Cafenea cu aroma virtuala

De la: giovausaro, la data 2013-09-15 21:58:16

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 19:47:11

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 19:33:49

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11
m-ai???

cine ....io....??? nu-mi amintesc.... cand s-antamplat....???

Of, of, of..nici unul nu-i prea sigur, ce s-a baut in seara aia?

Un prieten roman o facut tzuica de piersici...ce parfummm,ce deliciu....

Sper ca l-ai dijmuit sa degustam si noi

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

youtu.be/UpV8Hp9BzNA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 22:02:32

De la: giovausaro, la data 2013-09-15 21:58:16

De la: _Ingrid, la data 2013-09-15 19:47:11

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 19:33:49

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11
m-ai???

cine ....io....??? nu-mi amintesc.... cand s-antamplat....???

Of, of, of..nici unul nu-i prea sigur, ce s-a baut in seara aia?

Un prieten roman o facut tzuica de piersici...ce parfummm,ce deliciu....

Sper ca l-ai dijmuit sa degustam si noi

N-a fost nevoie,mi-a dat la pachet....Are nevoie de mine ca de aer.cand porneste aerul conditionat ii sare siguranta.Culmea ,are 18 sigurante,dar cand porneste magaoaia,90% din casa e pe intuneric

Prepararea rachiului de cas�.


Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscut� de circa 7-800 de ani. Prima atestare documentar� pe teritoriul Rom�niei este din anul 1570 privitor la fabricarea de �uic� �n localitatea Tur� (SM).
�n cele ce urmeaz� vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea �uicii sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arab� - Al-imbiq - adic� distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau �uic�.
Trebuie s� precizez c� denumirea de �uic� se d� numai distilatului din prune sau corcodu�e (zarz�re). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, cire�e, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct �n parte caz �n care se p�streaza aroma fructului respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului �n cantitate mai mare.

Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos s� produc� singuri, acas�, cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos �i nu �n ultimul r�nd cu mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se g�sesc de v�nzare la �iganii me�te�ugari la pre�uri cuprinse �ntre 800 �i 1.500 lei.

Rachiu se mai poate face din tescovin�, respectiv din r�m�itele de la tescuirea strugurilor sau din drojdia r�mas� dup� tragerea vinului.

Pentru preg�tirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem manevra u�or. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.

Fructele trebuie s� fie c�t mai coapte. �nainte de orice, fructele (prune, corcodu�e, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spal� bine, cu ap� rece, deoarece pot con�ine substan�e otr�vitoare r�mase �n urma stropirii pomilor. Nu se spal� fructe ca: cire�e, vi�ine, cap�uni, smeur� etc.) prin sp�lare scade con�inutul de suc pe care-l con�in. Cire�ele, vi�inele se pot totu�i sp�la dar numai la jet rapid de ap�.

�nainte de a le pune �n butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin ma�ina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dac� se las� cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomand� scoaterea s�mburilor de la fructele s�mburoase mici: prune, corcodu�e, cire�e, . (Eu le pun cu s�mburi).
Dup� fermentare s�mburii se las� �n partea de jos a butoiului, astfel c� se pot �ndep�rta cu u�urin��, �nainte de introducerea �n cazanul distilare.
S�mburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
To�i s�mburii de fructe con�in diferite cantit��i de amygdalin (cianur�), care d� un gust am�rui (gust de migdale). �n cantitate mic� nu sunt d�unatori, dar �n cantitate mare pot provoca efecte nepl�cute! Un miez de s�mbure de cais� sau piersic� con�ine 0,5 mg de cianuri. (*Vezi �i Nota).

Dac� nu putem zdrobi fructele, atunci le t�iem buc��i �i le op�rim, apoi le punem �n butoi, inclusiv apa �n care le-am op�rit. (Op�rirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se a�eaz� �n butoi l�s�nd gol 15-20% sub gur�. Prepar�m un sirop dintr-un kilogram de zah�r topit �n 3-4 litri de ap� fiart�, pe care �l turn�m peste fructe. Ad�ugarea de zah�r �n cantitate mic� ajut� la pornirea fermenta�iei �i nu d�uneaz� gustului sau calit��ii distilatului. Dac� fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil �n cazul unor soiuri de mere sau pere) putem ad�uga �nca 5-6 litri de ap� (sau c�t este necesar), fiart� �n prealabil. �nchidem butoiul cu capacul �i �l punem la fermentat. Dac� este cald fermenta�ia dureaz� �ntre 15 �i 21 de zile.
Dac� butoiul este �nchis ermetic dup� fermentare, se poate distila oric�nd, f�r� s� se piard� din alcool.

Dup� dorin��, sparge�i o m�n� (8-12) de s�mburi de caise, piersici sau prune �i f�r� coji le pune�i �n butoi o dat� cu fructele. Dup� distilare ve�i ob�ine un gust deosebit, u�or am�rui.

Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxim� de 50 litri. Este mai u�or de manevrat. �nainte de folosire se spal� bine cazanul �i serpentina.
Pune�i �n cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dac� utiliza�i pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. �nchide�i cu capacul, monta�i serpentina �i umple�i r�citorul cu ap� rece.
Prepara�i din f�in� �i ap� o past� fluid� cu care ve�i izola complect spa�iul din jurul capacului �i al serpentinei, pentru a nu permite aburului s� ias� pe acolo, pierz�nd astfel din cantitatea de rachiu.

Dac� r�citorul nu este cu ap� circulant�, c�nd vede�i c� �ncepe s� ias� abur din r�citor, scoate�i din apa cald� �i �nlocui�i cu ap� rece.

Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se mic�oreaz� flac�ra, astfel ca decoctul s� fiarb� �ncet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul �i a nu gr�bi fierberea, care va duce la pierderi de gust �i arom�. Pe �eava r�citorului trebuie s� curg� un firicel de maxim 3mm diametru.

