de cum esti tu, de cum sunt eu, de cum sutem fiecare de aici, suntem si gata! Poti sa imbunatatesti ceva, o faci , dezinteresat! Daca nu, taci! Eu una as apreci enorm sa imi demonstrezi ca eu nu m-am inselat dandu-ti increderea ca poti sa fii om si sa te integrezi pur si simplu in acest grup virtual! Nu ma dezamagi! Pentru tine, Hak'! www.youtube.com/watch?v=9WXZx-tiMNo Nu iti cer sa apui! Fii tu cel simplu, doar fii TU! Regaseste-te si ne regasesti aici! Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 17:53
De la: gabigabi2, la data 2016-06-16 14:52:05De la: Musetel, la data 2016-06-16 11:16:14Mi-am baut cafeaua in viteza. Va spun o vorba draga rom�neasca si apoi am incalecat pe murgu' meu si va spusei o poveste! Strigat-am si ''Hai Andone!'', intra mai repede in teren, dar tot degeaba! In fine, nici nu se compara cu ce echipa aveam in trecut! Cand faceam pariuri cu tati in perioada aceasta de campionat, ce faine vremuri... Mi-e dor de el... Era stelist. Am cu cine semana, tinand cu Steaua! Mai este sirop pe zmeura aia sau punem ch3cooh si scoatem de o zmeurata, aain? Mama, ce visinata si cornata facea tati... Mai, ce am azi? Tati, te iubesc! Stiu ca ma receptionezi acolo sus! Bun asa... Aici e o vreme de geaca... Senza cravatta, da da: www.youtube.com/watch?v=bqfbyPmD7aA Mda... tatei ii placeau cravatele. Mai ales cele alese de mine. Am pastrat una de a sa, pe care i-o luasem odata din aeroport, la Bxl... Chiar nush ce am azi, pe bune... O fi lipsa de Soare? Neah, mi-e dor de el, atat! Voi... care pe unde mesteriti? Blacku' prin Allemagne, Florion prin capitala, Gabita prin bucatarie, don Nelo e cu catelu la plimbare, io bat tasta.... imediat ma apuc de cratite. LOL!!! Da, mey,Hak', te vazui, mey! Mai stii cand postam muzica acelasi stil pe topicele matale? MAi stii? No, daca mai stii ca mi-ai cerut sa schimb platinele, uite, acum este randul meu sa iti cer acelasi ... serviciu, aceeasi favoare! Ce zici? Indiferent de cum esti tu, de cum sunt eu, de cum sutem fiecare de aici, suntem si gata! Poti sa imbunatatesti ceva, o faci , dezinteresat! Daca nu, taci! Eu una as aprecia enorm sa imi demonstrezi ca eu nu m-am inselat dandu-ti increderea ca poti sa fii om si sa te integrezi pur si simplu in acest grup virtual! Nu ma dezamagi! Pentru tine, Hak'! www.youtube.com/watch?v=9WXZx-tiMNo Nu iti cer sa apui! Fii tu cel simplu, doar fii TU! Regaseste-te si ne regasesti aici! Doresc tuturor o seara linistita sinumai bine! Fie ca cele rele siurate sa se spele! Contez pe colaborarea voastra, a tuturor! Nu aveti dreptul la a esua! Nihil sine Deo! Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Iunie 2016, ora 20:53
De la: Musetel, la data 2016-06-16 17:53:45De la: gabigabi2, la data 2016-06-16 14:52:05De la: Musetel, la data 2016-06-16 11:16:14Mi-am baut cafeaua in viteza. Va spun o vorba draga rom�neasca si apoi am incalecat pe murgu' meu si va spusei o poveste! sarut mana ...am o mare rugaminte...nu mai incerca sa-l schimbi pe acest derbedeu cu nume urat mirositor...el nu vrea si nici nu poate sa devina om...el este si va ramane un derbedeu, un nimeni in drum tot restul vietii lui...are si el frustrarile lui, vrea sa fie bagat in seama si sa demonstreze permanent ca el e ,,l'ombellico del mondo''...ce n-a reusit o viata-ntreaga ar vrea sa i se recunoasca acum...evident...nemeritat si foloseste absolut orice metoda...nu este cu nimic mai prejos decat cei doi sicofanti care pt. a fi cat mai credibili au inserat in delatiunile lor cat mai multe minciuni si grosolanii... 
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 17 Iunie 2016, ora 12:19
Salut!
LOCOMOTION, asa cum am spus! www.youtube.com/watch?v=VzOliobMcSA Sper sa va placa OMD! Daca nu, schimbati platina!  Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
|
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 17 Iunie 2016, ora 13:18
asaaaa ! ia sa vedem ce s-a mai intimplat in ast timp cit nu eram prezenta ! poiiii, zise bine Musetelu' : don Nelo cu catelu' p'afara si eu, ne avind alta treaba , ma " fitziiam " prin bucatarie si coceam niste cocutze cu brinza , ptr. de dimineata
! da' azi, gata cu rasfatul  nu zmeura, nu inghetata, ca sa stiti  ....azi : o ciorba de fasole deaaaasa si salata cu detoate-n ea ! simbata insa, duminica si luni : rasfat cit cuprinde ! da' o cafea vreti, ca sa stiu ?! daca nu , apa rece !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Iunie 2016, ora 16:39
De la: gabigabi2, la data 2016-06-17 13:18:57asaaaa ! ia sa vedem ce s-a mai intimplat in ast timp cit nu eram prezenta ! poiiii, zise bine Musetelu' : don Nelo cu catelu' p'afara si eu, ne avind alta treaba , ma " fitziiam " prin bucatarie si coceam niste cocutze cu brinza , ptr. de dimineata Bine v-am gasit. Doamne ajuta, m-am repatriat astazi, asa ca merge o cafea cu caimac pentru ca m-am trezit cam devreme ca sa prind avionul. Ce caldura, monser! Am venit de la o vreme de octombrie, ca ma saturasem de ploi si frig si am dat peste canicula bucuresteana. Tocmai astazi postesti?  Pe mine m-a asteptat madam Black numai cu exceptii de la regim, inclusiv clatiteeee!!!!!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7 mesaje Membru din: 13/06/2016 |
Postat pe: 18 Iunie 2016, ora 11:32
aha!si-a clatit-o bine. |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 18 Iunie 2016, ora 13:40
De la: Black_Friday_, la data 2016-06-17 16:39:45De la: gabigabi2, la data 2016-06-17 13:18:57asaaaa ! ia sa vedem ce s-a mai intimplat in ast timp cit nu eram prezenta ! poiiii, zise bine Musetelu' : don Nelo cu catelu' p'afara si eu, ne avind alta treaba , ma " fitziiam " prin bucatarie si coceam niste cocutze cu brinza , ptr. de dimineata ma scuzati domnu' , dar chiar nu stiu ce-mi veni cu ziua asta de vineri, ca io nu prea le am cu postitu ' ! da' las ' ca se drege busuiocul zilele astea de mare sarbatoare !si, ca sa nu uit : bine ai revenit !  este ca nu-i NICAIERI ca acasa ? esteeee !pun de'o cafeluta ....si cu inghetata si caimac si frisca adevarata si tot ce mai vreti voi .... virtualul fiind un tarim magic, orice dorinta se-ndeplineste !  Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 18 Iunie 2016, ora 20:47
De la: Black_Friday_, la data 2016-06-17 16:39:45De la: gabigabi2, la data 2016-06-17 13:18:57asaaaa ! ia sa vedem ce s-a mai intimplat in ast timp cit nu eram prezenta ! poiiii, zise bine Musetelu' : don Nelo cu catelu' p'afara si eu, ne avind alta treaba , ma " fitziiam " prin bucatarie si coceam niste cocutze cu brinza , ptr. de dimineata Ioi, am ramas io cu vremea asta pe umeri, nu ti-e mila sa ma lasi aici in vestu' asta salbatic? Ti-ai pus in gand sa duci Soarele cu totu' in Romania, stiu io! Da, bine va regasesc! Seara buna! Ies dintre nori si furtuni , aici inca aseara batea grindina. Imi simt toate oasele. De aia dor, ca sa stiu ca le am, stiu io! Acasa sunt 30 si degrade. Se anunta vreo 27 pe Luni si aici. Pana atunci ii da si cu trei ropote pe zi. Ne luam barci, pe bune! Noroc ca se resoarbe repede apa de pe strazi. Ca ieri am schimbat 3 perechi de pantofi, toti uzi leoarca. Si pe 20 e varaaaaaaaaaaaaaa.  Da, si eu ,defaptsi noi facuram clatite aseara. Toata ziua am avut asta in cap. Spre seara am finalizat ideea, am concretizat-o rapidos. Acum ma bag sa fac un chec , reteta mamei , mereu cea mai buna!  Va salut din mers! O seara faina si numai bine! ...zise Atlasitza din vestu' nordic salbatic de rece si de umed! ...au capu', fruncea... hapcium!
Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 18 Iunie 2016, ora 20:51
Il am in memorie, cam asa arata ultima data cand il vazui....
www.youtube.com/watch?v=KpfmG__pFfw Let's zumba! Step touch! Seara faina, pa,pa!
Raporteaza abuz de limbaj
''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 09:11
De la: Musetel, la data 2016-06-18 20:47:15De la: Black_Friday_, la data 2016-06-17 16:39:45De la: gabigabi2, la data 2016-06-17 13:18:57asaaaa ! ia sa vedem ce s-a mai intimplat in ast timp cit nu eram prezenta ! poiiii, zise bine Musetelu' : don Nelo cu catelu' p'afara si eu, ne avind alta treaba , ma " fitziiam " prin bucatarie si coceam niste cocutze cu brinza , ptr. de dimineata pfiii, da' ce crezi tu , ca numai pe tine te fulgera si tuna ? ha ! a tunat si fulgerat aseara, cam dupa ora 10 s'apoi a dat si cu galeata de apa..... ce zic eu , galeata ? parca era pus furtunul cu apa pe geamuri ! in sfirsit : la vremuri tulburi si vremea-i la fel ! acum pun si de o cafea .....adica, de o a 2 a, ca pe prima am baut-o la ora 6.30 , jucind cu sor' mea un scrabble !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:11
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:27
Reportaj din Lyon: Rom�nia caut� calificarea și prima victorie la un campionat european dup� 16 ani, �n orașul lui Antoine de Saint-Exup�ry
sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-21092328-reportaj-din-lyon-romnia-... Nu apuci s� vezi mare lucru de pe geamul TGV-ului care te duce de la Paris �n Lyon �n doar dou� ore. Copaci, mașini, nori, st�lpi de electricitate apar și dispar �n viteza trenului demn de numele pe care-l poart� � Train à Grande Vitesse � și dup� 460 km care trec ca-n vis, ajungi �ntr-un alt oraș de vis. Al treilea ca m�rime din Franța, Lyon e aproape, dac� nu chiar mai fermec�tor ca Parisul. E un oraș viu, studențesc, �n care oriunde �ntorci capul g�sești comori arhitecturale și piațete g�l�gioase, cartiere cochete și str�duțe �nguste, boulangerii și cafenele pres�rate pe malurile celor dou� r�uri care-l str�bat, Rhone și Saone; toate �nconjurate de coline v�lurite, spre care urci pe str�duțe ascunse printre copaci, p�n� ajungi la impresionanta Basilica of Notre-Dame de Fourvière, al�turi de turiști și suporteri laolalt�, veniți ca �n pelerinaj pentru o priveliște a orașului care te las� minute bune t�cut. Un oraș contemplativ ziua și g�l�gios noaptea, chiar și f�r� invazia suporterilor, Lyon e renumit pentru gastronomie, arhitectur� (e site UNESCO World Heritage) și producția de m�tase, dar și pentru c� aici s-au n�scut Antoine de Saint-Exup�ry, autorul Micului Prinț, și frații Auguste și Louise Lumière, inventatori ai cinema-ului. Cu TGV-ul au venit, ieri, și fotbaliștii naționalei, dar și o parte din suporterii care au susținut Rom�nia din tribunele stadioanelor franceze. La 12 km de oraș, Stade de Lyon (numit și Stade de Lumières), al treilea pe care �l vor colora �n galben, face parte din Parc Olympique Lyonnais, un complex de 50 de hectare care se va numi �OL Land� c�nd va fi gata și care va cuprinde dou� hoteluri, o piscin�, un centru comercial și un muzeu. Deocamdat�, e gata doar stadionul, impresionant mai ales prin acoperișul v�lurit, din panouri fotovoltaice, �n care vir ricoșa c�ntecele și scand�rile pline de speranț� ale suporterilor. Citește continuarea articolului pe Lead.ro Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:28
De la: Fl_Orion999, la data 2016-06-19 15:27:07 Reportaj din Lyon: Rom�nia caut� calificarea și prima victorie la un campionat european dup� 16 ani, �n orașul lui Antoine de Saint-Exup�ry www.youtube.com/watch?v=A1Km_RcPIN4 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:29
www.hotnews.ro/stiri-esential-21092375-istoricul-mihnea-berindei...
