Info
x
Cafenea cu aroma virtuala
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 16 Noiembrie 2015, ora 15:16
De la: gabigabi2, la data 2015-11-16 14:17:50De la: 9am_6215, la data 2015-11-16 11:02:33Norocul nostru Asa noroc nu doresc nici macar rusilor,,.... Voi sunteti blestemul Romaniei.....mincinosi,hoti,ticalosi,incredibil de prosti si dusmani pe propriile progenituri,fapt dovedit cu prososinta in ultimii 25 de ani. |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 16 Noiembrie 2015, ora 17:38
De la: 9am_6215, la data 2015-11-16 15:16:30De la: gabigabi2, la data 2015-11-16 14:17:50De la: 9am_6215, la data 2015-11-16 11:02:33Norocul nostru deci : daca nu le doresti nici macar rusilor un asa Noroc, CARE era al nostru, ca doar asa ti-ai inceput postarea cea ultratimpita " Norocul nostru este ca avem...." ? inafara de obsesiva ta idee ca suntem asa si pe dincolo, de parca tu nu te-ai fi nascut, crescut, invatat, bucurat de avantajele oferite de socialism : gradinita, scoala, casa de la stat, tabere scolare , etc, etc, mai stii sa vorbesti si despre altceva ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:08
Organizatii sprijinite de George Soros gandeste.org/general/organizatii-sprijinite-de-george-soros-2/61188 Societatea Academic� din Rom�nia, condus� de Alina Mungiu Pippidi, a �ncasat �n ultimii ani peste trei milioane de dolari, dintre care 300.000 de dolari provin de la CEE Trust, un ONG controlat de americanul George Soros. Ce sume ar fi primit Pippidi �Fondurile norvegiene primite de SAR pentru proiectul finan�at �n cadrul Fondului ONG prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014 �n valoare total� de 236.875 euro din care 84,8% reprezint� finanțare nerambursabil�, pe perioada 1 aprilie 2014 � 31 martie 2016, respectiv �Romania curata�, site unde, subliniez, ni se scrie c� toat� lumea lucreaz� pe baz� de �voluntariat�. �i-atunci pe ce se duc cei 236.875 euro (118.437,5 euro pe an)?� Finanț�ri �ncasate de la CEE Trust, ONG controlat de Soros: Martie 2007 ‐ Februarie 2008 (1 an) 40,300 USD (pentru �Coali�ia pentru un Parlament curat�); Aprilie 2008 ‐ Mai 2009 (1 an) 95,500 USD (pentru �Coali�ia pentru Universit��i curate�); Iunie 2009 ‐ Iulie 2010 (1 an) 93,500 USD (tot pentru �Universit��i curate�); Septembrie 2010 ‐ Aprilie 2012 (1 an si 7 luni) 120,000 USD (pentru �Rom�nia curat�). Un Total oarecare de 349,300 USD�. Suma total� primit� din finanț�ri �n ultimii ani se ridic� la 3,136,026 USD. Organizatii sprijinite 1. Societatea Academica din Romania: www.sar.org.ro/ 2. Asociatia Secular Umanista din Romania: www.asur.ro/ 3. Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa: www.fundatia.ro/ 4. Fundatia pentru Parteneriat: www.repf.ro/ 5. Accept-Romania: www.acceptromania.ro/ 6. Asociatia Front: www.feminism-romania.ro/ 7. Active Watch: www.activewatch.ro/ 8. Miscarea �Uniti Salvam�: www.unitisalvam.ro/ 9. Freedom House Romania 10. �ASOCIATIA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI IN ROMANIA-COMITETUL HELSINKI� (APADOR-CH) 11. �Open Society Institute� 12. Asociatia Pro-Democratia 13. ONG Terra Mileniul III si multe altele� Dupa ce a contribuit la alegerea lobbistului MRU ca sef al SIE, omul ONG-urilor lui Soros, Remus Cernea, a fost invitat de onoare la receptia Ambasadei SUA la Bucuresti. Remus Cernea in gratiile ambasadei SUA, alaturi de George Maior, cel cu �eco-anarhistii� si cu �legile Big-Brother� (dar ce mai conteaza asta pentru Cernea), alaturi de Florian Coldea �primul intre egali in binomul SRI-DNA�, alaturi de noul Sef SIE lobbistul Mihai Razvan Ungureanu-frate-cu-canadianu� de la Gold Corporation � cei care vor sa ne cianureze (si pe care Cernea l-a sustinut calduros in parlament cerand sanctionarea parlamentarilor �nesimtiti� care nu au venit sa asigure cvorumul pentru MRU), alaturi de stalpul �justitiei independente� Laura Codruta Kovesi precum si de �generalul interesului national� Gabriel Oprea Propaganda LGBT de la Bruxelles. Macovei și Weber, �n prim-plan! Foarte puțini cet�țeni europeni știu c� �n cl�direa Parlamentului European de la Bruxelles funcționeaz� un intergrup care militeaz� pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali) din Uniunea European�. Intergrupurile pot fi formate de deputați din oricare grup politic sau comisie, �n scopul unor schimburi informale de opinii cu privire la anumite teme și al promov�rii contactului �ntre deputați și societatea civil�. Intergrupurile nu sunt organe parlamentare și, ca atare, nu exprim� opiniile Parlamentului. Președinții intergrupurilor trebuie s� declare orice sprijin pe care �n primesc, �n bani sau �n natur�, conform acelorași criterii care se aplic� și deputaților �n mod individual. Declarațiile trebuie actualizate anual și sunt �nscrise �ntr-un registru public ținut de chestori. Intergrupul LGBT funcționeaz� și �n legislatura 2014-2019, dup� ce �n precedentul mandat a fost cel mai mare dintre cele 28 de intergrupuri ale Parlamentului European, cu 174 de membri din șase grupuri politice diferite. Toți membrii s�i au aderat voluntar și au ca scop promovarea agendei LGBT. Conform doctrinei grupului, membrii s�i trebuie s� monitorizeze situația lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și transsexualilor din ț�rile Uniunii Europene și nu numai, dar și s� conceap� rapoarte, rezoluții și amendamente �n favoarea minorit�ților sexuale. Momentan, intergrupul are 134 de membri. Printre statele membre din care provin membrii acestui intergrup nu se mai num�r� și Rom�nia. �n mandatul precedent, trei eurodeputate din țara noastr� au fost membre de vaz� ale acestui grup: Corina Crețu, Renate Weber și Monica Macovei. Av�nd �n vedere c� circa 66% dintre rom�ni au �ncredere �n Biserica Ortodox�, conform ultimelor sondaje de opinie, este greu de �nțeles de ce vreun euroales a vrut s�-și asocieze numele cu promovarea agendei LGBT. De altfel, la scurt timp dup� ce apartenența lor la intergrup a devenit cunoscut� și �n Rom�nia, cele trei au f�cut un pas �napoi. Cel puțin oficial. Corina Crețu este la ora actual� comisar european, deci iese oricum din calcul, dar, cel puțin teoretic, Macovei și Weber pot fi �n continuare membre ale Intergrupului LGBT, �ntruc�t, conform site-ului oficial al acestuia, printre membrii s�i se num�r� și 13 deputați europeni care prefer� ca numele lor s� r�m�n� secrete. Monica Macovei Foarte atent� cu imaginea ei, mai ales de c�nd �ncearc� s�-și construiasc� un profil prezidențiabil, Macovei a �omis� s�-și mai treac� �n CV-ul de pe site-ul oficial faptul c� este membr� fondatoare și de onoare a Asociației ACCEPT, prima organizație neguvernamental� din Rom�nia care ap�r� și promoveaz� drepturile LGBT la nivel național. �n 2014, �n campania pentru alegerile europarlamentare, Partidul Democrat Liberal a realizat un ziar electoral, �n care era criticat� poziția eurodeputaților socialiști și liberali de a vota raportul Estrela, referitor la �s�n�tatea sexual� �i reproductiv� �i drepturile aferente�, �n decembrie 2013. 334 de europarlamentari au votat �mpotriva acestui document, �n timp ce al�i 327 de deputa�i au fost �n favoarea rezolu�iei. Pe �n�elesul tuturor, raportul Estrela solicita statelor membre UE: Liberalizarea total� a avortului, prin relaxarea legisla�iei restrictive (acolo unde aceasta mai exist�) �i eliminarea procedurilor administrative de temporizare (consiliere, timp de a�teptare). Accesul la avort s� se fac� imediat �i f�r� obstacole; Avortul �i contracep�ia, precum �i opera�iile de schimbare de sex, trebuie asigurate din bani publici; Restric�ionarea obiec�iei de con�tiin��, folosit� de medici pentru a refuza practicarea avortului; Legalizarea reproducerii asistate pentru lesbiene; Obligativitatea educa�iei sexuale �ncep�nd cu ciclul primar; Avort �i contracep�ie gratuite pentru adolescen�i, f�r� �tirea �i acordul p�rin�ilor; Educarea ��ntr-o viziune pozitiv� asupra homosexualit��ii. Spre cinstea ei, Macovei a votat �mpotriva acestei rezoluții, �mpreun� cu ceilalți colegi aflați la vremea respectiv� �n PDL, spre deosebire de Renate Weber și Corina Crețu, colegele ei din Intergrupul LGB, care au votat �n favoarea controversatului document. Revenind, scriam mai sus c� PDL a realizat un ziar de campanie �n care poza Monic�i Macovei ap�rea l�ng� cea a lui Theodor Stolojan, al�turi de un text care �i ��nfiera� pe cei care votaser� �n favoarea raportului. Apariția acestui ziar a �nfuriat-o pe Renate Weber, care a f�cut atunci o afirmație foarte interesant� despre Monica Macovei. �Sunt profund surprins� c� �n dreptul numelui doamnei Macovei poate s� apar� a�a ceva pentru c� este o persoan� care s-a prezentat cel pu�in �n societatea rom�neasc� �i �n cariera interna�ional� ca o persoan� de drepturile omului. Totuși, Macovei a susținut interesele LGBT inclusiv prin angajarea, la cabinetul s�u europarlamentar de la Bruxelles, a lui Adrian Relu Coman, fostul director executiv al ACCEPT din perioada 1997-2002. Coman lucreaz� acum pentru Arcus Foundation, tot o asociație pro-gay, la New York. De altfel, �n 1998, Macovei și Coman au semnat �mpreun� un articol publicat �n revista �Medicine and Law� a Universit�ții din Haifa, intitulat �Implications for HIV/AIDS of Laws Affecting Men Who Have Sex with Men in Romania�. Cit�m totodat� și interven�ia Monic�i Macovei de la un congres LGBT g�zduit de Strasbourg la 7 aprilie 2011. ��nc� din anii �90 am fost al�turi de asocia�ia ACCEPT. Am reu�it s� abrog�m, dup� anul 2000, articolul 200 din Codul Penal, prin care erau incriminate rela�iile dintre persoane de acela�i sex. Sigur c� Biserica Ortodox� �i grupurile religioase au fost mereu �mpotriva ini�iativelor noastre, ei spun c� suntem �mpotriva tradi�iilor. Am sprijinit apoi, �n calitate de ministru al justi�iei, desf�urarea Paradei Gay din 2005, de�i la �nceput primarul Bucure�tiului refuzase s� aprobe acest lucru. L-am sunat chiar eu pe primar. Acum, �n Rom�nia r�m�ne de realizat �i legiferarea uniunilor �ntre persoanele de acela�i sex�, a explicat Monica Macovei. Renate Weber Pentru c� doamna Renate Weber a �ncercat, la r�ndul s�u, s�-și cosmetizeze imaginea �n timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de anul trecut. �n timp ce la București ea le trimitea cet�țenilor din Sectorul 3 felicit�ri pioase de Paști, la Strasbourg ea a votat �n favoarea tuturor rapoartelor care promovau agenda LGBT. Unul dintre ele poart� numele lui Ulrike Lunacek, co-președintele Intergrupului LGBT. Pe �nțelesul tuturor, raportul Lunacek: solicit� Comisiei Europene �i statelor membre ale Uniunii Europene s� recunoasc� uniunile �i c�s�toriile homosexuale �ncheiate �n alte ��ri; solicit� Comisiei s� colaboreze cu Organiza�ia Mondial� a S�n�t��ii, pentru a elimina �tulbur�rile de identitate de gen� de pe lista tulbur�rilor mentale �i de comportament; solicit� sensibilizarea cet��enilor cu privire la drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor �i hermafrodi�ilor; solicit� garantarea libert��ii de exprimare �i de �ntrunire, �n special �n ceea ce prive�te paradele �i evenimentele similare; solicit� ab�inerea de la adoptarea de legi �i revizuirea legilor existente care limiteaz� libertatea de exprimare �n leg�tur� cu orientarea sexual� �i cu identitatea de gen; solicit� ca statele membre s� adopte o legisla�ie penal� care s� interzic� incitarea la ur� pe motive de orientare sexual� �i identitate de gen; solicit� dreptul la azil pe aspecte specifice legate de orientarea sexual� �i de identitatea de gen. Mai mult, la scurt timp dup� ce a �mp�rțit felicit�rile de Paști, Renate Weber a participat, pe 12 mai 2014, la o dezbatere a Fundației pentru o Societate Deschis�. Unde a spus c�, printre priorit�țile ei pentru noul mandat ar fi: Adoptarea unei strategii la nivelul UE privitoare la egalitatea persoanelor LGBT sub forma unui plan de acțiune comprehensiv pentru combaterea discrimin�rii persoanelor LGBT si promovarea egalit�ții; Adoptarea unor masuri pentru recunoașterea drepturilor persoanelor trans prin eliminarea la nivel european si național a cerințelor restrictive de recunoaștere legal� a genului pentru persoanele trans și prin sprijinirea demersurilor din cadrul UE de depatologizare a identit�ților trans. De asemenea, candidata la alegerile europarlamentare susține drepturile persoanelor LGBT �ns� nu crede c� vor fi adoptate m�suri mai ample din cauza unei opoziții conservatoare �n Parlamentul European. De asemenea, Renate Weber este singurul europarlamentar rom�n care a semnat, �n 2009, declarația ILGA pentru alegerile europarlamentare. ILGA, federația internațional� a organizațiilor LGBT din �ntreaga lume, este finanțat� inclusiv de Comisia European�. Nu �n ultimul r�nd, �n actuala legislatur�, nu situația Rom�niei, ci �H�rțuirea comunit�ții LGBT �n Egipt� se num�r� printre preocup�rile Renatei Weber, acesta fiind titlul unei �ntreb�ri parlamentare pe care euroaleasa PNL a adresat-o Comisiei Europene. Sursa: FAPTA.ro LISTA CU BURSIERII DIN MASS MEDIA SI POLITICA DIN ROMANIA AI FUNDATIEI LUI GEORGE SOROS Anii 1990 � 1991 Directori executivi George Soros � Presedinte Sandra Pralong � reprezentant personal al lui GS, Co-presedinte Patricia Klecanda � Director Executiv � New York Reprezentanti internationali Annette Laborey � Fundatia Soros � Paris Jessica Douglas Home � Mihai Eminescu Trust � Londra Alin Teodorescu � Presedinte Anca Harasim � Director regional Irina Munteanu � Director filiala Bucuresti Levente Salat � Director filiala Cluj Ilona Mihaies � Director filiala Timisoara Alexandru Lazescu � Director filiala Iasi Consiliile din Bucuresti si Cluj Biroul din Bucuresti Zorel Filipescu Andor Horvath Thomas Kleininger Andrei Pippidi Catrinel Plesu Mihai Sora Radu Valentin Vladea (Timisoara, momentan e in Canada) Lazar Vlasceanu Alexandru Zub (Iasi) Filiala Cluj Ion Aluas Sandu Bologa Zoltan Gabos Eva Gyimesi Dezso Jenei Adrian Marino Paul Philippi (Sibiu) Victor Pop Andras Visky (Tg.Mures) Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti Doina Lecca Dana Nistor Gheorghe Peltecu Dumitru Sandu Florian Tomescu Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi Biroul din Bucuresti Sandra Pralong Alin Teodorescu Anca Harasim Irina Munteanu Manuela Brusalis Lolita Constantinescu Mihai Farcas Octavian Giurca Cristina Guseth Eugenia Hila Daniela Mares Theresa Molina Valentin Noanea Ileana Ranetti Nicolai Sandu Alina Stan Ancuta Vamesu Biroul din Cluj Levente Salat Liviu Burlacu Mirela Cotroaza Zsolt Deak-Sala Mihaela Irimie Josefina Komporaly Elisabeta Koto Claudia Macaria Adam Muller Dan Pic Biroul din Timisoara Radu Valentin Vladea Ilona Mihaies Eugen Babau Geta Deaconescu Vasile Deaconescu Ligia Groza Liana Popa Nicoleta Popovici Ramona Rosenberg Biroul din Iasi Alexandru Zub Alexandru Lazescu Gheorghe Arhip Silvia Georgescu Victor Gradinaru George Rotaru Anul 1992 la fel ca in anii 1990 � 1991 Anul 1993 Alin Teodorescu � Presedinte Anca Harasim � Director Executiv directorii de filiala � aceiasi Directori executivi George Soros � Presedinte Patricia Klecanda � Director Executiv � New York Reprezentanti internationali Jessica Douglas Home � Mihai Eminescu Trust � Londra Annette Laborey � Fundatia Soros � Paris Consiliile din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi Open Request Board, Bucuresti Zorel Filipescu Andor Horvath Thomas Kleininger Andrei Pippidi Catrinel Plesu Mihai Sora Alin Teodorescu Lazar Vlasceanu Open Request Board, Cluj Sandu Bologa Zsolt Kozma Andrei Marga Ioachim Nica Janos Pentek Paul Philippi Sandor N. Szilagzi Open Request & Travel Board, Timisoara Virgil Feier Hortensia Parlog Ileana Pintilie Vasile Popovici Nicolae Taranu Marcel Tolcea Radu Vladea Open Request & Travel Board, Iasi Liviu Antonesei Vasile Astarastoae Irinel Botez Casian Emil Coseru Mihai Gramaticu Alexandru Lazescu Nicolae Scarlat Alexandru Zub Ana-Maria Zup Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti Doina Lecca Dana Nistor Gheorghe Peltecu Dumitru Sandu Florian Tomescu Comisia pentru burse de calatorie, Cluj Constantin Ciuce Zoltan Gabos Victor Pop Traian Rotariu Anton Tauf East � East Board, Cluj Ion Aluas Eva Cs. Gyimesi Adrian Marino Liviu Matei Andras Visky Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi Biroul din Bucuresti Alin Teodorescu Anca Harasim Irina Munteanu Mihai Farcas Cristina Guseth Daniela Mares Ancuta Vamesu Stephanie Barton Manuela Brusalis Lolita Constantinescu Ionel David Octavian Giurca Gabriela Manta Dragos Munteanu Catalin Petrisor Aurelia Petroianu Nicolai Sandu Ileana Ranetti Leon Dinu Carmen Nitu Oana Arseni Alina Stan Gabriel Lica Adrian Neacsu Valentin Noanea Biroul din Cluj Levente Salat Zsolt Deak-Sala Dan Baciu Lucinia Bal Janos Bendea Luminita Diaconu Mihaela Erimie Agnes Fulop Josefina Komporaly Elisabeta Koto Claudia Macaria Romeo Macaria Adam Muller Tudor Simionescu Ana Toderean Mirela Cotroaza Judit Pakai Biroul din Timisoara Ilona Mihaies Eugen Babau Nicoleta Popovici Corina Timis Cornelia Deaconescu Ligia Groza Ovidiu Timis Biroul din Iasi Alexandru Lazescu Victor Gradinaru George Rotaru Maria Scripa Gheorghe Arhip Cristina Puiu Anii 1994 � 1995 Alin Teodorescu � Presedinte Anca Harasim � Director Executiv Directorii de filiala � aceiasi cu exceptia Iasiului unde e Maria Scripa (momentan in USA) Consiliu Calin Anastasiu Andor Horvath Daniel Ioan Mircea Mihaies Irina Munteanu Andrei Pippidi Catrinel Plesu Victor Rebengiuc Lazar Vlasceanu Mihail Voicu In perioada asta au luat fiinta primii pui Soros si anume 1. Fundatia Cartii � Director Daniel Serbanescu 2. Computer Publishing Center � Director Mihai Cojocea 3. Soros Advising and Placement Center � Director Manuela Brusalis 4. Soros Center for Contemporary Art � Director Irina Cios 5.Visual Arts Foundation (FAV) � Vivi Dragan 6. Biblioteca Soros � Cluj � Ana Toderean 7. Soros Educational Advising Center � Cluj, Lucinia Bal 8. DNT-uri � Iasi � Daniel Buleu, Cluj � Romeo Macarie, Timisoara � Adrian Ciupagea, La Bucuresti nu-mi mai amintesc pentru ca se schimbau rapid. 