Cafenea cu aroma virtuala

De la: giovausaro, la data 2013-09-15 21:58:16

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 19:47:11

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 19:33:49

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11
m-ai???

cine ....io....??? nu-mi amintesc.... cand s-antamplat....???

Of, of, of..nici unul nu-i prea sigur, ce s-a baut in seara aia?

Un prieten roman o facut tzuica de piersici...ce parfummm,ce deliciu....

Sper ca l-ai dijmuit sa degustam si noi

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

youtu.be/UpV8Hp9BzNA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 22:02:32

De la: giovausaro, la data 2013-09-15 21:58:16

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 19:47:11

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 19:33:49

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11
m-ai???

cine ....io....??? nu-mi amintesc.... cand s-antamplat....???

Of, of, of..nici unul nu-i prea sigur, ce s-a baut in seara aia?

Un prieten roman o facut tzuica de piersici...ce parfummm,ce deliciu....

Sper ca l-ai dijmuit sa degustam si noi

N-a fost nevoie,mi-a dat la pachet....Are nevoie de mine ca de aer.cand porneste aerul conditionat ii sare siguranta.Culmea ,are 18 sigurante,dar cand porneste magaoaia,90% din casa e pe intuneric

Prepararea rachiului de casã.


Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscutã de circa 7-800 de ani. Prima atestare documentarã pe teritoriul României este din anul 1570 privitor la fabricarea de þuicã în localitatea Turþ (SM).
În cele ce urmeazã vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea þuicii sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arabã - Al-imbiq - adicã distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau þuicã.
Trebuie sã precizez cã denumirea de þuicã se dã numai distilatului din prune sau corcoduºe (zarzãre). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, cireºe, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct în parte caz în care se pãstreaza aroma fructului respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului în cantitate mai mare.

Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos sã producã singuri, acasã, cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos ºi nu în ultimul rînd cu mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se gãsesc de vînzare la þiganii meºteºugari la preþuri cuprinse între 800 ºi 1.500 lei.

Rachiu se mai poate face din tescovinã, respectiv din rãmãºitele de la tescuirea strugurilor sau din drojdia rãmasã dupã tragerea vinului.

Pentru pregãtirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem manevra uºor. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.

Fructele trebuie sã fie cît mai coapte. Înainte de orice, fructele (prune, corcoduºe, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spalã bine, cu apã rece, deoarece pot conþine substanþe otrãvitoare rãmase în urma stropirii pomilor. Nu se spalã fructe ca: cireºe, viºine, capºuni, smeurã etc.) prin spãlare scade conþinutul de suc pe care-l conþin. Cireºele, viºinele se pot totuºi spãla dar numai la jet rapid de apã.

Înainte de a le pune în butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin maºina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dacã se lasã cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomandã scoaterea sâmburilor de la fructele sâmburoase mici: prune, corcoduºe, cireºe, . (Eu le pun cu sâmburi).
Dupã fermentare sâmburii se lasã în partea de jos a butoiului, astfel cã se pot îndepãrta cu uºurinþã, înainte de introducerea în cazanul distilare.
Sâmburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
Toþi sâmburii de fructe conþin diferite cantitãþi de amygdalin (cianurã), care dã un gust amãrui (gust de migdale). În cantitate micã nu sunt dãunatori, dar în cantitate mare pot provoca efecte neplãcute! Un miez de sâmbure de caisã sau piersicã conþine 0,5 mg de cianuri. (*Vezi ºi Nota).

Dacã nu putem zdrobi fructele, atunci le tãiem bucãþi ºi le opãrim, apoi le punem în butoi, inclusiv apa în care le-am opãrit. (Opãrirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se aºeazã în butoi lãsînd gol 15-20% sub gurã. Preparãm un sirop dintr-un kilogram de zahãr topit în 3-4 litri de apã fiartã, pe care îl turnãm peste fructe. Adãugarea de zahãr în cantitate micã ajutã la pornirea fermentaþiei ºi nu dãuneazã gustului sau calitãþii distilatului. Dacã fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil în cazul unor soiuri de mere sau pere) putem adãuga înca 5-6 litri de apã (sau cît este necesar), fiartã în prealabil. Închidem butoiul cu capacul ºi îl punem la fermentat. Dacã este cald fermentaþia dureazã între 15 ºi 21 de zile.
Dacã butoiul este închis ermetic dupã fermentare, se poate distila oricând, fãrã sã se piardã din alcool.

Dupã dorinþã, spargeþi o mânã (8-12) de sâmburi de caise, piersici sau prune ºi fãrã coji le puneþi în butoi o datã cu fructele. Dupã distilare veþi obþine un gust deosebit, uºor amãrui.

Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maximã de 50 litri. Este mai uºor de manevrat. Înainte de folosire se spalã bine cazanul ºi serpentina.
Puneþi în cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dacã utilizaþi pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. Închideþi cu capacul, montaþi serpentina ºi umpleþi rãcitorul cu apã rece.
Preparaþi din fãinã ºi apã o pastã fluidã cu care veþi izola complect spaþiul din jurul capacului ºi al serpentinei, pentru a nu permite aburului sã iasã pe acolo, pierzînd astfel din cantitatea de rachiu.

Dacã rãcitorul nu este cu apã circulantã, cînd vedeþi cã începe sã iasã abur din rãcitor, scoateþi din apa caldã ºi înlocuiþi cu apã rece.

Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micºoreazã flacãra, astfel ca decoctul sã fiarbã încet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul ºi a nu grãbi fierberea, care va duce la pierderi de gust ºi aromã. Pe þeava rãcitorului trebuie sã curgã un firicel de maxim 3mm diametru.

