Legalizarea prostitutiei in romania

O sa fie concurenta intre bordeluri
Reclame peste tot...lumea va afla imediat daca s-a primit marfa noua la vreun bordel

Ma gandesc ..cate posturi de cameriste se vor infiinta ...noi locuri de munca...ca doar trebuie schimbate asternuturile dupa fiecare "partida"...nu?

Analize la sange vor trebui sa faca prostituatele in fiecare zi ...nu? ..ca doar ..la cati parteneri are pe zi..poate contacta imediat o boala
Uite asa ..se va mari profitul cabinetelor de analize medicale

Si...dupa ideile politicienilor nostrii scumpi si dragi...proxenetii de azi..vor deveni clientii de maine ai bordelurilor

Dar cam repede te-ai lepadat de crestinism, Ierolv.. nici n-au apucat sa te intrebe de cip!

Sa-i spun monahului si de fapta asta buna ce m-ai invatat tu
Nu-mi vine sa cred cum va dati arama pe fata.. unul dupa altul..

lerolv... ma intreb...oare cu cei 20 de cm...ai scris mai sus pe acest topic? Fi decent dragule... ofera flori si cere-tzi scuze!

�n Evenimentul Zilei de azi, a ap�rut urm�torul articol:

------------------------------------------------------
Legalizarea prostitu�iei, sclavie pe bani
Mihaela Botezatu
------------------------------------------------------

Patriarhia Rom�n� respinge propunerile de dezincriminare a prostitu�iei �i a incestului din proiectul noului Cod Penal, aflat �n dezbatere parlamentar�, se arat� �ntr-un comunicat dat ast�zi publicit��ii.

Conducerea BOR sus�ine c� "actele normative �n general �i codul penal �n special au ca menire s� apere demnitatea persoanei, institu�ia familiei �i valorile vie�ii sociale, �ns� �n acest proiect legislativ se constat� c� demnitatea persoanei, institu�ia sacr� a familiei �i moralitatea public� sunt complet ignorate de autorii proiectului".

Legalizarea prostitu�iei va agrava problema sub forma unei sclavii motivate financiar, care "intensific� degradarea moral� a societ��ii, proliferarea diferitelor boli �i cre�terea num�rului divor�urilor, iar femeilor prinse �n aceast� sclavie li se afecteaz� iremediabil s�n�tatea psihic� �i fizic�, precum �i demnitatea social�", sus�ine Patriarhia.

Totodat�, �n viziunea Patriarhiei "incestul reprezint� o degradare a institu�iei familiei, av�nd drept consecin�e grave tulbur�ri genetice �i psihice, precum �i dificult��i �n rela�iile sociale �i �n recuperarea ca persoan� uman� cu demnitate".

"Acum c�nd grava degradare moral�, social�, economic� �i medical� din Rom�nia trebuie oprit� sau cel pu�in diminuat�, noile propuneri de dezincriminare a prostitu�iei �i incestului sunt totalmente contrare vie�ii �i demnit��ii poporului rom�n", conchide Patriarhia.

Bravo!!! Acum sunt linistit.
Multumesc Adi, si flori pentru marinescuirina.

Boc vrea sa analizeze impreuna cu Biserica legalizarea prostitutiei

Romania face legiile cam in felul urmator: un exemplu : jaful banciilor este interzis. Nu suntem in stare sa avem grija sa nu mai jefuiasca nimeni o banca , asa ca legalizam jaful banciilor

Boc ar trebui sa infiinteze ministerul prostitutiei care sa se ocupe cu colectarea taxelor din aceasta profesie. poate ca astfel ar reusi redresarea finantelor tarii.

De la: lerolv4, la data 2009-03-12 20:01:10 Bravo!!! Acum sunt linistit.
Multumesc Adi, si flori pentru marinescuirina.

Lerolv4, m-am �ngrozit de ce i-ai scris unei doamne. Nu am �n�eles nici acum ce te-a putut determina s� vorbe�ti a�a! Dar e bine c� �i-ai cerut iertare. (Nu am v�zut florile!?)