9. English Language School � Iasi � Anca Colibaba, Timisoara, Liana Popa (de fapt din 1993) Anul 1996 Adunarea Generala Calin Anastasiu Vasile Astarastoaie Stefan Balint Radu Sorin Barbos Anton Carpinschi Dinu C. Giurescu Andor-Imre Horvath Daniel Constantiu Ioan Ludovic Cantor Thomas Kleininger Andrei Marga Mircea Mihaies Irina Munteanu Ioachim Nica Dumitru Oprea Adriana Mihaela Nistor Gheorghe Peltecu Andrei Pippidi Catrinel Plesu Victor-George Rebengiuc Traian-Ioan Rotariu Wielfried Eckart Schreiber Mihai Spielmann Mihai Sora Alin Teodorescu Marcel Tolcea Sorin Vieru Lazar Vlasceanu Mihail Voicu Consiliul national Lazar Vlasceanu � Presedinte al Fundatiei Soros si al Consiliului Membri Calin Anastasiu Andor-Imre Horvath Andrei Marga Mircea Mihaies Irina Munteanu Gheorghe Peltecu Andrei Pippidi Catrinel Plesu Victor Rebengiuc Mihai Spielmann Mihail Voicu Comisia de audit Radu Sorin Barbos Gheorghe Jugaru Thomas Kleininger Anca-Maria Harasim � Director Executiv Alan Johnson � Director Financiar Anca Ciobanu � Director filiala Bucuresti Levente Salat � Director filiala Cluj Ilona Mihaies � Director filiala Timisoara Maria Scripa � Director filiala Iasi Directori programe Bucuresti Dana Mares Doina Stefanescu Liviu Matei Dan Oprescu Nicolae Sandu Marina Ghitoc 1996 � august 1997 Lazar Vlasceanu � Presedinte Anca Harasim � Director Executiv Membrii Board Calin Anastasiu Andor Horvath Andrei Marga Mircea Mihaies Irina Munteanu Gheorghe Peltecu Andrei Pippidi Catrinel Pleau Victor Rebengiuc Mihail Spielmann (membru supleant) Mihai Voicu Directorii de filiala Iasi � Narcis Barbarii Din august 97 � o noua entitate juridica: Fundatia pentru o Societate Deschisa (inregistrata ca fundatie, cu unic membru fondator George Soros) August 1997-octombrie 1997 Consiliul National Lazar Vlasceanu � presedinte Mircea Mihaies Andor Horvath Octombrie 1997 -Ianuarie 1998 Consiliul National Lazar Vlasceanu -presedinte Valentin Constantin Andrei Hoisie Andor Horvath Mircea Mihaies H-R Patapievici Iolanda Staniloiu Renate Weber Gabriel Petrescu � Director Executiv Directori de filiale Anca Ciobanu � Bucuresti IM � Timisoara LS � Cluj Narcis Barbarii � Iasi 1998 Consiliul National Renate Weber � presedinte Lazar Vlasceanu Valentin Constangin Mircea Mihaies Horia Roman Patapievici Andrei Hoisie Andor Horvath Iolanda Staniloiu 1999 Renate Weber � presedinte Letitia Mark Valentin Constantin Dakmara Georgescu Horia Patapievici Andrei Hoisie Gabor Kolumban Dumitru Sandu Elek Szokoly Iolanda Staniloiu Virginia Gheorghiu 2000 Renate Weber � presedinte Letitia Mark Mariana Celac Dakmara Georgescu Ionut Popescu Silviu Lupescu Anton Niculescu Gabor Kolumban Dumitru Sandu Elek Szokoly Iolanda Staniloiu Virginia Gheorghiu 2001 Renate Weber -presedinte Letitia Mark Mariana Celac Dakmara Georgescu Ionut Popescu Silviu Lupescu Anton Niculescu Gabor Kolumban Dumitru Sandu Elek Szokoly Virginia Gheorghiu 2002 Renate Weber � presedinte Letitia Mark Mariana Celac Ionut Popescu Silviu Lupescu Pana in martie Dakmara Georgescu Gabor Kolumban Dumitru Sandu Elek Szokoly Virginia Gheorghiu Din martie Smaranda Enache Maria Ionescu Elisaveta Stanciulescu Cristian Parvulescu 2003 Renate Weber � presedinte Mariana Celac Smaranda Enache Virginia Gheorghiu Maria Ionescu Elisaveta Stanciulescu Silviu Lupescu Cristian Parvulescu Ionut Popescu 2004 Renate Weber � presedinte Smaranda Enache Virginia Gheorghiu Maria Ionescu Elisaveta Stanciulescu Andrei Oisteanu Marius Oprea Cristian Parvulescu Levente Salat 2005 � martie 2006 Levente Salat � presedinte Andrei Oisteanu Marius Oprea Sabina Fati Horatiu Pepine Miklos Bakk Dezideriu Gergely Smaranda Enache Maria Ionescu Elisaveta Stanciulescu Cristian Parvulescu Virginia Gheorghiu (din 1998 procesul de rotatie al membrilor are un algoritm diferit, mandatul membrilor Consiliului National incheindu-se la date diferite, ceea ce explica de ce pe parcursul unui an apar, uneori, mai multe persoane � e vorba de ultimele luni de mandat ale unora si primele luni de mandat ale celor nou veniti) Din martie 2006 Renate Weber � presedinte Levente Salat Dezideriu Ghergely Sabina Fati Andrei Oisteanu Horatiu Pepine Miklos Bakk Sursa: Search News Global, preluare dupa Octav Pelin Blog Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:10
PRIETENA LUI MACOVEI � Cristina Guseth, directoarea Freedom House, ONG finantat de miliardarul George Soros, este propusa de premierul Dacian Ciolos la Ministerul Justitiei.
gandeste.org/general/prietena-lui-macovei-cristina-guseth-direct... Cooptata in Fundatia Soros in 1990, Cristina Guseth este o apropiata a ex-ministresei Monica Macovei. In 2005, Freedom House a primit 40.000 euro de la Ministerul Justitiei condus de Macovei, pentru un audit folosit la decapitarea PNA. Nominalizarea a provocat consternare printre magistrati. Si-au luat tara inapoi! Premierul desemnat Dacian Ciolos a anuntat, duminica 15 noiembrie 2015, componenta Guvernului, implicit numele noului ministru de Justitie. Nu este asa-zisa �experta anticoruptie� si fosta consiliera a Monicai Macovei, Laura Stefan, ci un personaj din aceeasi categorie. Este vorba despreCristina Guseth , cea care a mers, recent, la consultarile de la Palatul Cotroceni organizate de presedintele Klaus Iohannis, din postura de reprezentant al societatii civile. Nominalizarea Cristinei Guseth, care asa cum presa a scris nici macar nu are studii juridice, a provocat stupoare in randul judecatorilor si procurorilor. Asta din cauza afinitatilor si legaturilor politice ale celei propuse sa-i ia locul lui Robert Cazanciuc, in special cu fosta ministresa a Justitiei, Monica Macovei, dar si din cauza legaturilor cu miliardarul George Soros. George Soros, finantatorul Astfel, Cristina Guseth este cunoscuta ca fiind o apropiata a actualei europarlamentare Monica Macovei. Guseth este considerata drept unul dintre membrii de vaza ai asa-zise �grupari macoviste� din Justitia Romana, alaturi de alte personaje precum Vasilica Danilet. De asemenea, Cristina Guseth s-a numarat printre cei mai vehementi sustinatori ai regimului Basescu si ai sistemului construit in cei zece ani de mandat ai acestuia. Aceeasi Cristina Guseth este directoarea Freedom House Romania, un ONG finantat de miliardarul George Soros, dupa cum presa a dezvaluit. Un ONG care, asa cum se stie, organizeaza tot felul de conferinte si seminarii pe teme din Justitie, in Romania sau in strainatate, la care participa magistrati alesi pe spranceana, cum ar fi de exemplu controversata judecatoare Camelia Bogdan., dar si ziaristi de casa ai DNA si ai institutiilor de forta. De altfel, legaturile Cristinei Guseth cu George Soros incep inca din anii 1990. Si nu o spunem noi, ci acest aspect se regaseste in prezentarea facuta de publicatia Adevarul, acolo unde cea propusa pentru Ministerul Justitiei obisnuia sa scrie editoriale: �Cristina Guseth are o experienta indelungata in relatia cu presa, incepand din anul 1990 cand, in cadrul Fundatiei Soros, a coordonat in principal programele pentru presa�. Pe aceeasi Cristina Guseth o mai gasim intr-un alt context, alaturi de fosta ministresa Monica Macovei. Mai exact, ca membru al unui alt ONG, �Inititativa pentru o Justitie Curata�, ONG din care mai face parte Laura Stefan (alaturi de Cristina Guseth), fosta consiliera a Monicai Macovei, dar si Sorin Ionita, un apropiat al Alinei Mungiu Pippidi, aceasta din urma si ea parte a unor ONG-uri finantate de George Soros. Nu in ultimul rand, Cristina Guseth, prin Freedom House, mai face parte si din �Alianta pentru o Romanie Curata�. Surpriza, si acest ONG, conform relatarilor din presa, a fost finantat de acelasi miliardar George Sorors. 40.000 de euro de la Macovei pentru Freedom House pentru marea epurare din DNA In ceea ce priveste Freedom House Romania si relatia cu Monica Macovei, trebuie sa ne amintim de contractul pe care acest ONG l-a primit, in 2005, de la MJ, pentru a realiza un audit anticoruptie la PNA, actualul DNA. Contractul a avut o valoare de 40.000 de euro si a fost acordat Freedom House Romania, in perioada in care Ministerul Justitiei era condus de Monica Macovei. De fapt, auditul nu a fost altceva decat un pretext de a decapita conducerea si mai multi procurori din PNA. In 2007, Ministerul Justitiei condus de Tudor Chiuariu a formulat plangere penala pentru modul in care a fost atribuit contractul pentru Freedom House, insa PICCJ a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Monica Macovei si Cristina Guseth. Sotul judecatoarei Iulia Motoc, propus la Aparare O veste buna din partea lui Dacian Ciolos a primit-o si judecatoarea CEDO, Iulia Motoc. Sotul acesteia, Mihnea Motoc, in prezent ambasadorul Romaniei la Londra, a fost propus de Dacian Ciolos, pentru functia de ministru al Apararii. Sotul Iuliei Motoc este insa un apropiat al lui Dacian Ciolos. Spunem asta tinand cont de fotografiile publicate pe Facebook de Iulia Motoc, in decembrie 2012, fotografii in care sotul ei apare alaturi de Dacian Ciolos. In aceleasi fotografii, alaturi de Mihnea Motoc poate fi vazuta si actuala sefa DNA Laura Codruta Kovesi . Atunci cand s-a tras in poza cu Ciolos si Mihnea Motoc, Laura Codruta Kovesi era detasata la MAE si ocupa un post de Inalt reprezentant la Misiunea Romaniei la Bruxelles pe probleme privind reforma justitiei si lupta anticoruptie. Sursa: Lumea Justitiei Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:11
Ministrul desemnat pentru Educație, Adrian Curaj, acuzat de fapte de corupție
gandeste.org/general/ministrul-desemnat-pentru-educatie-adrian-c... Dacian Cioloș l-a propus la ministerul Educației pe Adrian Curaj, un personaj controversat �n r�ndul cercet�torilor. Adrian Curaj ocup� funcția de director general al UEFISCDI, instituția care �mparte pe baz� de competiții sau interese banii alocați cercet�rii de c�tre guvern. Adrian Curaj este profesor la Automatic� � Politehnica București și a fost consultant al B�ncii Mondiale, UNESCO și Comisei Europene pentru realizarea de studii pe educația terțiar�, pe politici �n științ� și inovare. Cercet�torii din Sindicatul I.N.F.L.P.R. �RADIATIA� � Institutului Na�ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei �i Radiatiei (INFLPR) spun despre noul ministru desemnat al Educației c� a comis diferite abuzuri și a proferat ameninț�ri la adresa acestora. Mai mult acesta face obiectul unui dosar penal, �n urma t�ierilor de fonduri și abuzurilor pe care le-a comis �n cadrul instituției pe care o conduce. �Ne exprim�m consternarea ca urmare a desemn�rii d-lui Adrian Curaj pentru ocuparea funcției de Ministru al Educa�iei Na�ionale �i Cercet�rii �tiin�ifice. Sindicatul nostru a demascat �n ultimii 3 ani abuzurile, șantajul și ameninț�rile acestuia la adresa cercet�torilor, toate culmin�nd cu t�ierile masive de fonduri pentru contractele de cercetare �n derulare, cu peste 50% an de an �ncepand cu 2013. Mai mult, Sindicatul a acționat �n instanț� Ministerul, UEFISCDI și pe Adrian Curaj și Tudor Prisecaru, Președinte al ANCSI. Acțiunile abuzive ale acestora fac obiectul Dosarului 4267/2/2015 aflat pe rolul Curții de Apel București.�, afirm� cercet�torii. Actiune Contencios Administrativ Adrian Curaj Cercet�toriii de la I.N.F.L.P.R. au depus și o pl�ngere penal� la Direcția Național� Anticorupție, �ns� se pare c� procurorii �l protejeaz� pe acest individ, care taie și sp�nzur� �n privința fondurilor destinate cercet�rii. �Cu adev�rat periculos este faptul c� �n data de 24 martie 2015 a fost depus� opl�ngere penal� la DNA �mpotriva acestora pentru sav�rșirea infracțiunilor de abuz �n serviciu, amenințare și șantaj (detalii aici). Deși am facut dou� cereri, pe 9 aprilie 2015 si 10 octombrie 2015 pentru a afla num�rul dosarului și numele procurorul desemnat �n acest caz, cererile au ramas f�r� r�spuns. Protecția de care se bucur� aceste persoane ne �ngrijoreaz�, at�t din cauza �ncredinț�rii domeniului educației și cercet�rii pe m�na unei persoane asupra c�reia exist� dovezi cov�rșitoare c� a s�v�rșit fapte de natur� penal� și corupție, c�t mai ales pentru suspiciunile c�, �n aceste condiții, procesul civil nu se va desf�șura �n mod corect.�, reiese din comunicatul Sindicatulului I.N.F.L.P.R. �RADIATIA� � Institutului Na�ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei �i Radiatiei (INFLPR). Autor: Adrian Marinescu Sursa: Presa libera Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:23
Florineeee,bnicutuleeeeee,fugi matale si baga o clisma cu compot pentru a trece peste crizaaaaaaa!!!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:51
Demonstran�ii din Rom�nia s-au ales cu o biat� introducere