Distilatul conþine 3 pãrþi: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" ºi "coada" sau "otca". Coada mai este cunoscutã ºi sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezintã 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otrãvitoare avînd o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil ºi aldehide. Coada, numitã ºi otcã este slabã cu o concentraþie alcoolicã foarte micã, ºi cu gust acru. Mijlocul reprezintã 30-40% din distilat, ºi este partea bunã.
Cînd începe sã curgã mijlocul, aºezãm la ieºirea serpentinei din rãcitor un filtru format din douã bucãþi hîrtie de filtru pentru cafea, într-o pîlnie, astfel ca distilatul sã iasã cât mai curat.
Distilarea se opreºte în momentul în care coada are o tãrie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada se colecteazã separat ºi se adaugã la urmatoarea tranºã de decoct pentru distilare.

Colectarea frunþii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colecteazã cca 300 ml, apoi separat câte 100 ml în 2-3 tranºe. Fruntea are un miros înþepãtor ºi un gust iute. Degustarea frunþii se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 pãrþi apã cãluþã. Se gustã fiecare tranºã, când nu mai are miros ºi gust înþepãtor, atunci a apãrut mijlocul. Fruntea reprezintã 1-2% din distilat.
(*) Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frecþii ºi tratarea rãnilor (Ex. rachiul de arnicã).

Mijlocul: reprezintã cca 30-35% în cazuri mai rare 40% din cazan.

Coada: la un decoct bun, apare când are 4-5% vol/alcool. Dacã este mai prost, atunci apare la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros ºi gust acru, neplãcut.

Astfel am obþinut o bãuturã nu prea tare (30-35% vol/alcool) ºi cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea tãriei alcoolice ºi stabilizarea gustului, ce am obþinut la prima distilare, se pune din nou la distilat. Înainte de a începe a doua distilare, spãlãm cazanul ºi serpentina.
La a doua distilare respectãm aceleaºi indicaþii. Vom obþine un "mijloc" cu o tãrie de 45-55%, în funcþie de momentul opririi distilãrii. Ultima coadã (otcã), o depozitãm într-o damigeanã ºi o vom pune la distilat la urmatoarea tranºã. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. Ultima "frunte" nu o aruncãm, ci o vom folosi pentru spãlat diferite obiecte din sticlã sau porþelan sau ca unguent, vezi mai sus (*). În nici-un caz nu se bea!

Maturarea: Rachiul obþinut se pune la învechit, minim 6 luni. În aceastã perioada se aºeazã gustul de fructe ºi tãria alcoolicã se mãreºte. Sigur, cã se pot învechi pînã la 5-6 ani sau chiar mai mult... dupã cîtã voinþã avem...
Învechirea se face în butoaie de stejar, dud, cireº, cu care ocazie þuica se închide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben închis dud ºi cea mai frumoasã culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cireº;
Rachiul proaspãt are un gust aspru, uºor înþepãtor. Prin învechire rachiul capãtã un gust plãcut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
Învechirea se poate face ºi în damigene din sticlã.


Borhotul rezultat se pune într-o groapã în grãdinã ºi dupã putrezirea complectã, este un foarte bun îngrãºãmînt pentru legume, flori, pomi etc.

Conþinutul în alcool dupã prima distilare:
Mere: 29,35 % vol/alcool Pere: 33,37 % vol/alcool
Piersici: 33,37 Prune: 35,16
Cireºe: 35,16 Caise: 48,22
Gutui: 36.96 Mure: 40,63
Vin: 35,16 Tescovinã: 33,37
Corcoduse: 34,5
Mere ºi pere de varã: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0

Randamentul în alcool (45*) la 100kg decoct:
Cireºe: 8-11 L
Mere: 4,5 - 5,5 L
Mere de varã: 4-4,5 L
Mure: 4-6 L
Struguri: 9-12 L
Mere pãdureþe: ~4,5 L
Pere pãdureþe: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L

Notã: Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv aºa zise "studii" de la chimiºti de ocazie.
Sunt nevoit sã fac urmãtoarea precizare:
În materialul prezentat se aratã prepararea rachiurilor în casã adicã în gospodãria proprie, cu ajutorul unor instalaþii simple, la îndemâna oricãrui gospodar.
Nu mi-am propus sã prezint distilarea în regim industrial care se supune altor cerinþe.
Deoarece multe persoane au întrebat despre sâmburii din fructe fac urmãtoarea precizare:
Fructele se pun la macerat împreunã cu sâmburii (prune, corcoduºe, cireºe, viºine) deoarece în gospodãrie nu avem acces la o maºinã de desfãcut pulpa de pe sâmburi. Se scot doar sâmburii de la piersici ºi caise, care fiind mari, sunt uºor de desfãcut.
Existã totuºi unele soiuri de piersici la care pulpa este aderentã la sâmbure. În acest caz, este bine sã fierbem uºor piersicile, dupã care se vor desface mai uºor de pe sâmburi, cu mai puþine pierderi. Apa în care au fiert, se adaugã în butoi.
Sâmburii în cantitate mare doar dacã sunt sparþi au efecte negative asupra distilatului si implicit sãnãtãþii.
În cantitate micã, 10-12 sâmburi sparþi se pot adãuga la fiecare butoi, obþinînd o bãuturã cu un uºor gust de migdale.
Sâmburii se îndepãrteazã înainte de distilare (aceºtia se lasã singuri la fundul butoiului, dupã macerare).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/MUKuySbrAyg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 22:18:23 Prepararea rachiului de casã.


Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscutã de circa 7-800 de ani. Prima atestare documentarã pe teritoriul României este din anul 1570 privitor la fabricarea de þuicã în localitatea Turþ (SM).
În cele ce urmeazã vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea þuicii sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arabã - Al-imbiq - adicã distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau þuicã.
Trebuie sã precizez cã denumirea de þuicã se dã numai distilatului din prune sau corcoduºe (zarzãre). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, cireºe, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct în parte caz în care se pãstreaza aroma fructului respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului în cantitate mai mare.

Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos sã producã singuri, acasã, cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos ºi nu în ultimul rînd cu mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se gãsesc de vînzare la þiganii meºteºugari la preþuri cuprinse între 800 ºi 1.500 lei.

Rachiu se mai poate face din tescovinã, respectiv din rãmãºitele de la tescuirea strugurilor sau din drojdia rãmasã dupã tragerea vinului.

Pentru pregãtirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem manevra uºor. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.

Fructele trebuie sã fie cît mai coapte. Înainte de orice, fructele (prune, corcoduºe, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spalã bine, cu apã rece, deoarece pot conþine substanþe otrãvitoare rãmase în urma stropirii pomilor. Nu se spalã fructe ca: cireºe, viºine, capºuni, smeurã etc.) prin spãlare scade conþinutul de suc pe care-l conþin. Cireºele, viºinele se pot totuºi spãla dar numai la jet rapid de apã.

Înainte de a le pune în butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin maºina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dacã se lasã cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomandã scoaterea sâmburilor de la fructele sâmburoase mici: prune, corcoduºe, cireºe, . (Eu le pun cu sâmburi).
Dupã fermentare sâmburii se lasã în partea de jos a butoiului, astfel cã se pot îndepãrta cu uºurinþã, înainte de introducerea în cazanul distilare.
Sâmburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
Toþi sâmburii de fructe conþin diferite cantitãþi de amygdalin (cianurã), care dã un gust amãrui (gust de migdale). În cantitate micã nu sunt dãunatori, dar în cantitate mare pot provoca efecte neplãcute! Un miez de sâmbure de caisã sau piersicã conþine 0,5 mg de cianuri. (*Vezi ºi Nota).

Dacã nu putem zdrobi fructele, atunci le tãiem bucãþi ºi le opãrim, apoi le punem în butoi, inclusiv apa în care le-am opãrit. (Opãrirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se aºeazã în butoi lãsînd gol 15-20% sub gurã. Preparãm un sirop dintr-un kilogram de zahãr topit în 3-4 litri de apã fiartã, pe care îl turnãm peste fructe. Adãugarea de zahãr în cantitate micã ajutã la pornirea fermentaþiei ºi nu dãuneazã gustului sau calitãþii distilatului. Dacã fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil în cazul unor soiuri de mere sau pere) putem adãuga înca 5-6 litri de apã (sau cît este necesar), fiartã în prealabil. Închidem butoiul cu capacul ºi îl punem la fermentat. Dacã este cald fermentaþia dureazã între 15 ºi 21 de zile.
Dacã butoiul este închis ermetic dupã fermentare, se poate distila oricând, fãrã sã se piardã din alcool.

Dupã dorinþã, spargeþi o mânã (8-12) de sâmburi de caise, piersici sau prune ºi fãrã coji le puneþi în butoi o datã cu fructele. Dupã distilare veþi obþine un gust deosebit, uºor amãrui.

Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maximã de 50 litri. Este mai uºor de manevrat. Înainte de folosire se spalã bine cazanul ºi serpentina.
Puneþi în cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dacã utilizaþi pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. Închideþi cu capacul, montaþi serpentina ºi umpleþi rãcitorul cu apã rece.
Preparaþi din fãinã ºi apã o pastã fluidã cu care veþi izola complect spaþiul din jurul capacului ºi al serpentinei, pentru a nu permite aburului sã iasã pe acolo, pierzînd astfel din cantitatea de rachiu.

Dacã rãcitorul nu este cu apã circulantã, cînd vedeþi cã începe sã iasã abur din rãcitor, scoateþi din apa caldã ºi înlocuiþi cu apã rece.

Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micºoreazã flacãra, astfel ca decoctul sã fiarbã încet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul ºi a nu grãbi fierberea, care va duce la pierderi de gust ºi aromã. Pe þeava rãcitorului trebuie sã curgã un firicel de maxim 3mm diametru.

Distilatul conþine 3 pãrþi: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" ºi "coada" sau "otca". Coada mai este cunoscutã ºi sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezintã 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otrãvitoare avînd o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil ºi aldehide. Coada, numitã ºi otcã este slabã cu o concentraþie alcoolicã foarte micã, ºi cu gust acru. Mijlocul reprezintã 30-40% din distilat, ºi este partea bunã.
Cînd începe sã curgã mijlocul, aºezãm la ieºirea serpentinei din rãcitor un filtru format din douã bucãþi hîrtie de filtru pentru cafea, într-o pîlnie, astfel ca distilatul sã iasã cât mai curat.
Distilarea se opreºte în momentul în care coada are o tãrie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada se colecteazã separat ºi se adaugã la urmatoarea tranºã de decoct pentru distilare.

Colectarea frunþii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colecteazã cca 300 ml, apoi separat câte 100 ml în 2-3 tranºe. Fruntea are un miros înþepãtor ºi un gust iute. Degustarea frunþii se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 pãrþi apã cãluþã. Se gustã fiecare tranºã, când nu mai are miros ºi gust înþepãtor, atunci a apãrut mijlocul. Fruntea reprezintã 1-2% din distilat.
(*) Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frecþii ºi tratarea rãnilor (Ex. rachiul de arnicã).

Mijlocul: reprezintã cca 30-35% în cazuri mai rare 40% din cazan.

Coada: la un decoct bun, apare când are 4-5% vol/alcool. Dacã este mai prost, atunci apare la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros ºi gust acru, neplãcut.