Istoricul Mihnea Berindei a murit duminica dimineata, la Venetia, a declarat pentru Agerpres fostul director al Arhivelor Nationale ale Romaniei, Dorin Dobrincu. "Am pierdut un prieten scump. Alte cuvinte sunt de prisos astazi", a scris Dobrincu, pe pagina sa de Facebook. Mihnea Berindei s-a nascut pe 22 martie 1948 la Bucuresti si a urmat cursurile Facultatii de Istorie a Universitatii Bucuresti, intre anii 1966-1970, specializandu-se in istoria Imperiului Otoman. A emigrat in Franta unde a absolvit, in 1972, Ecole Pratique des Hautes Etudes (EPHE). Dupa prabusirea regimului comunist, Mihnea Berindei s-a implicat in crearea Grupului pentru Dialog Social iar in anii 2000 a participat la restituirea pentru istorici a arhivelor Partidului Comunist din Romania. A facut parte din Comisia Prezidentiala pentru Investigarea Dictaturii Comuniste din Romania. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:32
11 solutii pentru a obtine racoare in casa, fara aer conditionat
de Adrian Iovescu HotNews.ro www.hotnews.ro/stiri-esential-21092220-11-solutii-pentru-obtine-... A venit canicula ! Cum trece temperatura de 30 de grade, deja incepem sa ne simtim inconfortabil. Cel mai simplu, pentru casa sau masina, este sa dam drumul la aerul conditionat. Dar sunt persoane cu o sensibilitate mai mare la aerul conditionat, care racesc foarte usor sau dezvolta alergii si evita sa-l foloseasca. Sau pur si simplu nu avem aer conditionat in spatiul pe care il utilizam. Ce putem face, ca sa ne inbunatatim senzatia de confort ? 1. Umbrirea ferestrelor Din calculele facute la unele certificatele energetice, am observat ca in general, la case cu suprafete vitrate destul de mari si orientate corect spre soare, caldura care intra in casa in perioada de vara poate proveni in procent de 70-80% de la radiatia solara care intra prin ferestre. In acest context, daca reusim sa gasim solutii de a umbri ferestrele, senzatia din interiorul casei se va modifica considerabil. Cu totii stim ce diferenta e intre o masina lasata in soare si una lasata in umbra, deci de ce nu ar fi valabil acest lucru si la case ? Umbrirea ferestrelor trebuie facuta pe exteriorul lor, este mult mai eficienta decat in interior. Cum putem umbri ferestrele ? - Se pot monta deasupra ferestrelor copertine din panza, retractabile - Se pot monta pergole fixe din lemn pe orientarea sud, perpendiculare pe fatada, calculate sa umbreasca ferestrele in timpul verii si sa nu le umbreasca in timpul iernii, cand ne intereseaza aporturile solare. - Se pot monta rulouri desupra ferestrelor. Cel mai bine este sa se monteze de la inceput, deasupra ferestrelor, dar se pot monta si ulterior, in fata lor, in partea de sus. E o solutie eficienta, destul de costisitoare, iar in momentul in care sunt trase devine camera intunecoasa. - Se pot adauga la ferestre obloane mobile. - Se pot planta copaci in fata ferestrelor dinspre est si vest, care vara au frunze si umbresc ferestrele, iar iarna lasa soarele sa treaca. - Pentru ferestrele de la parter orientate spre sud se pot crea bolti din vita de vie. - Se poate confectiona de catre persoanele inclinate spre bricolaj un cadru de dimensiunea fiecarui gol de tamplarie, care contine scanduri orizontale, paralele si putin rotite in jos in partea exterioara. Acest cadru se monteaza in golul ferestrelor, in exterior in fata ferestrelor si astfel se umbreste complet fereastra in perioada de vara, cand soarele are o inaltime mai mare pe bolta. Acesta idee este valabila in special pe orientarea sud, unde raportul intre latimea scandurilor si distanta pe verticala intre ele poate fi de ½, umbrind complet pentru 3 luni (o luna si jumatata inainte si dupa solstitiul de vara). - Se pot monta folii reflectorizante transparente, pe exteriorul ferestrelor. Sau pentru cladirile noi, se pot alege din start geamuri care se comporta diferit in functie de sezoane (de tip 4 seasons). Aceste solutii sunt solutii pasive de micsoare a temperaturii, fara consum de curent electric, ca in cazul aparatelor de aer conditionat. - Se vor umbri in mod special ferestrele de mansarda (tip Velux), care primesc radiatie solara mai multa decat ferestrele verticale de aceeasi suprafata. Se pot folosi storuri speciale de exterior. 2. Controlul umiditatii aerului In zilele de canicula, cei de la meteo anunta ca ne vom simti inconfortabil, pentru ca indicele de confort termic va depasi valoarea de 80. Ce este acest indice ? Se poate determina pe baza unei formule, care depinde de temperatura si de umiditatea aerului: ICT = (T x 1,8 + 32) � (0,55 � 0,0055 x U) [(T x 1,8 + 32) � 58)] In zilele de canicula, umiditatea relativa a aerului poate sa fie in locuinte in Bucuresti in jurul a 70%. La acesta umiditate, se ajuge la valoarea de 80 a indicelui de confort termic la temperatura de 29,1 grade. Daca insa calculam aceeasi valoare de 80 la o umiditate de 40%, o regasim la o temperatura de 32,7 grade Celsius. Deci tragem concluzia ca e suficient sa micsoram umiditatea aerului de la 70% la 40% si deja simtim o senzatie de confort echivalenta cu scaderea cu 3,6 grade a temperaturii. In acest context, poate fi folosit un dezumidificator - un exemplu de aparat casnic (neprofesional) poate extrage din aer in jur de 16-20 L de apa/zi si poate deservi o suprafata de 30-35mp. Majoritatea aparatelor de aer conditionat au si acesta functie de dezumidificare, pe langa cea de racire. Umiditatea interioara vine si din exterior, dar creste destul de mult si de la folosirea dusului, gatit sau uscarea rufelor. Putem incerca sa decalam acesta activitati in perioadele zilei mai racoroase. 3. Aerisirea suficienta noaptea In Bucuresti, media temperaturilor in iunie este de 20,2 grade Celsius, in iulie de 22,0 grade celsius si in august de 21,2 grade. Temperatura de confort in interior este de 25-26 de grade in perioada de vara, deci in mod normal, la casele cu inertie termica mare construite din caramida si beton (sau la blocuri), ajuta mult daca in timpul noptii se aeriseste bine casa si apoi ziua se inchid ferestrele. Dar acesta solutie trebuie combinata cel putin cu prima solutie, de umbrire a ferestrelor. Daca exista o problema se securitate prin deschiderea ferestrelor, se poate opta pentru amplasarea unui ventilator suficient de puternic care sa creeze subpresiune intr-un colt al casei si prin deschiderea unei ferestre pe verticala in alta camera se va crea un curent de aer care sa duca aerul cald din casa si sa aduca aerul rece de afara. 4. Izolatia termica O casa bine izolata termic (pereti, acoperis spre pod sau spre exterior, ferestre tripan) va fi mai racoroasa vara si mai calduroasa iarna, prin componenta de transfer termic prin convectie. O casa care are izolatie termica si sub placa de la parter (spre sol) va fi pierde mai putina caldura iarna, dar va primi si mai putina racoare din pamant vara. Se stie ca daca avem camere amplasate la demisol, nu au nevoie de aer conditionat pentru ca primesc racoare din pamant. Se considera la la adancimea de 7m sub pamant temperatura este constanta tot timpul anului, in jur de 10 grade celsius. 5. Bariera contra radiatilor Pentru mansarde, se monteaza intre vata minerala si placa de gips carton o folie de aluminiu, care joaca rol atat de bariera contra vaporilor, cat si de bariera contra radiatilor solare. Caldura de la soare se transmite atat prin convectie (prin aer) cat si prin radiatie. 6. Ventilatoare cu vapori de apa In special pe terase se pot folosi ventilatoare care elibereaza si vapori de apa, acestia se evapora cu absorbtie de caldura si dau senzatia de racoare. 7. Caldura de la electrocasnice si activitatile din casa Opreste sau chiar scoate din priza electrocasnicele care nu iti folosesc in momentele mai incinse ale zilei si care degaja caldura (televizor, calculator, etc). Incearca sa folosesti dimineata sau seara cuptorul, cuptorul cu microunde si plita. Spalatul vaselor sau folosirea dusului degaja caldura. Chiar si omul are un flux de 50-100W in functie de tipul activitatii, dar acest aport intern nu il putem limita :) 8. Racirea prin tavan/pereti. O solutie mai costisitoare care se poate aplica la casele noi este de a face racirea prin tavan sau pereti, prin suprafete mari radiante, care permit diferente mici de temperatura fata de aerul din camera si astfel oferta un confort termic deosebit. Trebuie combinata cu solutia de dezumidificare si cu umbrirea ferestrelor. 9. Ventilatie cu recuperare de caldura. Prin folosirea unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, aerul fierbine si proaspat care vine de afara va fi racit intr-o mare masura de aerul rece si viciat care iese din casa. 10. Podul aerisit Pentru cei care locuiesc la casa si au pod, este recomandat ca podul sa fie aerisit si ziua si noaptea. Ideal este amplasarea a doua ferestre pe fatade opuse, care sa creeze curent de aer. Atfel, ziua nu va veni cadura dinspre pod, iar noaptea chiar se poate chiar raci suplimentar etajul de sub pod prin placa 11. Caldura degajata de becuri Inlocuieste becurile incandescente cu becuri cu led, care la aceeasi cantitate de lumina, consuma si degaja caldura de 5-7 ori mai putin. 6 becuri de 100W degaja caldura similara cu a unui calorifer port-prosop de 50x100cm. Toate aceste solutii incerca sa trateze cauza si nu efectul, asa cum face aerul conditionat. Cele mai ecologice solutii sunt cele pasive, care functioneaza fara a consuma curent electric. Prin aplicarea unui mix de solutii din cele enumerate mai sus, se limiteaza aporturile de caldura venite din exterior si din interior si astfel se poate ajunge la o senzatie de confort pe perioadele de canicula, fara folosirea aerului conditionat sau cu folosirea lui la minim. Adrian Iovescu este arhitect si auditor energetic, dar si autorul blogului www.ArhitecturaEcologica.ro Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:34
Dreapta populist� �i rebeliunea dou�miist�: o schi�� a polariz�rii politice rom�ne�ti