Guvernul Ciolo� - o �n�el�torie public� de propor�ii www.cotidianul.ro/guvernul-ciolos-o-inselatorie-publica-de-propo... M-am prins! Trucul tipic SRI a func�ionat perfect. Numai c� noaptea a fost un sfetnic bun �i mul�i s-au trezit din iluzia ieftin�. Pe net a ap�rut �i Programul de guvernare, un soi de material electoral pre�ios, cu aer metodic, numai bun de scos ochii rom�nilor. Impecabil, la fel ca �i celelalte, bun de adormit aten�ia �i de trecut f�r� hopuri prin Parlament. �i redactat �ntr-o zi-dou� de o echip� de scribaci politici care au pe degete �i cerneala celorlalte programe ratate. Iat� ce scrie �n acest Program, chiar �n deschiderea sa: �Redefinirea rolului �i statutului personalului medical �n societate �i reducerea migra�iei acestora �n str�in�tate�. Inten�ia e generoas�, poate fi articolul de cap al unui adev�rat program politic. Scribacii desemna�i s�-i compun� lui Dacian Ciolo� documentul n-au �tiut cine va fi chemat s�-l aplice. Nu �i-au imaginat c� partea de medicin� trebuie scris� �n chilo�i pentru a face posibil� diversiunea. Nici Dacian Ciolo� nu pare s� fi �tiut. Sper c� nimeni nu-�i imagineaz� c� �n aceste zile de alerg�tur� �i-a petrecut nop�ile scriind acest document. Are SRI-ul destui strategi, are gener�lese �i destui documentari�ti �i colaboratori �n pres� �i �n parlament pe care s� �i cheme la treab�. Pe drumurile sale �ntre partide, Dacian Ciolo� nici nu a aflat c� trebuie s� opreasc� �i migra�ia medicilor. �n acela�i timp, cred c� premierul desemnat are suficient� materie cenu�ie �nc�t s� nu-�i fi imaginat c� un manechin, altfel bun de companie pentru tot felul de cucoane �i personaje, ar putea pune bazele unui asemenea program de stopare a unui fenomen p�gubos pentru Rom�nia. �i nici liberalii, �i nici Klaus Iohannis nu s-au g�ndit la asta. Doar acest Cristian Bu�oi (�ntotdeauna numele �i define�te cu fidelitate pe purt�tori) a crezut c� �i poate sus�ine prietenul pentru o asemenea demnitate public�. De ce au acceptat liberalii? �i datoreaz� ceva lui Bu�oi, ei sau Klaus Iohannis? Sau Andrei Baciu a fost trecut pe list� pentru a da satisfac�ie liberalului angajat sear� de sear� s� tac� la Antena 3 �i apoi s� explodeze scandalul? M�rturisesc c� am convingerea c� desemnarea unui manechin la S�n�tate, mai ales dup� tragedia care �nc� se desf�oar� prin spitale, cimitire, capele �i biserici, a fost doar o sofisticat� diversiune. Un doctor specialist (neterminat, de altfel) nu putea fi desemnat pentru Ministerul S�n�t��ii dec�t �n ideea st�rnirii unui scandal monstruos. Ceea ce s-a �nt�mplat. La c�teva ore, v�nz�torul ambulant de pl�m�ni artificiali (cum li se spune acestor ECMO) a fost zburat iar presa �i p�reri�tii s-au mul�umit ca �i cum ar fi ob�inut o mare victorie. Ce trebuia s� acopere acest t�r�boi? La ce nume de desemna�i �i la ce buzunare ar trebui s� nu privim cu aten�ie? Cea mai tare palm� dat� de opera�iunea numit� �guvernul Ciolo�� �i vizeaz� pe demonstran�ii ie�i�i �n strad� �n mai toate marile ora�e ale Rom�niei, mai ales �n primele dou� seri dup� tragedia de la Clubul Colectiv. - Am pus unul t�n�r �i uite ce a ie�it? Voi cu discotecile voastre, cu strip�reala �i Facebook-ul vostru �i cu tatuajele �i cu rock and roll-ul vre�i s� conduce�i �ara? Mai �ntinde�i din urechi, b�ie�i, p�n� s� ajunge�i la putere, par s� spun� artizanii acestei schimb�ri de putere, autorii listelor �i ai Programului de scos ochii rom�nilor. Au luat c��iva acoperi�i �i c��iva tehnicieni ale�i tot de partide pentru a crea iluzia c� �n acest guvern partidele au f�cut un pas �napoi �i au l�sat loc exper�ilor �i societ��ii civile. �n�el�toria se vede de la o po�t�. Pentru ca tinerii s� nu se enerveze �i ca s� r�m�n� lini�ti�i �n discoteci �i cluburi, li s-a f�cut totu�i o concesie. �n Programul Ciolo� scris de �b�ie�i� este prev�zut scurt �i clar c� guvernul se va ocupa de �Cre�terea gradului de siguran�� �i protec�ie a cet��eanului�. �n rest, aproape nimic din solicit�rile tinerei genera�ii ie�ite �n strad� �n primele zile dup� declan�area tragediei de la Colectiv. Ca �i cum Victor Ponta �i guvernul s�u ar fi demisionat de florile cucului, ca �i cum revendic�rile celor tineri ar fi fost pentru cre�terea iepurilor, nu pentru conducerea statului, a institu�iilor publice �i a Parlamentului. �n mai pu�in de o s�pt�m�n� de la debilizarea ultimelor zile de protest din Rom�nia (au fost stinse tot de la butoanele SRI imediat dup� ce Klaus Iohannis a f�cut penibilul tur de scos ochii �n Pia�a Universit��ii), partidele politice au revenit la obiceiurile lor. Au uitat imediat cum to�i conduc�torii lor t�ceau �i st�teau ascun�i prin tufi�uri tremur�nd ca bandi�ii urm�ri�i de poli�ai! �i parlamentarii, la fel. Si �u��rii din activ, la fel, speria�i �i ei c� pierd loc�orul �nainte de a apuca s� dea o lovitur� c�t de mic�. Toate cele pe care partidele �i Parlamentul �i SRI-ul le-ar fi promis cu gura mare au fost aruncate la gunoi. Numai c� nu le-au transmis demonstran�ilor un �B�, nu v� este ru�ine s� ne cere�i a�a ceva!�. Concluzia a fost spus� de deputatul Eugen Nicolicea. Duminic� la amiaz�, la TVR 1, el a spus r�z�nd �i a repetat cu satisfac�ie: �Demonstran�ii au luat �eap�!�. Evident, Eugen Nicolicea se referea la alte partide, nu la el �i la Gabriel Oprea �i la grupul acestuia de interese constituit �n jurul UNPR. Pur �i simplu recuno�tea �n public c� o ��nire de speran�� �i energie, de idei de progres, un imbold la cur��enie moral�, cum au fost demonstra�iile-apel din toat� �ara, au fost lucrate, �n�elate �i minimalizate. Sistemul s-a temut de moarte de amenin�area tinerei genera�ii �i a reac�ionat �ntru conservarea sa. Nominalizarea lui Vasile D�ncu a subliniat �i mai tare leg�tura �ntre presupusul guvern �i SRI. Toat� lumea a f�cut leg�tura �ntre profesorul clujeano-bucure�teano-sereist �i PSD. Paul Goma (sau cineva care �i folose�te numele) a postat duminic� noaptea un comentariu la editorialul subsemnatului: Paul Goma: �Stimate Cotidianul, Guvernul "Ciolos" o noua etapa in acapararea intregii puteri in stat de serviciile de informatii; indiciul este prezenta a 5 functionari ai Statului Roman, care au ocupat sau ocupa functii care sunt in atribuirea SIE. De aceea, daca in Romania ar exista presa independenta sau ONG-uri fara afilieri necunoscute, acestea ar trebui sa intrebe oficial, prin caile la dispozitie, daca d-nii Motoc, Irimescu, Grigorescu, Stoenescu si Comanescu sunt ofiteri sau colaboratori ai unui serviciu de informatii? A bon entendeur, salut!� Pentru el �i pentru cititori trebuie s� precizez c� un asemenea r�spuns nu ar veni niciodat� pentru c� legile sunt f�cute �n a�a fel ca SRI, �i SIE, �i SPP, �i DGPI s�-�i poat� strecura oamenii �n redac�ii, �n toate institu�iile statului, �n justi�ie, inclusiv �n comisiile care le controleaz� �i pe care le controleaz� ei cu o duritate de st�p�n nemilos. �i pentru care nu dau niciodat� socoteal�, nici chiar americanilor. �i �nc� un lucru. Paul Goma (sau cel care a postat folosindu-i numele) nu a aflat un lucru. Exemplele de mai sus sunt pu�ine �i se refer� la nume cunoscute, din vechiul activ. �n fapt, acum sunt mult mai mul�i �i mai tineri, c� nu se mai cunosc nici �ntre ei. �i pentru c� i-am pomenit pe americani, s� l�murim c�teva lucruri privitoare la propunerea de la Justi�ie. �n ciorna Programului Ciolo� apar dou� puncte importante. Ele ne ajut� s� �n�elegem lucrurile. Primul sun� a�a: ��nt�rirea parteneriatului strategic cu SUA �i respectarea obliga�iilor care revin ��rii din calitatea de membru NATO�. Urm�torul punct din proiectul de Program ne arat� cum printre altele se va produce aceast� �nt�rire: �Sus�inerea f�r� rezerve a independen�ei justi�iei �i a continu�rii luptei �mpotriva corup�iei�. Ce �nseamn� asta? �nt�rirea de fapt a DNA-ului! Ce problem� mai are �i DNA-ul? �n cur�nd vor avea loc nominaliz�rile pentru conducerea Parchetelor �i a DIICOT-ului? Cine ar putea sprijini aceast� opera�iune? Cine ar putea-o �ndeplini f�r� s� cr�cneasc�? Doar nu or da aceast� sarcin� unui nenorocit de PSD-ist!? Nimeni altcineva dec�t Cristina Guseth, fost� timp de peste dou� decenii directoare Freedom House Rom�nia. Ea a fost aleas� de beneficiari s� semneze h�rtia de o importan�� crucial�. Ea trebuie s� o propun� pe eroina de talie european� Laura Codru�a Kovesi pentru un nou mandat la conducerea DNA, contribuind astfel la �nt�rirea parteneriatului strategic, la independen�a justi�iei �i la combaterea corup�iei. Trebuie ad�ugat� o precizare.De str�in�tate (și de cuplele aferente) sau de fundațiile str�ine care activeaz� �n Romania, ca si de comitetele și comițiile noastre de peste hotare, se ocup� SIE,servicul condus de Mihai R�zvan Ungureanu, care serviciu secret a c�știgat și �nt�ietatea la �mpachetarea președintelui Klaus Iohannis. Dup� p�rerea mea, toat� jongleria cu numirea �i retragerea lui Andrei Baciu de la S�n�tate a fost f�cut� pentru a ecrana orice discu�ie serioas� despre Vasile D�ncu, despre beneficiile partidelor din spatele guvernului Ciolo�, despre implicarea SRI �n alc�tuirea Guvernului Ciolo� �i, mai ales, pentru a �ine �n plan secund desemnarea Cristinei Guseth la Ministerul Justi�iei, cea care trebuie s� joace rolul Monic�i Macovei �n sus�inerea �i promovarea Laurei Codru�a Kovesi. Dac� ave�i alte p�reri �i alte ve�ti, ne pute�i scrie! Cornel Nistorescu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:54
Dialog pe seama protestelor cu un consilier politic european
"Ce v� dori�i, o �ar� slab� �i nesigur� sau o �ar� la care visa�i?" www.cotidianul.ro/ce-va-doriti-o-tara-slaba-si-nesigura-sau-o-ta... �n dorin�a de a privi situa�ia din Rom�nia cu o luciditate necesar� unei analize critice, l-am invitat la un dialog pe C.D., consultant politic str�in, angajat �n proiecte importante �n diferite ��ri europene cu tradi�ie democratic�. Punctele sale de vedere pot contraria dup� cum pentru al�ii pot deschide c�i de �n�elegere �i ac�iune. �n ultimul moment, invitatul nostru, din considerente personale, ne-a cerut s�-i p�str�m anonimatul. Cum s� interpret�m din punctul dvs. de vedere mi�c�rile din ultimele zile din Bucure�ti �i din Rom�nia? Este un rezultat al nefericitului eveniment de la Colectiv sau este o reac�ie care era de a�teptat? Crede�i c� num�rul mare de victime a influen�at rezultatul sau mi�carea este o acumulare a tensiunii din societatea rom�neasc�? �n primul r�nd doresc s�-mi exprim profundul regret �i durerea pentru victimele �i familiile acestora de la tragicul eveniment din clubul colectiv. Ce s-a �nt�mplat �n acel club a atins cu siguran�� inima fiec�rui rom�n, ba mai mult, a fiec�rui cet��ean, chiar �i a celor str�ini, ca mine, care tr�ie�te �n aceast� �ar� minunat�. Cred c� primul mar� al t�cerii a fost unul comemorativ �n care popula�ia �ncerca s�-�i aline �mpreun� suferin�a. Oamenii au dorit s�-�i arate solidaritatea cu victimele �i cu familiile acestora. Sigur c� se �ntrebau cine este r�spunz�tor pentru acest dezastru �i cine �i asum� aceast� vin�. �n urm�toarele mar�uri, caracterul comemorativ al manifest�rilor s-a transformat �n dorin�a de a distruge sistemul existent, consider�nd c� aici zace vina pentru dezastrul produs. Personal cred c� pe l�ng� num�rul incredibil de mare de victime, modul �n care s-a produs accidentul a influen�at popula�ia. Faptul c� �n 2015, pe baza ne�ndeplinirii obliga�iilor legale �i m�surilor de siguran��, un astfel de accident, de asemenea propor�ii, se poate �nt�mpla, este de nesuportat. Trebuie s� �n�elegem �i s� ne amintim faptul c� exista legisla�ie �n vigoare de preven�ie a accidentelor, din nefericire nu a fost respectat� at�t de politicieni, c�t �i de autorit��ile responsabile direct. De ce crede�i c� a crescut aceast� tensiune �n r�ndul manifestan�ilor?Care sunt gre�elile principale pe care clasa politic� le-a f�cut �n ultimii 26 de ani? Dar cele ale societ��ii? Dup� revolu�ie, Rom�nia a devenit o �ar� democratic� �n care cet��enii �i aleg reprezentan�ii prin vot. Mai mult sau mai pu�in de 50% dintre cei cu drept de vot merg vot �i aleg repezentan�ii. Restul decid s� nu mearg� la vot �i astfel nu iau parte la acest proces democratic. Astfel este foarte important ca pe viitor un num�r c�t mai mare de cet��eni cu drept de vot s� mearg� s�-�i aleag� reprezentantul. Nu este numai un drept, este o obliga�ie s� mergi la vot �i s� te implici prin decizia ta cine preia responsabilitatea de a schimba destinul t�u �i al ��rii �i cine prime�te �ncrederea ta pentru urm�torii 5 ani. �n al doilea r�nd, cei care sunt vota�i, politicienii, trebuie s� �n�eleag� �i s�-�i asume responsabilitatea real�, dar �i onoarea de a conduce �i reprezenta o na�iune. �ncerc s� subliniez c� societatea civil� trebuie s� �n�eleag� c� trebuie s� fie permanent implicat� �n deciziile politice, �n controlarea �i urm�rirea �ndeplinirii programelor �i promisiunilor politice din timpul campaniilor electorale. Iar cei ale�i au obliga�ia s� comunice transparent �i permanent cu cei care i-au creditat cu �ncredere prin vot. Altfel spus, ambele p�r�i, at�t clasa politic�, c�t �i societatea civil�, au de fapt responsabilitatea de a urm�ri procesul transpunerii obliga�iilor �i promisiunilor electorale, au obliga�ia de a-�i asuma responsabilitatea unui comunic�ri corecte, transparente �i permanente. Au r�spundera ac�iunilor pe care le �ntreprind. Adev�rul este c� �n momentul de fa�� mii de oameni sunt ie�i�i pe str�zile din Rom�nia. Unii vorbesc deja despre o mi�care. Crede�i c� din aceast� mi�care de strad� se poate na�te un partid politic adev�rat? O alternativ� real� la scena politic� existent� sau ar fi cauza unei dezordini mai mari? Istoria recent� a Europei a ar�tat c� astfel de mi�c�ri de strad� au n�scut mi�c�ri politice �n diferite ��ri ca Grecia, Spania �i Italia, concluzionate �n partide politice. Punctul comun al acestora este sf�r�itul sistemului politic existent �i crearea unuia nou. Rezultatul este c� aceste mi�c�ri politice noi au repezentan�i, �n toate aceste ��ri unde au luat fiin��, at�t �n autoritatea local�, c�t �i central�, dar al�turi de partidele tradi�ionale. �n unele ��ri, ace�tia sunt parteneri �n coali�ii pentru a asigura guvernarea. Asta este normal �i posibil c�ci vorbim despre reprezentarea democratic�, prin vot, a dorin�ei cet��enilor. Iar cei ale�i au obliga�ia de a forma o majoritate pentru a guverna �polis�. Alt sistem ar genera numai haos. Cine trebuie s� reac�ioneze la vocea str�zii? Trebuie s� existe un dialog cu �reprezentan�ii str�zii� �i clasa politic� sau Pre�edin�ie pentru a construi �mpreun� un viitor, sau aceasta va exploda �n fa�a lor? Trebuie politicul s� le solicite o list� de revendic�ri la care s� le r�spund� punct cu punct? Dialogul trebuie s� aib� la baz� respectul reciproc �i responsabilitatea. Dac� reprezentan�ii mi�c�rii ultimelor zile nu recunosc clasa politic� drept un interlocutor pentru ei, �nseamn� c� ei ar trebui s� refuze dialogul cu cineva care nu este perceput ca reprezentantul lor. Ar trebui s� a�tepte alegerile de anul viitor pentru a-�i alege reprezentan�ii cu care doresc s� dialogheze. Dimpotriv�, dac� �i respect� interlocutorul politic care acum �i reprezint� �n Rom�nia, ar fi mult mai eficient, pentru c� �i vor putea expune punctul de vedere �n mai multe probleme �i vor �ncepe un dialog permanent pentru a verifica ac�iunile privind aceste probleme. Care este noul mod de a face politic�? C�re este profiul noului politician rom�n? Da�i-mi voie s� v� reamintesc c� politicianul este numai un reprezentant al cet��enilor care �l aleg, este ales dintre ei. Ca reprezentant al unui grup de oameni, ace�tia trebuie s�-l c�rmuiasc� �i s�-l ghideze �n a-�i �ndeplini c�t mai bine sarcina. Aceasta �nseamna c� vorbim despre posibilitatea de a pune bazele unui democra�ii participative. Vorbim despre o politic� �n care fiecare cet��ean este din ce �n ce mai mult implicat �n via�a politic�, nu numai �n momentul votului, dar pe toat� durata mandatului celor pe care �i alege. Un mod de a face asta este de a crea grupuri omogene - ca de exemplu de medici, antreprenori, ingineri etc., iar ace�tia s� fie organiza�i la nivel local, regional �i na�ional �i �mpreun� s� identifice care sunt punctele principale �i direc�iile principale pe care doresc s� le dezvolte la nivel de politici �i legi �i s�-�i identifice din r�ndul lor reprezentan�i care s� candideze. Ace�ti candida�i ar �mp�rt�i acelea�i puncte de vedere �i valori cu aleg�torii lor. Mai mult, ar putea pune �n practic� programul politic dup� alegeri, monitoriz�ri, consult�ri �i sus�inu�i fiind mereu de c�tre cei care i-au pus �n acele func�ii. Astfel ar dezvolta o societate mai eficient� �i mai puternic� �n care fiecare membru al societ��ii �i �n�elege responsabilit��ile, dar, mai mult, �i le asum� �i le urm�re�te. Cum poate deveni Facebook-ul o list� de candida�i? Ce o s� fie m�ine? Facebook �i toat� zona de social media pot fi folosite ca instrumente pentru a implementa conceptul de democra�ie participativ�, concept dezvoltat �n �ntrebarea de mai sus. Politicienii trebuie s�-�i asume responsabilitatea pe care popula�ia le-a dat-o �n 2012 printr-un mandat unora de a guverna aceast� �ar� iar celorlal�i de a forma opozi�ia at�t de important� pentu a avea un echilibru. Rom�nia nu este �ntr-o perioad� de criz�, a� zice dimpotriv�. Faptul c� partidele politice �i pre�edintele doresc s� aduca un nou guvern, unul de tehnocra�i, este dup� mine ca o dezertare a responsabilit��ii lor date de c�tre electorat. Momemtul �n care �ntr-un sistem democratic schimbi reprezentan�ii este numai momentul alegerilor, nu o reac�ie sentimental� �n fa�a manifestan�ilor. To�i cet��enii Rom�niei au responsabilitatea uria�� de a-�i respecta rolul (at�t clasa politic�, c�t �i societatea civil�) de a munci �mpreun� pentru binele acestei ��ri �i pentru a ar�ta �n afara grani�elor c� Rom�nia este o �ar� de �ncredere �i stabil�, �n care merit� investit �i merit� tr�it. Rom�nia este unul dintre actorii cheie ai Europei � s� nu uit�m c� Rom�nia este pe locul 7 la num�r de cet��eni �n Europa �i trebuie s� �nceap� s� conteze cel pu�in at�t de mult � iar ceea ce s-a �nt�mplat zilele acestea, reac�iile diferite arat� o �ar� �n care cet��enii doresc s� se implice �i s� ac�ioneze. A�adar, �ntrebarea principal� pe care trebuie s� �i-o pun� fiecare este � ce v� dori�i, o �ar� slab� �i nesigur� sau o �ar� la care visa�i, o �ar� �n care cu to�ii contribuim s� o cre�m? Cornel Nistorescu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:57
C�t de mult se mai cite�te?