Astfel am obþinut o bãuturã nu prea tare (30-35% vol/alcool) ºi cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea tãriei alcoolice ºi stabilizarea gustului, ce am obþinut la prima distilare, se pune din nou la distilat. Înainte de a începe a doua distilare, spãlãm cazanul ºi serpentina.
La a doua distilare respectãm aceleaºi indicaþii. Vom obþine un "mijloc" cu o tãrie de 45-55%, în funcþie de momentul opririi distilãrii. Ultima coadã (otcã), o depozitãm într-o damigeanã ºi o vom pune la distilat la urmatoarea tranºã. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. Ultima "frunte" nu o aruncãm, ci o vom folosi pentru spãlat diferite obiecte din sticlã sau porþelan sau ca unguent, vezi mai sus (*). În nici-un caz nu se bea!

Maturarea: Rachiul obþinut se pune la învechit, minim 6 luni. În aceastã perioada se aºeazã gustul de fructe ºi tãria alcoolicã se mãreºte. Sigur, cã se pot învechi pînã la 5-6 ani sau chiar mai mult... dupã cîtã voinþã avem...
Învechirea se face în butoaie de stejar, dud, cireº, cu care ocazie þuica se închide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben închis dud ºi cea mai frumoasã culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cireº;
Rachiul proaspãt are un gust aspru, uºor înþepãtor. Prin învechire rachiul capãtã un gust plãcut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
Învechirea se poate face ºi în damigene din sticlã.


Borhotul rezultat se pune într-o groapã în grãdinã ºi dupã putrezirea complectã, este un foarte bun îngrãºãmînt pentru legume, flori, pomi etc.

Conþinutul în alcool dupã prima distilare:
Mere: 29,35 % vol/alcool Pere: 33,37 % vol/alcool
Piersici: 33,37 Prune: 35,16
Cireºe: 35,16 Caise: 48,22
Gutui: 36.96 Mure: 40,63
Vin: 35,16 Tescovinã: 33,37
Corcoduse: 34,5
Mere ºi pere de varã: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0

Randamentul în alcool (45*) la 100kg decoct:
Cireºe: 8-11 L
Mere: 4,5 - 5,5 L
Mere de varã: 4-4,5 L
Mure: 4-6 L
Struguri: 9-12 L
Mere pãdureþe: ~4,5 L
Pere pãdureþe: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L

Notã: Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv aºa zise "studii" de la chimiºti de ocazie.
Sunt nevoit sã fac urmãtoarea precizare:
În materialul prezentat se aratã prepararea rachiurilor în casã adicã în gospodãria proprie, cu ajutorul unor instalaþii simple, la îndemâna oricãrui gospodar.
Nu mi-am propus sã prezint distilarea în regim industrial care se supune altor cerinþe.
Deoarece multe persoane au întrebat despre sâmburii din fructe fac urmãtoarea precizare:
Fructele se pun la macerat împreunã cu sâmburii (prune, corcoduºe, cireºe, viºine) deoarece în gospodãrie nu avem acces la o maºinã de desfãcut pulpa de pe sâmburi. Se scot doar sâmburii de la piersici ºi caise, care fiind mari, sunt uºor de desfãcut.
Existã totuºi unele soiuri de piersici la care pulpa este aderentã la sâmbure. În acest caz, este bine sã fierbem uºor piersicile, dupã care se vor desface mai uºor de pe sâmburi, cu mai puþine pierderi. Apa în care au fiert, se adaugã în butoi.
Sâmburii în cantitate mare doar dacã sunt sparþi au efecte negative asupra distilatului si implicit sãnãtãþii.
În cantitate micã, 10-12 sâmburi sparþi se pot adãuga la fiecare butoi, obþinînd o bãuturã cu un uºor gust de migdale.
Sâmburii se îndepãrteazã înainte de distilare (aceºtia se lasã singuri la fundul butoiului, dupã macerare).

Bai ,nepretuitule,m-ai scos din impas.Ce info buneeee multzam

Coniac de casã

Coniacul (cognac) este un distilat din vin produs din struguri soiul Ugui blanc numai în regiunea Cognac - Franþa, dupã o tehnologie specialã. Coniacul adevãrat se obþine dupã o învechire de minim 5 ani.
V.S.O.P. învechire de peste 30 ani.
V.S.O. - pânã la 25 ani.
V.O - pânã la 15 ani.
Trei stele (***) vechime între 10 ºi 15 ani.
Doua stele (**) vechime pânã la 10 ani;
O stea (*) vechime pânã la 5 ani.
Un alt produs identic cu congnac-ul, dar fãcut în altã regiune este Armagnac-ul.
La noi în þarã se produce (sau se producea) pânã pe la sfârºitul anilor '80 sub denumirea de coniac, apoi sub denumirea de vinars. Un coniac de calitate se produce la podgoria Apold-Sibiu (fostul IAS Apold).
Pentru producerea coniacului adevãrat, sunt necesari struguri cu aciditate ridicatã ºi o lungã perioadã de învechire.

In continuare vã prezint o reþetã personalã (FLORCONIAC), care este de fapt un pseudo-coniac ºi se poate savura dupã minim 6 luni de învechire. Gustul este asemãnãtor celui original, dar cu grijã ºi experienþã se poate ajunge chiar foarte apropiat de un coniac cu vechime de 5-10 ani.
Putem alege douã variante de producere a distilatului:
1 - dacã dispunem de struguri cu aciditate ridicatã, facem un vin obiºnuit, sec, cu gust acriºor, pe care apoi îl distilãm.
2 - dacã avem struguri de altã calitate atunci facem un distilat direct din struguri.