www.contributors.ro/politica-doctrine/dreapta-populista-si-rebel... O radiografie, oric�t de sumar�, a climatului nostru politic �i civic din ultimii ani nu poate trece cu vederea polariz�rile definite mai ales �n �epoca pedelist�, �n care s-a cristalizat �i o opozi�ie civic� �anti-sistem� ce a culminat cu Revolu�ia #Colectiv. Pe de-o parte, �pedelismul� din epoca B�sescu a promovat un neoliberalism �f�r� fa�� uman�, �n virtutea c�ruia au prosperat marii antreprenori, �n dauna micilor �ntreprinderi private, cuvintele �social� �i �asisten�ial� devenind anatem�. Corifeii regimului pedelist au fost �intelectualii de dreapta�, care au pledat cu patos cruciat �mpotriva unui, horribile dictu, �welfare state� care ar reinstitui �marxismul� pe plaiuri mioritice. Meritele pedelismului nu ar trebui totuși ignorate. Acest partid i-a oferit o platform� Monic�i Macovei, care a lansat o politic� anti-corup�ie și a instituit DNA-ul. �ntr-una din cele mai corupte și mai s�race ��ri din Europa, DNA-ul a fost și este o institu�ie necesar�. Este, cred, un relativism moral absurd s� susții o toleran�� fa�� de corup�ii ce �i depriveaza pe s�raci de dreptul la o via�� mai decent�. �n plus, condamnarea comunismului din partea pre�edintelui B�sescu, urmat� de �nființarea comisiei preziden�iale pentru analiza dictaturii comuniste care a prezentat Raportul Tism�neanu, este o alt� contribu�ie a �pedelismului� la crearea unui climat politic mai respirabil. Pentru justi�ia privitoare la abuzurile concrete ale dictaturii comuniste, �epoca pedelist� nu a fost totuși la fel de favorabil�. �n pofida �drept�ții� vehiculate retoric nu doar de PDL, �n momente electorale, ci și de susțin�torii PDL-ului și ai Monic�i Macovei din societatea civil�, Dosarele Revolu�iei, Bra�ov și Gheorghe Ursu au fost �ngropate �i n-au fost readuse la lumin� dec�t recent. �Epoca Iohannis� se dovedește mai prielnic� pentru a se face, �n sf�rșit, dreptate �n aceste dosare, �n parte �i datorit� eforturilor consilierului preziden�ial Andrei Muraru și sprijinului acordat de procurorul adjunct al Parchetului General Bogdan Licu. La ora actual�, justi�ia rom�neasc� beneficiaz� �i de pe urma portofoliului ministerial asumat de Raluca Prun�, o profesionist� impecabil�, cu un foarte dezvoltat simt al drept��ii. Neoliberalismul pedelist ce a urmat demagogiei �social-democrate� a pesedismului a generat, cum era firesc �ntr-o democra�ie, o opozi�ie �anti-sistem� și �anti-politicieni�. �n vizorul acestei opoziții a intrat chiar �i Monica Macovei, care, deși are merite incontestabile �n crearea DNA-ului, nu s-a mul�umit cu o platform� anti-corup�ie, ci �i-a extins ideologia �nspre o zon� economic� �i social� situat� mult prea �la dreapta� ‒ ea dorește un stat minimal, funcții reduse la esențial ale statului și un sector privat puternic, dup� o agend� parc� desprins� din Anarhie, stat și utopie a lui Robert Nozick (o carte pe care filosoful politic american a scris-o totuși la tinerețe și ale c�rei teze aveau s� fie ulterior revizuite). Dup� descrierile colegilor mei Claudiu Cr�ciun �i Dinu Gu�u, lideri �i mentori ai unei p�r�i ai �opozi�iei anti-sistem� ap�rute �n �epoca pedelist�, opozi�ia �n discuție are mai multe fac�iuni. O parte considerabil� a ei este constituit� din �hipsteri� postmoderni, tineri de p�n� �n 30 de ani care urmeaz� tendințe vestimentare cool copiate din Occident, dar care s�nt, �n ad�ncul sufletului, ata�a�i de platforma dreptei, pe linia Macovei. Ei s�nt astfel angajați civic �n lupta anti-corup�ie, dar, afirm� aceiași Cr�ciun și Guțu, s�nt �intoleranți� și insensibili la programe sociale. Opoziția anti-sistem are și o facțiune coerent� de st�nga, progresist�, critic� și rebel�, pe care o mobilizeaz� și asist�, inter alia, chiar Claudiu Cr�ciun �i Dinu Gu�u. De pild�, Dinu Guțu le propune �hipsterilor� autohtoni s� adopte nu doar �inuta, ci �i valorile specifice a�a-numitei urban cool-left occidentale, ce ac�ioneaz� �i pentru gentrificarea zonelor s�race �i pentru egalitate social�. E vorba de asumarea unui conținut pentru un trend care, altminteri, r�m�ne doar o form� f�r� fond. �n parte, valorile ap�rate de �ntreaga �opoziție anti-sistem� au fost ocazional �de st�nga�, dac� ne amintim de agenda environmentalist� a mișc�rii civice mobilizate pentru a salva Roșia Montan� de exploatarea cu cianuri � chiar dac� motivațiile unora din susțin�torii protestului civic �n discuție nu erau �n realitate �de st�nga�. Agenda Revoluției #Colectiv a fost, �n schimb, mixt�, totul pornind ca o reacție la consecințele dezastruoase � tragice, pentru tinerii care au murit la Colectiv � ale corupției sistemice. Mai nedumeritor �ns�, �n programul facțiunii cu valori �de st�nga� a opoziției anti-sistem, este c�, deși au participat și la proteste civice �mpotriva corupției politice, liderii ei mai sus-amintiți au o antipatie declarat� fa�� de politici anti-corup�ie �n genul Monic�i Macovei. Acest tip de politici ar �ncuraja, sugereaz� ei uneori, o intoleran�� �iacobin�. S� ne �n�elegem totuși pu�in. Nu putem dizolva toate reperele moralei �i ale justi�iei numai pentru c� �ei�, adversarii politici (populi�ti, conservatori, pedeli�ti) le-au sus�inut. Dac� facem a�a ceva, �rebeliunea dou�miist�, sau cel puțin o facțiune a ei, risc� s� devin� o mi�care f�r� substan��, construit� doar pe logica reactiv� a unui anti-. La limit�, se estompeaz� chiar miza cauzelor nobile pe care mișcarea le-a ap�rat (ecologiste, anti-politicianiste etc.) dac� liderii ei se dovedesc niște �rebeli de profesie�, pentru care rebeliunea �nseamn� o fobie de tot ce au f�cut ceilalți și o dorinț� utopic-anarhist� de a face tabula rasa cu tot ce �nseamn� establishment sau statu quo. �n plus, dac� privim lucrurile rezonabil, nu exist� nici o contradic�ie �ntre politici anti-corup�ie �i programe sociale. Cu banii recupera�i de la corup�i se pot foarte bine acoperi coclauri �n Ferentari și se pot construi spitale, școli și gr�dinițe � ba ar mai r�m�ne c�te ceva și pentru programe asistențiale pentru v�rstnicii s�raci. �n Rom�nia lipse�te � am mai spus-o � o mi�care civic� �i politic� de centru, care s� combine o agend� economic� și politic� liberal� cu politici social-democrate. Cu respect at�t pentru rafina�ii intelectuali conservatori ai lui Horia Patapievici, c�t �i pentru �ultra�ii� ce au luptat civic pentru cauze nobile ai lui Dinu Gu�u, a� propune s� nu ne pierdem uzul ra�iunii, r�m�n�nd mai pasiona�i de ideologiile noastre coerente (dreapta neoliberal� f�r� politici sociale vs. st�nga rebel� și progresist� f�r� justi�ie) dec�t de realit��ile complexe din propria societate. Avem nevoie at�t de dreptate și justiție, c�t și de echitate și programe sociale. Dreptatea �n justi�ie nu excude �n nici un fel dreptatea social�. S� �l privim pu�in, �n �ncheiere, pe Joachim Gauck, pre�edintele Germaniei, care va vizita �n cur�nd Rom�nia. El este celebrul anti-comunist care a �nfiin�at Institutul Gauck � instituția care a expus crimele fostului STASI. Cu o istorie de familie marcat� de Gulag, Gauck a devenit pastor luteran nu at�t dintr-o vocație religioas�, c�t pentru c� Biserica era cam singura instituție necontaminat� de comunism din fosta Germanie de Est, care �i �ng�duia libertatea s� studieze filosofia. Dup� logica polarit��ilor din Rom�nia, un anti-comunist precum Gauck ar fi trebuit s� fie �de dreapta�. Ei bine, nu, el se descrie pe sine ca un �conservator liberal de st�nga�. Adic� cineva de centru-dreapta și, �n același timp, de centru-st�nga. �n nici un caz un libertarian sau, la polul opus, un rebel anarhist. Refuz�nd etichet�rile ideologice facile, el a declarat: �nu s�nt nici roșu, nici verde, s�nt Joachim Gauck�. Pe scurt, Gauck g�ndește nuanțat și refuz� s� se �nregimenteze la o singur� ideologie. Privind exemplul s�u, nu pot s� nu m� �ntreb: oare nou� ce ne lipse�te? De ce nu putem g�ndi și noi nuanțat, și s�ntem mereu captivați de polarit�ți ideologice, devenind ori neoliberali hardcore, ori rebeli de meserie? Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:35
Josef Svejk spune:
18/06/2016 la 17:41 �Welfare state� e luxul tarilor bogate. Doar ele si-l pot permite. Romania e o tara mult prea saraca pentru sistemul de asistenta sociala pe care il are deja. Aplicarea principiilor statului social in Romania are rezultate catastrofale. In 2011 (pe vremea lui Boc cel rau) numarul celor ce contribuiau la buget cu mai mult decat primeau era de 3.5 milioane. Acest numar a stat aproape constant in cei 10 ani anteriori, osciland intr-o marja de sub 200000. Daca luam in calcul emigratia masiva de dupa aderarea la UE din 2007, de fapt prcoentul contribuabililor neti la buget a crescut. La sfarsitul lui 2014 numarul contribuabilor neti scazuse deja la 2.6 milioane. Adica in nici 4 ani scazuse cu 25%. Daca adimitem cifra de 19 milioane de romani, atunci inseamna ca avem 13.7% romani productivi, iar restul romanilor, intr-un fel sau altul, traiesc de pe urma statului, platiti de la buget, sau sunt pensionari platiti de la buget, asistati sociali, etc. plus familiile contributorilor neti. E un procent cumplit. Mult mai prost ca al Greciei. Daca Romania continua politica statului social de acum, se indreapta spre un colaps inevitabil. In cei aproape 4 ani de guvernare Ponta datoria publica a crescut cu peste 70%. Ma indoiesc ca treburile stau mai bine sub Ciolos pentru ca nu am vazut nici un fel de taieri ale cheltuielilor sociale si nu imi imaginez de unde ar putea veni cresteri masive de incasari. Adica tara plateste pensiile astea amarate si lefurile bugetarilor indatorandu-se. Deci Romania va ajunge relativ rapid in postura insolventei grecesti. Cu enorma diferenta ca nefiind parte a zonei Euro nimeni nu va misca nici un deget sa o scoata din rahat. Deci mare grija ce va doriti cand vine vorba de statul social. El exista, e malign si e pe cale sa dea o lovitura cvasi mortala Romaniei� Si aici nu e vorba doar de indatorarea peste masura pentru finantarea statului social roman. Adevarata tragedie, e ca pana sa se ajunga la indatorare, fiscalitatea fanariota duce costul muncii la un nivel insuportabil. Pentru o companie sau un intreprinzator care joaca dupa reguli, nu triseaza, face productie industriala si exporta o buna parte a ei, costul muncii unui angajat roman e de deja de ~ $4/$1 dolar platit acestuia inainte de taxe. E o suma infernala, foarte mare chiar si pentru Europa, care e prin excelenta un conglomerat de state sociale. In Polonia (principala concurenta a Romaniei la investitiile industriale) acesta e sub $2/$1 platit angajatului. In concluzie statul social roman indatoreaza tara continuu pentru a plati pomeni sociale si in plus mai si alunga oamenii productivi din tara pentru ca dupa colaps sa nu mai fie cine sa o reconstruiasca� Vae victis! Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:38
Interviu cu Armand Gosu. �Obiectivele Rom�niei pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici m�car acum, cu trei s�pt�m�ni �nainte de deschiderea lui.� (+Video)