Special � Dosar De Pres� www.cotidianul.ro/cat-de-mult-se-mai-citeste-271501/ Cartea �i pasiunea de a citi au ajutat la dezvoltarea variatelor specializ�ri, care au �mpins societatea uman� �nainte: de la legislatori la comercian�i �i negustori; de la medici �i juri�ti la arhitec�i �i liber-profesioni�ti. Mii de profesii au ap�rut �i evoluat �n istorie datorit� c�r�ii �i dorin�ei de a citi, scrie, studia. P�n� nu demult, oamenii simpli erau adesea epistolari, �ineau chiar �i c�te un jurnal cu �nsemn�ri mai mult sau mai pu�in detaliate. Al�ii afla�i �n situa�ii mai speciale, chiar dac� nu aveau �coli �nalte, au scris cu mare grij� �i detalieri surprinz�toare precipit�rile din peisaj, cum ar fi de exemplu un teatru de r�zboi. Lectura suplimentar� era �nt�lnit� �ntr-o adev�rat� cutum� �colar�. �ez�torile literare din licee erau organizate de elevii ultimului an pentru colegii lor mai mici. Unul dintre elevii ultimului an primea sub responsabilitatea sa, pentru �ntregul an �colar, un grup de elevi din primul an de liceu. �nt�lnirea era s�pt�m�nal�, �n afara �colii, dar numai �n cadrul acesteia, de obicei �n ziua de s�mb�t�. Erau recomandate lecturi literare sau legate de specialitatea liceului, sau prezentat un autor contemporan iar elevul din palierul superior discuta apoi cu fiecare dintre membrii echipei rezultatele lecturii. Desigur, exista de la distan�� supravegherea unui pedagog. Totul se desf�ura cu acordul structurii de �nv���m�nt iar rezultalele �colare erau apoi vizibile. Se dezvolta �n primul r�nd deprinderea lecturilor suplimentare, dar �i o coeziune de grup �n interiorul genera�iei. Lectura suplimentar� nu se afla numai sub recomand�rile anturajului sau ale �colii. Majoritatea adolescen�ilor din mediul urban, dintre anii 1848 �i 1948, au folosit-o pentru completarea informa�iilor sau, mai ales, pentru dezvoltatea unor abilit��i colaterale �colii. Ce �nsemna aceast� lectur� suplimentar�, de specialitate complementar�, putem afla din urm�toarea �nt�mplare desf�urat� �ntre anii 1891-1892 la �Liceul Sf. Sava� din Bucure�ti. �n clasa a VII-a a liceului amintit a venit �ntr-o inspec�ie inopinat� Alexandru Odobescu, �n vremea aceea directorul �colii Normale Superioare. �nt�mplarea a f�cut s� nimereasc� la lec�ia de antichit��i clasice. C�nd a intrat �n clas� Odobescu, o mare panic� a cuprins pe profesor �i elevii s�i. La insisten�a lui Odobescu ca un elev s� fie interogat asupra lec�iei care se preda, clasa �n cor a r�spuns: �Rainer�. Afl�ndu-se la o or� �n care se vorbea de arhitectura clasic�, Odobescu l-a �ntrebat, dac� ar putea spune, �n ce consist� superioritatea stilului arhitectonic clasic asupra stilului gotic. Elevul Rainer � care la acea vreme citise �n original pe Schopenhauer �i �l cita � a r�spuns c� superioritatea stilului arhitectonic grecesc asupra celui gotic, ale c�rui construc�ii se av�nt� spre cer, parc� ne�in�nd seam� de suport, rezid� �n armonia dintre coloanele de sprijin �i suprastructur�. Odobescu a fost impresionat c� un elev de liceu face astfel de lecturi �n afara programului. Profesorul asupra c�ruia s-au r�sfr�nt laudele aduse elevului s�u a fost m�gulit la culme. Acest elev de liceu a fost �ntemeietorul �colii bucure�tene de antropologie. Este vorba de savantul Francisc Iosif Rainer, profesor de anatomie la Facultatea de Medicin� din Ia�i �i mai apoi Bucure�ti, un apropiat colaborator al sociologului Dimitrie Gusti din timpul campaniilor acestuia de la Nereju, Fundu Moldovei �i Dr�gu�. Lectura suplimentar� �nseamn� foarte mult� munc�, chiar o disciplin� a lecturii, un efort amintit �i de Mircea Eliade �n jurnalul s�u, despre cum �ncerca cu fiecare noapte s� citeasc� cu cinci minute mai mult, pentru a restr�nge pe c�t cu putin�� ceasurile de somn �n favoarea lecturii. Adolescen�ii de odinioar� �nv��au s�-�i construiasc� o bibliotec�. Nu �ncepeau cu c�r�ile de �coal�, ci descopereau mai �nt�i biblioteca p�rin�ilor. Biblioteca personal� deriva din aceasta, dar c�p�ta o particularitate oferit� de tipurile de lectur� preferate �n timpul liceului. Erau c�r�i complementare �colii cel mai adesea iar �n perioada studen�iei puteau fi comandate �n str�in�tate titluri de ultim� or�, care soseau prin po�t�. Ce �nsemna pentru un t�n�r �i mai apoi un adult �mplinit profesional constituirea unei biblioteci? Ne r�spunde savantul Victor S�hleanu: �Cititorul �i alege cartea din libr�rii sau �i-o comand�: �n felul acesta el contribuie activ la construirea ambian�ei sale intelectuale, la influen�area sa de c�tre carte, la transformarea sa � �ntr-un sens nu �ntotdeauna prev�zut�. Pe parcursul vie�ii sale, un reprezentant al clasei mijlocii cu o profesie academic�, precum Francisc Iosif Rainer sau Mina Minovici, Dimitrie Gusti etc., ajungea la o bibliotec� personal� cu peste zece mii de volume care acopereau �i domenii colaterale profesiei precum matematica sau tratate de legisla�ie. �n general, licen�ia�ii erau foarte preocupa�i de lumea �n care tr�iau �i de �ntreaga desf�urare de for�e din peisaj. Voiau s� cunoasc� cel pu�in vecin�t��ile apropiate domeniului lor de interes �tiin�ific, posibilele apropieri cu alte specializ�ri. De aceea lectura lor era foarte variat�, de la beletristic� la tratate de lingvistic�. Aici st� ascuns� interdisciplinaritatea. Iar aceasta se construie�te numai cu ajutorul lecturilor suplimentare �i rezist� prin for�a analizelor comparative. Nu putem spune c� �n zilele noastre a disp�rut fenomenul lecturilor suplimentare la nivel individual. Avem foarte mul�i tineri care au performan�e datorit� lor. Ceea ce a disp�rut este coeziunea din interiorul �colii dintre cei mai mari �i novici �n privin�a activit��ilor culturale precum �ez�torile de odinioar�. De�i am putea spune c� astfel de ��ez�tori� s-au mutat pe re�elele de socializare de pe internet, totu�i ele ar trebui s� se petreac� �i �n �coal�. A�a cum este foarte important contactul direct cu filele unei c�r�i, tot a�a, socializarea trebuie s� aib� �i consisten�a �nt�lnirilor active, deschise dincolo de vizual �i afectiv. Cititul �i deschiderea c�tre alte culturi dezvolt� deprinderea conexiunilor pentru a g�si solu�ii �i practica antidoturi problemelor epocii tale. Problemele au fost acelea�i �n decursul istoriei iar cunoa�terea a fost depozitat� cu ajutorul scrisului. Cititul �i scrisul for�eaz� g�ndirea, dezvolt� abilit��i �i confer� ac�iunilor �ndr�zneal�, dar �i siguran�� �n fa�a �mprejur�rilor potrivnice datorit� cuno�tin�elor. Majoritatea ilustra�iilor de epoc�, indiferent de parcursul ei istoric, au ca accesoriu cartea. Adesea chiar �i �n portretele clasice ale demnitarilor �i liber-profesioni�tilor, cartea este �inut� �n m�n�, uneori deschis�. �n cazul doamnelor, dac� evantaiul sau gestul degajat prevaleaz� asupra c�r�ii, aceasta se afl� undeva �n fundal sau al�turi, pe o mas� de scris. Fotografia a preluat �i ea acest accesoriu cotidian �i l-a purtat chiar �i �n perioada ei de maxim� �nflorire. Despre c�t de mult se cite�te ast�zi avem multe posibilit��i care se pot proba statistic. Elevii �ns� �se viseaz� vedete�, spun unii autori, chiar �n propor�ie de 36,5%. Vedetele la care ei viseaz� evident nu prea au citit la via�a lor, iar �n ultimii ani, cu at�t mai pu�in. Drept urmare, �un procent mare din elevi cred c� �coala nu ofer� modele sau nu este interesat� de modelele elevului�. Mai mult, 68,9% dintre liceeni spun c� �coala nu are leg�tur� cu via�a real� sau nu ofer� informa�ii utile �i c� nu este centrat� pe nevoile lor. 20,6% dintre cei care dau drept model omul de afaceri cred c� pot ajunge �n aceast� postur� �i f�r� a face �coal�, iar dintre cei care �i-au ales ca model omul politic, 10% cred c� nu au nevoie de carte�.1 Pentru a descoperi un r�spuns m�car �n parte, s� cobor�m un pic �n istorie. La �nceputul secolului XX, aproape fiecare �coal� s�teasc� avea o bibliotec�. Cele urbane le aveau de mai mult� vreme chiar. Dup� c�teva decenii de la organizarea lor s-au dorit rezultate. Care au fost ele, c�t de mult �i-au dorit elevii �lecturi recreative�? Fenomenul a fost foarte bine surprins la 1907 de institutorul C.Danielescu din satul Z�videni, jude�ul V�lcea, cu at�t mai mult cu c�t reperele r�spunsului sunt �nc� actuale: �P�n� acum au avut rezultate bune, dar nu se citesc dec�t c�r�ile de pove�ti, anecdote populare �i poezii, monoloage, ori dialoguri distractive; aceasta ne indic� deci drumul de ales, pe care am putea instrui poporul. Ne trebuie �n aceast� privin�� c�r�i populare sub form� de pove�ti�. Alte radiografii privind direc�ia cititului �n mediul popular la 1900: �Slabe, de oarece s�teanului nu-i prea place s� citeasc�, nici nu-i p�truns de utilitatea unor asemenea c�r�i, de aceea nici nu vine s� �mprumute c�r�i din bibliotec�. El mai degrab� prefer� a vorbi cu vecinul despre plug�rie, dec�t s� citeasc� o carte de agricultur� (G.N�st�sescu, satul Pue�ti, jude�ul Tutova). �De bibliotec� nu se folosesc dec�t numai acei ce sunt c�rturari. C�r�ile �tiin�ifice nu se citesc, pentru c� nu se pot �n�elege. Scrierile populare, istorioare, nuvele, anecdote etc. ar conveni mai bine�, ne spune C.Ciobanu, din satul Jup�ne�ti-Gorj�. C.Teodorescu din ora�ul Roman subliniaz� slabul apetit al rom�nului pentru cultur�: �Pentru s�tean, bibliotecile n-au dat �nc� rezultate, pe simplul motiv c�, s�teanul nostru �tiutor de carte nu are gustul cititului, cum de altfel nu are nici or�eanul�.2 Aceast� remarc� se apropie de o realitate interbelic� subliniat� de memorialistul Constantin Beldie: �O �ntrebare pus� de mine, prin 1940, elevilor mei din clasa a 8-a a Liceului �Aurel Vlaicu� (echivalentul clasei a XII-a de azi, n.m.) mi-a ar�tat c� nu citeau nici o revist� literar� �i nu �tia nimeni unde este Academia Rom�n�.3 Oare c��i dintre elevii liceelor de azi citesc reviste literare sau cunosc sediul institu�iei sus men�ionate? Undeva, �n anii puterii populare, unde �ade ascuns� na�terea non-valorilor agresive de ast�zi, afl�m o povestire interesant� despre cum func�iona sistemul nonvalorizant, chiar �i �n interiorul unei �coli. Poveste�te etnologul Ioana Popescu: �Presupun c� bibliotecile �colilor erau mai bogate sau mai s�race �n func�ie de cartier sau de renume. �tiu �ns� c� nu se puteau �mprumuta c�r�i care nu f�ceau parte din lecturile indicate de program�. Unul din b�ie�ii mei s-a dus �n clasa a doua la biblioteca �colii ca s� cear� un anume roman de Jules Verne. Bibliotecara l-a �ndrumat s� citeasc� Scufi�a Ro�ie. Pentru c� b�iatul o citise, i s-au recomandat basmele lui Ispirescu, dar le citise, a fost �ndrumat c�tre Amintiri din copil�rie, pe care �ns� le citise �i a recunoscut c� nu �n�elesese mare lucru. Oricum, la insisten�ele lui pentru Jules Verne, bibliotecara l-a dus la director �i a fost amenin�at cu sc�derea notei la purtare pentru obr�znicie. Eu am primit o convocare scris� s� m� prezint la �coal� �i am fost certat� c� nu �tiu s�-mi educ copiii �n spiritul dragostei pentru valorile ��rii �i pentru conduc�torii ei�.4 O astfel de politic� pedagogic� �i avea antecedentele istorice, care au hr�nit o mas� de �insuficien�i culturali�, din care, �n anii puterii populare, s-au ridicat mul�i �speciali�ti�, �n domenii unde nu aveau nici cea mai mic� voca�ie. Astfel s-a �format� probabil �i bibliotecara amintit� mai sus. Astfel de antecedente s-ar putea �nsuma �ntr-un posibil adev�r dureros descris �n interbelic de �scepticul �i dezabuzatul director al unei fi�uici s�pt�m�nale, cu inten�ii nedeslu�ite �i cu abonamente cer�ite: Danubiul: �n-ai �n�eles p�n� acum din c�t ai tr�it c� rum�nului nu-i trebuie�te editur� �i cultur�, fiindc� n-are ce face cu ele? Lui �i trebuie b�utur�, m�ncare �i trai bun!��.5 N.D. Cocea a radiografiat fenomenul: �Vorb�ria e totul. Cartea nu exist�. Neav�nd timp s� citeasc� sau incapabil s� citeasc�, bucure�teanul tr�ie�te �n veacul acesta, al dou�zecilea, incomparabil mai bine materialice�te dec�t negrul din mijlocul Africii aidoma la fel �ns� dac� judec�m lucrurile pe m�sura sufletului �i a inteligen�ei. O convorbire cu un bucure�tean e un adev�rat supliciu. Nimic nu-i intereseaz�. Nici muzic�, nici �tiin��, nici poezie, nici probleme sociale, nici m�car politica. Ca s� �ntre�ii o discu�ie c�t de c�t aproximativ� trebuie s� te men�ii riguros �n domeniul b�rfelilor �i al anecdotelor, sau s� poveste�ti cu de-am�nuntul scenariul ultimului film, peripe�iile ultimului poker, ecouri de la ultimul chef, ce �nv�rteli ai mai pus la cale sau pe ce feti�can� �i-ai pus ochii. M�ncarea, b�utura, femeia, iat� sf�nta trinitate, unica preocupare, printre micile traficuri, nenum�ratele gheliruri �i grijile mai m�runte ale existen�ei, a blagoslovitului nostru bucure�tean. De la patriarh p�n� la cel din urm� con�opist care-�i scoate cu chibritul negreala de sub unghii �i casc� de i se rup f�lcile �nd�r�tul ghi�eelor publice, nimeni n-are alt ideal�.6 1 Ana-Maria Vieru, �Liceeni rom�ni se viseaz� vedete�, Evenimentul Zilei, nr. 4040, 23 martie 2005, p. 7 2 Ancheta �nv���m�ntului secundar, op.cit., pp. 404-407 3 Constantin Beldie, Memorii [Caleidoscopul unei jum�t��i de veac �n Bucure�ti (1900-1950)], Bucure�ti, Editura Albatros, 2000, p. 76 4 Anii �80 �i bucure�tenii, op.cit., p. 59 5 Constantin Beldie, op.cit., p. 87 6 N.D. Cocea, Pentru un petec de negrea��, Ia�i, Editura Funda�iei �Chemarea�, 1993, p. 215 Adrian Majuru Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 11:58
Senatorul Ioan Ghi�e arunc� �n aer protestele "Str�zii"