Distilatul con�ine 3 p�r�i: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" �i "coada" sau "otca". Coada mai este cunoscut� �i sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezint� 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otr�vitoare av�nd o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil �i aldehide. Coada, numit� �i otc� este slab� cu o concentra�ie alcoolic� foarte mic�, �i cu gust acru. Mijlocul reprezint� 30-40% din distilat, �i este partea bun�.
C�nd �ncepe s� curg� mijlocul, a�ez�m la ie�irea serpentinei din r�citor un filtru format din dou� buc��i h�rtie de filtru pentru cafea, �ntr-o p�lnie, astfel ca distilatul s� ias� c�t mai curat.
Distilarea se opre�te �n momentul �n care coada are o t�rie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada se colecteaz� separat �i se adaug� la urmatoarea tran�� de decoct pentru distilare.

Colectarea frun�ii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colecteaz� cca 300 ml, apoi separat c�te 100 ml �n 2-3 tran�e. Fruntea are un miros �n�ep�tor �i un gust iute. Degustarea frun�ii se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 p�r�i ap� c�lu��. Se gust� fiecare tran��, c�nd nu mai are miros �i gust �n�ep�tor, atunci a ap�rut mijlocul. Fruntea reprezint� 1-2% din distilat.
(*) Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frec�ii �i tratarea r�nilor (Ex. rachiul de arnic�).

Mijlocul: reprezint� cca 30-35% �n cazuri mai rare 40% din cazan.

Coada: la un decoct bun, apare c�nd are 4-5% vol/alcool. Dac� este mai prost, atunci apare la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros �i gust acru, nepl�cut.

Astfel am ob�inut o b�utur� nu prea tare (30-35% vol/alcool) �i cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea t�riei alcoolice �i stabilizarea gustului, ce am ob�inut la prima distilare, se pune din nou la distilat. �nainte de a �ncepe a doua distilare, sp�l�m cazanul �i serpentina.
La a doua distilare respect�m acelea�i indica�ii. Vom ob�ine un "mijloc" cu o t�rie de 45-55%, �n func�ie de momentul opririi distil�rii. Ultima coad� (otc�), o depozit�m �ntr-o damigean� �i o vom pune la distilat la urmatoarea tran��. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. Ultima "frunte" nu o arunc�m, ci o vom folosi pentru sp�lat diferite obiecte din sticl� sau por�elan sau ca unguent, vezi mai sus (*). �n nici-un caz nu se bea!

Maturarea: Rachiul ob�inut se pune la �nvechit, minim 6 luni. �n aceast� perioada se a�eaz� gustul de fructe �i t�ria alcoolic� se m�re�te. Sigur, c� se pot �nvechi p�n� la 5-6 ani sau chiar mai mult... dup� c�t� voin�� avem...
�nvechirea se face �n butoaie de stejar, dud, cire�, cu care ocazie �uica se �nchide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben �nchis dud �i cea mai frumoas� culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cire�;
Rachiul proasp�t are un gust aspru, u�or �n�ep�tor. Prin �nvechire rachiul cap�t� un gust pl�cut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
�nvechirea se poate face �i �n damigene din sticl�.


Borhotul rezultat se pune �ntr-o groap� �n gr�din� �i dup� putrezirea complect�, este un foarte bun �ngr��m�nt pentru legume, flori, pomi etc.

Con�inutul �n alcool dup� prima distilare:
Mere: 29,35 % vol/alcool Pere: 33,37 % vol/alcool
Piersici: 33,37 Prune: 35,16
Cire�e: 35,16 Caise: 48,22
Gutui: 36.96 Mure: 40,63
Vin: 35,16 Tescovin�: 33,37
Corcoduse: 34,5
Mere �i pere de var�: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0

Randamentul �n alcool (45*) la 100kg decoct:
Cire�e: 8-11 L
Mere: 4,5 - 5,5 L
Mere de var�: 4-4,5 L
Mure: 4-6 L
Struguri: 9-12 L
Mere p�dure�e: ~4,5 L
Pere p�dure�e: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L

Not�: Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv a�a zise "studii" de la chimi�ti de ocazie.
Sunt nevoit s� fac urm�toarea precizare:
�n materialul prezentat se arat� prepararea rachiurilor �n cas� adic� �n gospod�ria proprie, cu ajutorul unor instala�ii simple, la �ndem�na oric�rui gospodar.
Nu mi-am propus s� prezint distilarea �n regim industrial care se supune altor cerin�e.
Deoarece multe persoane au �ntrebat despre s�mburii din fructe fac urm�toarea precizare:
Fructele se pun la macerat �mpreun� cu s�mburii (prune, corcodu�e, cire�e, vi�ine) deoarece �n gospod�rie nu avem acces la o ma�in� de desf�cut pulpa de pe s�mburi. Se scot doar s�mburii de la piersici �i caise, care fiind mari, sunt u�or de desf�cut.
Exist� totu�i unele soiuri de piersici la care pulpa este aderent� la s�mbure. �n acest caz, este bine s� fierbem u�or piersicile, dup� care se vor desface mai u�or de pe s�mburi, cu mai pu�ine pierderi. Apa �n care au fiert, se adaug� �n butoi.
S�mburii �n cantitate mare doar dac� sunt spar�i au efecte negative asupra distilatului si implicit s�n�t��ii.
�n cantitate mic�, 10-12 s�mburi spar�i se pot ad�uga la fiecare butoi, ob�in�nd o b�utur� cu un u�or gust de migdale.
S�mburii se �ndep�rteaz� �nainte de distilare (ace�tia se las� singuri la fundul butoiului, dup� macerare).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/MUKuySbrAyg

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-15 22:18:23 Prepararea rachiului de cas�.


Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscut� de circa 7-800 de ani. Prima atestare documentar� pe teritoriul Rom�niei este din anul 1570 privitor la fabricarea de �uic� �n localitatea Tur� (SM).
�n cele ce urmeaz� vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea �uicii sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arab� - Al-imbiq - adic� distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau �uic�.
Trebuie s� precizez c� denumirea de �uic� se d� numai distilatului din prune sau corcodu�e (zarz�re). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, cire�e, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct �n parte caz �n care se p�streaza aroma fructului respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului �n cantitate mai mare.

Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos s� produc� singuri, acas�, cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos �i nu �n ultimul r�nd cu mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se g�sesc de v�nzare la �iganii me�te�ugari la pre�uri cuprinse �ntre 800 �i 1.500 lei.

Rachiu se mai poate face din tescovin�, respectiv din r�m�itele de la tescuirea strugurilor sau din drojdia r�mas� dup� tragerea vinului.

Pentru preg�tirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem manevra u�or. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.

Fructele trebuie s� fie c�t mai coapte. �nainte de orice, fructele (prune, corcodu�e, mere, pere, caise, piersici, struguri) se spal� bine, cu ap� rece, deoarece pot con�ine substan�e otr�vitoare r�mase �n urma stropirii pomilor. Nu se spal� fructe ca: cire�e, vi�ine, cap�uni, smeur� etc.) prin sp�lare scade con�inutul de suc pe care-l con�in. Cire�ele, vi�inele se pot totu�i sp�la dar numai la jet rapid de ap�.

�nainte de a le pune �n butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin ma�ina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dac� se las� cu ciorchine cu tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomand� scoaterea s�mburilor de la fructele s�mburoase mici: prune, corcodu�e, cire�e, . (Eu le pun cu s�mburi).
Dup� fermentare s�mburii se las� �n partea de jos a butoiului, astfel c� se pot �ndep�rta cu u�urin��, �nainte de introducerea �n cazanul distilare.
S�mburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
To�i s�mburii de fructe con�in diferite cantit��i de amygdalin (cianur�), care d� un gust am�rui (gust de migdale). �n cantitate mic� nu sunt d�unatori, dar �n cantitate mare pot provoca efecte nepl�cute! Un miez de s�mbure de cais� sau piersic� con�ine 0,5 mg de cianuri. (*Vezi �i Nota).

Dac� nu putem zdrobi fructele, atunci le t�iem buc��i �i le op�rim, apoi le punem �n butoi, inclusiv apa �n care le-am op�rit. (Op�rirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se a�eaz� �n butoi l�s�nd gol 15-20% sub gur�. Prepar�m un sirop dintr-un kilogram de zah�r topit �n 3-4 litri de ap� fiart�, pe care �l turn�m peste fructe. Ad�ugarea de zah�r �n cantitate mic� ajut� la pornirea fermenta�iei �i nu d�uneaz� gustului sau calit��ii distilatului. Dac� fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil �n cazul unor soiuri de mere sau pere) putem ad�uga �nca 5-6 litri de ap� (sau c�t este necesar), fiart� �n prealabil. �nchidem butoiul cu capacul �i �l punem la fermentat. Dac� este cald fermenta�ia dureaz� �ntre 15 �i 21 de zile.
Dac� butoiul este �nchis ermetic dup� fermentare, se poate distila oric�nd, f�r� s� se piard� din alcool.

Dup� dorin��, sparge�i o m�n� (8-12) de s�mburi de caise, piersici sau prune �i f�r� coji le pune�i �n butoi o dat� cu fructele. Dup� distilare ve�i ob�ine un gust deosebit, u�or am�rui.

Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxim� de 50 litri. Este mai u�or de manevrat. �nainte de folosire se spal� bine cazanul �i serpentina.
Pune�i �n cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dac� utiliza�i pentru fermentare butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. �nchide�i cu capacul, monta�i serpentina �i umple�i r�citorul cu ap� rece.
Prepara�i din f�in� �i ap� o past� fluid� cu care ve�i izola complect spa�iul din jurul capacului �i al serpentinei, pentru a nu permite aburului s� ias� pe acolo, pierz�nd astfel din cantitatea de rachiu.

Dac� r�citorul nu este cu ap� circulant�, c�nd vede�i c� �ncepe s� ias� abur din r�citor, scoate�i din apa cald� �i �nlocui�i cu ap� rece.

Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se mic�oreaz� flac�ra, astfel ca decoctul s� fiarb� �ncet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul �i a nu gr�bi fierberea, care va duce la pierderi de gust �i arom�. Pe �eava r�citorului trebuie s� curg� un firicel de maxim 3mm diametru.

Distilatul con�ine 3 p�r�i: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" �i "coada" sau "otca". Coada mai este cunoscut� �i sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul. Fruntea care reprezint� 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otr�vitoare av�nd o cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil �i aldehide. Coada, numit� �i otc� este slab� cu o concentra�ie alcoolic� foarte mic�, �i cu gust acru. Mijlocul reprezint� 30-40% din distilat, �i este partea bun�.
C�nd �ncepe s� curg� mijlocul, a�ez�m la ie�irea serpentinei din r�citor un filtru format din dou� buc��i h�rtie de filtru pentru cafea, �ntr-o p�lnie, astfel ca distilatul s� ias� c�t mai curat.
Distilarea se opre�te �n momentul �n care coada are o t�rie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada se colecteaz� separat �i se adaug� la urmatoarea tran�� de decoct pentru distilare.

Colectarea frun�ii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colecteaz� cca 300 ml, apoi separat c�te 100 ml �n 2-3 tran�e. Fruntea are un miros �n�ep�tor �i un gust iute. Degustarea frun�ii se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 p�r�i ap� c�lu��. Se gust� fiecare tran��, c�nd nu mai are miros �i gust �n�ep�tor, atunci a ap�rut mijlocul. Fruntea reprezint� 1-2% din distilat.
(*) Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frec�ii �i tratarea r�nilor (Ex. rachiul de arnic�).

Mijlocul: reprezint� cca 30-35% �n cazuri mai rare 40% din cazan.

Coada: la un decoct bun, apare c�nd are 4-5% vol/alcool. Dac� este mai prost, atunci apare la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros �i gust acru, nepl�cut.