www.contributors.ro/fara-categorie/interviu-cu-armand-gosu-obiec... Summitul de la Varsovia va fi un moment definitoriu pentru stabilitatea in regiune. Care sunt interesele Romaniei acolo, ce doreste si ce sperante are? Din p�cate n-am avut o dezbatere intern� consistent� asupra acestui subiect. Aceleași articole documentate pe contributors sau �n revista 22, numai c� ele alimenteaz� discuția pe o niș� foarte subțire iar impactul lor asupra establishment-ului de politic� extern�, ap�rare și securitate este foarte redus. Ironia face c� am participat la discuții �n Polonia, Ț�rile Baltice, �n 2015, atunci c�nd corpul de experți din aceste ț�ri preg�tea agenda pentru Varșovia, iar obiectivele Rom�niei pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici m�car acum, cu trei s�pt�m�ni �nainte de deschiderea lui. La �nceputul acestui an, ministrul Motoc a lansat ideea unei flote NATO la Marea Neagr�, ca proiect rom�nesc destinat riveranilor. Toat� presa internațional�, analiștii militari și cei de securitate, au vorbit despre flota NATO de la Marea Neagr�, compus� din nave rom�nești, bulg�rești și turcești, care acționeaz� �n comun. Oficial nu i s-a spus flot�, ca s� nu speriem Moscova, am fost asigurați. �ntre timp, s-a dovedit c� aceast� poveste cu NATO la Marea Neagr� e un fel de banc cu Radio Erevan. Chiar din gura președintelui Iohannis am aflat c� proiectul rom�nesc nu e despre flot� ci despre exerciții comune. Mai mult, o flot� NATO ar fi chiar o prostie, ne-a asigurat președintele. Domnul Iohannis a oferit aceste preciz�ri, dup� ce cu c�teva ore �nainte, guvernul de la Sofia, din rațiuni de politic� intern�, a declarat c� refuz� s� se al�ture flotei comune �n Marea Neagr�, contrazic�ndu-l pe președintele Plevneliev, care cu o zi mai devreme, a spus c� va sprijini inițiativa Bucureștiului. Proiectul de flot� sau mai nou de exerciții comune, cine știe cum o s� fie numit s�pt�m�na viitoare, a pornit prost de la �nceput. Bucureștiul a discutat mai mult cu Washington-ul dec�t cu Ankara și Sofia acest subiect. Dac� Bulgaria, Rom�nia și Turcia nu pot colabora �ntr-un proiect defensiv �ntr-un moment at�t de important, e greu de crezut c� el va putea fi promovat la summitul de la Varșovia, cu șanse de implementare. Chiar dac� inițiativa va figura �n declarația final�, operaționalizarea va cere, pe l�ng� voinț� politic�, timp și mulți bani. Dep�șind emoția acestui incident recent din relația cu Sofia, impresia pe care am avut-o a fost c� Bucureștiul, formul�nd foarte t�rziu inițiativa la Marea Neagr�, n-a avut mari aștept�ri de la acest proiect. Balticii și polonezii au f�cut lobby insistent tot anul 2015 pentru dislocarea de forțe NATO �n regiunea lor. Au organizat zeci, dac� nu cumva sute de dezbateri internaționale, la Washington, Londra, Berlin, Paris, Varșovia, Tallin, Riga, Vilnius cu particip�ri prestioase. Doar cinci luni nu sunt suficiente pentru a convinge partenerii de importanța proiectului t�u. Mai mult, nu cred c� s-au coordonat prea bine instituțiile rom�nești �n promovarea lui. Ultima conferinț�, și poate cea mai important�, a fost organizat� de CEPA la București, la Palatul Cotroceni, la inițiativa americanilor, nu a p�rții rom�ne. Pare c� unii dintre demnitarii rom�ni nu prea �nțeleg cum funcționeaz� instituții precum NATO, cum se iau deciziile, cum se organizeaz� campaniile de diplomație public�. De ce Marea Neagr�, flancul sudic, nu se bucur� de aceeași atenție, iar deciziile care se vor lua la Varșovia, nu vor fi echilibrate, așa cum acuza președintele Iohannis? Sunt cauze obiective pentru care atenția NATO este concentrat� pe flancul nord-estic, Estonia, Letonia, Lituania oferind un sol bun pentru desf�șurarea tacticilor rusești de r�zboi hibrid. Statele baltice sunt și foarte greu de ap�rat, sunt simul�ri f�cute de experți americani cu totul �ngrijor�toare, practic �n cazul unei invazii masive ele pot rezista doar c�teva ore. Iar p�n� aduci trupe NATO de la bazele din Germania trec c�teva zile. Nu se știe dac� le mai poți introduce �n teatrul de operațiuni, pentru c� din regiunea Kaliningrad poți �nchide �pasul� Suwalki, iar trupele și tehnica de lupt� r�m�n blocate �n Polonia. Nu mai pot trece �n Lituania. Flancul sud-estic nu e deloc mai simplu. Mi-e team� c� e chiar mai complicat. In cele din urma, prin actiunile din august 2008 si �n februarie 2014, Moscova a aratat ca este dispusa sa practice revizionismul teritorial cu prioritate in ecosistemul Marii Negre, nu in cel baltic devenit acum punctul focal al Aliantei. Presupun c� la MapN, SRI, SIE se �nțelege faptul c� anexarea Crimeei are valoare de game changer, modific�nd substanțial arhitectura de securitate și c� �n peninsul� rușii au avansat serios �n a construi capabilit�ți A2/AD, anti-access și area denial, și c� �n cur�nd o bubble, s� traducem prin bul� sau mai bine umbrel�, ar putea extinde zona de interdicție controlat� de Rusia, p�n� aproape de litoralul rom�nesc, cu tot cu zona economic� exclusiv�. Lucrurile pot evolua dramatic. �n caz de conflict, ai putea constata c� nu ai acces maritim nu doar �n portul Constanța, ci nici m�car aerian la baza de la Kog�lniceanu. Dar pentru asta rușii ar trebui s� construiasc� o umbrel�, mai mare dec�t cea din Kaliningrad. Rachetele Iskender au o raz� de 500 km. Iar de la baza militar� rus� de la Sevastopol p�n� la Constanța sunt 390 km �n linie dreapt�. Mai mult, experti militari rom�ni precum Claudiu Degeratu, vad posibile scenarii in care sisteme navale anti-acces pot fi aduse in buza coastei romanesti extinz�nd zona de interdicție adanc in teritoriul nostru. In acelasi timp toata discutia despre exercitiile comune ale statelor riverane arata de fapt cat de putin se intelege amenintarea pe care un bastion A2/AD in Crimeea o genereaza pentru Marea Neagra. De parca solutia unei descurajari credibile ar consta in cateva exercitii comune. Din aceasta perspectiva ar fi nevoie de conturarea unui arhitecturi regionale, de un filtru comun de threat assessment, de o doctrina comuna pentru operatiuni integrate aer-apa, de dezvoltarea si asamblarea complementara a capabilitatilor necesare (probabil chiar propriile perdele A2/AD), cu perspectiva ca eventualele brese sa fie suplinite (chiar rotational) de Alianta. Ar fi inceputurile schematizarii unei descurajari credibile la Marea Neagra. Mi-e team� c� �n unele centre de analiz� militar� occidentale se pornise deja de la premisa c� Marea Neagr� este pierdut�, c� Rom�nia, Bulgaria și Turcia nu vor reuși s� compun� �mpreun� nici un proiect viabil, iar Rusia va bloca din Crimeea accesul NATO �n regiune și, mai mult, ar putea scoate cu totul Ucraina de la Marea Neagr�, prin relansarea proiectului Novorossiia. �n afar� de proiectul rom�nesc de la Marea Neagr�, recent secretarul general Stoltemberg a anunțat la ultima ministerial� oferta Rom�niei de a g�zdui o brigad� NATO. Ar putea aceasta echilibra flancurile nordic și cel sudic, subiect pe care președintele Iohannis a insistat mai mult �n ultimele s�pt�m�ni? �n absența detaliilor, cred c� e vorba de reg�ndirea proiectului Diviziei Multinaționale de Sud-Est a NATO, cu sediul la București, o structur� anunțat� anul trecut, comandat� de generalul de brigad� Uif�leanu, care �n 2016 trebuie s� ating� capacit�ți operaționale inițiale și capacit�ți complete �n 2018. De fapt, Divizia de Infanterie Dacica, care ap�ra 30% din teritoriul ț�rii, s-a transformat �n Divizia Multinațional�, �ncet�nd s� existe. Unit�țile de lupt� ale vechii divizii Dacica au fost transferate c�tre celelalte dou� divizii, Getica și Gemina. De vreme ce era tot mai clar c� Divizia Multinațional�, care ar fi trebuit s� aib� 10-15.000 militari, are șanse foarte mici s� se materializeze, se �ncearc� acum formarea m�car a unei brig�zi multinaționale, compus� din 3.000-5.000 de militari. Deci se �ncearc� o dezvoltare pe etape a proiectului anunțat anul trecut, plec�nd de la Comandament, unit�ți auxiliare, la care se adaug� aceast� prim� brigad�. Problema �ns� r�m�ne de clarificat, nu se știe cine din NATO mai particip� la aceast� brigad�, �n afar� de militarii rom�ni și cei 400 de militari bulgari anunțați recent. �n condițiile �n care pentru cele 4 batalioane NATO din Polonia și Ț�rile Baltice s-au g�sit greu militari, care vin prin rotație �n aceste ț�ri, nu e deloc limpede ce țar� va oferi militari pentru brigada multinațional� din Rom�nia. Si pana la urma miza unei prezente credibile de descurajare, practic masura solidaritatii aliate, tine de stimularea unei participari semnificative a unor state din Vechea Europa. Or, de pe acest front nu se aude nimic. Particip� și ne-membrii NATO, Ucraina sau Georgia sau nu particip�. Poate c� Bucureștiul ar fi trebuit s� plece de la bun �nceput de la un batalion multinațional, cum fac polonezii și balticii. O brigad� pare �n acest moment un proiect aproape irealizabil. Nu te iau partenerii �n serios. Cu at�t mai fantezist este �n acest moment proiectul unei divizii. Aceste deplas�ri de trupe, trageri �n poligon, exerciții complexe de inter-operabilitate nu sunt ieftine, costurile lor trebuiesc prev�zute �n bugetele ministerelor ap�r�rii din statele membre NATO. De aici și reticența cu care sunt anunțate aceste particip�ri la formate multinaționale. Anaconda 16 este cel mai amplu exercitiu militar NATO de dupa incheierea Razboiului Rece. Cum interpretati ratiunile acestui exercitiu? Este exagerat fata de posibilitatea reala a unui atac din partea Rusiei? Anaconda 2016 este cel mai mare exercițiu militar. Circa 31.000 de militari din 24 de ț�ri membre și partenere NATO (particip� Suedia și Finlanda pentru prima dat� la astfel de manevre) iau parte la acest exercițiu care a �nceput la Varșovia, la 7 iunie, și care dureaz� 10 zile. Obiectivul Anaconda 16 este s� antreneze și integreze comandamentul național polonez și structurile lui de forț� �ntr-un mediu multinațional aliat. La manevre particip� 14.000 de militari americani, cel mai numeros contingent de peste Atlantic dislocat �n Est, spre granița Rusiei, de la destr�marea URSS. Cea mai mare parte a militarilor și tehnicii de lupt� americane provine de la bazele din Germania. Obiectivul tactic este ap�rarea unui stat baltic �n fața unei agresiuni a Rusiei, �n sensul descris de rapoartele RAND Corporation, publicate la �nceputul anului și reflectate și �n presa din Rom�nia. Amintiți-v� cum acele rapoarte se concentrau pe vulnerabilitata balticilor, mai ales a Estoniei, �n fața unui atac rusesc. Este o impresionant� desf�șurare de forțe, cu tancuri, elicoptere de asalt, vehicule blindate, nave maritime și fluviale, cu poduri mobile peste Vistula. �n același timp se desf�șoar� un alt exercițiu, Baltops 2016, care dureaz� p�n� la 19 iunie, la care particip� al�turi de statele NATO, Suedia și Finlanda, dou� ț�ri neutre. Aceste manevre adun� aproximativ 5000 de militari, zeci de nave și avioane și se exerseaz� operațiuni anti-submarin, desant de forțe amfibii, toate concentrate pe statele baltice, �n primul r�nd. Prin aceste exerciții, Washington-ul transmite aliaților de pe flancul nord-estic c� SUA sunt un partener de n�dejde, c� deși nu vor �mpinge spre Est bazele militare permanente aflate acum �n Germania, sunt prezente �n Europa de Est cu tehnic� de lupt� și cu militari sub forma unei brig�zi de blindate care se va roti la frontiera estic� a NATO, dar și a unor forțe suplimentare, adev�rat nu foarte mari, care vor fi dislocate �n Polonia și Ț�rile Baltice. Acest lucru e f�cut posibil de viitorul buget alocat de Pentagon cheltuielilor militare din