"A fost o tentativ� de lovitur� de stat, dejucat� de demisia lui Victor Ponta" Special � Interviuri www.cotidianul.ro/a-fost-o-tentativa-de-lovitura-de-stat-dejucat... Senatorul Ioan Ghi�e ne-a trimis la redac�ie o documenta�ie teribil�, despre care spune c� ar fi �DESFêUR�TORUL PROTESTELOR�, pe care am publicat-o mai devreme. Ghi�e nu contest� c� mul�i dintre protestatari au venit din bun� credin�� la manifesta�ii, �ns� crede c� totul a fost regizat de speciali�ti �n arta manipul�rii, care au urm�rit anumite interese politice evidente. Ioan Ghi�e spune c� �aceste proteste au reprezentat o tentativ� de lovitur� de stat, dejucat� de demisia lui Victor Ponta�! Conform declara�iei sale, a �ncercat s� deschid� acest subiect la o televiziune, �ns� moderatoarea l-a �mpiedicat �ntr-un mod agresiv pe care nu �i-l poate explica. Atunci a decis s� ne pun� la �ndem�n� �ntreaga documenta�ie. �nainte de a o publica, l-am rugat s� ne acorde acest interviu pentru a-�i motiva sus�inerile absolut spectaculoase. Rep.: Nu v� �ntreb cum a�i intrat �n posesia acestei document�ri, ci care a fost prima dvs. impresie c�nd a�i constatat c� ac�iunile de protest erau programate din 4 noiembrie p�n� pe 1 decembrie, stabilindu-se �i localit��ile unde urmau s� aib� loc? IOAN GHI�E: A fost o confirmare c� marile manifesta�ii de strad� s�nt organizate de speciali�ti �i c� ele nu se petrec spontan. M� bazez �i pe experien�a personal�, din august-septembrie 2012, c�nd m-am plimbat timp de o lun� �n jurul Palatului Cotroceni, c�nd s-a demonstrat c� �i dac� este vorba de lucruri importante (atunci era vorba de 7,4 milioane de voturi care nu fuseser� luate �n considerare pentru demiterea lui Traian B�sescu), cet��enii nu s�nt prea entuziasma�i s� ias� �n strad� pentru a manifesta. Or, manifesta�iile acestea planificate pe zile, pe ore, pe ora�e, �n �ar� �i �n str�in�tate, cum s-a �nt�mplat �i �n ��rile arabe, cu a�a-zisele prim�veri, sau evenimentele de la Kiev cu Maidanul de acolo, ne arat� c� exist� un anumit scenariu care se aplic� �n anumite locuri pentru a folosi politic celor le ini�iaz�, le organizeaz� �i, la sf�r�it, le orchestreaz� �i profit� de efectele lor. A fost o asemenea miz� �n cazul acestor proteste? Sigur. Miza a fost d�r�marea Guvernului Ponta, care vine �ntr-o succesiune deschis� de mo�iunea de cenzur�, depus� �n aceea�i zi �n care DNA anun�a punerea sub acuzare a premierului �i c�nd pre�edintele Iohannis i-a cerut demisia prima oar�. Dar tragedia de la �Colectiv� a fost un accident pe care nu-l putea anticipa nimeni. E adev�rat. Dar materialele pe care vi le-am pus la dispozi�ie arat� c� scenariul era planificat s� culmineze odat� cu Ziua Na�ional� a Rom�niei, c�nd urma s� se petreac� acea Revolu�ie politic�. Tragedia de la Clubul �Colectiv� a fost un eveniment emo�ional at�t de puternic �nc�t a devansat planul ini�ial, de care autorii scenariului ini�ial au profitat pentru a ob�ine scopul politic, pe care-l vede�i �n ac�iunile multora dintre organiza�iile implicate �n aceste proteste. Spune�i c� aceste organiza�ii se bazeaz� pe manipulare �n scop politic? Bine�n�eles. Dar se �tie c� ele s�nt finan�ate din exterior de ani de zile �i se lipesc de interese politice concrete. Este o list� �ntreag� de ONG-uri care au la dispozi�ie o serie de mijloace de comunicare inteligent� �i o baz� de date construit� �n timp, pe care au folosit-o din plin, a�a cum se vede din materialul pe care vi l-am trimis la redac�ie! V� spun sincer, prima oar� c�nd am tres�rit a fost c�nd i-am v�zut �n Pia�� pe mul�i tineri cu rucsacul �n spate, cu sticlu�a de ap� �n m�n� �i cu smartphone-ul permanent la ureche. Uita�i-v� �i alte ac�iuni similare din lume c� apar acelea�i obiecte! Nu-mi plac scenaritele, dar observ c� scenariile acestea s�nt similare. �n toate, se valorific� ni�te mul�umiri ale oamenilor sau emo�ii colective. �ns� scopurile s�nt totdeauna politice! Nu este o exagerare? Un rucsac sau un telefon inteligent s�nt lucruri normale mai ales �n r�ndurile tinerilor. To�i erau din grupul de manipulatori? N-am spus asta! Eu �tiu c� �n Pia�� au fost cei mai mul�i veni�i din bun� credin��, crez�nd c� particip� la o ac�iune de protest fa�� de tragedia de la Colectiv. Spun, �ns�, c� majoritatea lor a fost manipulat�! Tot protestul firesc fa�� de tragedia de la Colectiv, la care a� fi participat �i eu, a fost deturnat de acel grup foarte influent care avea preg�tit� ac�iunea �mpotriva guvernului Ponta pentru 1 Decembrie, de Ziua Na�ional� a Rom�niei! Cum, adic�? Exact a�a cum v� spun. Dup� mine, a fost o tentativ� de lovitur� de stat, care era programat� pentru 1 Decembrie, dejucat� de demisia lui Victor Ponta chiar dup� prima zi de proteste! Poate c� o fi avut �i el, �n calitate de prim-ministru, informa�ii despre acest plan. Uita�i-v� pe �Desf�ur�torul� pe care vi l-am trimis! Erau programe ac�iuni de protest �n toat� Europa, �n zeci de ora�e, dar �i �n �ar�. Cine crede�i c� poate s� organizeze �n acest fel o ac�iune de protest? Numai tinerii de pe Facebook? Eu cred c� rolul important �l au alte structuri. Dar de ce �n ziua de 1 Decembrie? Domnule Sp�nu, eu, fiind mai b�tr�n, am mai tr�it chestiuni din acestea. Tot a�a am fost manipula�i �i �n decembrie 1989, c�nd lumea ie�ise �n strad� tot din bun� credin��, iar cei de meserie au deturnat chiar sensul unei Revolu�ii adev�rate! V� da�i seama c� acum le-a fost mult mai u�or. V� aminti�i mitingul lui Ceau�escu din 21 decembrie? Sigur, toat� lumea �i aduce aminte. A�i v�zut atunci ce efect a avut acea grenad� sau ce-o fi fost, aruncat� �n mul�ime? La fel era programat �i acum. �n Pia�� ar fi fost o mare adunare popular� �i era de ajuns ca un grup s� strige �Jos Ponta�! �i totul s-ar fi transformat �n �Noua Revolu�ie�! De-asta v� spun c� �meseria�ii� �tiu cum s� procedeze. �i v� mai �ntreb ceva: dac� n-ar fi fost manipula�i, oamenii nu ar fi fost acum tot �n strad�, c�ci, dup� cum se vede, cererile �Str�zii� nu s-au �ndeplinit nici dup� ce dl. Iohannis s-a dus acolo? Dar de ce crede�i c� �i-ar fi propus cineva s� doboare Guvernul Ponta exact �n acest moment? Pentru c�, de un an de zile, pre�edintele Iohannis ne tot spune c� vrea �Guvernul s�u� personal! �n decembrie se �mpline�te un an de la investirea sa �i ar mai recupera din popularitatea pierdut� dac� ar reu�i s� realizeze m�car acest lucru! Cei care se vehiculeaz� acum ca viitori mini�tri nu au nici o sus�inere, de aceea premierul desemnat alearg� disperat pe la partide s�-�i g�seasc� o majoritate. Asta demonstreaz� c� majoritatea lor este scoas� din m�necu�ele prestidigitatorului cunoscut care este fostul pre�edinte Traian B�sescu. Crede�i c� asta au dorit tinerii prezen�i �n Pia�a Universit��ii? Ce vre�i s� spune�i? Foarte simplu. C� premierul i-a fost dat �n plic domnului Iohannis de la Bruxelles, �n persoana consilierului pre�edintelui Comisiei, iar acesta va fi obligat s� ia �n guvern oameni care vor enerva pe toat� lumea pentru c� cei mai mul�i s�nt dintre cei care au fost sus�in�torii lui B�sescu. Nici nu �tiu de ce domnul Iohannis a mai chemat partidele la consult�ri, din moment ce avea deja numirea �n plic! O ultim� �ntrebare. Cum r�m�ne cu Guvernul C�t�lin Predoiu, despre care liberalii �i dl. Iohannis au tot spus c� va fi premierul pe care-l vor desemna �n locul lui Victor Ponta? Cei care au urm�rit atent via�a politic� din ultimii ani �tiu c� Predoiu a mai fost folosit de Traian B�sescu �n diferite momente tensionate, cum a fost b�t�lia sa cu guvernul T�riceanu. C�t�lin Predoiu a fost folosit doar pe post de iepure. Uita�i-v� la numirile f�cute de dl. Iohannis p�n� acum: la SIE l-a repus pe MRU, fostul �ef numit de Traian B�sescu, Dacian Ciolo�, propunerea lui B�sescu pentru func�ia de comisar european, este acum desemnat Premier �i multe altele. Practic, cei care au reprezentat fostul regim s�nt pu�i acum �n func�ie unul dup� altul de c�tre actualul pre�edinte al ��rii! Nici m�car nu asist�m la rotirea cadrelor, ci la revenirea lor pe func�ii! Asist�m, dac�-mi permite�i s� spun a�a, la o resuscitarea unei mase politice formate de B�sescu �i serviciile secrete �n cei 10 ani ai regimului trecut. Ion Sp�nu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:00
Evolu�ie sau anarhie?
Special � Istorie Recent� www.cotidianul.ro/evolutie-sau-anarhie-271224/ Starea de fapt �n Rom�nia devenise de mult� vreme un co�mar pentru oricare dintre oamenii care �i permiteau timpul s� vad� �n jur. Din p�cate, �ntr-o propor�ie �ngrijor�toare, cei mai mul�i rom�ni au g�sit timp doar s� nu piard� �oportunit��ile� de a c�tiga ceva din pescuitul �n apa tulbure creat� dup� dec. �89. Din p�cate, cei care nu s-au �adaptat� au ajuns �n situa�ii chinuitoare, sau chiar pe drumuri� Preocuparea predilect� a celor care au luat asupra lor grija de a administra economia rom�neasc� dup� anii de planificare comunist� a fost s� distrug� tot, ca fiind dep�it �i inutil. Dac� sovieticii au cerut desfiin�area fabricii de avioane IAR de la Bra�ov, ea a continuat s� func�ioneze ca uzin� de tractoare. Muncitorii de performan��, obi�nui�i s� nu admit� nici o eroare, nici un rebut, s-au reformat �i au fost nevoi�i s� accepte c� la tractor piesele constitutive pot fi mai pu�in perfecte, dar au p�strat un grad de respect fa�� de sine �i de munca pe care o efectuau. Nu este de mirare c� ei au fost fermentul pentru Bra�ov 1987! Transform�nd muncitorii din industria dezvoltat� de comuni�ti �n �omeri, ai luat acelei mase de ��rani adu�i de la sate mijloacele de trai �i ai format o mul�ime de s�rmani la �mila� statului social, dar mai cu seam� a celor care �i foloseau ca mas� de manevr�. Recuperarea p�m�ntului, dar nu �i a mijloacelor de munc�, acaparate de cei �agrea�i� de noua putere, a adus ��ranul la sap� de lemn. Cuv�ntul de ordine care a generalizat distrugerea patrimoniului colectivelor din toat� �ara a rispit tot ce putea constitui nucleul unei asocieri libere a proprietarilor de p�m�nt. Lucrarea unui hectar costa mai mult dec�t producea, astfel �nc�t un num�r mare de proprietari s-au v�zut nevoi�i s� �i v�nd� p�m�ntul �i s-au g�sit �firme� care s� profite din achizi�ionarea pe nimic a �ntinse suprafe�e �n detrimentul ��ranului r�mas doar cu palmele�. Dac� a existat vreun �proiect de �ar� dup� 1989, acela a fost de a �mpiedica poporul rom�n, trecut prin experien�a sovietiz�rii (jafului sovromurilor! �i �nchisorilor pentru cei �recalcitran�i�), apoi a cooperativiz�rii �i industrializ�rii, s� �i recupereze identitatea �i respectul de sine abia dob�ndite ca urmare a r�zboiului de independen�� �i a celui din 1916-17 �i a Unirii �n Rom�nia Mare monarhic� �i constitu�ional�. Intelectualii s-au adaptat noii "tendin�e" �i dup� ce au acceptat directivele "de partid �i de stat", au intrat sub "aripa protectoare" a "emana�ilor". N�dejdea pe care o avusesem �n Revolta autentic� a popula�iei �mpotriva comunismului d�mbovi�ean s-a spulberat din cauza mineriadelor. Din p�cate, grija zilei de m�ine abil manipulat� a �mpiedicat oamenii s� fie con�tien�i c� doar ei, fiecare �i �n fiecare zi, pot s� �mpiedice �pleava� ie�it� la suprafa�� s� preia �i s� se �nst�p�neasc� asupra a tot �i a toate. �n strad�, dup� disperarea produs� de moartea �i suferin�a inimaginabil� a at�tor tineri nevinova�i, se cere desfiin�area corup�iei. Se afirm� vina colectiv� a �ntregii clase politice pentru starea �n care se afl� �ara. Neg�nd toate instrumentele unui stat democratic pentru c� la noi ele au fost deturnate �n folosul unei oligarhii de dat� recent�, se ive�te riscul anarhiei de care s� profite, evident, cei care cunosc manipularea �n scopuri anti-na�ionale, anti-populare. Revendicarea esen�ial� este schimbarea SISTEMULUI. Noi, cei necorup�i, am stat 26 de ani f�r� s� folosim drepturile ce ne revin ca de�in�tori ai suveranit��ii �i am acceptat manipularea la alegeri; am votat mereu f�r� s� ne punem problema cine sunt �i ce vor cei pe care eram chema�i s� �i vot�m. Am votat mereu �ntre dou� rele! Noi care cunoa�tem sau ar trebui s� �i cunoa�tem pe cei din comunitatea noastr� ar fi trebuit s� ne implic�m �n a-i pune �n lumin� pe cei corec�i, buni profesioni�ti, incoruptibili. Nou� ne revenea dreptul s� constituim partidul care s� ne reprezinte crezul (ideologia) �i interesele. Am stat deoparte �i am permis impostorilor cunoscu�i �i recunoscu�i s� ne reprezinte, s� acapareze partidele (cel mai trist este exemplul partidului na�ional ��r�nesc, practic anihilat!). S� consider�m c� se poate f�r� partide �nseamn� s� nu avem nici cele mai palide cuno�tin�e despre organizarea unui stat modern. Conform Constitu�iei art.8, 2 (2) Partidele politice "contribuie la definirea �i la exprimarea voin�ei politice a cet��enilor". Nu ne-am considerat cet��eni �i nu am contribuit �n nici o form� la crearea acelor partide care s� ne reprezinte. �ncep�nd cu intelectualii "implica�i" (niciodat� nu am aflat �n ce anume), to�i cei care ar fi trebuit s� �i aduc� aportul la bunul mers al societ��ii rom�ne�ti au considerat politica o chestiune blamabil�, murdar� din start. Este de la sine �n�eles c� dac� cei ce se consider� one�ti stau pe tu�� �i critic� f�r� s� aduc� �i solu�iile la problemele criticabile, partidele vor fi acaparate de oportuni�ti, trasei�ti �n scopul interesului propriu ! Nici dreptul de a alege nu a fost folosit de cei con�tien�i, nemanevrabili. Am ales persoane din partide �i nu am considerat necesar s� cunoa�tem doctrina partidului �i modul �n care se raporteaz� la cerin�ele noastre. Avem nostalgia partidului unic, care s� ne "rezolve" toate nevoile. Dac� ne mai amintim, FSN s-a desp�r�it �n nenum�rate partide mai mari sau mai mici care (dup� Silviu Brucan) s� acopere oricare din op�iunile pe care le-ar fi putut avea rom�nii. Acum au r�mas doar c�teva partide, dintre care doar dou� sunt reprezentative �n Parlament. Parlamentul nu func�ioneaz� cum ar trebui pentru c� legea electoral� a fost schimbat� pentru a privilegia intrarea unui num�r de persoane care nici m�car nu au avut voturile cet��enilor, dar au fost "redistribuite". T�cerea speciali�tilor a dat m�na cu interesul partidelor de a-�i asigura c�t de multe voturi �i a produs legea electoral� care a dus la existen�a unui Parlament supradimensionat, ineficient �i costisitor. Se alc�tuie�te noua lege electoral�, cea care s� nu mai limiteze dreptul la vot al rom�nilor afla�i �n str�in�tate din nevoia de a-�i asigura existen�a decent�. Nici de aceast� dat� exper�ii �n drept (Academia Rom�n� are un Institut de �tiin�e Juridice a c�rui expertiz� nu intereseaz� atunci c�nd se pun �n discu�ie legi esen�iale) nu sunt cei care s� dea solu�iile, iar �n comisiile de specialitate ale Parlamentului se schimb� mereu c�te ceva� Poate c� nu este inutil s� amintim un principiu de drept formulat acum peste 200 de ani �n Declara�ia Dreptului Omului �i Cet��eanului din 26 aug. 1789 Articolul VI: "Legea este expresia voin�ei generale. To�i cet��enii au dreptul s� participe personal, sau prin reprezentan�ii lor, la formarea sa. Legea trebuie s� fie aceea�i pentru toat� lumea, fie c� aceasta protejeaz� sau pedepse�te. To�i cet��enii fiind egali �n ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnit��ile, locuri �i servicii publice, �n func�ie de capacitatea lor �i f�r� a lt� distinc�ie, dec�t virtu�ile �i talentele fiec�ruia". Dac� vom dori s� ne cunoa�tem ca