Mi se pare �ntruc�tva ciudat �i paradoxal c�, tocmai c�nd economia se pr�bu�e�te, legiuitorii rom�ni sunt preocupa�i de dezincriminarea prostitu�iei!

�tiu c� exist� o agend� de lucru prestabilit� �i c� subiectul apar�ine proiectului de lege privind noul Cod Penal.

Dar, ori e o diversiune binevenit� de la recesiunea economic� �n care intr�m (o distrac�ie mediatic� gratis), ori e o ambi�ie prosteasc� de liberalizare moral� a societ��ii, complet dezinteresat� de p�inea cea de toate zilele pe care �ncet-�ncet nu o mai putem pune pe mas�...

Dar in Romania prostitutia este legala de multa vreme,la anuntul," ea cauta partener"functioneaza perfect,in politica Basescu cu Elena Udrea ,si multi altii

Romanii ,trebuiesc sa inteleaga ca sunt pe cont propriu,iar politicienii traiesc din contributiile ,taxele si impozitele platite de romani. Mergeti la vot si holbati bine ochii pe cine puneti stampila,nu va hazardati ! Revoluționari,eliminați din rindul vostru impostorii,asa cum a fost și BLAGA care deținea Certificat de revoluționat ilegal.

Presimt ca se va iinstitui taxa pe prima prostituare, in functie de capacitatea cilindrica
Am auzit ca in Suedia si Norvegia se pedepseste cu inchisoare sau amenda cumpararea de servicii sexuale de la o prostituata. ....adica sunt pedepsiti clientii prostituatelor
Oare nu e mai important elliminarea prostitutiei decat legalizarea ei?

Pai a legalizat prostitutia odata cu formarea guvernului.cu exceptia citorva toti sint corupti.au dus acolo neamuri ,interlopi si amante. ii mai voteaza dracul!

Taxa pe prima prostituare?? De 5 ori

De la: CAMELYA_, la data 2009-03-12 20:22:35Presimt ca se va iinstitui taxa pe prima prostituare, in functie de capacitatea cilindrica
Am auzit ca in Suedia si Norvegia se pedepseste cu inchisoare sau amenda cumpararea de servicii sexuale de la o prostituata. ....adica sunt pedepsiti clientii prostituatelor
Oare nu e mai important elliminarea prostitutiei decat legalizarea ei?

Pai a legalizat prostitutia odata cu formarea guvernului.cu exceptia citorva toti sint corupti.au dus acolo neamuri ,interlopi si amante. ii mai voteaza dracul!

Peace and happynes

Sa fim totusi seriosi... sa descurajam prin toate mijloacele... orice forma de lege absurda si degradanta

De la: CAMELYA_, la data 2009-03-12 18:53:55

De la: marinescuirina, la data 2009-03-12 18:01:12Cred ca ar fi corect sa fie pedepsiti de lege clientii, nu prostituatele!!

Cine preacurveste..sau face sex cu o prostituata ...25 de ani fara intreruoere intr-un penitenciar de maxima securitate

Hei, preacurvia inseamna sex inainte de casatorie....eu asa stiu. Cred ca multi o sa te "binecuvinteze" din aceasta cauza, mai ales ..baietii

Domnul este Pastorul meu.

LEROLV4,

ca sa-ti spun pe limba ta: ESTI UN CRETIN CU RAHAT IN LOC DE MINTE!!!!!!!

Si daca indraznesti sa ma jignesti sau sa ma injuri, MI SE RUPE ( tot pe limba ta !) !

Alte cuvinte nu meriti sa-ti mai adresez.

De la: marinescuirina, la data 2009-03-12 18:25:42Ma faci sa rad, Ierolv..
Fata aceea a fost la politie.. fara rezultat!
Tu ai fost vreodata la politie?? Eu am fost de doua ori si am dat sumedenie de detalii (descriere, numar masina etc..) (Nu va ganditi la lucruri ff rele, ca m-a ferit Dumnezeu!)
Nu s-a intamplat nimic. Ba inca un politist incerca sa ma consoleze: "aa, pai se intampla des astfel de lucruri! ce sa-i faci?!"