Astfel am ob�inut o b�utur� nu prea tare (30-35% vol/alcool) �i cu un gust ambiguu. Pentru ridicarea t�riei alcoolice �i stabilizarea gustului, ce am ob�inut la prima distilare, se pune din nou la distilat. �nainte de a �ncepe a doua distilare, sp�l�m cazanul �i serpentina.
La a doua distilare respect�m acelea�i indica�ii. Vom ob�ine un "mijloc" cu o t�rie de 45-55%, �n func�ie de momentul opririi distil�rii. Ultima coad� (otc�), o depozit�m �ntr-o damigean� �i o vom pune la distilat la urmatoarea tran��. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. Ultima "frunte" nu o arunc�m, ci o vom folosi pentru sp�lat diferite obiecte din sticl� sau por�elan sau ca unguent, vezi mai sus (*). �n nici-un caz nu se bea!

Maturarea: Rachiul ob�inut se pune la �nvechit, minim 6 luni. �n aceast� perioada se a�eaz� gustul de fructe �i t�ria alcoolic� se m�re�te. Sigur, c� se pot �nvechi p�n� la 5-6 ani sau chiar mai mult... dup� c�t� voin�� avem...
�nvechirea se face �n butoaie de stejar, dud, cire�, cu care ocazie �uica se �nchide la culoare, galben-maroniu pentru stejar, galben �nchis dud �i cea mai frumoas� culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cire�;
Rachiul proasp�t are un gust aspru, u�or �n�ep�tor. Prin �nvechire rachiul cap�t� un gust pl�cut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
�nvechirea se poate face �i �n damigene din sticl�.


Borhotul rezultat se pune �ntr-o groap� �n gr�din� �i dup� putrezirea complect�, este un foarte bun �ngr��m�nt pentru legume, flori, pomi etc.

Con�inutul �n alcool dup� prima distilare:
Mere: 29,35 % vol/alcool Pere: 33,37 % vol/alcool
Piersici: 33,37 Prune: 35,16
Cire�e: 35,16 Caise: 48,22
Gutui: 36.96 Mure: 40,63
Vin: 35,16 Tescovin�: 33,37
Corcoduse: 34,5
Mere �i pere de var�: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0

Randamentul �n alcool (45*) la 100kg decoct:
Cire�e: 8-11 L
Mere: 4,5 - 5,5 L
Mere de var�: 4-4,5 L
Mure: 4-6 L
Struguri: 9-12 L
Mere p�dure�e: ~4,5 L
Pere p�dure�e: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L

Not�: Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv a�a zise "studii" de la chimi�ti de ocazie.
Sunt nevoit s� fac urm�toarea precizare:
�n materialul prezentat se arat� prepararea rachiurilor �n cas� adic� �n gospod�ria proprie, cu ajutorul unor instala�ii simple, la �ndem�na oric�rui gospodar.
Nu mi-am propus s� prezint distilarea �n regim industrial care se supune altor cerin�e.
Deoarece multe persoane au �ntrebat despre s�mburii din fructe fac urm�toarea precizare:
Fructele se pun la macerat �mpreun� cu s�mburii (prune, corcodu�e, cire�e, vi�ine) deoarece �n gospod�rie nu avem acces la o ma�in� de desf�cut pulpa de pe s�mburi. Se scot doar s�mburii de la piersici �i caise, care fiind mari, sunt u�or de desf�cut.
Exist� totu�i unele soiuri de piersici la care pulpa este aderent� la s�mbure. �n acest caz, este bine s� fierbem u�or piersicile, dup� care se vor desface mai u�or de pe s�mburi, cu mai pu�ine pierderi. Apa �n care au fiert, se adaug� �n butoi.
S�mburii �n cantitate mare doar dac� sunt spar�i au efecte negative asupra distilatului si implicit s�n�t��ii.
�n cantitate mic�, 10-12 s�mburi spar�i se pot ad�uga la fiecare butoi, ob�in�nd o b�utur� cu un u�or gust de migdale.
S�mburii se �ndep�rteaz� �nainte de distilare (ace�tia se las� singuri la fundul butoiului, dup� macerare).

Bai ,nepretuitule,m-ai scos din impas.Ce info buneeee multzam

Coniac de cas�

Coniacul (cognac) este un distilat din vin produs din struguri soiul Ugui blanc numai �n regiunea Cognac - Fran�a, dup� o tehnologie special�. Coniacul adev�rat se ob�ine dup� o �nvechire de minim 5 ani.
V.S.O.P. �nvechire de peste 30 ani.
V.S.O. - p�n� la 25 ani.
V.O - p�n� la 15 ani.
Trei stele (***) vechime �ntre 10 �i 15 ani.
Doua stele (**) vechime p�n� la 10 ani;
O stea (*) vechime p�n� la 5 ani.
Un alt produs identic cu congnac-ul, dar f�cut �n alt� regiune este Armagnac-ul.
La noi �n �ar� se produce (sau se producea) p�n� pe la sf�r�itul anilor '80 sub denumirea de coniac, apoi sub denumirea de vinars. Un coniac de calitate se produce la podgoria Apold-Sibiu (fostul IAS Apold).
Pentru producerea coniacului adev�rat, sunt necesari struguri cu aciditate ridicat� �i o lung� perioad� de �nvechire.

In continuare v� prezint o re�et� personal� (FLORCONIAC), care este de fapt un pseudo-coniac �i se poate savura dup� minim 6 luni de �nvechire. Gustul este asem�n�tor celui original, dar cu grij� �i experien�� se poate ajunge chiar foarte apropiat de un coniac cu vechime de 5-10 ani.
Putem alege dou� variante de producere a distilatului:
1 - dac� dispunem de struguri cu aciditate ridicat�, facem un vin obi�nuit, sec, cu gust acri�or, pe care apoi �l distil�m.
2 - dac� avem struguri de alt� calitate atunci facem un distilat direct din struguri.

3 - Se poate face �i din tescovin�, dar gustul va fi mai aspru.
Coniacul �l vom produce din distilatul crud, cu o t�rie alcoolic� de 45-55% vol/alc. deoarece pe parcursul �nvechirii mai pierde din alcool.