cet��eni, va trebui s� constat�m c� nu ne-am folosit drepturile constitu�ionale prin care s� ne manifest�m controlul asupra institu�iilor democratice ale Rom�niei post-decembriste. R�bufnim periodic, de obicei emo�ional, �n loc s� ne manifest�m organizat �i continuu CONTROLUL asupra celor ce se petrec �n �ara noastr�. Nu este destul s� faci "�nc� o revolu�ie", trebuie s� "lup�i" zi de zi, cu toat� inteligen�a �i d�ruirea ca s� se impun� domnia legii, a corectitudinii, a respectului Omului. Corup�ia se va elimina atunci c�nd oricare dintre noi se va considera jignit s� dea sau accepte �paga, s� accepte s� fie promovat pe baza rela�iilor, s� tac� �n fa�a abuzurilor etc. Asta �nseamn� a fi cu adev�rat cet��ean! Degeaba se va "purifica" guvernul. Toate structurile din subordine au fost alc�tuite pe criterii clientelare �i interese de grup. Aceste structuri trebuie s� cad� prin ac�iunea direct� a celor care au dovada nemijlocit� a �nc�lc�rilor legale. Modul de a ac�iona este eliminarea func�iilor "pe via��". Trebuie s� avem grij� ca acolo unde ne facem profesia s� se asigure ocuparea func�iilor de conducere pe baza unor proiecte pe care s� le dezbat� �n cuno�tin�� de cauz� cei care alc�tuiesc echipa condus�. Trebuie s� dispar� "aranjamentul", t�cerea la�� ca sabia �efului s� nu te decapiteze. Evident, un "lupt�tor singular" va fi �nghi�it de sistem. Deci trebuie s� ne solidariz�m! Trebuie s� ne educ�m pentru a fi capabili s� definim priorit��ile pentru a elimina tarele acestui sistem care �i-a creat toate instrumentele ca s� d�inuie. Implicarea politic� �nseamn� tocmai participarea activ� la treburile publice ale ��rii sau comunit��ii. Apatia sau teama de "murd�ria" politiciii consolideaz� sistemul corupt! Avem o legisla�ie a�a de stufoas� c� juri�tilor one�ti li se pare imposibil de descurcat articolele care se bat cap �n cap sau sunt de ne�n�eles ca exprimare. Datorit� legisla�iei supradezvoltate, restrictive �i ambigue se �ncurajeaz� corup�ia. O sarcin� ne�nt�rziat� ar trebui s� fie analiza �i eliminarea nenum�ratelor straturi din legisla�ia noastr�. Consiliul legislativ n-a luat �n serios aceast� prioritate �i sarcin� obiectiv�. Probabil ar fi necesar s� fie reformat cu juri�tii cei mai buni (nu �ntotdeauna sunt cei mai vizibili) ca s� efectueze aceast� munc� �ntr-o perioad� determinat�! Func�ionarea statului este determinat� de legea fundamental�; imperfec�iunile voite sau deliberate din Constitu�ie au ca efect func�ionarea greoaie �i incorect� a institu�iilor de baz� Constitu�ia Rom�niei ar fi trebuit s� fie revizuit� prin activitatea Comisiei Parlamentare creat� �n acest scop dup� alegerile din 2012. Dezintegrarea USL ca urmare a deciziei PSD de a-�i asigura un candidat propriu la Pre�edin�ie a avut ca efect renun�area la �ndeplinirea uneia din promisiunile electorale�. Aceasta ar trebui s� fie una din sarcinile legislativului pentru perioada urm�toare. Nu este normal ca legislativul s� se rezume la aprobarea ordonan�elor de guvern emise f�r� m�sur�, de este sau nu vreo urgen��. Societatea civil� ajuns� la maturitate ar putea crea o Adunare Constituant�[1] ad hoc care s� adune �i redacteze propunerile pentru o nou� Constitu�ie �n vederea discut�rii lor �n Parlament. Pre�edintele K. Iohannis l-a desemnat pe Dacian Ciolos viitorul premier. P�rerea mea este c� aceast� propunere r�spunde esen�ialmente dezideratelor de schimbare a sistemului. Comisarul european pentru agricultur�, care a schimbat politica UE �n acest domeniu, are toate datele s� fie considerat capabil s� pun� bazele unei guvern�ri de alt tip dec�t cele de p�n� acum. �n discursul �inut dup� anun�ul desemn�rii sale ca premier a subliniat c� "trecem printr-o perioad� cheie pentru societatea rom�neasc�, �n care societatea a ajuns la un grad de maturitate care necesit� o prezen�� public� a Guvernului, �n a�a fel �nc�t s� asigure puntea de leg�tur� �ntre diferitele institu�ii ale statului, �ntre politicieni �i societate", ad�ug�nd c� este con�tient c� de la noul guvern se a�teapt� s� "aib� urechea aplecat� la cei care au idei".[2] Depinde deci de fiecare din cei ce ne socotim responsabili pentru viitorul Rom�niei dac� va sta pe margine �i va c�rcoti sau ne facem vocea �i ideile auzite. [1] Vezi �i Ioan Buduca �n www.cotidianul.ro/noua-revolutie-a-esuat-deja-271173/ [2] www.ziare.com/dacian-ciolos/premier/ce-spune-dacian-ciolos-dupa-... Ioana Bogdan C�t�niciu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:01
Pleac� Dracu de la bani, vine fratele lui
D�ncu, tehnocratul specialist cu bani pompa�i de la Guvern www.cotidianul.ro/dancu-tehnocratul-specialist-cu-bani-pompati-d... Guvernul Ciolo� a trecut aproape de faza de audieri. Probabil, va primi votul de �nvestitur� al Parlamentului. Din start, Cabinetul Ciolo� a pornit cu st�ngul, cu chilo�ii la vedere. La propriu cu boxerii fostului ministru niminalizat la S�n�tate. Au urmat studiile politehnice ale ministrului desemnat la Justi�ie, o pl�ngere la DNA pentru ministrul desemnat la �nv���m�nt....�i lista va mai continua. Din p�cate. Am ales s� avem un guvern de tehnocra�i. Cel pu�in asta a fost mereu prop�v�duit. Asta ne-am dorit. Dar ce �nseamn� tehnocrat? TEHNOCR�T, -� s. m. f. 1. adept al tehnocrației. 2. specialist �ntr-un anumit domeniu. (< fr. technocrate) iar TEHNOCRAȚ�E s. f. 1. Orientare �n sociologia și politologia contemporan� potrivit c�reia rolul �n conducerea societ�ții trebuie s� revin� specialiștilor din diverse domenii. 2. Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, �ndeosebi experți tehnici, ca alternativ� la cel �n care conducerea o au factorii politici. ♦ Intelectualitate tehnic� (cu rol conduc�tor). � Din fr. technocratie. Cam acesta ar trebui s� fie scheletul pe care s� se muleze mini�trii din Cabinetul Ciolo�. Iar �ntrebarea este au sau nu ce c�uta �n afacerile, poftim, business-urile s� nu sune peiorativ! acestor tehnocra�i contractele cu statul?! Pentru c�, s� ne �n�elegem, dac� plou� cu bani de la stat orice cretin �i poate duce Sereleul de apartament la profituri ame�itoare. Dar asta nu �nseamn� c� e specialist. Pentru c� specialistul r�zbate �n jungle pie�ei guvernate de cerere �i ofert� just�. Cu toate acestea unii din tehnocra�ii lui Ciolo� au fost abona�i la banul public. Speciali�ti umfla�i cu ban public. Vasile D�ncu, ca de altfel Ioan Rus, Rodica St�noiu, �erban Mih�ilescu ori Viorel Hrebenciuc, dac� ar fi s� enumer�m strict doar o serie de lideri social-democra�i (ad�uga�i domniile voastre social-democra�ii de prin jude�e, plus politiceni de prin alte partide) s-a �mbog��it din contracte cu statul. �nainte de a fi ministru al Informa�iilor �n decembrie 2000, Vasile D�ncu a creat, a patronat �i a condus firma de sondaje de opinie Metro Media Transilvania, pe care a �nfiin�at-o �n 1994. Apoi, �n 1996 Vasile D�ncu a devenit angajat al Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune (SRR) numit fiind �n func�ia de consilier al directorului general al Radiodifuziunii, Tudor C�tineanu. Dup� numai 4 luni, pe 22 iulie 1996, SRR reprezentat� prin Tudor C�tineanu, a �ncheiat un contract cu Metro Media Transilvania, reprezentat� prin Vasile D�ncu, noteaz� grupul.ro. Contractul avea ca obiect realizarea unor studii referitoare la audien�a Radio Rom�nia �i editarea unui volum pe aceast� tem�. Valoarea contractului, una imens�, 359.500.000 de lei, f�r� TVA, adic� aproximativ 140.000 de dolari cu TVA la vremea respectiv�. Firma tehnocratului specialist Vasile D�ncu primea o comand� de 140.000 de dolari din bani publici de la societatea de stat la care Vasile D�ncu era angajat. Acest aspect, precum �i alte neregularit��i, au determinat �nceperea unei anchete a Poli�iei, un control efectuat de Direc�ia pentru Combaterea Criminalit��ii Economico-Financiare din Inspectoratul General al Poli�iei. Raportul a fost �naintat la data de 6 noiembrie 1996, Consiliului de Administra�ie al Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune, semnal�nd o serie de neregularit��i precum: contractul a fost atribuit direct firmei Metro Media �n absen�a oric�rei licita�ii; � contractul a fost semnat de directorul general Tudor C�tineanu, f�r� s� existe un aviz din partea Oficiului Juridic al Radioului, a�a cum prevede legea; � contractul a fost negociat �i semnat, din partea executantului, Metro Media Transilvania, de managerul general Vasile D�ncu, care era, �n acela�i timp, consilier al celui care a semnat contractul �n calitate de beneficiar, Tudor C�tineanu. Astfel, directorul Radioului public s-a angajat s�-i pl�teasc� consilierului sau 140.000 de dolari f�r� a avea m�car un deviz estimativ care s� justifice cheltuirea unei sume at�t de mari; � de�i Metro Media se angajase s� realizeze 6.000 de chestionare, firma lui Vasile D�ncu a subcontractat aplicarea pe teren a chestionarelor. Mai mult, �n chestionarul elaborat de Metro Media Transilvania apar �ntreb�ri care nu au nici o leg�tur� cu m�surarea audien�ei Radioului: Merge�i la vot?, Cu ce partid vota�i?, Pe cine alege�i Pre�edinte? Pe baza acestor argumente, �n 6 noiembrie 1996, Inspectoratul General al Poli�iei a solicitat Consiliului de Administra�ie al Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune, verificarea oportunit��ii �i legalit��ii folosirii celor 140.000 de dolari din bani publici �i stabilirea prejudiciului adus Radioului. Generalul Voicu solicita, de asemenea, ca �decizia Consiliului de Administra�ie, �nso�it� de procesul verbal de control �i documentele litigioase, s� fie remise c�t mai urgent posibil Direc�iei de Combatere a Criminalit��ii Economico-Financiare din Inspectoratul General al Poli�iei�. Ca urmare a solicit�rii Poli�iei, Oficiul Juridic al Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune a �naintat, �n 25 noiembrie 1996, o not� prin care pune �n eviden�� nerespectarea prevederilor legale �n cazul contractului cu Metro Media Transilvania. �n ciuda tuturor eviden�elor, Consiliul de Administra�ie al Radiodifuziunii nu a luat nici o m�sur� �mpotriva celor implica�i, continu�nd s� verse bani �n contul Metro Media. La r�ndul ei, firma lui Vasile D�ncu nu a luat nici un moment �n serios ancheta Poli�iei. Directorul general al Radiodifuziunii, reprezentantul PDSR Tudor C�tineanu, a �ngropat ancheta Poli�iei. Mai mult, �n 15 noiembrie 1996, la c�teva zile dup� ce directorul Radioului a primit raportul generalului Voicu, domnul Vasile D�ncu face un gest care ar putea p�rea onorabil � �i prezint� demisia din func�ia de consilier al directorului Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune. Demisia urma s� devin� valabil� din 1 decembrie 1996, hot�r�rea lui Vasile D�ncu fiind, dup� cum ar�ta el �nsu�i, �irevocabil�. �n realitate, aceast� demisie nu a fost dec�t o manevr� a lui Vasile D�ncu. Pentru c� mu�amalizarea afacerii s-a dovedit un succes, domnul D�ncu a r�mas consilier al lui Tudor Catineanu p�n� la �ncheierea mandatului acestuia �n 1999. Hot�r�rea �irevocabil� din noiembrie 1996 avea s� fie pus� �n aplicare doar 3 ani mai t�rziu, odat� cu instalarea noului Consiliu de Administra�ie al Societ��ii Rom�ne de Radiodifuziune. Prin Ordinul num�rul 975 din 29 noiembrie 1999, Andrei Dimitriu, Pre�edintele-Director General al Radioului, lua act de demisia lui Vasile D�ncu din 15 noiembrie 1996 �i hot�ra �ncetarea contractului de munc� al acestuia. Iar ace�tia nu au fost singurii bani publici ajun�i la specialistul D�ncu. �n noiembrie 2009 Agenția pentru Strategii Guvernamentale (ASG), aflat� �n coordonarea primului ministru Emil Boc, a �ncheiat un contract cu Metro Media Transilvania, firma �nființat� �n 1994 de Vasile D�ncu. Valoarea contractului era de circa 253.000 euro. E drept, s� not�m c� acordarea contractului a venit �n urma unei licitații electronice. La care �ns� singurul ofertant a fost firma lui Vasile D�ncu. Contractul prevedea realizarea unui sondaj de opinie panel - "Panelul evaluarii politicilor publice din Romania - PEPPR", 2009. Contractul nu intra sub incidența acordului privind contractele de achiziții publice. Iar legat de tehnocra�i �i profesionalism, Metro Media s-a remarcat prin lips� de profesionalism �i servilism fa�� de partidul lui Ion Iliescu �i Adrian Nastase. �naintea alegerilor din 2000, firma lui D�ncu anun�a c� PDSR va ob�ine peste 50% din voturi. Dup� alegeri, Metro Media a realizat alte sondaje fanteziste, menite s� legitimeze liderii �i afacerile PSD, de la cercet�ri �n care cifrele referitoare la �ncrederea �i inten�ia de vot pentru Adrian N�stase frizeaz� absurdul, p�n� la sondaje care arat� entuziasmul cu care rom�nii au primit Proiectul Dracula Park. �n 10 octombrie 2003, cu o s�pt�m�n� �nainte de referendumul pentru modificarea Constitu�iei, Metro Media a dat publicit��ii Barometrul de Opinie �Referendum pentru Constitu�ie�. Rezultatele acestui sondaj sunt aiuritoare. Potrivit firmei lui Vasile D�ncu, 73% dintre rom�ni urmau s� mearg� sigur la vot, alte 16 procente spuneau c�, probabil, vor merge. Doar 6% dintre rom�ni spuneau c� sigur nu vor merge sau probabil nu vor merge la vot. Aceste date se refereau strict la situa�ia ca referendumul s� se desf�oare �ntr-o singur� zi, duminic� 19 octombrie. Rezultatele oficiale, ob�inute �n urma fraudelor de la referendum, au contrazis total datele furnizate de a�a-zi�ii profesioni�ti de la Metro Media. De�i a m�rit durata de desf�urare a referendumului la 2 zile, PSD a anun�at o prezen�� la vot de numai 55,7%, cu 17,3% mai mic� dec�t cea estimat� ca �sigur� de Metro Media �i cu 33,3% mai mic� dec�t prezen�a �probabil� rezultat� din sondaj. Tehnocra�ii, speciali�ti care st�p�nesc domeniul lor �n asemenea m�sur� �nc�t supravie�uiesc f�r� probleme pe o pia�� liber�, unde concuren�a e la ea acas� �i domne�te legea cererii �i ofertei. �i tehnocra�ii no�tri, speciali�ti care st�p�nesc domeniul lor �n asemenea m�sur� �nc�t f�r� bani de la guvern nu supravie�uiesc �ntr-o pia�� concuren�ial�. Amiralul Edouard Guillaud șefului Marelui Stat Major al Armatei Franceze spunea acum o lun�, �naintea atacurilor de la Paris, c� e nevoie de o finanțare mult mai generoas� pentru armat� și f�cea apel ca francezii �s� se g�ndeasc� la ceea ce e de neg�ndit�. Europa ar trebui, cu alte cuvinte, s� renunțe la politicienii aleși democratic (care sunt �n mod necesar vulnerabili tocmai din cauza votului popular) și s� se �ndrepte c�tre specialiștii care știu mai bine ce este bun și ce nu pentru Europa. Poate c� ieri un prim val din ace�ti speciali�i tocmai se aflau �n Parlamentul Rom�niei pentru a convinge Comisiile c� merit� votul de �nvestitur� pentru noul Guvern. Mihai Petean Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:03