Dar daca tu te consideri crestin, ar fi bine sa nu mai judeci prostituatele! Una este sa vrei sa dispara fenomenul in sine, cu totul altceva este sa dai cu pietre in ele!! Poate ca asa sunt: proaste, rele etc... Dar tot sunt VICTIME ale societatii!!

irina...citeam intr-o revista pentru femei un articol despre prostituate....sunt doua tipuri :
1)cele rapite si fortate sa se prostueze pentru bani....ele lucreaza pentru cineva...toti banii pe kr ii fac ajung in posesia *patronului* kr se milostiveste si le mai arunca si lor cate o suta de lei de joi in pasti....conditiile in kr traiesc aceste femei sunt groaznice...sunt zilnic batute si fortate sa fak sex....una fusese chiar amenintata k dak nu va fii *ascultatoare* i se va turna apa fierbinte pe gat...si va muri oparita....alta fusese tinuta in brate peste balconul unui apartament aflat la etajul 7 si amenintata k dak nu se va purta frumos cu clientul(si acesta va fii nemultumit) va fii aruncata peste acea balustrada...
pe le 25 de ani astfel de femei arata k la 40 de ani(una mai avea doar cativa dinti)....sunt terminate....viata lor s-a incheiat ....
2) prostituatele de lux....ele nu lucreaza pentru nimeni ci au propria lor afacere...ele castiga toti banii din urma prestatiei....se vand foarte scump si castiga enorm....cu banii pe kr ii fac se intretin foarte bine....sunt femei deosebit de frumoase krora niciun barbat nu le-ar rezista...

acum...parerea mea despre legalizarea prostitutiei...aceasta masura are in vizor doar femeile din a doua categorie...doar lor vor sa le ia banii din impozite...
insa situatia femeilor din primul caz nu se va imbunati deloc...astfel de patroni vor continua sa se ocupe cu se ocupau si pana in prezent...fara sa le pese de vreo lege!!!!...nu vor accepta in veci sa piarda din bani platind impozite sau creand conditii de viata umane fetelor...deci.....masura este inutila!!!
doar k...acum barbatii vor stii unde sa gaseasca prostituate de lux in caz k au nevoie....iar cei mai saraci le vor prefera in continuare pe cele de pe strada....
o mare tampenie de lege kr chiar nu isi avea rostul...nu vad nimik bun in ea!!!