3 - Se poate face ºi din tescovinã, dar gustul va fi mai aspru.
Coniacul îl vom produce din distilatul crud, cu o tãrie alcoolicã de 45-55% vol/alc. deoarece pe parcursul învechirii mai pierde din alcool.

Ingrediente: (cantitate pentru 1 L):
stafide: 6 gr/L
roºcove tãiate mãrunt: 7,5 gr/L
coajã de stejar matur, mãcinatã nu prea mãrunt: 1 gr/L
zahãr vanilat caramelizat: 10 gr/L
sau:
zahãr caramelizat - 10 gr/L la care se adaugã 1/10 baton vanilie/L.

Exemplificare: mãsurãm cantitatea de distilat.
Sã presupunem cã avem 10 litri. Înmulþim cu 10 cantitatea de ingrediente ºi punem la macerat într-un litru de distilat.

Introducem toate ingredientele în 1-3 L distilat, în funcþie de cantitatea obþinutã, pe care apoi le punem la macerat la temperatura camerei timp de 21 zile.
Filtrãm bine maceratul, pe care îl adãugãm la toatã cantitatea de distilat. Este bine sã gustãm din când în când, pentru stabilirea aromei dorite.
Filtrul este fãcut din mai multe straturi de pânzã rarã (tifon).
Dacã maceratul nu este foarte limpede, lãsãm sã se aºeze ºi punem numai cantitatea de lichid clar.

Distilatul se pune la învechit pentru minim 6 luni, în damigene din sticlã, (când nu avem acces la un butoiaº din stejar...).
Dacã considerãm cã coniacul rezultat este prea tare, acesta se poate cupaja numai cu apã distilatã, dar apoi mai trebuie þinut cam 2-3 luni, pentru asimilare complectã.

Notã: Deoarece Cognac este denumire de origine controlatã (DOC) ºi nu poate fi folosit ca atare pentru nici-un alt produs, am denumit produsul meu (chiar dacã este doar pentru consum propriu) cu numele de FLORCONIAC.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rachiul de tescovinã

Sub denumirea de tescovinã sunt cunoscute rãmãºiþele de la prelucrarea fructelor pentru obtinerea mustului, în cazul nostru, de la struguri. Tescovina mai este cunoscutã ºi sub numele de: prãºtinã, marc, pomace, dreve, trevere ºi alte denumiri locale.
Tescovina conþine în mare parte pãrþile solide ale strugurelui ca: pieliþe, sâmburi, resturi de pulpã ºi ceva must. In anumite cazuri chiar ºi partea lemnoasã a ciorchinelui. Cantitatea de tescovinã obþinutã variazã în funcþie de soiul strugurilor ºi sistemul de presare.
Tescovina trebuie pusã la fermentare imediat dupã obþinerea ei. În caz contrar alcoolul din tescovinã începe sã se evapore ºi apare fenomenul de otetire.

Sunt cunoscute douã sisteme de prelucrare: prin fermentare directã sau prin extragerea sucului ºi fermentarea acestuia. Ambele fiind laborioase, se folosesc în sistemul industrial.

Pentru producãtorul casnic, se preferã fermentarea tescovinei în adaos cu apã caldã ºi 1kg de zahãr/butoi.
Se amestecã bine conþinutul ºi se pune la fermentat ca la orice rachiu.

Tescovina rezultatã în urma presãrii ciorchinilor cu partea lemnoasã cu tot, va avea un gust ierbos, înþepãtor, astringent, care chiar prin învechire nu va dispare complet.
Din acest motiv este de preferat ca strugurii pentru vin, sã fie trecuþi la presare, numai dupã desciorchinare.
În cazul strugurilor roºii sau negri este absolut obligatoriu, conþinutul de tanin fiind ridicat.

Învechirea (maturarea) rachiului de tescovinã se face de obicei în butoaie din stejar. În lipsa acestora se pot folosi damigene din sticlã, în care putem introduce câte o crenguþã (14-15cm) de stejar, pentru culoare ºi gust. Unii producãtori fac adaosuri cu miere de albine, mai ales de tei. Timpul minim de maturare este de 6 luni.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rachiul de drojdie se produce din drojdia de vin obþinutã prin sedimentarea drojdiilor formate la fermentarea mustului. Un rachiu superior este Spuma de drojdie care se obþine din drojdii de vin fãrã urme de must sau alte sedimente.
Drojdia trebuie pusã la fermentat imediat ce a fost separatã de vin, deoarece se descompune repede ºi capãtã un gust ºi un miros neplãcut care se transferã ºi distilatului.
Fermentarea drojdiei ca ºi a tescovinei este anaerobã, deci se face în butoaie închise. Se procedeazã la fel ca la rachiul de tescovinã.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cafeaua ºi secretele ei

Cafeaua, bãuturã arhicunoscutã, este îndrãgitã de majoritatea dintre noi. Doar cã puþini ºtiu sã o prepare corespunzãtor ºi sã se bucure de aromele ei deosebite. Voi încerca sã vã dezvãlui cîteva secrete de pãstrare ºi preparare.

Cafeaua este originarã din sudul Abisiniei din regiunea Kaffa. De aici s-a rãspîndit întâi în Arabia ºi apoi în toatã lumea. Europenii au vãzut prima datã cafeaua, aceea lãsatã de turci dupã asediul Vienei la 1683. Prima cafenea a fost deschisã la Viena de polonezul Kolszicki ºi se numea "La sticla albastrã".
Cafeaua se cultivã în aproape toate zonele calde ale lumii. Dar cafeaua de calitate ºi cu o aromã deosebitã se cultivã doar în anumite zone. Cea mai aromatã cafea este din Columbia apoi urmeazã Brazilia ºi de abia dupã aceea din alte locuri. Fiecare sort de cafea în funcþie de zona de provenienþã are o aromã ºi o calitate distinctã.
.
Dacã cumpãrãm cafea boabe verde putem sã o prãjim noi, dupa cum urmeazã: Boabele se prãjesc întâi pînã devin maro deschis, apoi presãrãm peste boabe zahãr pudrã (cca 20 gr./Kg cafea). Se pune din nou la prãjit pînã zahãrul se topeºte ºi acoperã în totalitate boabele, ce trebuie sã devinã maro intens. Atenþie sã nu se ardã. Pelicula de zahãr împiedicã pierderea aromei. Dacã nu avem o ustensilã specialã, vom utiliza un vas sau o tavã de inox, iar boabele de cafea trebuiesc amestecate cît mai des pe timpul procesului de prãjire.