Cioloș, premier cu trecut politic
www.cotidianul.ro/ciolos-premier-cu-trecut-politic-271178/ Dacian Ciolos nu este, prin urmare, un tehnocrat pur-sange, ci emanatia unor partide si a unor oameni politici Habemus ministru. �i �nc� tehnocrat. Tehnocrat ?! Cum adic� tehnocrat?! De parc� premierul ar fi asumat �i numit de valurile m�rii �i nu de un Parlament politc. Premierul va merge �n parlament cu o echip� �i cu un program de guvernare. Program care va fi votat �i asumat de ni�te politicieni. Sau �n Parlament nu sunt politicieni ?! A�a c� premierul tehnocrat e ca �i ma�ina ecologic� ce nu polueaz� pentru c� func�ioneaz� cu electricitate. Care �ns� e produs� mai ales prin arderea c�rbunelui. Care polueaz�. Deloc �nt�mpl�tor, imediat dup� demisia lui Ponta, din jobenul televiziunilor libere �i nealiniate politic (alt� glum�, precum cea cu tehnocratul) au ap�rut nume de viitori premieri.: D�ncu, Maior �i Ciolo�. Mai lipsea Boc �i Rus �i Grupul de la Cluj era �n toat� splendoarea sa. Nu a fost nici D�ncu, nici Maior. Dar tot Grupul de la Cluj. Adic� Dacian Ciolo�. Cert este faptul c� premierul desemnat a absolvit USAMV Cluj � Facultatea de Horticultur� (Universitatea de �tiin�e Agricole �i Medicin� Veterinar�), dup� care a zburat spre meleaguri franceze. Unde a reu�it s� devin� un expert european �i na�ional �n agricultur�. Revenind la USAMV, fo�tii colegi �i-l amintesc pe Ciolo� ca fiind un student mediu, care pe b�ncile facult��ii nu a ie�it �n eviden��. A urmat apoi studii de agronomie aprofundat�, specializarea "Sisteme de produc�ie �i Dezvoltare rural�" la �cole Nationale Sup�rieure Agronomique (ENSAR) din Rennes, Fran�a, beneficiind de o burs� guvernamental� francez� (1995-1996) �i un master �tiin�ific (DEA) �n "Economia dezvolt�rii agricole, agro-alimentare �i rurale" la �cole Nationale Sup�rieure Agronomique (ENSAM) �i Universit� Montpellier I (1996-1997). Un av�nt deosebit pentru cel ce urma s� fie ministru al Agriculturii �i consilier al Președintelui Comisiei Europene. Doar nu degeaba, la mijlocul acestei luni, Ciolo� a primit titlul de Profesor Honoris Causa al USAMV, unde �n prezent rector este prof dr Doru Pamfil. �i nu putem s� nu ne aducem aminte de celebra �nt�lnire de tain� din februarie 2013, c�nd la cabana fostului �ef al UASCR Cluj (Uniunea Asocia�iilor Studen�ilor Comuni�ti), Ioan Rus, ministrul Cercet�rii, Mihnea Costoiu, a fost filmat cu camera ascuns� la o �nt�lnire de tain� cu rectorii clujeni �i Vasile D�ncu, fost ministru al Informațiilor Publice, ministrul explic�ndu-le acestora ceva legat de furturi de milioane. La �nt�lnire s-a aflat �i prefectul jude�ului Cluj, �i �vrednicii� urma�i ai lui Ha�ieganu sau Babe�: Alexandru Irimie, rectorul Universit�ții de Medicin� și Farmacie �Iuliu Hațieganu�, rectorul UTCN, Aurel Vlaicu �i rectorul USAMV, Doru Pamfil (precum �i Vasile Pușcaș, fostul ministrul al Integr�rii Europene, Vasile D�ncu, fost ministru al Informațiilor Publice) Rela�iile de subordonare din Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din Rom�nia (UASCR) nu se uit�. �. (www.cotidiantr.ro/cabana-lui-rus-intre-facaturacolcaialapremiul-...). Apoi, a�a cum noteaz� corectnews.com, Dacian Ciolos, practic, s-a mutat din �gratiile� PNL in �gratiile� lui Traian Basescu. Iar acum, in �gratiile� presedintelui Klaus Iohannis si ale noului PNL. Dacian Ciolos nu este, prin urmare, un tehnocrat pur-sange, ci emanatia unor partide si a unor oameni politici. Conform dosarului Ciolos, acesta este nepotul generalului Virgil Ardeleanu, fost sef al serviciului secret al Ministerului de Interne, unul dintre cei mai importanti artizani ai politiei politice din Romania. Exista indicii ca Ciolos a fost preluat de sistem, probabil de SIE, �impins� la Paris pentru a-si completa studiile universitare si, apoi, din nou, �impins� in structurile birocratice ale UE. Aproape cu certitudine este un om al serviciilor. Socrul sau, francez, este, de asemenea, ofiter al serviciului secret din tara sa. Dacian Ciolos a fost promovat in functia de comisar european, cu sprijinul lui Barosso, in schimbul unor garantii ca, in aceasta calitate, va mentine privilegiile Germaniei si Frantei, la capitolul agricultura. Idea este sus�inut� �i de inpolitics.ro, care nota �nc� din iunie 2009 c� Atunci c�nd vorbim de sprijin �n ceea ce �l prive�te pe Ciolo�, �ncepem cu PNL-ul lui T�riceanu, care l-a propus pe Cioloș ministru al Agriculturii, deși nici m�car liderii marcanți ai partidului nu auziser� de el, p�n� atunci. �Ne-am trezit, �n Biroul Permanent, puși �n fața unui fapt �mplinit , ni s-a comunicat, sec, c� el va fi ministru� �și amintește un lider ar partidului, contactat de Inpolitics. Exact scenariul care a fost folosit, de altfel, și �n cazul lui C�t�lin Predoiu. Cu o promptitudine �nc� și mai suspect�, președintele B�sescu a semnat �nvestirea �n funcție, iar t�n�rul Cioloș a ajuns, din sub-secretar de stat, diret ministru, �n dauna mult mai greului Ilie Bolojan, secretar general al guvernului, �n acel moment. Acum, candidatura sa la postul de comisar european e susținut� de PD-L, de PSD � care a amuțit brusc, deși f�cuse mare tapaj pe marginea dreptului de a impune propriul om �n postul de comisar european -, ba chiar și de UDMR. Supercompetenț� profesional�? S� fim serioși, chiar dac� ar fi așa, acest lucru e ultimul care conteaz� �n Rom�nia cu deficit de tinichigii și osp�tari, și unde EBE-ele, Udrele și Becalii ajung supergrei politici. Nici teoria c� pe Cioloș �l dorește Bruxelles-ul nu prea e viabil�: Rom�nia a dovedit �nc� de la obținerea primului post de comisar european c� pe primul plan se afl� interesele politice interne, iar pentru �nl�turarea lui Vosganian s-a orchestrat, reamintim, un �ntreg scandal. Adev�rul e c� Dacian Cioloș chiar reprezint� o nebuloas�, prin prisma carierei sale fulger�toare, la v�rf. Dup� plecarea lui T�riceanu din guvern, �n loc s� se pr�bușeasc� �napoi, �n anonimat, Cioloș și-a continuat ascensiunea. S-a vehiculat numele lui pentru postul de consilier prezidențial, mai apoi și-a permis luxul, �n ianuarie, de a refuza postul de secretar de stat la Agricultur�, oferit de pesedistul Ilie S�rbu. �Nu ar fi un lucru bun nici pentru mine, nici pentru actualul ministru care va veni cu echipa lui de lucru, nu cu a mea. �n plus, vreau s� �mi p�strez independen�a fa�� de orice partid politic, a�a cum am f�cut �i p�n� acum�, declara presei, atunci, Dacian Ciolo�. El anunțat, totodat�, c� se va �ntoarce �ntr-una dintre instituțiile de la Bruxelles, unde mai lucrase, pentru a se ocupa de politicile agricole �i de dezvoltarea rural�. Ciudat, ast�zi exist� informații c� Cioloș era, �nc� de atunci, �n c�rți pentru un post de comisar european, dup� alegerile in iunie. Susținut de imperiul ardelenesc?S� fie, oare, explicația misterioasei protecții de care pare s� se bucure Cioloș relația de rudenie care i se atribuie cu legendarul Virgil �Vulpea� Ardelean, fostul șef al �Doi și un sfert�, ambii fiind din S�laj? Despre faptul c� Cioloș ar fi nepotul lui Ardelean s-a vorbit �nc� de la neașteptata sa numire la ministerul Agriculturii, f�r� a exista dezmințiri din partea vreunuia dintre cei doi. Concluzia din 2009 a celor de la inpolitics.ro este c� �Dac� informația e veridic�, s-ar putea contura ipoteza unui prezumtiv comisar european promovat și susținut de uriașa �ncreng�tur� politico-afaceristic� ardelean�, care �i cuprinde, �ntre mulți alții, pe Boc, Blaga, Ioan Rus, Ilie S�rbu, Virgil Ardelean, Attila Verestoy, Laszlo Borbely, Liviu și George Maior, Cozmin Guș�, Toma Zaharia, Alexandru Farcaș, Vasile D�ncu, Vasile Pușcaș, Marius Nicoar�, Virgil M�gureanu, Arpad Paszkany etc.� A�a c� p�n� la urm�, spre deosebire de poveste, se pare c� de data aceasta Strada a fost pe post de Urs p�c�lit de Vulpe. Mihai Petean Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:04
Tehnocratul D�ncu �i salaria�ii s�i
Guvernul Ciolo� �i munca la negru, �ntre un gigolo �i so�ia ambasadorului din China www.cotidianul.ro/guvernul-ciolos-si-munca-la-negru-intre-un-gig... Guvernul Ciolo�. Speran�a Rom�niei de tehnocra�i. La mai pu�in de �ase ore dup� prezentarea propunerilor de mini�tri, avem primele �remanieri� guvernamentale. �nainte chiar de votarea Cabinetului �n Parlament. Dup� votarea �n Parlament s� acord�m un dram de credit noului Guvern. P�n� atunci, clar, s�racul premier Ciolo�, buni consilieri �i-a ales. Care nu au fost �n stare s� dea un Google. S� vad� c� ministrul propus la S�n�tate e un rezident, nu medic, care pozeaz� �n postur� de fuf� masculin�. Ori e�ti medic, ori e�ti gigolo. Nu am nimic cu medicii gigolo. Dar s� nu m� reprezinte �ntr-un Guvern. Pentru c� �mi e sil� de crema tehnocra�ilor scoas� dintr-un joben cu umeri �mpov�ra�i, tehnocra�i care �mi vor decide soarta pe viitor. �i asta e doar prima remaniere. Diletantismul �i va spune cuv�ntul. Ministrul propus la Justi�ie nu are studii juridice. Ministrul propus la Munc� este so�ia ambasadorului Rom�niei �n China. Locul unde fostul premier Ponta se c�s�torea cu Daciana S�rbu. Ministrul propulsat la S�n�tate este un apropiat al lui Alexandru Irimie, rectorul UMF, fost vicepre�edinte UASCR, (Uniunea Asocia�iilor Studen�ilor Comuni�ti din Rom�nia - Cluj) unde marele ba�tan era tocmai Ioan Rus. �i mai avem un nume greu. Vasile D�ncu. Yalta 4-11 februarie, 1945. Franklin D. Roosevelt, pre�edintele SUA, premierul britanic, Winston Churchill �i pre�edintele URSS, Iosif Stalin, �mp�r�eau Europa. Malta, 2-3 decembrie 1989. Mihail Gorbaciov �i Ronald Reagan �mp�r�eau Europa. Bucure�ti, noiembrie 2015: Klaus Iohannis, Dacian Ciolo� �i un Parlament de penali, redefinesc no�iunea de antina�ional �i inuman. Maniu se zv�rcole�te �n morm�nt pentru c� e din acela�i sat cu Ciolo�. �i cu v�rul lui Ciolo�, generalul Ardeleanu. Disolu�ia statului e la doi pa�i �n urma noastr�. Privi�i doar peste Prut.... Ce Dumnezeu ?! Din nou am r�mas �n sfera de influen�� a Rusiei?! Dac� vrei s� distrugi un popor atentezi la s�n�tatea �i sistemul juridic al s�u. S�n�tatea o faci praf �i pulbere coco��nd �n fruntea sistemului un gigolo. Care va fi �nc�lecat �n primele 10 minute de versatele vulpi din minister care �i vor face inevitabil jocul. De asemenea, sistemul juridic �l faci praf coco��nd �n fruntea sistemului pe cineva f�r� studii de specialitate. Iar la Administra�ie �mpingi un tehnocrat social democrat. Nu care cumva s� se schimbe �n teritoriu ceva, adic� prefec�ii, reprezentan�ii Guvernului �n teritoriu. Ce s� �n�elegem de aici? C� avem Guvern nou, dar �n teritoriu reprezentan�ii s�i r�m�n prefec�ii PSD?! Guvernul Ciolo�. Puzderie de tehnocra�i care �ns� �n afar� de a activa �n vreun ONG nu au f�cut mare lucru. �i, peste to�i, umbra lui Ioan Rus, a Grupului de la Cluj. Curat tehnocra�i. Cu exponen�ii de baz� Rus �i D�ncu. Unul fost ministru de Interne �n cabinetul N�stase �i al Transporturilor �n Cabinetul Ponta, cel�lalt fost ministru al Informa�iilor Publice �n Cabinetul N�stase. Iar cei doi parteneri de afaceri al�turi de Paszkanyi la o televiziune local�, cu preten�ii de TV na�ional, n�scut� talent �i decedat� din lips� de audien��. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comer�ului, �n februarie 2012, asocia�ii Institutului Rom�n pentru Evaluare �i Strategie + IRES erau D�ncu Vasile �i Grigore Elena M�d�lina, administrator fiind Hirian Cornel Ioan. Potrivit acelora�i surse, �n 2009 IRES avea UN angajat, iar �n 2010 - 3 angaja�i. Asta de�i IRES f�cea sondaje na�ionale a opiniei publice. Cu 3 angaja�i?! Oficial, cu o carte de munc� da. Neoficial cu mul�i al�ii. Angaja�i pe conven�ii civile de prest�ri civile �ncheiate pe 28 de zile. Domnule fost ministru D�ncu, domnule D�ncu, nominalizat ministru, erau aceste conven�ii civile de prest�ri civile legale �n 2011? �ncep�nd cu data de 1 martie 2003 a intrat �n vigoare Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, care prevede c� �ncadrarea �n munc� se face prin �ncheierea contractului individual de munc�. Contractul individual de munc� se �ncheie: Cu timp de munc� integral, ceea ce presupune un program de lucru cu norm� �ntreag�, al c�rui timp de munc� este de 8 ore pe zi �i de 40 de ore pe s�pt�m�n�, conform art. 109 din Codul muncii. - Cu timp de munc� par�ial, ceea ce presupune un �program de lucru� corespunz�tor unei frac�iuni de norm� de cel pu�in dou� ore pe zi, f�r� ca durata s�pt�m�nii de lucru s� poat� fi mai mic� de 10 ore, conform art. 101 din Codul muncii. Contractele de munc� cu timp integral �i par�ial se pot �ncheia at�t pe durat� nedeterminat�, c�t �i pe durat� determinat�. Prin Codul muncii nu se prevede posibilitatea angaj�rii sau a desf�ur�rii unor activit��i pe baz� de contracte civile. Mai precis, �n cuprinsul Codului muncii nu se �nt�lne�te no�iunea de contracte/conven�ii civile. �ncadrarea �n munc� a unei persoane pe baz� de conven�ie civil� a fost reglementat� prin art. 1 � 7 din LG 130/1999. De re�inut c� prevederile cu privire la conven�iile civile din Legea nr. 130/1999 au fost abrogate �ncep�nd cu data de 14 aprilie 2003 prin art. 4 din Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 23 din 10 aprilie 2003 pentru modificarea �i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii �i alte drepturi de asigur�ri sociale �i pentru modificarea art. II �i III din Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 9/2003. A�adar, au fost aceste conven�ii civile de prest�ri civile legale au ba?! Dac� da, de ce dup� un control din perioada respectiv� al ITM Cluj �i al Poli�iei, control �ntre timp disp�rut, subit, au ap�rut peste noapte zeci de contracte de munc� la IRES ?! Technocrat, technocrat, dar s� �tim �i noi! Cine l-a �mpins pe D�ncu pe list�? George Maior din SUA? Ioan Rus de la Cluj? Liviu Dragnea de la Alexandria? Traian B�sescu venit �n weekend la Cluj s� rezolve ultimele nominaliz�ri? SRI-ul �i-a �mpins profesorul �n Guvern pentru a avea acolo un coordonator? Sau Dacian Ciolos a b�tut palma cu PSD-ul zic�nd c� astfel �i �mpac�pe to�i? Mihai Petean Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:06
Rom�nia nu are pre�edinte �n weekend. Se duce s�-�i vad� nevasta!