De la: dagaio, la data 2008-12-16 15:43:22

INFORMATII UTILE DESPRE PROSTITUTIE SI LEGALIZAREA EI



5. Femeia �i prostitu�ia: 5.1. Alegerea �meseriei� de prostituat�
27/9/2006

Prostitutia nu este v�zut� de c�tre femei ca o posibil� carier�. Nici o femeie nu �si doreste s� fie transformat� �ntr-o masin� de f�cut sex, care �ndur� orice perversiuni, dac� acestea au fost pl�tite. Datorit� lipsei protectiei sociale, a ignorantei �gulerelor albe� privind calvarul zilnic al unei prostituate, a neeficientiz�rii aplic�rii legilor privind proxenetii, printr-un cinism al clientilor, femeile sunt silite s� intre �n prostitutie. Ele �si vor pierde independenta, �si vor toci sentimentele, vor fi supuse unui proces cotidian de depersonalizare, sub privirile nep�s�toare ale �oamenilor de bine�, �preocupati� de soarta lor. [7]
Aproximativ trei p�trimi din femeile traficate nu sunt �n cunostint� de cauz� asupra faptului c� ele au drept destinatie cluburi de strip-tease, bordeluri ori strad�, unde sunt v�ndute unor cump�r�tori �nversunati. Majoritatea femeilor caut� s� scape de s�r�cie, de violent� si de lips� de perspectiv�, dar, intrate sub controlul pestilor ori al traficantilor, ele sunt �c�lite� de prostitutie prin constr�ngeri fizice, sexuale si economice, prin violent�. F�r� nici o alt� sans� de sc�pare, femeile sf�rsesc prin a spera �ntr-un eventual c�stig de bani, de-ajuns pentru a-si r�scump�ra datoria pentru dependenta fiec�reia de pestele s�u ori �n descoperirea unei posibilit�ti de evadare. Supunerea femeilor fat� de numeroasele acte sexuale nedorite genereaz� traume ale mintii si ale corpului lor. Supravietuitoarele sistemului prostitutiei relateaz� adesea c� fiecare act prostitutional este simtit ca un viol. �n scopul �ndur�rii multiplelor violuri ale corpului lor, femeile folosesc droguri si alcool pentru a neutraliza efectul injuriilor si al amenint�rilor fizice asupra demnit�tii si integrit�tii lor corporale. �n final, s�n�tatea fizic� si emotional� a femeilor este distrus�. [4]
�Prostitutia nu reprezint� o �ncununare a sexualit�tii feminine. Repet, femeile si copiii se supun cerintelor proxenetilor si clientilor deoarece vor bani, m�ncare, ad�post, haine si NU sex. Ele nu se asociaz� cu proxenetii pe motiv c� ar avea un apetit sexual foarte mare. Nu actioneaz� sub influenta dorintelor lor sexuale, ele sunt folosite pentru a stimula si a satisface dorinte sexuale masculine. Nici o femeie din c�te am cunoscut p�n� acum nu a intrat �n prostitutie pentru sex. Dup� ce femeile se las� de aceast� meserie, nu se lamenteaz� pe motiv c� ar avea �ntr-adev�r nevoie de sex. Prostitutia nu are nimic de-a face cu sexualitatea feminin�. Ea prezint� cea mai degradant� imagine a sexualit�tii feminine, �nf�tis�ndu-le pe femei ca f�c�nd un serviciu sexual b�rbatului, cu o dispozitie sexual� neconditionat�. Prostitutia nu este sinonim� cu sexul. Este o violent� �mpotriva femeilor. Ea st� la intersectia dintre incest, viol, violent� si tortur�. Dominatia b�rbatilor asupra femeilor �n prostitutie este o realitate tragic�.� [8]
Asa cum se observ� �n cele trei fragmente de mai sus, femeile care intr� �n prostitutie nu fac acest lucru de pl�cere, ci fortate de �mprejur�ri, fie c� este vorba de s�r�cie, lipsa mijloacelor de supravietuire, fie un anumit context social sau familial. Cele mai multe cazuri �ns� ajung s� se prostitueze �n urma unor violuri sau agresiuni suferite �n copil�rie sau �n adolescent�. Din studiul [4] �Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder� rezult� c� 62% din femeile care au r�spuns la chestionar au afirmat c� au fost violate �n copil�rie, 54% din femeile intervievate au fost b�tute �n copil�rie p�n� la cauzarea unor r�ni, iar 58% au raportat un abuz sexual �n copil�rie, realizat �n medie de patru autori. Conform cercet�rilor unui psiholog american, mai mult de 90% din cele care practic� prostitutia au fost victimele unui incest sau abuz sexual.