Europa care vor crește de patru ori, ajung�nd �n 2017 la 3,4 miliarde de dolari SUA. Spuneți c� ar putea fi exagerat. Nu, dup� anexarea Crimeei nici o m�sur� de asigurare și descurajare nu este exagerat�. Rusia care �n 2014 a efectuat manevre �n zon� la care au participat peste 70.000 militari, se pl�nge acum c� e amenințat� de acest exercițiu, c� este �ncercuit� de NATO, c� va riposta. Mai cu temei se pot considera amenințate ț�rile din flancul estic, mai ales ț�rile baltice, care sunt și foarte greu de ap�rat. Or, Anaconda 16, tocmai acest lucru �și propune s� demonstreze, unitatea și soliditatea NATO �naintea summitul-ului de la Varșovia. Cu toate acestea balticii și polonezii sunt dezam�giți, ei reproș�nd aliaților c� unit�țile propuse a fi dislocate sunt mai degrab� simbolice iar rotația trupelor nu este o soluție capabil� s� descurajeze agresivitatea Rusiei. Cum va fi tratata problema Moldovei la Varsovia? Care-s optiunile? Cum e vazuta acum Republica Moldova de catre Aliati? Nu cred i se va acorda o atenție special�. Americanii jenați de asocierea lor cu Plahotniuc nu vor promova dosarul. Tot �n sarcina flancului estic, mai ales a Rom�niei, r�m�ne Republica Moldova. Administrația de la Chișin�u e abulic�, se contrazic instituțiile �ntre ele. �n documentul final sper c� va fi menționat� Moldova, m�car c�teva aspecte generale, conflictul transnistrean, rolul Rusiei �n destabilizarea regiunii. De vreme ce Moldova nu are mari ambiții, Chișin�ul nu se va lupta pentru a obține o cooperare militar� �nt�rit� cu NATO, cum face guvernul de la Tbilisi. S-a mai vorbit de inițiative NATO pentru a oferi ț�rilor din Parteneriatul pentru Pace noi proiecte de consolidare instituțional� �n zona ap�r�rii, dar nu e clar dac� se concretizeaz� ceva la summit. Cred c� Moldova va fi foarte fericit� dac� va fi menționat� �n Declarația final� a șefilor statelor NATO adoptat� la Varșovia. Nu cred c� putem spera mai mult pentru Chișin�u. Din p�cate se rateaz� un moment foarte bun, c�nd Vestul era dispus s� poarte negocieri mai seriose privind securitatea Moldovei, �n contextul r�zboiului din Ucraina. Sunteti unul dintre analistii cei mai buni pe problematica Republicii Moldova. Deseori analizele dvs critica masurile si viziunea politicii externe romanesti, nu merg pe linia politicii externe a statului roman. Cred ca acest lucru este foarte util, pluritatea vocilor este semn de normalitate. Care sunt diferentele cele mai clare intre pozitiile dvs si cele ale statului roman privind Moldova? �n privința relației cu Moldova, la București sunt cel puțin dou� abord�ri. La nivelul guvernului Cioloș, una similar� cu cea a Comisiei Europene. Asta se explic� prin prezența la Palatul Victoria a multor oameni veniți direct de la Comisie, familiarizați cu abord�rile UE. Ei sunt cei care au și blocat creditul promis de guvernul Ponta Republicii Moldova p�n� c�nd executivul de la Chișin�u va realiza minime reforme. Solicit�rile Rom�nie sunt consemnate �ntr-o scrisoare a premierului și exist� un document la Bruxelles ceva mai detaliat cu aștept�rile UE �n materie de reforme. De asemenea, guvernul Cioloș nu a dorit s� se singularizeze și așteapt� ca și FMI și UE s� deblocheze creditarea Republicii Moldova, dup� o evaluare serios� a performanțelor executivului de la Chișin�u. Bruxelles-ul, dar și individual Berlinul, Varșovia sau guvernul Cioloș sunt conștienți de faptul c� retorica pro-european� este un paravan dup� care se ascund elemente ale lumii interlope ajunse la putere la Chișin�u, care au compromis ideea european�. Dac� �n primii ani au f�cut c�teva reforme, dup� Vilnius, noiembrie 2013, liderii politici moldoveni doar le-au mimat. �n spatele steagului albastru cu steluțe și a retoricii pro-europene, la Chișin�u s-au pus bazele unui regim politic rezultat al simbiozei dintre lumea criminal� și nomenklatura sovietic�, dominat de corupție, nepotism, care genereaz� o s�r�cie cumplit�. Continuarea finanț�rii necondiționate a Chișin�ului ar putea consolida acest regim politic hibrid, esenț� autoritar� putinian� �nvelit� �n retoric� pro-european�. M�car președintele Putin conduce legitim Rusia, a fost ales prin vot, pe c�nd Plahotniuc controleaz� Moldova, f�r� s�-l fi ales nimeni. Mai mult dec�t at�t, oligarhul este detestat de peste 90% din populația ț�rii, potrivit tuturor sondajelor. �n cancelarii occidentale importante se crede c� Moldova este un stat capturat iar amenințarea cu tancurile rusești pe Nistru ar fi doar un pretext la ad�postul c�ruia s-a constituit un regim hibrid, semi-autoritar poleit cu sloganuri pro-europene. Pe l�ng� aceast� abordare bruxelles�, exist� o alta � s� spunem rom�neasc� � promovat� politic de PSD iar instituțional de MAE. Potrivit acesteia, Bucureștiul trebuie s� sprijine politic, financiar executivul actual controlat de Plahotniuc, pentru c� acesta ar fi un guvern pro-european. �n cazul organiz�rii de alegeri electorale anticipate forțele pro-ruse, �n frunte cu Dodon și Usat�i, ar putea veni la putere și arunca Moldova �n brațele Rusiei. Acest lucru trebuie evitat cu orice preț pentru c� o guvernare pro-rus� la Chișin�u ar putea destabiliza regiunea ucrainean� Odesa, �ntr-un context regional extrem de sensibil. Deocamdat�, președintele Iohannis și premierul Cioloș resping aceast� abordare dar �n ultimele luni sunt tot mai presați de majoritatea pesedist� din Parlament pentru a trimite banii promiși de Ponta la Chișin�u. Deci, nu exist� o abordare unitar� la nivelul instituțiilor rom�nești. �n ce privește poziția mea, ea a fost tot timpul mai apropiat� de cea a UE și a guvernului Cioloș dec�t de a PSD și MAE rom�n. Despre cartea dvs, �Euro-falia�, aparuta acum doua saptamani la Editura Curtea Veche, spuneti ca este o pledoarie pentru formarea unei scoli de studii rusesti si euro-asiatice la Bucuresti. Care sunt argumentele pentru o astfel de scoala? E nevoie urgent� de creșterea expertizei pe spațiul ex-sovietic. Asta ar trebui s� se reflecteze �n analizele militare și de intelligence, policy paper, brief paper sau revista presei cotidiene, cu care ar trebui s�-și �nceap� ziua decidenții din ap�rare, securitate și politic� extern�. Rom�nia se afl� situat� la 300 km de bazele rusești din Crimeea. Rom�nia are cea mai lung� graniț� dintre statele membre UE și NATO cu Ucraina, stat care se afl� practic �n r�zboi cu Rusia. Dac� ne baz�m doar pe norocul nostru �n istorie�. risc�m prea mult. Norocul nostru legendar, condimentat cu ceva expertiz� de politic� extern� și securitate ar putea face minuni. Ț�rile baltice sunt mai influente dec�t Rom�nia la Bruxelles, Washigton, Londra și Berlin atunci c�nd se discut� dosare de securitate. Bucureștiul n-a știut s� compun� nici cu Varșovia, nici cu Sofia, nici cu Ankara, e mai degrab� izolat, cert e c� a eșuat �n a promova interesele flancului sud-estic al NATO, a ț�rilor riverane M�rii Negre, la summitul de la Varșovia. O s� pl�teasc� cineva pentru eșecul care se prefigureaz� la Varșovia? Nu cred. Demnitarii de pe D�mbovița au exercițiul manipul�rii presei, vor g�si c�țiva jurnaliști de cas� care vor l�uda �succesul� diplomației rom�ne�. Cunoașteți rețeta, cu siguranț� ați v�zut-o aplicat� și cu alte ocazii. Aceste rețele de putere, care moștenesc genele Securit�ții, național comunismului agresiv, și care controleaz� zona de decizie �n politica extern� și de ap�rare sunt o mare amenințare la adresa securit�ții naționale �n momente de criz� global� sau regional�, cum este acesta, pe care-l travers�m. E o problem� de securitate național� s� nu lași deciziile doar pe m�na unor oameni incompetenți, corupți, pentru care micile afaceri prin Moldova sau regiunea Odessa sunt mai importante dec�t ap�rarea flancului estic. �n locul lor n-ai ce pune �n loc deocamdat� pentru c� nu exist� expetiz� serioas�. Ai nevoie de zeci și sute de oameni. Ca s� preg�tești un expert dureaz� minim cinci ani. Trimiți 500 de tineri studenți �n spațiul respectiv și dup� 10 ani abia dac� ai 50 experți și academici foarte buni, cu care poți s� ieși la conferințe internaționale, și �nc� 50 de funcționari superiori decenți. Și �nc� ceva foarte important. Trebuie spart monopolul serviciilor pe dosarele estice. Calitatea precar� a deciziilor politice, ieșirile �n d�cor ale fostului președinte B�sescu, prostiile care apar prin pres�, nu se datoreaz� MAE, care n-are nici un cuv�nt de spus, ci SIE și SRI care controleaz� dosarele pe est de peste un deceniu. Cum apreciati lucrarile publice pe aceasta teme ale membrilor ASSN � Academia de Științe ale Securit�ții Naționale? Ma rog, vorbesc de membrii pe care ii stim� Dintre numele ap�rute �n pres�, nici unul nu are contribuții notabile pe spațiul ex-sovietic. Sunt foști diplomați ceaușiști acolo, ofițeri superiori de Securitate, acoperiți ai b�tr�nei Securit�ți, chiar personaje implicate �n mari scandaluri de corupție, unii condamnați, alții care fac naveta la DNA�. Cei mai mulți sunt absolvenți de Drept, mai puțin de Sociologie, Istorie, Științe Politice, Relații Internaționale. Și toți sunt apropiați de PSD și UNPR, sau chiar membri �n aceste dou� partide. Nici nu cred c�-I intereseaz� vecin�t�țile Rom�niei, n-am auzit de experți autentici pe Balcani, spațiul ex-sovietic, Europa Central� care s� rup� ușile acestei așa-zise Academii�. Ce conteaz� aici nu e competența, ci accesul la acea sinecur�, de circa 3000 ron pe lun�, adic� o sum� mai mare dec�t salariul meu de la Universitatea din București. Acuzati in prefata cartii diletantismul �expertilor� din mass media din Romania, care scriu despre situatia din est. Deseori ei preiau stirile livrate de propaganda rusesca pur si simplu din ignoranta. Asa se ajunge ca de cele mai multe ori cititorul sau telespectatorul sa asiste la dezbateri si problematizari care nu au legatura cu realitatea. Dati-mi va rog cateva exemple de preluare fara discernamant a unor informatii dubioase. Un exemplu este �n carte și nu am subliniat suficient gravitatea lui. Chiar MAE c�teva s�pt�m�ni a plecat dup� fenta propagandei rusești, ieșind public cu diferite comunicate �n care protesta faț� de un lucru care nu se �nt�mplase. E �n prima parte a c�rții descris contextul, capitolul se intituleaz� �Rom�nia și criza din Ucraina, o poveste de Ilf și Petrov�. V� invit s�-l citiți, dac� vi se pare c� exagerez cumva, promit s�-l modific sau s�-l scot cu totul la urm�toarea ediție. Alt exemplu. Țineți minte, �n contextul dobor�rii avionului de pasageri MH 17, au ap�rut tot felul de teorii. Cea mai popular� �n acele zile, plecat� din laboratoarele Kremlinului, era aceea c� ucrainenii au dobor�t avionul de pasageri crez�nd c� e avionul președintelui Rusiei, Putin, care trecuse pe acolo chipurile cu o zi mai devreme. Nu doar bun� parte din presa de la București ci chiar europarlamentari rom�ni creditau aceast� teorie. Erau poziții clar exprimate �n acest sens pe rețelele sociale. Le am arhivate. Presa din Rom�nia aproape c� n-a ratat niciuna dintre capcanele �ntinse de propaganda ruseasc� �n ultimii 20 de ani, mai ales pe subiectul Ucraina. Din aceast� cauz�, cartea mea se și concentreaz� mai mult asupra crizei din Ucraina, de la Euro-Maidan, la anexarea Crimeei și la r�zboiul ruso-ucrainean din Donbass. Cui recomandati aceast volum? Studenților și masteranzilor mei care au și inspirat unele capitole, ziariștilor de politic� extern�, analiștilor spațiului estic, militarilor interesați de campania rus� din Siria. Cu toții cred c� ar avea de c�știgat de pe urma citirii acestui volum. Multe informații nu vor fi consemnate �n manualele de istorie obișnuite care rezum� și reduc la esenț� ca nu cumva s� ne obosim neuronii. Sunt relat�ri detaliate scrise sub impactul evenimentelor. Scrise de un om care se ocup� de acest spațiu de peste 20 de ani, care a tr�it acolo o perioad� mai lung�, deci cunoaște nu doar din c�rți ci și din experienț� personal� direct�, care acceseaz� surse din acel spațiu, �n limbile rus� și ucrainean�, care pred� la universitate despre spațiul euro-asiatic, deci care are probabil o oarecare competenț� pe aceste subiecte. (L.P.) Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:39