Ingrediente: (cantitate pentru 1 L):
stafide: 6 gr/L
ro�cove t�iate m�runt: 7,5 gr/L
coaj� de stejar matur, m�cinat� nu prea m�runt: 1 gr/L
zah�r vanilat caramelizat: 10 gr/L
sau:
zah�r caramelizat - 10 gr/L la care se adaug� 1/10 baton vanilie/L.

Exemplificare: m�sur�m cantitatea de distilat.
S� presupunem c� avem 10 litri. �nmul�im cu 10 cantitatea de ingrediente �i punem la macerat �ntr-un litru de distilat.

Introducem toate ingredientele �n 1-3 L distilat, �n func�ie de cantitatea ob�inut�, pe care apoi le punem la macerat la temperatura camerei timp de 21 zile.
Filtr�m bine maceratul, pe care �l ad�ug�m la toat� cantitatea de distilat. Este bine s� gust�m din c�nd �n c�nd, pentru stabilirea aromei dorite.
Filtrul este f�cut din mai multe straturi de p�nz� rar� (tifon).
Dac� maceratul nu este foarte limpede, l�s�m s� se a�eze �i punem numai cantitatea de lichid clar.

Distilatul se pune la �nvechit pentru minim 6 luni, �n damigene din sticl�, (c�nd nu avem acces la un butoia� din stejar...).
Dac� consider�m c� coniacul rezultat este prea tare, acesta se poate cupaja numai cu ap� distilat�, dar apoi mai trebuie �inut cam 2-3 luni, pentru asimilare complect�.

Not�: Deoarece Cognac este denumire de origine controlat� (DOC) �i nu poate fi folosit ca atare pentru nici-un alt produs, am denumit produsul meu (chiar dac� este doar pentru consum propriu) cu numele de FLORCONIAC.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rachiul de tescovin�

Sub denumirea de tescovin� sunt cunoscute r�m�i�ele de la prelucrarea fructelor pentru obtinerea mustului, �n cazul nostru, de la struguri. Tescovina mai este cunoscut� �i sub numele de: pr�tin�, marc, pomace, dreve, trevere �i alte denumiri locale.
Tescovina con�ine �n mare parte p�r�ile solide ale strugurelui ca: pieli�e, s�mburi, resturi de pulp� �i ceva must. In anumite cazuri chiar �i partea lemnoas� a ciorchinelui. Cantitatea de tescovin� ob�inut� variaz� �n func�ie de soiul strugurilor �i sistemul de presare.
Tescovina trebuie pus� la fermentare imediat dup� ob�inerea ei. �n caz contrar alcoolul din tescovin� �ncepe s� se evapore �i apare fenomenul de otetire.

Sunt cunoscute dou� sisteme de prelucrare: prin fermentare direct� sau prin extragerea sucului �i fermentarea acestuia. Ambele fiind laborioase, se folosesc �n sistemul industrial.

Pentru produc�torul casnic, se prefer� fermentarea tescovinei �n adaos cu ap� cald� �i 1kg de zah�r/butoi.
Se amestec� bine con�inutul �i se pune la fermentat ca la orice rachiu.

Tescovina rezultat� �n urma pres�rii ciorchinilor cu partea lemnoas� cu tot, va avea un gust ierbos, �n�ep�tor, astringent, care chiar prin �nvechire nu va dispare complet.
Din acest motiv este de preferat ca strugurii pentru vin, s� fie trecu�i la presare, numai dup� desciorchinare.
�n cazul strugurilor ro�ii sau negri este absolut obligatoriu, con�inutul de tanin fiind ridicat.

�nvechirea (maturarea) rachiului de tescovin� se face de obicei �n butoaie din stejar. �n lipsa acestora se pot folosi damigene din sticl�, �n care putem introduce c�te o crengu�� (14-15cm) de stejar, pentru culoare �i gust. Unii produc�tori fac adaosuri cu miere de albine, mai ales de tei. Timpul minim de maturare este de 6 luni.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rachiul de drojdie se produce din drojdia de vin ob�inut� prin sedimentarea drojdiilor formate la fermentarea mustului. Un rachiu superior este Spuma de drojdie care se ob�ine din drojdii de vin f�r� urme de must sau alte sedimente.
Drojdia trebuie pus� la fermentat imediat ce a fost separat� de vin, deoarece se descompune repede �i cap�t� un gust �i un miros nepl�cut care se transfer� �i distilatului.
Fermentarea drojdiei ca �i a tescovinei este anaerob�, deci se face �n butoaie �nchise. Se procedeaz� la fel ca la rachiul de tescovin�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cafeaua �i secretele ei

Cafeaua, b�utur� arhicunoscut�, este �ndr�git� de majoritatea dintre noi. Doar c� pu�ini �tiu s� o prepare corespunz�tor �i s� se bucure de aromele ei deosebite. Voi �ncerca s� v� dezv�lui c�teva secrete de p�strare �i preparare.

Cafeaua este originar� din sudul Abisiniei din regiunea Kaffa. De aici s-a r�sp�ndit �nt�i �n Arabia �i apoi �n toat� lumea. Europenii au v�zut prima dat� cafeaua, aceea l�sat� de turci dup� asediul Vienei la 1683. Prima cafenea a fost deschis� la Viena de polonezul Kolszicki �i se numea "La sticla albastr�".
Cafeaua se cultiv� �n aproape toate zonele calde ale lumii. Dar cafeaua de calitate �i cu o arom� deosebit� se cultiv� doar �n anumite zone. Cea mai aromat� cafea este din Columbia apoi urmeaz� Brazilia �i de abia dup� aceea din alte locuri. Fiecare sort de cafea �n func�ie de zona de provenien�� are o arom� �i o calitate distinct�.
.
Dac� cump�r�m cafea boabe verde putem s� o pr�jim noi, dupa cum urmeaz�: Boabele se pr�jesc �nt�i p�n� devin maro deschis, apoi pres�r�m peste boabe zah�r pudr� (cca 20 gr./Kg cafea). Se pune din nou la pr�jit p�n� zah�rul se tope�te �i acoper� �n totalitate boabele, ce trebuie s� devin� maro intens. Aten�ie s� nu se ard�. Pelicula de zah�r �mpiedic� pierderea aromei. Dac� nu avem o ustensil� special�, vom utiliza un vas sau o tav� de inox, iar boabele de cafea trebuiesc amestecate c�t mai des pe timpul procesului de pr�jire.