Prostitutia �n sine este un viol. Prostitutia este aproape �ntotdeauna o continuare a abuzului care a �nceput mult mai devreme, de obicei, acas�. Aproape toate prostituatele au povestea unui incest sau abuz sexual �n copil�rie sau chiar pe am�ndou�. Incidenta procentului de 57% a abuzului sexual la subiecti c�nd erau copii, �n aceast� anchet�, este probabil mic. Alte studii au ar�tat c� un num�r de 55% p�n� la 90% dintre prostituate prezint� o astfel de situatie nefericit�, ceea ce �nseamn� de dou� ori mai mult dec�t abuzul sexual �n copil�rie, prezentat de c�tre femeile neprostituate. O copil�rie a abuzului sexual creeaz� un mediu care defineste fetele si tinerele femei ca prostituate si sclave un auto-concept de care multe femei nu scap� niciodat�. �Prostituatele tr�iesc o distrugere sistematic� a personalit�tii sexuale� [4]. �V�rsta medie de intrare �n prostitutie este de 13-14 ani. Dar aceste cifre se schimb� �n timp, ele tind s� se micsoreze.� [7]
Din cele de mai sus rezult� c� alegerea meseriei de prostituat� nu este efectiv o alegere, ci mai mult o determinare psihosocial� sau familiar�, produsul unei agresiuni pe care fata care ajunge s� se prostitueze o sufer� fizic si sufleteste �nainte de a intra �n prostitutie. Studiile arat� c� desi �n trecut nu au existat experiente sexuale traumatizante, intrarea unei fete �n industria sexului se va produce, de cele mai multe ori, prin violarea ei de una sau de mai multe persoane, fiind tinut� izolat� pentru o anumit� perioad� de timp �n conditii inumane (mizerie, �ntuneric, frig si foame). Metoda este tipic� tehnicilor de reeducare �n urma c�rora este distrus� personalitatea femeii, rezistenta fizic� si psihic� sau suportul sufletesc al oric�rei opozitii. Femeia devine astfel un instrument, un obiect �n m�na celor care o exploateaz� sexual, pesti sau patroni.
Violurile pe care femeia le va suferi ulterior �i vor sustine aceast� stare de dezagregare sufleteasc� de soc sau aceast� anulare a personalit�tii, caracterizat� de lipsa oric�rei vointe. Dup� raportul [9] al Council for Prostitution Alternatives, femeile prostituate au fost violate aproximativ o dat� pe s�pt�m�n�. Odat� intrat� �n prostitutie, femeia va suferi aproape continuu o experient� traumatizant� care conduce la dezechilibrul sau boala datorat� stresului post traumatic (P.D.S.T.).
Boala � dezechilibru datorat stressului posttraumatic - este echivalentul modern al socului din bombardamente sau al epuizãrii de dupã luptã. Aceasta lasã �n urmã supravietuitori coplesiti emotional de ideea pericolului fizic si torturati de cosmaruri si flash-uri recurente, uneori put�nd dura zeci de ani.
Pentru a efectua acest studiu prezentat la �nt�lnirea anual� a Asociatiei Psihologilor Americani de la San Francisco, cercet�torii au intervievat aproximativ 500 de prostituate din toat� lumea si au constatat c� 2/3 sufereau de dezechilibre datorate stressului posttraumatic, spre deosebire de populatia general�, din care sunt afectati mai putin de 5%. Studii efectuate asupra veteranilor din R�zboiul din Vietnam au evidentiat c� aceast� boal� poate fi diagnosticat� la 20-30% dintre ei, ceea ce reprezint� aproximativ jum�tate din cei ce prezint� probleme psihice de lung� durat�.
�De fapt, trebuie s� vedem �n prostitutie un agent stresor traumatic�, a afirmat dr. Melissa Farley, psiholog si cercet�tor la KPMC din San Francisco, ce a condus studiul [4] �mpreunã cu colegi din Africa si din Turcia. Utiliz�nd o scal� (folosit� de cei care cerceteaz� impactul stressului posttraumatic asupra militarilor) pentru a determina severitatea traumelor, echipa dr. Farley a descoperit c� prostituatele au �nregistrat o form� ceva mai sever� de boal� dec�t chiar veteranii din Vietnam, care erau �n tratament. Frecventa dezechilibrului provocat de stressul posttraumatic �n r�ndul prostituatelor s-a dovedit a nu fi relationat� cu nationalitatea sau cu locul de lucru. Era la fel de comun at�t �n Istambul, c�t si �n San Francisco, at�t printre b�rbatii si femeile ce lucrau �n 3 bordeluri pretentioase din Johannesburg.
�n contrast cu �romantica� viziune a prostitutiei oferit� de Hollywood, �prostitutia nu �nseamn� doar alegerea unei meserii�, a spus dr. Farley [4]. Mai mult de 90% dintre prostituatii care au participat la acest studiu au afirmat c� ar dori s� �evadeze� din acest mod de viat�. [5]