Alegeri locale 2016Gorghiu, Blaga și Atanasiu au �mprumutat, fiecare, PNL cu 45.000 de lei �n campania electoral�
www.euractiv.ro/politic-intern/gorghiu-blaga-si-atanasiu-au-impr... Liderii PNL Alina Gorghiu �i Vasile Blaga, dar și prim-vicepre�edintele liberal, senatorul Teodor Atanasiu, au �mprumutat PNL cu c�te 45.000 de lei pentru campania electoral� de la alegerile locale din 2016. Ei urmeaz� s� �și recupereze banii. Cei doi copre�edin�i PNL, Vasile Blaga �i Alina Gorghiu, au �mprumutat partidul, pentru campania electoral� de la alegerile locale din 5 iunie, cu c�te 45.000 de lei, sumele fiind �nregistrate �n declara�iile de avere ale celor doi politicieni. �n declara�iile de avere pe 2016 ale celor doi lideri liberali, la capitolul �mprumuturi �n nume personal, sunt �nregistrate sumele de 45.000 de lei c�tre Partidul Na�ional Liberal, pentru campania electoral� de la alegerile locale din 5 iunie. Și prim-vicepre�edinte al PNL, senatorul Teodor Atanasiu, a �mprumutat partidul, pentru campania electoral� de la alegerile locale din 5 iunie, cu 45.000 de lei, la fel ca �i cei doi copre�edin�i, Alina Gorghiu �i Vasile Blaga. Dovada st�, și la el, �n declarația de avere. Conform legislației, �n declara�ia de avere trebuie s� fie trecute toate �mprumuturile care dep�esc suma de 5.000 de euro. �n luna aprilie, copre�edintele PNL Vasile Blaga declara c� variantele luate �n calcul pentru finan�area campaniei la alegerile locale sunt fie accesarea unui credit bancar, pentru care s� se gireze cu sediile, fie opțiunea ca 40 de colegi din conducere s� �mprumute partidul, �n condi�iile legii, urm�nd s�-�i recupereze banii �n octombrie-noiembrie, transmite News.ro �Un partid pentru campania la nivel central poate cheltui 2.200.000 de lei, aproximativ 400.000 de euro�, spunea Blaga, ad�ug�nd c� partidul are dou� variante pentru finan�area campaniei, conform legisla�iei �n vigoare. �O variant�, pentru care noi am �nceput demersurile �nc� de s�pt�m�na trecut� pentru un �mprumut la una din b�nci, nu cele de stat, pentru c� am�ndou� nu au dreptul s� �mprumute partide, conform unei Hot�r�ri de Guvern de la �nceputul anului, dac� nu, s� nu v� surprind�, 40 de colegi din conducerea partidului o s� �mprumute, �n condi�iile legii, partidul, urm�nd s�-�i ia banii �napoi �n octombrie-noiembrie, a�a cum spune legea, dup� ce se �ncheie toat� aceast� procedur� de c�tre AEP - �mprumuturi pe persoan� fizic� �i din cont�, afirma Vasile Blaga. Se pare c� liberalii au ales cea de-a doua variant�, iar cei trei lideri nu sunt singurii care au susținut financiar și au �mprumutat, cu c�te 45.000 de lei, PNL, pentru campania electoral� de la alegerile locale din 5 iunie. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:42
CMR,c�tre Vlad Voiculescu: Fiecare medic e un feudal pentru c� "st�p�ne�te" rela�ia cu pacientul s�u
www.euractiv.ro/social/cmr-catre-vlad-voiculescu-fiecare-medic-e... Colegiul Medicilor transmite ministrului S�n�t��ii, �n replica la afirma�ia potrivit c�reia sistemul de s�n�tate este �de tip feudal�, c� fiecare medic e un feudal la locul s�u de munc�, deoarece doar el poate s� st�p�neasc� rela�ia cu pacientul s�u. Ministrul S�n�t��ii, Vlad Voiculescu, a declarat, recent, c� sistemul de s�n�tate din Rom�nia este "o feud� de sus p�n� jos, �n care este vorba mai pu�in despre oameni, ci despre sistem". El a comparat corup�ia din s�n�tate cu "un cancer" pentru care tratamentul este chimioterapia. "Primul g�nd care �mi vine mie �n minte c�nd m� g�ndesc la sistemul de s�n�tate este feudal. Este o feud� de sus p�n� jos. �i �ntr-un sistem feudal e mai pu�in vorba despre oameni, oameni buni, oameni r�i, este vorba despre sistem�, a spus ministrul S�n�t��ii. �n replic� la aceste afirma�ii, Colegiul Medicilor din Rom�nia arat�, �ntr-o scrisoare adresat� ministrului S�n�t��ii, c� are dreptate c�nd vorbe�te de feud�, dar medicul este un feudal la locul s�u de munc� pentru c� �ncearc� s� st�p�neasc�, �n ciuda ingerin�elor exterioare �i a suprareglement�rii, rela�ia fundamental� cu pacientul s�u. "Aceast� rela�ie este cea care �i confer� calitatea de st�p�n feudal, pentru c� numai el poate s� gestioneze aceast� rela�ie�, se arat� �n scrisoarea adresat� ministrului, semnat� de pre�edintele CMR, Gheorghe Borcean, relateaz� News.ro. CMR precizeaz� c� pacien�ii "se �mboln�vesc statistic, dar se vindec� individual", iar fiecare �mprejurare sau loc este o feud�, a c�rei organizare �ine de modul �n care medicul �i personalul din s�n�tate gestioneaz� rela�ia cu pacien�ii. "Da, medicul este un feudal, �n m�sura �n care reu�e�te s� conving� �n mod individual �i colectiv despre competen�a sa, despre calitatea �i valoarea social� a muncii sale, despre respectul sau ne-respectul pe care �l arat� pacien�ilor s�i, despre nivelul de libertate �n care �i practic� profesia, despre faptul c� reu�e�te, �n ciuda ingerin�elor exterioare, s� fie independent �n practica profesiei, demosntr�nd c� libertatea �n exerci�iul profesiei nu este un cadou pe care �i-l asum� el �nsu�i ci este dovada respectului fundamental al drepturilor pacientului�, �i transmite pre�edintele CMR ministrului S�n�t��ii. Pre�edintele CMR mai spune c� multe dintre atacurile "furibunde� la adresa sistemului de s�n�tate sunt "justificate de neconformit��ile economico-financiare�, dar �i atrage aten�ia ministrului S�n�t��ii c� acestea nu sunt �n sarcina medicului, ci a gestiunii sistemului, uneori practicat� de c�tre medici. "Cu c�t suma de bani din Fondul Na�ional al Asigur�rilor de S�n�tate este mai mare (�i Fondul cre�te �n cantitate de la an la an), este �n firea lucrurilor ca la acest rezervor uria� �s� se �n�epe oricare capitalist�, �n ideea c� oricum nu se va observa, pentru c� tot e�afodajul economico-financiar �i politic se cl�de�te pe rela�ia direct� �ntre medic �i pacient �i oricum ace�tia doi nu vor constata dec�t t�rziu sau niciodat� c� banii aduna�i de la pacien�i pentru plata serviciilor de s�n�tate, c�tre personalul din s�n�tate, sunt dijmui�i de c�tre un sistem supra-normat�, precizeaz� Gheorghe Borcean. Pre�edintele CMR sus�ine c� toate aceste lucruri neconforme se petreceau �i �nainte �i erau cunoscute de mult� lume, dar acum "ies la ieveal� �i �i cere ministrului S�n�t��ii s� constate c� singura surs� solid�, de n�dejde, de perspectiv� competent� �i �n mare parte liber� din sistem este resursa uman�. "Dac� v� manifesta�i interesul pentru destructurarea re�elelor infrac�ionale sau cu poten�ial infrac�ional, dac� v� manifesta�i interesul pentru s�n�tatea na�iunii, cu respect, Domnule Ministru, v� rog s� v� deta�a�i de g�ndirea structuralist-politic� a unui �nalt func�ionar public �i s� v� alia�i cu cele dou� categorii fundamentale ale sistemului sanitar: personalul din s�n�tate �i cet��enii�, mai scrie pre�edintele CMR �n scrisoare. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:43
UPDATEBucurești: Explozie �n zona Valea Cascadelor - 12 persoane au fost r�nite
O explozie a avut loc duminic�, �n București, �n zona Valea Cascadelor, Sectorul 6, �n urma c�reia șase persoane s-au ales cu arsuri, a anunțat purt�torul de cuv�nt al ISU, Daniel Vasile, scrie Agerpres. UPDATE �n urma incendiului, 12 persoane au fost r�nite, nou� fiind internate �n spital. Unul dintre r�ni�i are r�ni pe aproximativ 50% din corp. La nivelul Ministerului S�n�t��ii s-a reunit Celula de criz�. +++ Potrivit acestuia, din prima evaluare, cele șase persoane ar avea arsuri de gradul 2. Explozia, produs� la un depozit din interiorul unui t�rg, a fost urmat� de un incendiu, la fa�a locului fiind trimise mai multe echipaje SMURD, conform Digi24. Din primele informa�ii se pare c� evenimentul ar fi fost cauzat de o instala�ie improvizat� la un gr�tar pentru mici �i de la o butelie de gaz. Depozitul se afl� �n interiorul unui t�rg de duminic� din zon�. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:45
Trei r�spunsuri, o scrisoare pierdut� �i un proiect am�nat: Analiz� Strategic� a Ap�r�rii