- Cafeaua boabe pr�jit�, �nainte de m�cinare este bine s� fie �nc�lzit� u�or, pentru intensificarea aromei.
- Cafeaua m�cinat� cu o r�ni�� manual� este mai aromat�, deoarece este r�nit� mai �ncet. R�ni�ele electrice datorit� vitezei ridicate de m�cinare, �nc�lzesc cafeaua, produc�nd o pierdere par�ial� a aromei.

- Cafeaua neagr� prime�te un gust deosebit dac� �n timpul prepar�rii se adaug� c�teva cristale de sare (f�r� iod!).
- Dac� folosim ap� din re�ea care are clor, atunci este bine sa o �inem c�teva ore �ntr-un vas descoperit pentru a se elimina clorul.

- Depunerea za�ului de cafea poate fi gr�bit�, dac� dup� preparare se adaug� c�teva pic�turi de ap� rece.
- Dac� avem dubii �n privin�a calit��ii cafelei m�cinate din comer� putem face urm�toarea opera�iune: Punem un v�rf de cu�it de cafea �ntr-un pahar cu ap�. Dac� cafeaua se las� la fundul paharului foarte �ncet, atunci este veritabil�; dac� se las� repede la fund atunci are diverse adaosuri: cicoare, naut etc.
- Cafeaua boabe sau m�cinat� se p�streaz� �n recipient netransparent �i bine �nchis.
- Cafeaua preparat� se p�streaz� un timp mai �ndelungat dac� �n termos vom turna prima dat� ap� fierbinte pentru pre-�nc�lzire, �i apoi cafeaua fierbinte. Durata de p�strare fierbinte se m�re�te cu 50%.



- Cafea turceasc�:
se prepar� �n ibrice din cupru sau alam� cu fundul plat �i gura mai �ngust� (se g�sesc de cump�rat la �iganii me�te�ugari). Cantit��i: 100 ml. ap�, 10 gr. cafea, 8 gr. zah�r sau o pastil� de �ndulcitor sucrazit. Preparare: Apa rece �mpreun� cu zah�rul, corespunzator num�rului de por�ii, se pune �n ibric la foc. C�nd apa ajunge la fierbere se pune cafeaua, se amestec� repede �i se �ine pe foc p�n� c�nd se ridic� caimacul. Se pot face c�teva mi�c�ri de ridicare �i a�ezare a ibricului pe foc pentru formarea unui caimac gros �i persistent (nu mai mult de 3 clocote). Se pune cu linguri�a caimac �n toate ce�tile, se pun c�teva pic�turi de ap� rece �n cafea pentru limpezire, apoi se toarn� cafeaua. Cea�ca nu se umple complet, doar cca. patru cincimi. Ce�tile se pun pe farfurioare, se las� c�teva minute pentru sedimentarea za�ului �i apoi se servesc de obicei al�turi de un pahar cu ap� (mineral�) rece. Contrastul dintre cafeaua fierbinte �i apa rece, pune �n valoare gustul aromat al cafelei.
Not�: Este bine s� utiliz�m un ibric potrivit pentru por�iile necesare. Nu este indicat s� folosim un ibric de 4 por�ii doar pentru dou�.

- Cafea turceasc� la nisip:
este necesar� o tav� de metal, dimensiuni aproximative lung. 30cm, lat. 20cm, �nal�. 15 cm. Procur�m o cantitate de nisip fin, �l cernem printr-o sit� rar�, apoi �l sp�l�m bine la jet de ap� �i �l punem �n tav� p�n� la �n�l�imea de 10 cm. �nainte de utilizare nisipul �l punem la cuptor pentru o uscare total�.
�n rest prepararea cafelei la nisip este identic� cu cea de mai sus. Avantajul prepar�rii la nisip �l constituie �ncalzirea apei din toate par�ile, �mpiedic�nd de-oxigenarea rapid� a apei, precum �i formarea unui caimac mai gros. �n prezent la noi �n �ar� exista pu�ine locuri unde mai putem bea o cafea la nisip.

- Cafea Marghiloman:
Se spune c� autorul prepar�rii acestei cafele a fost un boier pe nume Marghiloman , tr�itor �n Rom�nia prin secolul 19. Fiind el odat�, plecat la drum, la un popas a cerut servitorului s�-i fac� o cafea. Dar cum apa se terminase, acesta a f�cut-o cu rom. At�t de mult i-a pl�cut boierului, c� s-a l�udat la toata lumea �i a�a a ajuns re�eta �i la noi. Pot s� afirm doar, c� atunci c�nd prepar aceast� cafea, la mine este mare aglomera�ie pe metrul patrat...
Cantita�i: 10 gr. cafea, 8 gr. zah�r, 70 ml ap�, 30 ml. rom Jamaica. Se pune �n ibric mai �nt�i apa cu zah�rul, c�nd d� �n clocot se adaug� romul �i cafeaua. Mai departe se respect� indica�iile pentru cafeaua turceasc�
.
- Mazagran:
Se prepar� o cafea la ibric, dar care se fierbe mai mult. Se strecoar� de za� �i se las� la r�cit. Se serve�te rece de la frigider sau cu buc��ele de ghea��. In vechime era servit� �n pahare �nalte cu picior, fabricate special.

.
- Cafea vienez� - Kapuziner:
Se prepar� o cafea turceasc� �i dup� ce se pune �n ce�ti se adaug� fri�c� b�tut� �i se orneaz� cu ciocolat� (am�ruie) mocca ras� sau un praf de cacao.