- Cafeaua boabe prãjitã, înainte de mãcinare este bine sã fie încãlzitã uºor, pentru intensificarea aromei.
- Cafeaua mãcinatã cu o râºniþã manualã este mai aromatã, deoarece este râºnitã mai încet. Râºniþele electrice datoritã vitezei ridicate de mãcinare, încãlzesc cafeaua, producînd o pierdere parþialã a aromei.

- Cafeaua neagrã primeºte un gust deosebit dacã în timpul preparãrii se adaugã cîteva cristale de sare (fãrã iod!).
- Dacã folosim apã din reþea care are clor, atunci este bine sa o þinem câteva ore într-un vas descoperit pentru a se elimina clorul.

- Depunerea zaþului de cafea poate fi grãbitã, dacã dupã preparare se adaugã cîteva picãturi de apã rece.
- Dacã avem dubii în privinþa calitãþii cafelei mãcinate din comerþ putem face urmãtoarea operaþiune: Punem un vîrf de cuþit de cafea într-un pahar cu apã. Dacã cafeaua se lasã la fundul paharului foarte încet, atunci este veritabilã; dacã se lasã repede la fund atunci are diverse adaosuri: cicoare, naut etc.
- Cafeaua boabe sau mãcinatã se pãstreazã în recipient netransparent ºi bine închis.
- Cafeaua preparatã se pãstreazã un timp mai îndelungat dacã în termos vom turna prima datã apã fierbinte pentru pre-încãlzire, ºi apoi cafeaua fierbinte. Durata de pãstrare fierbinte se mãreºte cu 50%.



- Cafea turceascã:
se preparã în ibrice din cupru sau alamã cu fundul plat ºi gura mai îngustã (se gãsesc de cumpãrat la þiganii meºteºugari). Cantitãþi: 100 ml. apã, 10 gr. cafea, 8 gr. zahãr sau o pastilã de îndulcitor sucrazit. Preparare: Apa rece împreunã cu zahãrul, corespunzator numãrului de porþii, se pune în ibric la foc. Cînd apa ajunge la fierbere se pune cafeaua, se amestecã repede ºi se þine pe foc pînã cînd se ridicã caimacul. Se pot face cîteva miºcãri de ridicare ºi aºezare a ibricului pe foc pentru formarea unui caimac gros ºi persistent (nu mai mult de 3 clocote). Se pune cu linguriþa caimac în toate ceºtile, se pun cîteva picãturi de apã rece în cafea pentru limpezire, apoi se toarnã cafeaua. Ceaºca nu se umple complet, doar cca. patru cincimi. Ceºtile se pun pe farfurioare, se lasã cîteva minute pentru sedimentarea zaþului ºi apoi se servesc de obicei alãturi de un pahar cu apã (mineralã) rece. Contrastul dintre cafeaua fierbinte ºi apa rece, pune în valoare gustul aromat al cafelei.
Notã: Este bine sã utilizãm un ibric potrivit pentru porþiile necesare. Nu este indicat sã folosim un ibric de 4 porþii doar pentru douã.

- Cafea turceascã la nisip:
este necesarã o tavã de metal, dimensiuni aproximative lung. 30cm, lat. 20cm, înalþ. 15 cm. Procurãm o cantitate de nisip fin, îl cernem printr-o sitã rarã, apoi îl spãlãm bine la jet de apã ºi îl punem în tavã pînã la înãlþimea de 10 cm. Înainte de utilizare nisipul îl punem la cuptor pentru o uscare totalã.
În rest prepararea cafelei la nisip este identicã cu cea de mai sus. Avantajul preparãrii la nisip îl constituie încalzirea apei din toate parþile, împiedicînd de-oxigenarea rapidã a apei, precum ºi formarea unui caimac mai gros. În prezent la noi în þarã exista puþine locuri unde mai putem bea o cafea la nisip.

- Cafea Marghiloman:
Se spune cã autorul preparãrii acestei cafele a fost un boier pe nume Marghiloman , trãitor în România prin secolul 19. Fiind el odatã, plecat la drum, la un popas a cerut servitorului sã-i facã o cafea. Dar cum apa se terminase, acesta a fãcut-o cu rom. Atît de mult i-a plãcut boierului, cã s-a lãudat la toata lumea ºi aºa a ajuns reþeta ºi la noi. Pot sã afirm doar, cã atunci cînd prepar aceastã cafea, la mine este mare aglomeraþie pe metrul patrat...
Cantitaþi: 10 gr. cafea, 8 gr. zahãr, 70 ml apã, 30 ml. rom Jamaica. Se pune în ibric mai întâi apa cu zahãrul, cînd dã în clocot se adaugã romul ºi cafeaua. Mai departe se respectã indicaþiile pentru cafeaua turceascã
.
- Mazagran:
Se preparã o cafea la ibric, dar care se fierbe mai mult. Se strecoarã de zaþ ºi se lasã la rãcit. Se serveºte rece de la frigider sau cu bucãþele de gheaþã. In vechime era servitã în pahare înalte cu picior, fabricate special.