www.contributors.ro/administratie/armata/trei-raspunsuri-o-scris... Motto1: ��n momentul �n care primim inform�ri, le citim �i ne consider�m informa�i��. Klaus Werner Iohannis. Motto2:�Eu vreau s� r�spund pentru ce spun eu, nu pentru ce au �n�eles ei!�. Anonim Am reflectat �ndelung la decizia de a scrie aceste r�nduri despre un subiect pe care l-am abordat sumar �ntr-un articol scris acum dou� luni{1}. Era o form� discret� de a induce nu doar speciali�tilor, dar �i celor care nu cunosc domeniul militar, detalii despre ceea ce �nseamn� Analiz� Strategic� a Ap�r�rii (A�A), cunoscut� �n armatele occidentale c� Strategic Defence Review (SDR). E�ecul recent al Rom�niei de a coagula o ini�iativa la Marea Neagr�, relev� �nc� o dat� lipsa unui proiect robust �i transparent care s� ofere viziune �n domeniul ap�r�rii. Analiz� Strategic� a Ap�r�rii, ar fi putut s� ofere argumente pro sau contra �n leg�tur� cu o asemenea ini�iativa regional�. Iat� de ce am decis c� trebuie s� public acest text �n speran�a c� deciden�ii acestei ��ri, politicieni �i militari, vor reconsidera acest proiect vital pentru Rom�nia. �ncep�nd cu 16 decembrie 2015, imediat dup� instalarea actualului guvern, am crezut c� este momentul pentru �resuscitarea� acestui demers pe care l-am men�ionat �i �ntr-un articol din 2009, �n care subliniam: �Acum este necesar� ini�ierea procesului de analiz� strategic� a ap�r�rii. (�.) O asemenea analiz� strategic� nu s-a f�cut niciodat� pentru Armata Rom�niei, de�i finalizarea ei ar permite at�t evaluarea capacit��ii sale de lupta, c�t �i formularea de op�iuni cu propuneri pentru decidentul politic�{2}. Generalul Mihail Popescu a fost singurul �ef SMG, de dup� 1990, care a �n�eles �i �i-a asumat declan�area ASA, cu consultan�� american�, f�r� ca op�iunile rezultate s� fie materializate �ntr-un proiect de anvergura de modernizare a armatei. De aceea, la trecerea �n rezerv� a spus: �Reforma Armatei Rom�niei, s-a oprit la restructurare�. �n continuare, voi insera doar ceea ce a fost relevant �n r�spunsurile pe care le-am primit de la cei c�rora m-am adresat, astfel: 1. Ministerul Ap�r�rii Na�ionale: ��analiza a fost un proces, nu un document care s� poarte aceast� denumire�. Eu am �n�eles c�, �n situa�ia �n care al�ii au o idee bun�, dar este pus� �n practic� rom�ne�te, avem de-a face, �n realitate, cu o idee foarte proast�. Marea Britanie, Georgia �i SUA, pot s� publice ASA on line, iar noi, nu! De ce? R�spund eu: pentru c� �n armata Rom�niei nu s-a f�cut ASA, dupa reguli transparente. 2. Guvernul Rom�niei: �n discursul primului ministru, la Bilan�ul de la MapN, de anul acesta, a spus: �Va fi, de altfel, nevoie de cre�terea pe mai departe a capacit��ii opera�ionale a Armatei Rom�niei coroborat cu alocarea fondurilor necesare pentru �nzestrare, inclusiv cu echipamente majore. Ȋn materializarea acestei priorit��i a Ministerului Ap�r�rii Na�ionale s-ar putea avea �n vedere o revizuire strategic� a ap�r�rii � men�ionat�, de altfel, �n raport, (�..)�. In primul rand, primul ministru recunoaste indirect ca nu s-a facut ASA, iar in al doilea rand, de la acel moment al declara�iei au trecut 5 luni f�r� s� se ini�ieze ASA. 3. De la Pre�edin�ia Rom�niei, am primit urm�torul r�spuns, pe care �l reproduc a�a cum mi-a fost trimis pe email: �Peti�ia nr.9262 Dat�: 16-05 Domnule Iordache Olaru, Referitor la scrisoarea dumneavoastr�, adresat� Pre�edintelui Rom�niei, domnul Klaus Iohannis, �i �nregistrat� �n cadrul Departamentului Securit��ii Na�ionale cu nr. DSN/650/11.05.2016, prin care transmite�i argumente �i propuneri de �ncepere a Analizei Strategice a Ap�r�rii, va comunic�m urm�toarele: Revizuirea strategic� a ap�r�rii este un proces politico-militar de analiz� �i evaluare, prin care se fundamenteaz� luarea deciziilor �n domeniul ap�r�rii �i �ndeplinirea obiectivelor stabilite, pe baza unei analize pragmatice �i realiste a rolului for�elor armate �n contextul specific al mediului de securitate, care �n prezent este marcat de schimb�ri profunde �i complexe. Acest proces a fost prev�zut �n Programul de guvernare 2012-2016 �i s-a desf�urat �n Ministerul Ap�r�rii Na�ionale, a�a cum rezult� �i din cartea alb� a ap�r�rii, aprobat� de Parlamentul Rom�niei �n �edin�a din 11.04.2016. Procesul de revizuire strategic� a ap�r�rii este un proces perfectibil �i c� atare va mul�umim pentru sugestiile f�cute, urm�nd c� acestea s� fie analizate �i valorificate �n mod corespunz�tor, �n func�ie de utilitatea lor�. Form� �i con�inutul acestui r�spuns prefer s� fie comentate de cititorii acestui articol. 4. A patra scrisoare a fost adresat� �efului Statului Major General. Generalul cu cea mai mare func�ie militar� din armata rom�n�, cu �nisip pe epole�i�, av�nd cursuri, inclusiv �n SUA, nu mi-a r�spuns si am considerat ca a fost pierduta. Daca totusi a citit-o, pot �n�elege din lipsa de reac�ie c� nu dore�te Analiz� Strategic� a Ap�r�rii. Indiferent de motivele t�cerii generalului, el ar trebui s� ne spun� dac� armata �func�ioneaz� aproape �n regim de avarie�{3} �i dac� doar �40 la sut� din capabilit��ile militare sunt �n stare de lupta�, a�a cum afirm� ministrul Oprea. Ar trebui s� ne mai spun� dac� este adev�rat c� armata �este dotat� la nivel de muzeu�{4}, a�a cum spunea ministrul Sebastian Vl�descu, dac� Rom�nia este �umilit� a�a cum spunea pre�edintele B�sescu pentru c� nu-�i poate face poli�ia aerian� {5} �i�. dac� toate acestea sunt reale, ar trebui s� ne spun� care este proiectul strategic pe care �l are �n mandatul sau. Eu, ca fost militar, decriptez astfel aceste mesaje: bugetul de �avarie� a dus la �ncetinirea opera�ionaliz�rii structurilor cu consecin�e �n compromiterea obiectivelor asumate fa�� de Alian�a �i c� armata Rom�niei contabilizeaz�, �n dreptul r�m�nerilor �n urm� la obiectivele for�ei, sume �n euro cu foarte multe zerouri. Mai �n�eleg, c� Rom�nia a aderat la NATO nu doar pentru avantajele pe care le confer� calitatea de aliat. Integrarea va dura �nc� ani buni, iar acest proces necesit� eforturi financiare �i umane considerabile dar si responsabilitate.. Al cui este e�ecul? �n primul r�nd, al clasei politice �n integrum, pentru c� nu a fost interesat� s� afle care sunt adev�ratele probleme ale armatei �i care sunt solu�iile. �n al doilea r�nd, este �i vina actualului �ef al ap�r�rii, pentru c� �tace �i �nghite� �i nu spune care este adev�rul �n leg�tur� cu afirma�iile politicienilor. �eful ap�r�rii ar avea ceva de �nv��at de la un general norvegian care, recent, a fost recompensat cu o important� suma important� de bani de c�tre un NGO, pentru c� a declarat public aspecte legate de subfinan�area armatei, de capabilit��ile �nvechite �i alte probleme critice legate de instruirea trupei {6}. �n Rom�nia, �n 2002, generalul Mihail Popescu, pentru afirma�ia �m-am s�turat s� stau cu c�ciul� �n m�na s� cer bani pentru armata�, nu a fost recompensat, a fost chemat s� dea explica�ii la mai marii ��rii de atunci, dar a fost singurul �ef SMG care �i-a asumat adev�ruri pe care politicienii nu vor s� le recunoasc� sau s� �i le asume{7}. Faptul c� Secretarul general al NATO a declarat recent c� NATO se confrunt� �cu o situa�ie dificil� a securit��ii�{8}, c� Danemarca a decis s� cumpere 27 avioane F 35, c� SUA a hot�r�t s� aloce 3,7 milioane de dolari �n beneficiul ap�r�rii ��rilor din estul Europei, iar NATO va desf�ura 4 batalioane pentru a suplini lipsa de mijloacelor performante la flancul de est al Alian�ei, toate acestea ar trebui s� ne determine s� fim responsabili �i s� adopt�m un proiect credibil �i rezonabil pentru ap�rarea ��rii. κi mai aminte�te cineva de promisiunea noastr� pentru perioada 2004-2008, c� armata va beneficia de 2,38 la sut� din PIB pentru ap�rare, dar �i de faptul c� tot noi spuneam c� vom fi un aliat de n�dejde �n aceast� zona a Europei? Ei bine, eu �mi amintesc de aceste promisiuni dar pe care acum le consider minciuni. Cred �i acum, �n rezerv� fiind, c� declan�area Analizei Strategice a Ap�r�rii/SDR (Strategic Defence Review) ar fi semnalul pe care actuala guvernare poate s� �l dea pentru o abordare curajoas� �i realist� a problemelor multiple cu care se confrunt� armata. Armate moderne din Europa pl�tesc institu�ii neutre pentru asemenea analize, pe care le pun �i la dispozi�ia contribuabilului {9}{10}. F�r� un asemenea proiect, se va continu� irosirea pu�inelor resurse financiare pe programe nerelevante, f�r� impact �n ceea ce prive�te capacitatea de ap�rare a ��rii, din cauza lipsei unei viziuni, a unui proiect credibil, etapizat �i transparent de modernizare pe baza de studii �i resurse rezonabile. Recentul bilan� al ministrului ap�r�rii, la 6 luni de la preluarea mandatului, demonstreaz� c� la ap�rare se improvizeaz�, inclusiv din ra�iuni de imagine. C�t timp se am�n� acest demers pot suspecta c�, inclusiv actualului guvern, �i este team� de rezultatul pe care analiz� l-ar putea oferi. �n continuare, va propun spre lectur� un extras dintr-un document din fondul Serviciului Istoric al Marelui Stat Major, elaborat �n 1934 de c�tre generalul Ion Antonescu, �n care este prezentat� starea armatei: �Armata este, cum se �tie c� este, din cauza: � haosului pe care l-a produs prin legisla�ia numeroas� improvizat� �i nearmonizat�, r�u studiat� �i r�u aplicat�; � hidrocefaliei; � birocra�iei, care s-a dezvoltat �i continu� s� se dezvolte �n detrimentul corpului principal al o�tirii; � servitu�ilor, care i-au supt toat� seva �i care au sporit �i sporesc continuu �n detrimentul armatei, pe care se sprijin� cu adev�rat ap�rarea na�ional� �i care ast�zi prime�te resturile �i chiar de�eurile na�iunii; � bugetului r�u studiat �i r�u aplicat; � lipsei unui plan precis de ansamblu al preg�tirii statului pentru ap�rarea lui; � lipsei unui plan propriu de organizare, de dotare, de �ncadrare �i de preg�tire de r�zboi, adaptat condi�iilor generale, nevoilor �i posibilit��ilor actuale; � lipsei continuit��ii �n toate ramurile de activitate care privesc direct �i indirect, ap�rarea de ast�zi �i de m�ine a statului. Din aceste cauze, schi�ate numai �n liniile lor generale, toate sacrificiile materiale f�cute, de la r�zboi, de stat cu armata; tot timpul pierdut de cet��eni, �n institu�ii militare, �n timpul serviciului lor sub drapel; toate energiile consumate, pe toat� scar�, de la soldat la general, pot fi trecute �n bilan�ul general al statului, total la capitolul pierderii de timp, de bani,de energii �i de bune inten�ii, c�nd �i unde au fost. �ar� este ast�zi �ntr-o total� imposibilitate de a se apar�, dac� va fi atacat�. Armata ei este complet dezarmat�, pseudo-instruit� �i demoralizat�. Dac� va fi chemat� �n situa�ia de ast�zi s� apere frontierele, va fi, cu toate sacrificiile de vie�i care se vor face � �i vor fi pe c�t de numeroase pe at�t de inutile � un dezastru militar unic �n istoria popoarelor. Dup� el va urma cu siguran�� la scurt, foarte scurt interval de timp, dezastrul social �i politic care ne va cost� nu numai grani�ele Rom�niei Mari, dar ne va duce chiar �n situa�ia de a nu ne putea opri nici la acelea ale Rom�niei de la 1916. Situa�ia este cunoscut�. Se pot g�si �n aceast� �ar� oameni con�tien�i, care s� nu fie �ngrijora�i? �i care s� nu se �ntrebe �n fiecare zi, �i de mai multe ori pe zi, cu inima str�ns� �i cu fruntea �ncre�it�, ce ne facem dac� ne surprind evenimentele �n halul �i �n haosul de ast�zi? Cohorta lor este nenum�rat� �i �ntreab�, au dreptul s� �ntrebe, �i la ziua judec��ii supreme vor �ntreba: ce au f�cut at��ia ani de zile conduc�torii? R�spund eu. S-au certat, au discutat, au f�cut, r�nd pe r�nd, proiecte peste proiecte �i cu aceea�i u�urin�� cu care le-au f�cut unii, cu aceea�i u�urin�� le-au rupt al�ii; s-au acuzat �i continu� s� se acuze reciproc de nepricepere, de necinste, de rea credin�� etc�. Vrem s� evit�m finalul tragediei� Dac� o facem imediat, avem putin��, sper eu, de redresare. Nu trebuie pentru aceast� bani a�a mul�i cum s-a spus �i nici numai bani, fiindc� oric�ti am avea, cu sistemul actual de �ntrebuin�are a lor, vom ajunge matematic unde sim�im cu to�ii c� mergem: la dezastru. Pe l�ng� bani trebuie: � o voin�� ferm� conduc�toare; � un plan clar, complet �i metodic de refacere; � continuitate �i energie �n aplicarea lui; � �nl�turarea, cu biciul �i f�r� mil� a farsorilor, a fait-neantilor �i a prevaricatorilor care, ridic�ndu-se la treptele de conducere prin alte mijloace dec�t acelea pe care le da trecutul, meritul �i munc� lor, n-au f�cut dec�t s� anihileze ac�iunea celor anima�i, desigur foarte mul�i, de alte sentimente, dota�i cu alte calit��i �i �n plus ap�i de o munc� �ncordat�, modest�, dezinteresat� �i discret�. NOT�: Studiul integral din care am extras fragmentul de mai sus a ap�rut la Atelierele Grafice ,,Flac�ra�, Societate Anonim�, Bucure�ti, 1913 �i este reprodus �i �n O istorie a structurii centrale de Personal a Armatei Rom�ne 1862-1947, Bucure�ti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006, pp. 134-150, scris� de general locotenent (r) Ion Gurgu, locotenent colonel dr. Sergiu Balanovici, Vasilic� Manea. Afirm c� nimeni nu va fi vinovat, dar to�i vom fi responsabili, inclusiv cei care mi-au r�spuns sau nu mi-au r�spuns la scrisori, dac� actuala stare a armatei seam�n� cu concluziile de mai sus. Nu am nicio miza �i nicio a�teptare legat� de acest articol. �n afar� de faptul c� unii interesa�i de subiect ar g�si ceva util, �n rest autismul celor care ar putea s� fac� ceva �mi este cunoscut. Nu sunt dezam�git, am dorit doar s� nu privesc �i s� a�tept anchilozat schimb�rile pe care eu �nsumi nu le-am putut face. De altfel, oricine �mi poate repro�a asta: �De ce n-ai f�cut-o tu �i dai din gur� s� o fac� al�ii? Facem �i noi ce putem �n condi�iile perpetuate de-a lungul deceniilor de neputin�� rom�neasc�.