2. Consecin�e ale legaliz�rii bordelurilor
27/9/2006

Pentru legalizarea unui fenomen care prin natura sa este ilicit, cum este cazul prostitutiei, exist� �n general o strategie tipic�, pus� �n aplicare de c�tre cei care sunt interesati s� o fac�. Aceast� strategie are la baz� dezinformarea populatiei si a factorilor responsabili �n legalizarea fenomenului, crearea unei presiuni mediatice favorabile legaliz�rii fenomenului si, desigur, coruperea sau santajarea unor persoane - cheie din diferite comisii, prin care proiectul de lege trebuie s� treac�.
Cei care sustin legalizarea prostitutiei �n Rom�nia afirm� c�, �n acest mod, se va putea controla acest fenomen, trec�ndu-l din ilicit �n legalitate, c� se va oferi prostituatelor siguranta desf�sur�rii activit�tii protejate de abuzurile pestilor si clientilor si, de asemenea, se va stopa procesul transmiterii bolilor sexuale (SIDA etc.).
Vom ar�ta �n cele ce urmeaz� c� motivele invocate de cei care sustin legalizarea prostitutiei �n societatea rom�neasc� sunt complet nefondate, ele nefiind sprijinite de o cercetare realist� a fenomenului, ci doar de o persuasiv� campanie de dezinformare.


2.1. Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor cu transmitere sexual�
27/9/2006

Iepurele - scos din joben - al legaliz�rii prostitutiei este s�n�tatea. Artizanii acestui cinic num�r vor s� dea iluzia c� legalizarea prostitutiei va aduce �mbun�t�tirea conditiilor de s�n�tate. Nimic mai fals: nimeni nu �l va putea opri pe un client infectat cu o boal� cu transmitere sexual� (BTS) s� vin� la bordel. El poate s� aib� sifilis, gonoree ori chiar SIDA. Nimeni nu �l va �ntreba despre acestea. Pl�teste si o femeie devine a lui. Ratiunea ei de a fi este acum satisfacerea poftelor clientului. Nu conteaz� c�t de josnice sunt acestea, nu conteaz� c� este vorba despre perversiuni inimaginabile. Nu �i va putea spune acestuia c� prezervativul, care este SINGURUL mijloc de prevenire a transmiterii BTS-urilor, are o sigurant� de 85-95%, dac� este folosit corect si c� �n urma contactului ei (protejat) cu zece clienti bolnavi are toate sansele s� se �mboln�veasc�. C� un prezervativ rupt echivaleaz� cu lipsa lui, c� �n general clientul trebuie s� fie foarte atent.
Acum, clientul ei este st�p�nul ei. Ea nu are dreptul s� spun� acestea, pe el nu asta �l intereseaz�.


