Feriti-va de astfel de lucruri sau actiuni.

Piesele de zamac si de otel ptr instalatiile de apa.
Cele de zamac tin 2-5 ani se distrug. Dupa care in maxim 24 ore de la fisura se sectioneaza complet si aveti inundatie la 12 atmosfere presiunea apei.
Eu am avut noroc pina acum ca am fost acasa.
Nici nu stiu ce am in instalatie de zamac, ca seamana cu alama nichelata.
Asa ca atentie.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Alte exemple.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Blog / PERICOL PUBLIC ! Anun� de la un prieten / NETLOG
Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!

Secretele industriei c�rnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne r�m�n �n organism chiar �i zece ani, pentru c� tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri �n Rom�nia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce �nseamn� c�, �n fiecare zi, un rom�n m�n�nc� cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media ��rilor europene mergea c�tre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totu�i, diferen�a este dat� de calitatea semipreparatelor rom�ne�ti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta �i pentru c� rom�nii nu se arat� preocupa�i de ce pun �n farfurie.

Sl�nin� mult� �i injec�ii cu ap�

�n unit��ile de produc�ie mari �i �n abatoarele tehnologizate, sacrific�rile de animale sunt rare. Dup� tran�are, 80% din carne se folose�te pentru specialit��i, iar restul intr� �n produc�ia salamurilor, a c�rna�ilor, parizerului �i a crenvur�tilor.

Cantit��ile sunt ajustate cu mult� sl�nin� tare, dar �i cu soia sau alte gr�simi hidrogenate. Malaxarea se face �ntr-un recipient mare de metal, �n care se pun la tocat carnea, apoi sl�nina �i �oriciul. Din saci de rafie se adaug� f�ina de soia, �i, potrivit fiec�rui re�etar, se adaug� aditivi sintetici �i coloran�i. Omogenizarea se face �n c�teva minute, iar pasta prinde gust �i aspect de carne. Ambalarea se face �n membrane de plastic, care, uneori, ajung s� coste mai mult dec�t compozi�ia produsului.

De cealalt� parte, produsele �premium�, ca pastrama, mu�chiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur� �i fosfa�i, compu�ii care re�in cea mai mult� ap�.

Injectarea se face cu o ma�in� special� cu ac, iar vidarea mascheaz� c� produsul e umplut cu ap�. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial� �i diabetul.

E-urile sunt importate �i, �n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri ob�iunite prin deshidratare.

Departe de �m�ncatul s�n�tos�

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercet�ri Alimentare din Bucure�ti, spune c� absolut toate produsele din magazine, mai pu�in cele �eco�, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, �ns�, atrage aten�ia asupra intoxic�rii cu reclame: �Mezelurile �i s�n�tatea n-au nimic �n comun. Copiii n-ar trebui s� consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiv� pe segmentul celor mici�.

Chiar dac� au fost sili�i de legi s� treac� pe etichete toate componentele re�etei, produc�torii din Rom�nia se feresc s� dezv�luie cantit��ile adev�rate de carne dintr-un produs.

Dintr-o list� de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfa�i, nitri�i, nitra�i, arome sintetice �i coloran�i, mult� sare �i mult� ap�.

Medicii spun c� efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. �n schimb, pe timp �ndelungat, efectele sunt dezastruoase. �Rom�nii s-au obi�nuit s� cumpere ap� la la pre� de carne. �n ultima vreme, au ap�rut tot soiul de aditivi care n-au fost testa�i toxicologic, dar pe care produc�torii au �nceput s�-i foloseasc� intens. Dintre cei mai periculo�i sunt fosfa�ii, care, �n exces, �mpiedic� fixarea calciului �n oase. Imagina�i-v� ce �nseamn� asta pentru copii�, spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tran�at� merge pentru specialit��i, ca pastrama �i cotletul

Etichetele f�r� valoare

Specialistul �n s�n�tate alimentar� atrage aten�ia c� poten�iatorii de arom�, care se reg�sesc chiar �i �n specialit��ile mai scumpe din carne, provoac� un apetit ridicat �i dau de penden��: �Glutamatul monosodic d� un gust foarte bun. Stimuleaz� pofta �i te face s� m�n�nci �ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar m�nc�nd �i m�nc�nd, duce la obezitate�.

Din lista lung� de compu�i chimici alimentari, coloran�ii sunt bombe pentru organism. �Ro�ul carmin se extrage dintr-o insect�. �n procesul chimic de extrac�ie, se folose�te aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase �i riscul cel mai mare �l reprezint� Alzhaimerul�, explic� Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de �delicios� al mezelurilor este dat, �n mare parte, de f�ina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozi�ia unui parizer ieftin sau a unui salam.

�Soia �n stare pur�, nemodificat� genetic, a ajuns s� fie cel mai s�n�tos ingredient dintr-un salam. Amidonul, �n schimb, chiar n-are ce c�uta �ntr-un produs din carne. Pentru c� nu vor s� fie scrupulo�i, produc�torii promit s�-l treac� pe lista ingredientelor�, spune Mencinicopschi.

AMENIN��RI

Bolile care ne urm�resc

Fosfa�ii din mezeluri �mpiedic� fixarea calciului �n oase. Afecteaz� cre�terea copiilor, iar �n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz�. B�rba�ii vor sc�dea la b�tr�ne�e mai repede �n �n�l�ime �i, �n multe cazuri, vor fi obezi..

Semipreparatele mai con�in gume de omogenizare, care, pe l�ng� faptul c� re�in ap�, au rolul de a omogeniza.

�Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dec�t �n zece ani. Efectul imediat este apari�ia gastritelor �i a ulcerelor, dar �i a celei mai ur�te forme de cancer - cel colonorectal�, spune Mencinicopschi.

44% CARNE

C�rna�i Cabanos

Con�ine: carne de porc inferoar� - cu sl�nin� �i �orici - 44%, carne de vit� - 16%, fain� de soia - 40%. Se adaug� usturoi, condiment universal, coriandru �i agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poten�iator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac� apetit mare �i dependen��), zaharuri - dextroz�, lactoz�, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc gr�simile vegetale. Se ambaleaz� �n intestine sub�iri de oaie. Se las� la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zv�ntarea se face �ntr-o camer� frigorific�, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

C�rna�i de porc

Con�ine: carne de porc 60%, cu sl�nin� �i �orici, protein� vegetal� din soia nemodificat� genetic, ap� 20%, sare, condimente �i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu �i potasiu), antioxidan�i (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poten�iator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz�, dextroz�), colorant natural � carmin, conservan�i: nitrit de sodiu �i nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne cre�terea bacteriei ce cauzeaz� botulismul, m�re�te timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaz� culoarea ro�ie a c�rnurilor procesate �i d� o arom� specific�.

60% CARNE

Cotlet de porc

Con�ine: cotlet de porc, un strat de sl�nin� de 0,5�1 centimetri. Carnea, t�iat� �uvi�e, se injecteaz� cu saramur� 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o ma�in� special� cu ac.

Se pune apoi �ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper �i coriandru, unde se las� timp de mai multe ore. �n sos se mai adaug� antioxidan�i, poten�iatori de gust.

Se las� �ase zile la rece, apoi se afum� industrial.. 14 por�ii de mezeluri pe lun� cresc cu 78% riscul apari�iei unei forme de boal� pulmonar� obstructiv� cronic�, care este foarte grav�.

Afec�iunea reprezint� una dintre primele cinci cauze de deces �n Vest. Se manifest� prin sc�derea capacit��ii organismului de a men�ine o concentra�ie normal� de oxigen �n s�nge.

62% CARNE

Leb�rwurst

Con�ine: carnea capului de porc �n propor�ie de 62%, sl�nin� tare 7%, organe � inim�, rinichi, splin� 15%, ficat 16%. Se adaug� supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceap� fiart�, zah�r �i sare. �n malaxor se adaug� aditivii � colorantul alimentar � carmin, antioxidan�i, amidon de cartofi.

Compozi�ia se ambaleaz� �n membrane sintetice �i se fierbe la 75 de grade C.

Un leb�rwurst �tradi�ional� trebuie s� con�in� mai pu�in de �ase grame de sare la 100 de grame de produs �i, �n principiu, s� aib� cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s� nu dep�easc� zece zile.

Un produs mai pu�in conservat �i schimb� culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SL�NIN� �I �ORICI

Parizer de porc

Con�ine: 80% sl�nin� �i �orici de porc, 10% carne de pas�re dezosat� mecanic (�n care intr� oase m�cinate), fain� de soia, protein� vegetal�, amidon, condimente � sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, poten�iatori de gust, coloran�i (carmin).

Dup� amestecare, compozi�ia se fierbe timp de 20 de minute �n ap�, la 75 de grade C. Din cauza amidonului �i a fibrelor din soia, confer� starea de sa�ietate.

�n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat� mecanic este pasta rezultat� din dezosarea carcaselor de pas�re, care este prelucrat� cu utilaje speciale.. Aceast� past� poate con�ine �i resturi de piele, chiar �i oase.

60% SL�NIN� �I �ORICI

Salam de var�

Con�ine: 60% sl�nin� �i �orici, 17% carne de calitate inferioar� � adic� ceea ce se poate prelucra din picioare, g�t - mix de condimente � sare, boia, piper sau extract de condimente � aditivi care imit� gusturile condimentelor, f�in� de soia 20%, antioxidan�i, colorant � carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitri�i, nitra�i, past� de usturoi, zah�r.

Toate acestea se amestec� �n malaxoare, apoi se ambaleaz� �n membrane artificiale (de plastic), se zv�nt� �i se afum� industrial �ntr-o camer� unde, teoretic, ar trebui s� stea cel pu�in patru-cinci zile.

�n alte cazuri, se adaug� agent de afumare.

40% SARAMUR�

Pastram�

Con�ine: carne dezosat� de la pulp�, spat� �i mu�chiul de pe spate.

Se taie �n �uvi�e, se s�reaz�, dup� care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap� �i de usturoi, antioxidan�i, coloran�i, agen�i de afumare �i poten�iatori de gust.

Carnea st� �n sos timp de trei p�n� la cinci zile, apoi se scoate �i se leag� cu sfoar�. Se injecteaz� cu o solu�ie de saramur� de 20-40%, apoi se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care con�ine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SL�NIN� �I �ORICI

�unc� de porc

Propor�iile de carne difer� �n func�ie de re�et�.. �unca ��r�neasc� con�ine: 70% carne procesat� mecanic (are �n compozi�ie sl�nin�, urme de oase, �orici) - proteine din soia, toat� gama de antioxidan�i, colorant � carmin.

Carnea se injecteaz� cu o solu�ie de saramur�, apoi trece �n malaxoare de trei ori..

Prima malaxare se face la o or� dup� injectarea cu saramur�, a doua la 24 de ore dup� depozitarea la frig �i �nc� o dat� la 48 de ore dup� maturare.

Apoi, compozi�ia se pune �n forme metalice care se �in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup� r�cire, formele se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.

Cu drag, Asoka51
Sursa: MCP Press Agency, Cristea Costache