- Cafea Parizian�:
Compozi�ie: 8 gr. cafea, 8 gr. zah�r, 75 ml. ap�, 1 linguri�� cu lichior de cacao, fri�c�. Se prepar� o cafea neagr� (sau filtru) la care se adaug� o linguri�� de lichior de cacao �i se orneaz� cu fri�c�
.
- Cafea Mokka:
Compozi�ie: 300 ml. cafea fierbinte, 1 g�lbenu� de ou crud, 50 gr. zah�r. Se bate g�lbenu�ul de ou cu zah�rul p�n� la omogenizare, apoi se pune pe un foc mic �i f�r� a �nceta baterea se toarn� �ncet cafeaua fierbine. Dupa ce apare caimacul, se toarn� in ce�ti.

Alte metode de preparare sunt cu ajutorul filtrelor sau a expresso-urilor, dar nu intru �n am�nunte �ntrucat aparatele �n cauz� au instruc�iuni de utilizare.
O singur� precizare, la prepararea cafelei cu aparatul expresso cu �nc�lzire pe plit� sau aragaz, umple�i recipientul pentru cafea p�n� sus, doar dac� vre�i s� prepara�i o cafea �n care s� "stea linguri�a �n picioare"...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

marghilomana�, cafeaua cu rom sau coniac


Cu o istorie de sute de ani �n spate, cafeaua este una dintre cele mai r�sp�ndite licori aromate, pe care o sorb cu nesa� at�t boga�ii, c�t �i oamenii de r�nd de peste tot din lume. Se prepar� �n nenum�rate feluri, cu lapte, cu fri�c� sau cu rom. Fiecare �ar� are specialitatea ei de cafea, Rom�nia m�ndrindu-se cu renumita �marghiloman�, care a intrat �n vocabularul uzual dup� Primul R�zboi Mondial.

Se spune c� Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic, jurist, lider conservator �i unul dintre cei mai mari mo�ieri ai ��rii, era un mare b�utor de cafea. �ntr-o zi, c�nd se afla la v�n�toare, a cerut s� i se fac� una. Nefiind preg�tit cu toate cele trebuincioase unei cafele, valetul a improvizat, pun�nd, �n loc de ap�,rom. Astfel s-a n�scut �marghilomana�. Dup� Primul R�zboi Mondial, la Cap�a, rafina�ii aristocra�i cereau �un marghiloman�, �dou� marghilomanuri� sau �o marghiloman�. Tot �n acele vremuri, la Hanul lui Manuc, �n �Sala Domneasc�, unde aveau loc baluri mascate �i serate mondene, la care se serveau platouri cu pe�te sau cu felii de friptur� rece de mistre�, �nso�ite de vin alb sec �i vin negru, cafeaua Marghiloman era la mare cinste.

�Marghilomana� este, de fapt, o cafea turceasc�, fiart� cu rom sau coniac. Era servit� �n ce�ti foarte mici, f�r� toart�, cunoscute sub numele de �filigean�. Cafeaua se fierbea �n ibrice a�ezate pe nisip �nc�lzit cu c�rbuni. �n filigean�, boierul Marghiloman ad�uga un strop de rom Jamaica sau de coniac foarte fin. Ast�zi, exist� mai multe feluri de a prepara aceast� cafea, nelipsit din toate fiind romul sau coniacul. La foc mic, se pun la fiert �ntr-un ibric 100 ml de coniac �i dou� linguri�e de zah�r. C�nd amestecul d� �n clocot se adaug� �i trei linguri�e de cafea. Se trage ibricul, se acoper� �i, dup� circa 2-3 minute, c�nd cafeaua cade la fund, licoarea rezultat� se pune �ntr-o cea�c�. Un alt mod de preparare const� �ntr-o cea�c� cu ap�, care se pune la fiert, tot �n ibric, cu o linguri�� de zah�r. C�nd apa d� �n clocot, se adaug� romul �i cafeaua. Se serve�te fierbinte, cu un� trabuc.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

O femeie din Hawaii a fost obligat� de autorit��i s� �i schimbe numele, dup� ce acesta nu are loc �n acte. �n prezent, ea �ncearc� s� schimbe legea, declar�nd c� numele a apar�inut so�ului ei decedat. Astfel, Janice Keihanaikukauakahihuliheekahaunaele spune c� are aceast� problem� de 20 de ani.

Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/o-femeie-vaduva-cu-un-nume-lung-de-35-de-litere-obli...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/IXDVqgLT83A

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Culmea numaratului - Sa numeri pina la infinit. De doua ori...
Culmea piromaniei - Sa dai foc la furnici, noaptea. Cu lupa...
Culmea inotului - Sa inoti cu o mina si cu cealalta sa dai din picioare...
Culmea activitatii de body-guard - Sa aiba grija de ingerul lor pazitor...
Culmea tinerii de minte - Sa tii minte viitorul...
Culmea clipitului - Sa clipesti cu ochii deschisi...
Culmea labirintului - Sa intri intr-un labirint si labirintul sa se rataceasca...
Culmea credintei - Sa crezi ca vei invia dupa ce te sinucizi...
Culmea indeminarii gurmanzilor - Sa maninci supa cu betisoare chinezesti...
Culmea vestelor anti-glont - Un tricou cu poza lui Bruce Willis in..."Die Hard".
Culmea inteligentei si a intelepciunii:
- culmea inteligentei - sa crezi doar jumatate din ceea ce vezi si/sau auzi;
- culmea intelepciunii - sa stii care jumatate...
Culmea prostiei - O politista blonda din Caracal...
Culmea sovaielii - ..."Sa ezit, sa nu ezit..."
Culmea ciclismului - Dupa "Turul Frantei", dupa "Il giro" si "La vuelta" sa cistigi "Turul...pantalonilor".
Culmea sex-ului animalic - Sa pui o vaca sa stea capra...
Culmea auzului - Sa auzi cum crapa de ziua...
Culmea cruzimii si a criminalitatii - Sa-ti omori timpul...
Culmea pescuitului - Sa pui scrum de tigara in cirlig si sa prinzi "somon fumè"...
Culmea consolarii - Sa consolezi o salcie plingatoare...
Culmea timiditatii - Sa dai inapoi in fata unui ceas care o ia inainte...
Culmea canibalismului - Sa maninci un om invizibil...
Culmea chiuretajului - Sa intrerupi o sarcina de partid...
Culmea yoga - Sa-ti tragi un cap in gura...
Culmea dormitului - Sa adormi cu capul pe butucul calaului aflat in exercitiul functiunii...
Culmea ambitiei - Sa te barbieresti cu lama buldozerului...
Culmea masturbarii - Torni putin "CILIT" si nu trebuie sa mai freci deloc...
Culmea croitului - Sa croiesti o pereche de chiloti pentru fundul màrii...
Culmea horticultorilor - Sa faca sa infloreasca un boboc de rata...
Culmea curelor de slabire - Sa slabeasca un ardei gras...
Culmea protestelor (ca e...sezon) - sa protestezi impotriva unei ploi cu bani...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