www.cotidianul.ro/romania-nu-are-presedinte-in-weekend-se-duce-s... Ceva �ngrijor�tor se �nt�mpl� chiar la institu�ia preziden�ial� din Rom�nia: indiferent de ce se petrece �n �ar� �i �n lume, Klaus Iohannis pleac� �n weekend s�-�i vad� so�ia la Sibiu! �n weekend-ul trecut, dup� tragedia de la �Colectiv�, lumea era �n strad� �i guvernul c�zuse. �n acesta, a fost atacul terorist de la Paris. Nimeni din pres� sau din via�a politic� nu pare s� fie deranjat de aceast� situa�ie, �n afara celor afla�i �n trafic vineri dup�-amiaza �i duminic� seara, c�nd coloana oficial� uria�� a pre�edintelui opre�te totul �n calea sa: trece El! Dar nu aceasta este problema principal�, de�i, ve�i vedea!, nici ea nu este neglijabil�. Grav, foarte grav, este faptul c� vineri, �n momentul �n care s-a urcat �n limuzina preziden�ial� �i coloana oficial� s-a pus �n mi�care, Rom�nia pare s� nu mai aib� pre�edinte pentru c� nimic nu-l �ntoarce pe domnul Iohannis din drum! S� lu�m la analiz� ultimele dou� weekend-uri, �n care s-au derulat dou� evenimente tragice, cu consecin�e interne �i interna�ionale f�r� precedent: - �ntre 4 �i 8 noiembrie, zeci de mii de oameni erau �n strad� �n Bucure�ti �i �n alte ora�e ale ��rii. C�zuse Guvernul �i oamenii cereau s� vin� pre�edintele �i scandau c� vor un guvern tehnocrat. - vineri, 13 noiembrie, la Paris are loc un atac terorist cu peste 150 de mor�i �i alte sute de r�ni�i. Ceea ce a f�cut pre�edintele Klaus Iohannis �n fa�a ambelor situa�ii ar trebui analizat �n Parlamentul Rom�niei, ca o problem� de siguran�� na�ional�! Nu este absolut nici o exagerare, c�ci iat� ce a f�cut pre�edintele �n aceste weekend-uri: - TRAGEDIA DE LA �COLECTIV�. Dup� zilele de doliu de dup� incendiul �n care �i-au pierdut via�a p�n� acum 56 de tineri, peste 25.000 de oameni au protestat �n tot Bucure�tiul, gener�nd Demisia Guvernului. Pre�edintele a avut prima rund� de negocieri cu partidele, pe care le-a �ntrerupt brusc vineri pentru a pleca la Sibiu, acolo unde este so�ia sa, Carmen! Nu s-a �ntors dec�t duminic� seara, c�nd s-a dus �i �n Pia�a Universit��ii, acolo unde mai erau doar c�teva sute de manifestan�i! Dac� ar fi renun�at s� plece �n vizit� la so�ie, negocierile cu partidele ar fi devansat anun�area listei cu noii mini�tri cu dou� zile, ceea ce ar fi redus �i interimatul unui guvern cu atribu�ii limitate! - ATACUL TERORIST DE LA PARIS. Ghinion, �i acesta a avut loc tot �n weekend, mai exact vineri seara, t�rziu, �n urma c�ruia au murit peste 150 de persoane, �ntre care �i 2 rom�ni, �i r�nite alte c�teva sute! Dup� numai c�teva minute, �ntrerup�nd orice activitate (�n SUA era dup�-amiaz�), Barack Obama a ie�it la pupitrul de la Casa Alb� �i a transmis un mesaj care a fost preluat de �ntreaga lume. La fel a f�cut �i cancelarul german Angela Merkel. Pre�edintele Fran�ei, care se afla pe stadionul din apropierea locului unde s-a �nt�mplat atacul terorist, a anun�at imediat declan�area st�rii de necesitate. Pre�edintelui Rom�niei nu i s-a auzit glasul, c�ci el se afla, evident, la Sibiu pentru a-�i vizita so�ia! A venit �n Bucure�ti abia duminic� seara, duc�ndu-se chiar atunci la Ambasada Fran�ei pentru a semna �n Cartea de condolean�e! F�r� �ndoial� c� ambasadorul �i portarul au fost anun�a�i de venirea pre�edintelui Rom�niei, altfel, la acea or�, ar fi g�sit poarta �nchis� �i ar fi fost somat de soldatul din gheret�! Puțini cunosc explica�ia acestei situa�ii. C�nd Klaus Iohannis a fost invitat la Bucure�ti pentru a prelua conducerea PNL �i pentru a candida la Pre�edin�ia Rom�niei, el le-a spus liberalilor un lucru: �Am discutat cu so�ia mea �i este de acord cu o singur� condi�ie. Ca duminica �i �n weekend s� fiu acas� �i s� st�m �n familie!�. A�a se explic� de ce �n campania electoral� Klaus Iohannis n-a prea fost v�zut pe la mitinguri �i nici la �nt�lniri politice, fiind �nlocuit de conducerea PNL, l�sat� de neveste sau de b�rba�i s� umble singur� prin �ar�. A�a se �i explic� de ce vineri, pe la orele 11-12, Klaus Iohannis p�r�se�te institu�ia �i Bucure�tiul se mut� �n coloana oficial�, un c�rnat de automobile cu ma�ini de la circula�ie, cu g�rzi �i cu salvare pentru a ajunge c�t mai repede la nevast�. A�adar, �n dou� weekend-uri consecutive, �n Bucure�ti �i, respectiv, la Paris au avut loc dou� tragedii uria�e, pe care Klaus Iohannis le-a tratat cu spatele, nu pentru c�, din motive de s�n�tate, n-ar fi putut s� fie acolo unde trebuia s� stea �eful statului, ci �ntruc�t pentru domnia sa era mult mai important s�-�i vad� so�ia dec�t s� vad� de interesele ��rii! �tiu c� este o acuza�ie extrem de grav�, �ns�, dup� cum se vede, chiar dumnealui ofer� argumentele prin atitudinea sa! Practic, dac�, Doamne fere�te!, Rom�nia ar fi atacat� militar din afar�, nu ne-ar r�m�ne dec�t s� ne rug�m ca du�manii s� nu-�i trimit� armatele la grani�a noastr� �n weekend, c�ci Comandantul nostru suprem s-ar afla �n cuibu�orul s�u de nebunii din Sibiu, iar de acolo, dup� cum am v�zut, nu-l scoate nici un incendiu de propor�ii �i nici m�car un atac terorist! Revenind la acest drum Bucure�ti-Sibiu, pe care Klaus Iohannis �l face la sf�r�it de s�pt�m�n�, trebuie luate �n calcul for�ele SPP �i ale Poli�iei care s�nt angrenate �n aceste deplas�ri, precum �i deranjul uria� pe care-l provoac�. Surse din SPP ne-au comunicat c� pentru orice deplasare �n afara Bucure�tiului este nevoie de o coloan� oficial� complet�, �ntruc�t, potrivit procedurilor, �n cazul unui atac al acesteia, nu ar putea fi chemate �n ajutor for�ele necesare protec�iei pre�edintelui, a�a �nc�t toate efectivele necesare trebuie incluse �n coloana oficial�. Al�turi de acestea, �n coloan� se afl� ma�inile antemerg�toare, ambulan�a, for�ele antitero. �n total, este vorba despre c�teva zeci de persoane, care trebuie s� fie cazate, hr�nite �i pl�tite la Sibiu �n perioada c�t a�teapt� ca pre�edintele s� decid� revenirea �n Bucure�ti! Nu trebuie uitat nici faptul c� �ntre Bucure�ti �i Sibiu nu este nici o autostrad�, astfel c� aceast� coloan� oficial� enorm�, cu zeci de girofaruri �n func�iune continu�, trebuie s� treac� prin zeci de localit��i, oprind peste tot circula�ia, astfel �nc�t viteza de deplasare s� fie foarte mare, a�a cum prevede protocolul, c�ci viteza este considerat� unul dintre mijloacele de ap�rare pentru a se evita o eventual� transformare �n �int� a pre�edintelui! �n aceste condi�ii, se pune �ntrebarea fireasc�: nu ar fi mai potrivit ca, dac� le este a�a de dor unul de cel�lalt, Klaus �i Carmen Iohannis s� aleag� o solu�ie mai pu�in costisitoare �i care s�-l lase pe pre�edinte s� fie permanent la dispozi�ia ��rii? Cum ar fi, de exemplu, ca Prima Doamn� s� se urce �n ma�in� sau �n tren �i, cu un serviciu de paz� mult mai mic, s� vin� �n Bucure�ti pentru a petrece cele 2 zile de weekend al�turi de so�ul s�u! Un calcul simplu arat� c�, din cei 5 ani ai mandatului lui Iohannis, aproape un sfert din timp (2 zile din cele 7 ale s�pt�m�nii!) Rom�nia nu are pre�edintele �n stare de a reac�iona imediat la evenimentele �n care este implicat� �ara! Acest sfert �nseamn� aproape 1 an �i 3 luni! Este cel pu�in imoral s� ceri �ntregii popula�ii s� renun�e la o parte din drepturile �i libert��ile sale, cum s�nt cele solicitate chiar de Iohannis prin Legea Big Brother, sub motiva�ia contextului interna�ional, iar dumnealui, ca �ef al statului, s� plece at�t de des la Sibiu, l�s�nd balt� toate problemele ��rii! Avem a�adar o problem�. S�mb�ta �i duminica nu prea avem pre�edinte. Iar �n caz de urgen��, pre�edintele trebuie s�-�i �ncalce promisiunea fa�� de nevast� sau s� �i cear� scuze de la d�nsa �i s� dea fuga la Bucure�ti. Ion Sp�nu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:08
inpolitics.ro/o-posibila-bomba-un-sfert-din-guvernul-ciolos-sunt...
O posibila bomba: un sfert din guvernul Ciolos sunt ofiteri SIE Cel puțin cinci miniștri din noul cabinet ar fi ofițeri acoperiți ai SIE � ceea ce nu �nseamn� c� celelalte servicii nu ar fi reprezentate � este declarația șocant� a cunoscutului disident Paul Goma, postat� sub form� de comentariu la un editorial al lui Cornel Nistorescu, pe siteul �Cotidianul�, de duminic� seara. Postarea semnat� cu numele de Paul Goma sun� cam așa: �Guvernul �Ciolos� o noua etapa in acapararea intregii puteri in stat de serviciile de informatii; indiciul este prezenta a 5 functionari ai Statului Roman, care au ocupat sau ocupa functii care sunt in atribuirea SIE. De aceea, daca in Romania ar exista presa independenta sau ONG-uri fara afilieri necunoscute, acestea ar trebui sa intrebe oficial, prin caile la dispozitie, daca d-nii Motoc, Irimescu, Grigorescu, Stoenescu si Comanescu sunt ofiteri sau colaboratori ai unui serviciu de informatii? A bon entendeur, salut!�. (B.I.) Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:09
Victorie riscant� a lui Klaus Iohannis
inpolitics.ro/victorie-riscanta-a-lui-klaus-iohannis_18432035.html Pre�edintele Klaus Iohannis a fost silit de �mprejur�ri s� ia o decizie cardinal�. A jucat �i, aparent, a c�tigat. A jucat la liber impuse. �i ob�ine un Guvern de avarie. Care va func�iona pe termen limitat. �i cu un suport politic extrem de condi�ionat. Care sunt riscurile? �nainte de a r�spunde, trebuie f�cut�, din nou, precizarea c� pre�edintelui nu-i r�m�sese alt� solu�ie dec�t op�iunea pentru un Guvern de tehnocra�i. Pentru c� PNL �i-a marcat haotic prezen�a pe scena politic�. �i nu a reu�it s� c�tige �ncrederea popula�iei peste o cot� care �i era suficient� pentru a prelua majoritatea. Iar PSD, �n primul �i �n primul r�nd, din vina lui Victor Ponta, a ajuns �n situa�ia �n care �i asuma riscuri mult prea mari continu�nd s� se cramponeze de guvernare. De aici, premizele solu�iei de avarie. Cu un premier tehnocrat. �i cu mini�trii tehnocra�i. Rom�nia a mai trecut printr-un asemenea experiment. A fost tot o solu�ie de avarie. Atunci c�nd premier a fost desemnat Mugur Is�rescu. �i nici Guvernul Is�rescu nu a f�cut vreo minune. Pentru c� nu putea. De ce? �n general, niciun Guvern nu poate s�v�r�i o oper� cu adev�rat important� de construc�ie sau de reconstruc�ie a unui stat sau de dezvoltare accelerat�, cu un an �naintea alegerilor. Asemenea virtu�i guvernamentale sunt rezervate perioadei de dup� alegeri. Primei p�r�i a unui ciclu electoral. Cu at�t mai mult, fapte deosebite de vitejie nu poate face un Guvern de tehnocra�i. Pentru c� depinde, exclusiv, de capriciile partidelor politice. �i de jocurile din Parlament. Ar fi �n regul� dac� nu ar interveni, �n aceast� opera�iune de desantare a lui Dacian Ciolo� la Palatul Victoria, trei �mprejur�ri care pot afecta �ntregul montaj. Prima este, �n mod evident, orizontul uria� de a�teptare �i de speran�� al popula�iei. Societatea civil�, �n ansamblul ei, dar, mai ales, aceea frac�iune care s-a manifestat activ �n aceste ultime zile, opteaz�, al�turi de pre�edinte, din diverse motive, pentru solu�ia tehnocratic�. Dar nu-mi dau seama c�t de mul�i sau c�t de pu�in sunt cet��enii care �n�eleg, cu adev�rat, care sunt capabilit��ile �i care sunt limitele unei asemenea formule. Mi-e team� c� aceea parte consistent� a popula�iei, care �l sus�ine pe pre�edintele Klaus Iohannis �i contesta clasa politic� �n ansamblul ei, �i pune speran�e exagerat de mari �n eficien�a noului Guvern. Fiind constr�ns s� opteze pentru o asemenea formul�, Klaus Iohannis a �nregistrat o victorie. Dac� Guvernul Ciolo� va fi eficient, din perspectiva a�tept�rilor popula�iei, atunci victoria lui Iohannis va fi consolidat�. Dac� Guvernul Ciolo� va dezam�gi, dac� nu va fi capabil s� fac� ceea ce a�teapt� cet��enii, atunci Klaus Iohannis se va pr�bu�i de pe o treapt� care, ast�zi, este ceva mai sus dec�t era ieri. A doua circumstan�� este legat� chiar de sus�inerea politic� pe care o va avea Guvernul Ciolo�. PNL, de pild�, comite o grav� eroare strategic� arunc�nd la gunoi orice plas� de salvare �i declar�nd, din capul locului, c� va accepta �i sus�ine necondi�ionat orice formul�. S� interpret�m aceast� afirma�ie �n sensul c� PNL �i-a abandonat propriile obiective politice? Nu rezult� de niciunde c� programul noului Guvern ar fi fost negociat cu PNL �i c� PNL ar fi reu�it s�-�i impun�, pe parcursul consult�rilor, transparente sau netransparente, propriile obiective. Pe de alt� parte, este clar c� PSD se retrage pentru a ataca. PSD se a�teapt� ca, p�n� la alegeri, rom�nii s� treac� printr-o perioad�, nu mai bun�, ci mai pu�in bun�. �i s� valorifice �n folos propriu nemul�umirile care se vor acumula. Este greu de presupus c� partidul condus acum de domnul Liviu Dragnea va fi dispus s� sus�in�, cu adev�rat, demersurile Guvernului de avarie. A�a cum s-a v�zut, de suficiente ori p�n� acum, UDMR lucreaz� politic, �n folosul exclusiv al grupurilor sale de interese. Nu va sus�ine dec�t ceea ce �i convine. Iar unde lucrurile stau altfel, va vota pe dos �n Parlament sau va absenta. A treia circumstan�� negativ� este �solu�ia imoral�. Pentru ca Guvernul Ciolo� s� treac� de Parlament, pre�edintele Klaus Iohannis este constr�ns s� �nchid� ochii, s� str�ng� din din�i �i s�-l accepte la masa noi majorit��i pe domnul Gabriel Oprea. Adic� UNPR-ul �interesului na�ional�. UNPR care, chiar acum, �n comisii parlamentare, voteaz� al�turi de PSD, declar�nd c� va vota pe dos, c�teva zile mai t�rziu, la �nvestirea Guvernului. Mai exist� un scenariu la care aproape c� nici nu vreau s� m� g�ndesc. �ntruc�t m�na Uniunii Europene este mult prea vizibil� �n alc�tuirea noii formul� guvernamentale, iar �n componen�a acesteia intr� mai multe persoane, excesiv de legate de interese supra-na�ionale, un eventual e�ec al Guvernului Ciolo� va putea antrena acuza�ii extrem de grave la adresa pre�edintelui Klaus Iohannis, identificat cu artizanul acestei construc�ii. Dar s� sper�m c� totul va fi bine, iar povestea de mai sus este doar o variant� modern� a istoriei drobului de sare.(Sorin Roșca St�nescu) Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:11
Blaga, despre audierea Elenei Udrea la DNA: Justiția �și face datoria
inpolitics.ro/blaga-despre-audierea-elenei-udrea-la-dna-justitia... Copreședintele PNL Vasile Blaga consider� c� Justiția �și face datoria, solicitat s� comenteze audierea la DNA a Elenei Udrea, și subliniaz� c�, �n calitate de membru de partid, �oricine poate s� greșeasc�, dar partidul nu�. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:11
www.cotidianul.ro/vlad-alexandrescu-a-fost-candidat-pe-lista-par...
�nc� un "tehnocrat politic" �n guvernul Ciolo� Vlad Alexandrescu a fost candidat pe lista partidului condus de MRU, �eful SIE Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:13
Schimbarea sefilor ,bucuria nebunilor...
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 12:52
Postez dintr.un autobuz,plin ochi,majoritatea dinozauri care calatoresc gratuit.
Unde se duc,nici ei nu cunosc,pesemne gratuitatea vindeca reumatismul,potenta si problemele cerebrale....😄😄😄 Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 14:07
De la: Fl_Orion999, la data 2015-11-17 11:51:29Demonstran�ii din Rom�nia s-au ales cu o biat� introducere eiiii, iaca : cine face si desface, are tot timpul ce face ! si daca nu este Guseth prin care M. Macovei sa ai aibe si ea un oaresce control asupra Justitiei, trecem iute peste dl. Mihai Segeleanu- escu sau cum il cheama si Ajungem Tot la M. Macovei printro alta Pruna ! iar acest Parlament de mucava , voteaza orbeste , pierzind si ultima bruma de respectabilitate siresponsabilitate avuta vreodata ! cit despre dl. Ciolos , a Mintit spunind ca e cabinetul facut de el fara vreo interventie , iar K. I a mintit si el spunind ca vrea oameni Curati, Competenti si alte alea-alea ....car' vasazica : vax ce vrea Tara....ce trebuie sa vrea el NOI Hotarim ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Noiembrie 2015, ora 18:06
Romania de azi este tara-n care toti cretinii se cred inteligenti, nestiind ce inseamna de fapt INTELIGENTA si faptul ca aceasta nu se dobandeste prin absolvirea unei facultati, mba, masterat, doctorat sau alte scoli...cu INTELIGENTA te nasti ...sau nu....prin absolvirea unor scoli iti poti largi nivelul de cunostinte pe care le poti avea la un anumit moment dat...dar doar atat....daca prin faptul nasterii ai fost prost...tot prost ramai....atata doar ca odata cu absolvirea unor studii superioare devii UN PROST cu SCOALA MULTA....
   
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 10:50
Asa este ,in special voi astia din generatia comsomolista va credeti dati dracului de inteligenti si nu mai tineti cont de intelepciunea poporului care are o zicala care suna cam asa;
,,In viata esti o data om si de doua ori copil'' Ati stat ca lasii ascunsi iar acum vreti sa recuperati timpul pierdut printr-o iresponsabilitate crasa dar nu intelegeti ca majoritatea sunteti sub limita rationalului si asa ati reusit sa creati din Romania ,o tara a hotilor si pungasilor comunistoizi,dupa chipul si ,,intelepciunea,, voastra!. Bravo panaramelor!  .
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 14:50
De la: Fl_Orion999, la data 2015-11-17 18:06:00Romania de azi este tara-n care toti cretinii se cred inteligenti, nestiind ce inseamna de fapt INTELIGENTA si faptul ca aceasta nu se dobandeste prin absolvirea unei facultati, mba, masterat, doctorat sau alte scoli...cu INTELIGENTA te nasti ...sau nu....prin absolvirea unor scoli iti poti largi nivelul de cunostinte pe care le poti avea la un anumit moment dat...dar doar atat....daca prin faptul nasterii ai fost prost...tot prost ramai....atata doar ca odata cu absolvirea unor studii superioare devii UN PROST cu SCOALA MULTA.... corecta observatia ta si cred ca multe rele ni s-au intimplat tocmai prostilor cu diploma , convinsi fiind ca ea acopera totul si nu primesc sfaturi de la nimeni ! am pus de'o cafeluta si va-ntreb : oare numai mie mi s-a parut ceremonia investirii noului guvern, EXAGERATA ? fratele meu, covoras rosu, garda militara, imn, onor , de ziceai ca acum se instaleaza noul presedinte ales si guvernul lui ! acuu' deh.... pe 16 noe se facu 1 an si, in sfirsit omu ' nost' si-a intrat in piine, primind cadou de aniversare un guvern " al meu" de " tehnocrati " ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 16:34
MOS BASINA NU MAI DAI CU COPY..PASTE?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 17:34
Norocul vostru,al generatiilor comunistoide este ca evenimentele la care asistam se intampla in sec21 deoarece in urma cu 4,5secole erati arsi pe rug cu totii,atat de toxici si prosti sunteti,lingailor atei!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 17:54
baaaa, trezireaaa ! eu NU sunt atee , dar tu daca spui ce-ai spus acum , la felul in care gindesti- vorbesti , nu esti prea departe de acei habotnici care omorau cu pietre, spinzurau sau ardeau pe oricine li se parea lor ca sunt " mai altfel " decit niste trogloditi ca ei !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 17:59
am uitat sa-ti reamintesc : imi faci sila !
 faci parte din categoria celor dispusi sa devina de extrema dreapta sau funamentalisti cu puscociul sub brat, gata oricind s a omoare pe cineva !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 81 mesaje Membru din: 22/10/2015 |
Postat pe: 18 Noiembrie 2015, ora 19:59
De la: gabigabi2, la data 2015-11-18 17:59:21am uitat sa-ti reamintesc : imi faci sila ! Lasa bre sa mai vina si extrema dreapta ca ne.am saturat de stangisti,hoti,lasi si puturosi! Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|