� Iordache Olaru NB. In speranta ca vor fi cititori care doresc sa stie mai multe despre Analiza Strategica a Apararii, prezint in continuare cateva argumente pentru initierea ASA, astfel: 1. Indiferent dac� se face sau nu ASA, se pune o �ntrebare legitim�: este Armata Rom�niei cu actual� structura de for�e preg�tit� s� �ndeplineasc� misiunile �ncredin�ate potrivit cu riscurile, amenin��rile �i vulnerabilit��ile �n evolu�ie pe plan regional �i global? Comentariul 1: ASA este o trecere �n revista a ap�r�rii na�ionale, f�cut� cu metode �tiin�ifice, de c�tre speciali�ti cu expertize �n domenii complementare, pentru a determina �n ce m�sur� for�ele armate, inclusiv jandarmii �i alte for�e care particip� la ap�rarea ��rii, sunt �nzestrate, �ncadrate, antrenate �i gata �n orice moment pentru a duce la �ndeplinire misiunile, potrivit cu scenariile conflictelor cele mai probabile. Dac� �n urm� analizei, r�spunsul este DA, atunci ceea ce exist� este suficient �i nu e nevoie dec�t de men�inerea capacit��ilor existente. Dac� r�spunsul este NU, atunci trebuie identificat� o alt� structura de for�e, care elimina limitele celei existente. Comentariul 2: ASA poate oferi r�spuns la �ntreb�rile legate de misiunile care nu pot fi �ndeplinite, sau �n ce procent sunt �ndeplinite, ce impact au riscurile �i vulnerabilit��ile identificate, cum ar putea fi eliminate sau diminuate, care ar putea fi contribu�ia alia�ilor, ce alte m�suri de natur� militar�, diplomatic� sau economic� ar putea aduce la nivel optim capabilit��ile armatei dar �i ale altor structuri din sistemul de ap�rare a ��rii pentru ca Rom�nia s� fie ap�rat�. Concluzie: ASA este singur� cale de a informa liderii politici despre tipurile de misiuni corespunz�toare riscurilor identificate, urm�nd c� ace�tia s� decid� �i s� disting� �ntre ceea ce se doresc �i ceea ce se poate �n termeni de capabilit��i, personal �i resurse. De retinut: ASA nu este un instrument care rezolva probleme, ci o cale care propune solutii. 2. P�n� �n prezent la procesul de analiz� a ap�r�rii au participat numai speciali�ti din structurile centrale ale MapN, categoriilor de for�e ale armatei �i comandamentelor cu responsabilit��i �n domeniul planific�rii ap�r�rii (fapt confirmat in scrisoarea pe care am primit-o de la MapN). Comentariul 1: Din experien�a statelor occidentale la procesul ASA/SDR, am dedus c� la ASA ar trebui s� mai participe �i reprezentan�i de la: - Secretariatul General al Guvernului; - MAE; - Ministerul Economiei; - Ministerul Finan�elor; - MAI, SRI, STS; SIE, SPP; - CSAT; - Comisiile de ap�rare din Parlament; - Centrele de cercetare, reprezentanti ai industriei de armament �i echipament militar; - exper�i �n resurse umane, institute; - reprezentan�i ai asocia�iilor militarilor �n rezerv�, diploma�i, etc. Spre exemplu, analiza britanica, a beneficiat de peste 2000 de propuneri venite din medii, altele dec�t cel militar{9}. Comentariul 2: Av�nd �n vedere c� ��ri cu tradi�ie �n domeniu �nc� perfec�ioneaz� acest proces, angajarea unui contractor str�in, cu expertiz� pe acest domeniu, ar putea fi garan�ia c� rezultatele nu vor fi viciate �i c�, impreuna cu expertii romani, vor prezen�a situa�ia real� �i op�iunile adecvate momentului. Comentariul 3. De ce e nevoie ca ASA/SDR s� cuprind� toate structurile cu atribu�ii de securitate, men�ionate mai sus? R�spuns: pentru c� au poten�ial ac�ional (�n sens militar) care poate fi valoare ad�ugat� la identificarea riscurilor, pericolelor, amenin��rilor �i vulnerabilit��ilor care pot genera misiunile, dar pot participa la efortul dus de for�ele militare. De exemplu, �n scenarii asimetrice cum ar fi terorism, atacuri cibernetice, criza emigran�ilor, razboi hibrid sau �n caz de dezastre, structurile de informa�ii sau parte din structurile din subordinea MAI au un rol specific, relevant �i complementar celor care sunt �n subordinea MApN. Concluzie: Dac� s-a f�cut o ASA doar de c�tre cei din MApN, ea nu a fost urmare a unei decizii politice la nivelul Guvernului Rom�niei sau Pre�edin�iei. �n situa�ia �n care se dore�te o analiz� transparen�� care s� poten�eze controlul democratic asupra organismului militar, conducerea procesului ASA trebuie asumat� responsabil �i cu fermitate de Secretariatul General al Guvernului sau CSAT �i nu cum gre�it s-a procedat p�n� acum, numai de c�tre militarii �i civilii din ministerul ap�r�rii. Numai proced�nd astfel, la finalul procesului de analiz�, decidentul politic, dar �i contribuabilul vor �ti �n mod real �i transparent dac� �ntregul poten�ial existent (�n interiorul �i �n exteriorul MApN) e folosit eficient sau nu, �i dac� nu, care sunt m�surile �i costurile asociate. 4. Din surse deschise se cunoa�te c� structura de for�e a armatei rom�ne are aproximativ 70.000 de militari �i 14.000 de civili. �n ciuda promisiunilor c� armata va primi 2,38 din PIB, pentru perioada 2004-2008, aceasta a primit anual sume cu mult inferioare acestei cifre, ceea ce a dus la afirma�ii cum ar fi �armata este dotat� la nivel de muzeu� sau �armata func�ioneaz� la nivel de avarie�, avansandu-se �i un procent de 40 la sut�. Este evident c� procentul de 2 la sut� nu poate satisface nevoile actualei structuri de for�e �i nici misiunile pe care ar trebui s� le �ndeplineasc�, �n condi�iile �n care aproape 70 la sut� din buget reprezint� cheltuieli pentru personal. Comentariul 1. Este posibil c� procesul de analiz� s� ajung� la o varianta de structura de for�e inferioar� celei existente �n prezent, care ar putea fi satisf�c�tor sus�inut� financiar cu actualul buget. Problema este c�, chiar la o structura mai mic�, s-ar putea ca procentul necesar din PIB s� fie cu mult mai mare de 2 la sut�, situa�ie �n care sus�inerea financiar� va fi o restric�ie la performan��. Prin compara�ie cu bugetul Olandei, de 7,5 miliarde de euro pentru o structura a for�ei de 46.000 de oameni, concluzia este c� actual� structura de for�e a Armatei Rom�niei este supradimensionat� �n raport cu posibilit��ile de sus�inere financiar� ale Rom�niei. De asemenea, trebuie men�ionat c�, �n ultimii 10 ani, majoritatea armatelor occidentale �i-au redus at�t efectivele, c�t �i bugetele. Rom�nia a redus drastic bugetul si nesemnificativ efectivele, cu efecte vizibile �n planul precarit��ii asigur�rii rezonabile a resurselor necesare �ndeplinirii misiunilor �i asigur�rii achizi�iilor. 5. MApN a ini�iat, �n ultima perioada, c�teva ac�iuni care vizeaz�, printre altele, si transformarea Statului Major General �n Defence Staff, specific armatelor occidentale, care este mai suplu, mai pu�in birocratic �i mai eficient. Este evident c� aceste transform�ri trebuie s� aib� �n vedere reforma de ansamblu a ministerului ap�r�rii. At�t la nivel SMG, c�t �i la nivel minister, exist� o super birocra�ie, se produc nepermis de multe h�rtii care nu genereaz� securitate �i capabilit��i, ci insecuritate. NOTE _____________ {1}www.contributors.ro/editorial/bilan%C8%9Bul-de-la-mapn-%C8%99i-n... {2}militar.infomondo.ro/opinii/umilirea-armatei-nationale-scrisoare... {3}www.hotnews.ro/stiri-esential-7169805-ministrul-apararii-armata-... {4}www.bursa.ro/cu-exceptia-catorva-unitati-armata-romana-este-dota... {5} www.aviatiamagazin.com/headline/nato-va-face-politie-aeriana-pe-... {6}www.dagbladet.no/2016/05/10/kultur/politikk/forsvar/fritt_ord/fr... {7} www.resboiu.ro/generalul-mihail-popescu-s-a-retras-in-walhalla/ {8}[www.realitatea.net/secretarul-general-al-nato-apel-urgent-la-ali... {9}adevarul.ro/news/politica/cum-evaluarea-apararii-nationale-uk-1_... {10}https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
sunt_al_naibii 3127 mesaje Membru din: 7/08/2010 |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 15:47
Care sunt noile servicii medicale decontate de care vom beneficia de la 1 iulie RMN de sani, obturatii dentare, proteze de gamba si de deget pentru copii, consultatii stomatologice pentru minori o data la sase luni, fata de o data la 12 luni in prezent sunt doar cateva dintre noile servicii decontate prin contractul-cadru din sanatate care intra in vigoare de la 1 iulie. Vezi mai jos in prezentarea pregatita in colaborare cu News.ro, ce alte noi servicii vor intra in noul contract-cadru, dar si de ce ramuri medicale apartin. Deschide prezentarea Care sunt noile servicii medicale decontate de care vom beneficia de la 1 iulie CNAS Social Pentru asistenta medicala primara Pentru asistenta medicala ambulatorie - clinica de specialitate Pentru medicina dentara Pentru asistenta medicala ambulatorie paraclinica Pentru asistenta medicala spitaliceasca Pentru farmacii Asiguratilor li se vor putea acorda doua noi proteze decontate din bugetul CNAS ← → Mai multe despre sanatate, servicii, medicale, gratuite, decontate, contract cadru, 1 iulie Deschide prezentarea � www.9am.ro/top/Social/293766/care-sunt-noile-servicii-medicale-d... Raporteaza abuz de limbaj
Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor
mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la
inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie."
- David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 16:13
asta fiind un fel de trecere-n revista a evenimentelor proaspete, iti zic mersic ! Dumnezeu sa-l odihneasca pe dl. Berindei ! ....dar si pe DNA.ul Monicai Macovei care , prin unii care fac "justitie" acolo , da dovada de coruptie la fel de mare ca si cei pe care-i ancheteaza ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 Iunie 2016, ora 21:51
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|