www.gandul.info/stiri/15-000-de-oameni-au-protestat-in-bucuresti...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

www.pressalert.ro/2013/09/protestatarii-pentru-rosia-montana-au-...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

piatza.net/guvernele-urasc-cash-ul-pentru-ca-nu-pot-sa-controlez...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

Doruletz

Buna de dimi!

Doruletz

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:01:16Buna de dimi!

Bun serviciul ala, s-a justificat investitia Sa ai o zi frumoasa, Doruletzule!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

pentru serviciu de bun� calitate.

Bun� tuturor! O s�pt�m�n� de dragoste, 'succesuri' �i voie bun�!
�ntind �i eu stacana, poate fi �i din por�ia sirenelor�i lebedelor c� imi place dulcele �i compania.

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain

De la: mili, la data 2013-09-16 07:18:36
pentru serviciu de bun� calitate.

Bun� tuturor! O s�pt�m�n� de dragoste, 'succesuri' �i voie bun�!
�ntind �i eu stacana, poate fi �i din por�ia sirenelor�i lebedelor c� imi place dulcele �i compania.

Doruletz

De la: mili, la data 2013-09-16 07:18:36

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 06:56:54E luuuni!! Musai o cafea la radacina sa putem sa demaram noua saptamana, asa-i?

O canistra pentru Florin, ca el nu umbla cu masuri mici...done.

O galeata de turceasca pentru noi astialalti, care cu halba, care cu stacana, care de care mai delicati

...si serviciul cel fin, cu laptiera si frischiera pentru sirene si lebede care vin numai de dragul nostru, cafeaua fiind doar asa, de pretext

pentru serviciu de bun� calitate.

Bun� tuturor! O s�pt�m�n� de dragoste, 'succesuri' �i voie bun�!
�ntind �i eu stacana, poate fi �i din por�ia sirenelor�i lebedelor c� imi place dulcele �i compania.

Stacana plina, sirena prezenta, sa ai o zi frumoasa ca apare si lebaduta

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

buna dimineata, e tocmai luni si-ncepe si scoala.... adica, bucurie mare pe elevi, parinti, bunici , basca profesori !
hai sa fie cu noroc ptr. toata lumea !

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11

De la: gabigabi2, la data 2013-09-15 16:16:06

De la: nastasemihail, la data 2013-09-15 15:13:53Maninc in citeva minute.
Nu am timp nici sa realizez ce maninc.

daca n-as sti ca te enerveaza, ti-as pune ca e o mare greseala acest mincat repede si neatent ....momentul masei este foarte important si participarea constienta a celui care maninca face ca alimentele sa-si dea intregul potential, beneficiarului .... dar, iaca nu-ti spun nimicuta si nu te m-ai enervezi , bine ?

m-ai???

m-ai gresesc si eu, chiar daca sunt perfecta !

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:30:27 nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

M-ai facut sa rad de luni dimineata... inseamna ca asa o tin toata saptamana?

Doruletz

De la: _Ingrid, la data 2013-09-16 07:13:56

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:01:16Buna de dimi!

Bun serviciul ala, s-a justificat investitia Sa ai o zi frumoasa, Doruletzule!

Si tu sa ai o zi minunata!

Doruletz

De la: Doruleatza, la data 2013-09-16 07:33:17

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:30:27 nu-i lebaduta, e babuta si vine si ea cu stacana ei !

M-ai facut sa rad de luni dimineata... inseamna ca asa o tin toata saptamana?

sa dea Dumnezeu sa-ti fie bine si cu spor !
p'aici, pe la Bucu, a rasarit soarele o splendoare si se anunta a fi frumos si un pic racoros !


o saptamina buna, tutulora !

De la: gabigabi2, la data 2013-09-16 07:32:11

De la: daniela_, la data 2013-09-15 17:02:11

De la: gabigabi2, la data 2013-09-15 16:16:06

De la: nastasemihail, la data 2013-09-15 15:13:53Maninc in citeva minute.
Nu am timp nici sa realizez ce maninc.

daca n-as sti ca te enerveaza, ti-as pune ca e o mare greseala acest mincat repede si neatent ....momentul masei este foarte important si participarea constienta a celui care maninca face ca alimentele sa-si dea intregul potential, beneficiarului .... dar, iaca nu-ti spun nimicuta si nu te m-ai enervezi , bine ?

m-ai???

m-ai gresesc si eu, chiar daca sunt perfecta !

Toti mai gresim... in viteza cu care ne grabim sa ne asternem gandurile, ne mai aluneca destele aiurea... acum, noi suntem o mana de oameni/oame, ne cunoastem destul de bine si stim ca la nivelul nostru de instruire, greselile astea se fac involuntar...
Asta nu inseamna ca nu suntem mai mult decat perfecti!!!

Doruletz