2.2. Siguran�a medicaliz�rii, sau minciuna necontamin�rii
27/9/2006

Medicalizarea femeilor nu exclude �n nici un fel posibilitatea acestora de a se �mboln�vi at�ta timp c�t clientii nu sunt si, �n mod practic, nu pot fi supusi controlului medical. De altfel, studiile arat� c� indiferent dac� sunt sau nu �ntr-un bordel legalizat, riscurile �mboln�virii pentru femeile care se prostitueaz� sunt acelea�i.
Departamentul de Epidemiologie, Biostatistic� si Medicin� al Universit�tii din Washington a demonstrat �ntr-o cercetare din anul 2000 c� mai mult de 50% din prostituate aflate �n studiu s-au pozitivat HIV �n primele 6 luni de la ��nrolare� si 73% �n primele 12 luni. Acest studiu demonstreaz� o dat� �n plus, rolul nefast al caselor de prostitutie si faptul c� ele reprezint� adev�rate focare de infectie pentru bolile cu transmitere sexual�. [13]
�n timp ce �n America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, �n Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali av�nd ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexual�). [22]
Un studiu efectuat �n Nairobi arat� 66% HIV prevalent� la prostituatele s�race si 31% HIV prevalent� la prostituatelor �de lux�.
�ntr-un studiu prospectiv f�cut �n Africa, �n 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativ� a HIV- seroconversiei a fost de 67%.[23]
Prevalen�a HIV-1 este foarte mare c�nd prosti�u�ia se asociaz� cu abuzul de droguri. Astfel, �ntr-un studiu f�cut �n Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane, si din altul f�cut �n Elvetia, 14 din 18 prostituate toxicomane erau pozitive.
�n sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV-pozitive. [23]
�n New York si New Jersey mai multe studii f�cute pe diferite categorii de prostituate ar�tau urm�toarele procente:
- 31% HIV-pozitive la neconsumatoarele de droguri;
- 58% HIV-pozitive la consumatoarele de droguri intravenoase;
- 31% HIV-pozitive la consumatoarele de droguri, altele decat cele intravenoase.
�ntr-un studiu multicentric f�cut �n SUA s-au g�sit valori de p�n� la 57% prostituate HIV-pozitive.
Pe de alt� parte, si pentru b�rbatii care sunt clienti ai bordelurilor legalizate riscurile �mboln�virii sunt foarte mari. Departamentul de Microbiologie si Boli Infectioase al �Women�s and Children�s Health Network� din Victoria - Australia, si-au propus s� cerceteze [24] riscul la care sunt supusi clientii caselor de prostitutie. Pentru aceasta a analizat 291 b�rbati - clienti �ntr-o perioad� de 7 zile prin extragerea acidului nucleic din lichidul seminal (preluat din prezervative). S-a testat �polymerase chain reaction� pentru prezenta Chlamydiei trachomatis si s-a g�sit �n 6% din cazuri, Neisseria gonorrhoeae 16% din cazuri, Trichomonas vaginalis 1% din cazuri, HSV (herpes simplex virus) 8% din cazuri, HIV 1% din cazuri. �n orice caz 26% din cazuri erau pozitive pentru una sau mai multe infectii si �n 5% din cazuri s-au g�sit mai mult de 1 (un) agent patogen.[25] Se arat� astfel c� chiar dac� bordelul functioneaz� normal, chiar dac� b�rbatul foloseste prezervativul, riscurile contamin�rii sunt suficient de mari.
Vom prezenta �n continuare c�teva din cauzele pentru care medicalizarea prostituatelor nu constituie o garantie a necontamin�rii cu B.T.S. (boli cu transmitere sexual�):
- multe din bolile cu transmitere sexual� nu se pot identifica �nc� din momentul aparitiei lor, astfel �n cazul bolii SIDA se cunoaste c� anticorpii pe care-i pune �n evident� controlul medical (pozitivare serologic�) apar la 6 - 8 s�pt�m�ni dup� infectie, adic� dup� ce persoana infectat� �ncepe s�-si contamineze clientii. Pe tot parcursul perioadei de incubatie, din s�ngele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile H.I.V. sau componente specifice din structura lor [18]. Pentru sifilis pozitivarea serologic� este de 40 zile de la contaminare, timp �n care virusul poate fi transmis b�rbatilor cu care prostituata �ntretine relatii sexuale �nainte s�-i fie depistat� boala [18]. Acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bolilor cu transmitere sexual� cunoscute (aproximativ 15), adic� bolnavul poate contamina pe cei cu care se afl� �n contact, f�r� ca boala s� fie detectabil� prin analizele medicale, pe toat� perioada de incubatie a virusului respectiv.