.
- Cafea vienezã - Kapuziner:
Se preparã o cafea turceascã ºi dupã ce se pune în ceºti se adaugã friºcã bãtutã ºi se orneazã cu ciocolatã (amãruie) mocca rasã sau un praf de cacao.

- Cafea Parizianã:
Compoziþie: 8 gr. cafea, 8 gr. zahãr, 75 ml. apã, 1 linguriþã cu lichior de cacao, friºcã. Se preparã o cafea neagrã (sau filtru) la care se adaugã o linguriþã de lichior de cacao ºi se orneazã cu friºcã
.
- Cafea Mokka:
Compoziþie: 300 ml. cafea fierbinte, 1 gãlbenuº de ou crud, 50 gr. zahãr. Se bate gãlbenuºul de ou cu zahãrul pînã la omogenizare, apoi se pune pe un foc mic ºi fãrã a înceta baterea se toarnã încet cafeaua fierbine. Dupa ce apare caimacul, se toarnã in ceºti.

Alte metode de preparare sunt cu ajutorul filtrelor sau a expresso-urilor, dar nu intru în amãnunte întrucat aparatele în cauzã au instrucþiuni de utilizare.
O singurã precizare, la prepararea cafelei cu aparatul expresso cu încãlzire pe plitã sau aragaz, umpleþi recipientul pentru cafea pînã sus, doar dacã vreþi sã preparaþi o cafea în care sã "stea linguriþa în picioare"...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

marghilomana“, cafeaua cu rom sau coniac


Cu o istorie de sute de ani în spate, cafeaua este una dintre cele mai rãspândite licori aromate, pe care o sorb cu nesaþ atât bogaþii, cât ºi oamenii de rând de peste tot din lume. Se preparã în nenumãrate feluri, cu lapte, cu friºcã sau cu rom. Fiecare þarã are specialitatea ei de cafea, România mândrindu-se cu renumita „marghilomanã“, care a intrat în vocabularul uzual dupã Primul Rãzboi Mondial.

Se spune cã Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic, jurist, lider conservator ºi unul dintre cei mai mari moºieri ai þãrii, era un mare bãutor de cafea. Într-o zi, când se afla la vânãtoare, a cerut sã i se facã una. Nefiind pregãtit cu toate cele trebuincioase unei cafele, valetul a improvizat, punând, în loc de apã,rom. Astfel s-a nãscut „marghilomana“. Dupã Primul Rãzboi Mondial, la Capºa, rafinaþii aristocraþi cereau „un marghiloman“, „douã marghilomanuri“ sau „o marghilomanã“. Tot în acele vremuri, la Hanul lui Manuc, în „Sala Domneascã“, unde aveau loc baluri mascate ºi serate mondene, la care se serveau platouri cu peºte sau cu felii de fripturã rece de mistreþ, însoþite de vin alb sec ºi vin negru, cafeaua Marghiloman era la mare cinste.

„Marghilomana“ este, de fapt, o cafea turceascã, fiartã cu rom sau coniac. Era servitã în ceºti foarte mici, fãrã toartã, cunoscute sub numele de „filigeanã“. Cafeaua se fierbea în ibrice aºezate pe nisip încãlzit cu cãrbuni. În filigeanã, boierul Marghiloman adãuga un strop de rom Jamaica sau de coniac foarte fin. Astãzi, existã mai multe feluri de a prepara aceastã cafea, nelipsit din toate fiind romul sau coniacul. La foc mic, se pun la fiert într-un ibric 100 ml de coniac ºi douã linguriþe de zahãr. Când amestecul dã în clocot se adaugã ºi trei linguriþe de cafea. Se trage ibricul, se acoperã ºi, dupã circa 2-3 minute, când cafeaua cade la fund, licoarea rezultatã se pune într-o ceaºcã. Un alt mod de preparare constã într-o ceaºcã cu apã, care se pune la fiert, tot în ibric, cu o linguriþã de zahãr. Când apa dã în clocot, se adaugã romul ºi cafeaua. Se serveºte fierbinte, cu un… trabuc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

O femeie din Hawaii a fost obligatã de autoritãþi sã îºi schimbe numele, dupã ce acesta nu are loc în acte. În prezent, ea încearcã sã schimbe legea, declarând cã numele a aparþinut soþului ei decedat. Astfel, Janice Keihanaikukauakahihuliheekahaunaele spune cã are aceastã problemã de 20 de ani.

Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/o-femeie-vaduva-cu-un-nume-lung-de-35-de-litere-obli...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/IXDVqgLT83A

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Culmea numaratului - Sa numeri pina la infinit. De doua ori...
Culmea piromaniei - Sa dai foc la furnici, noaptea. Cu lupa...
Culmea inotului - Sa inoti cu o mina si cu cealalta sa dai din picioare...
Culmea activitatii de body-guard - Sa aiba grija de ingerul lor pazitor...
Culmea tinerii de minte - Sa tii minte viitorul...
Culmea clipitului - Sa clipesti cu ochii deschisi...
Culmea labirintului - Sa intri intr-un labirint si labirintul sa se rataceasca...
Culmea credintei - Sa crezi ca vei invia dupa ce te sinucizi...
Culmea indeminarii gurmanzilor - Sa maninci supa cu betisoare chinezesti...
Culmea vestelor anti-glont - Un tricou cu poza lui Bruce Willis in..."Die Hard".
Culmea inteligentei si a intelepciunii:
- culmea inteligentei - sa crezi doar jumatate din ceea ce vezi si/sau auzi;
- culmea intelepciunii - sa stii care jumatate...
Culmea prostiei - O politista blonda din Caracal...
Culmea sovaielii - ..."Sa ezit, sa nu ezit..."
Culmea ciclismului - Dupa "Turul Frantei", dupa "Il giro" si "La vuelta" sa cistigi "Turul...pantalonilor".
Culmea sex-ului animalic - Sa pui o vaca sa stea capra...
Culmea auzului - Sa auzi cum crapa de ziua...
Culmea cruzimii si a criminalitatii - Sa-ti omori timpul...
Culmea pescuitului - Sa pui scrum de tigara in cirlig si sa prinzi "somon fumè"...
Culmea consolarii - Sa consolezi o salcie plingatoare...
Culmea timiditatii - Sa dai inapoi in fata unui ceas care o ia inainte...
Culmea canibalismului - Sa maninci un om invizibil...
Culmea chiuretajului - Sa intrerupi o sarcina de partid...
Culmea yoga - Sa-ti tragi un cap in gura...
Culmea dormitului - Sa adormi cu capul pe butucul calaului aflat in exercitiul functiunii...
Culmea ambitiei - Sa te barbieresti cu lama buldozerului...
Culmea masturbarii - Torni putin "CILIT" si nu trebuie sa mai freci deloc...
Culmea croitului - Sa croiesti o pereche de chiloti pentru fundul màrii...
Culmea horticultorilor - Sa faca sa infloreasca un boboc de rata...
Culmea curelor de slabire - Sa slabeasca un ardei gras...
Culmea protestelor (ca e...sezon) - sa protestezi impotriva unei ploi cu bani...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

www.gandul.info/stiri/15-000-de-oameni-au-protestat-in-bucuresti...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

www.pressalert.ro/2013/09/protestatarii-pentru-rosia-montana-au-...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

piatza.net/guvernele-urasc-cash-ul-pentru-ca-nu-pot-sa-controlez...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

Doruletz

Buna de dimi!

Doruletz

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:01:16Buna de dimi!

Bun serviciul ala, s-a justificat investitia Sa ai o zi frumoasa, Doruletzule!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

pentru serviciu de bunã calitate.

Bunã tuturor! O sãptãmânã de dragoste, 'succesuri' ºi voie bunã!
Întind ºi eu stacana, poate fi ºi din porþia sirenelorºi lebedelor cã imi place dulcele ºi compania.

Omul fericit este acela care stãpâneºte ºi munca, ºi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îþi micºoreazã ambiþia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevãrat mari te fac sã te simþi cã ºi tu poþi deveni mare.-Mark Twain

De la: mili, la data 2013-09-16 07:18:36
pentru serviciu de bunã calitate.

Bunã tuturor! O sãptãmânã de dragoste, 'succesuri' ºi voie bunã!
Întind ºi eu stacana, poate fi ºi din porþia sirenelorºi lebedelor cã imi place dulcele ºi compania.

Doruletz

De la: mili, la data 2013-09-16 07:18:36

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

pentru serviciu de bunã calitate.

Bunã tuturor! O sãptãmânã de dragoste, 'succesuri' ºi voie bunã!
Întind ºi eu stacana, poate fi ºi din porþia sirenelorºi lebedelor cã imi place dulcele ºi compania.

Stacana plina, sirena prezenta, sa ai o zi frumoasa ca apare si lebaduta

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

buna dimineata, e tocmai luni si-ncepe si scoala.... adica, bucurie mare pe elevi, parinti, bunici , basca profesori !
hai sa fie cu noroc ptr. toata lumea !

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11

De la: gabigabi2, la data 2013-09-15 16:16:06

De la: nastasemihail, la data 2013-09-15 15:13:53Maninc in citeva minute.
Nu am timp nici sa realizez ce maninc.

daca n-as sti ca te enerveaza, ti-as pune ca e o mare greseala acest mincat repede si neatent ....momentul masei este foarte important si participarea constienta a celui care maninca face ca alimentele sa-si dea intregul potential, beneficiarului .... dar, iaca nu-ti spun nimicuta si nu te m-ai enervezi , bine ?

m-ai???

m-ai gresesc si eu, chiar daca sunt perfecta !

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:30:27 nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

M-ai facut sa rad de luni dimineata... inseamna ca asa o tin toata saptamana?

Doruletz

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 07:13:56

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:01:16Buna de dimi!

Bun serviciul ala, s-a justificat investitia Sa ai o zi frumoasa, Doruletzule!

Si tu sa ai o zi minunata!

Doruletz

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:33:17

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:30:27 nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

M-ai facut sa rad de luni dimineata... inseamna ca asa o tin toata saptamana?

sa dea Dumnezeu sa-ti fie bine si cu spor !
p'aici, pe la Bucu, a rasarit soarele o splendoare si se anunta a fi frumos si un pic racoros !


o saptamina buna, tutulora !

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:32:11

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11

De la: gabigabi2, la data 2013-09-15 16:16:06

De la: nastasemihail, la data 2013-09-15 15:13:53Maninc in citeva minute.
Nu am timp nici sa realizez ce maninc.

daca n-as sti ca te enerveaza, ti-as pune ca e o mare greseala acest mincat repede si neatent ....momentul masei este foarte important si participarea constienta a celui care maninca face ca alimentele sa-si dea intregul potential, beneficiarului .... dar, iaca nu-ti spun nimicuta si nu te m-ai enervezi , bine ?

m-ai???

m-ai gresesc si eu, chiar daca sunt perfecta !

Toti mai gresim... in viteza cu care ne grabim sa ne asternem gandurile, ne mai aluneca destele aiurea... acum, noi suntem o mana de oameni/oame, ne cunoastem destul de bine si stim ca la nivelul nostru de instruire, greselile astea se fac involuntar...
Asta nu inseamna ca nu suntem mai mult decat perfecti!!!

Doruletz