- �ntre dou� controale medicale, prostituata se poate contamina si transmite boala unuia sau mai multor clienti, deoarece controalele medicale nu se pot realiza dup� fiecare act sexual si nici m�car zilnic, �n timp ce o prostituat� poate avea relatii sexuale cu c�teva zeci de b�rbati �n fiecare zi. Astfel, probabilitatea de a se �mboln�vi si de a transmite boala mai departe �n intervalul dintre cele dou� controale este foarte mare. Igienizarea defectuoas� poate conduce la transmiterea unei boli chiar si �n situatia �n care femeia �ns�si nu sufer� de boala respectiv�. Cine poate garanta c� o femeie epuizat� fizic si sufleteste de multe ori grav violentat� �n urma unei relatii cu clientul precedent, va mai avea dispozitia sau chiar puterea s� se igienizeze corespunz�tor pentru a pre�nt�mpina transmiterea unei boli urm�torului client.
- medicalizarea este, de asemenea foarte relativ�, c�ci datorit� riscurilor mari de �mboln�vire a femeilor care se prostitueaz�, pentru un patron de bordel ar fi nerentabil� �ndep�rtarea femeii bolnave care �i poate aduce un profit foarte mare. De aceea, ca peste tot �n lume, cei care fac controalele medicale vor trebui s� mai �nchid� ochii ajutati de banii patronilor. Este mai rentabil s� cumperi un doctor, dec�t s� pierzi o urias� surs� de c�stig. Pentru posibilele reclamatii ale clientilor un patron nu-si face prea multe griji. C�ti b�rbati contaminati cu o boal� cu transmisie sexual� ar putea face un proces public pentru c� a fost contaminat de o prostituat� �ntr-un bordel, aceasta mai cu seam� �n situatia �n care b�rbatul �n cauz� ar avea o familie sau o pozitie social� semnificativ�? Chiar si �n situatia unor reclamatii, banii patronului care, �n general, este implicat si �n alte afaceri murdare (diverse infractiuni, droguri, trafic cu femei, trafic de influent�) vor fi suficienti pentru a musamaliza �ntr-un fel sau altul afacerea. Pe de alt� parte, o astfel de prostituat� care trebuie, �n cele din urm�, s� p�r�seasc� bordelul legal constituit in urma unui scandal sau pentru c� este prea bolnav�, nu va primi concediu de boal�, ci va fi trecut� �n reteaua ilegal� a prostitutiei, care se g�seste aproape �ntotdeauna �n spatele celei legale. Singura diferent� va fi tariful.
Legalizarea bordelurilor va determina o r�sp�ndire a B.T.S. cu mult mai mare �n societatea rom�neasc�, chiar dac� �n cadrul prostitutiei legalizate factorii de risc �n contaminarea bolilor cu transmisiune sexual� (B.T.S.) sunt sensibil mai mici dec�t �n cadrul prostitutiei ilegale.
Mult mai multi b�rbati tineri, adolescenti sau v�rstnici, familisti vor ceda tentatiilor de a merge la bordel. Bordelurile aflate sub acoperire legal� vor oferi imaginea unei mai mari securit�ti a clientului at�t din punct de vedere al sigurantei personale, c�t si al necontamin�rii (siguranta medicaliz�rii). Oameni care �n conditiile ilegalit�tii nu ar fi avut curajul, siguranta sau chiar �ndr�zneala s� o fac�. Nu mai vorbim de t�n�ra generatie pentru care o at�t de ispititoare ofert� a societ�tii va deveni o solutie pentru diferite situatii de crize existentiale. Cresc�nd semnificativ ponderea clientilor, adic� a b�rbatilor din societate care apeleaz� la serviciile prostitutiei, cresc�nd de asemenea num�rul relatiilor sexuale ale aceluiasi b�rbat cu femei: din diferite bordeluri, factorii de risc pentru �mboln�virea corpului social vor creste de c�teva ori, �n raport cu situatia actual�. �n noua situatie este mult mai probabil ca B.T.S.-ul s� ajung� �n familii aduse femeilor de c�tre sotii lor, familii care ast�zi nu cunosc o asemenea plag�. Consecintele directe, femeile risc� s� devin� infertile, iar stabilitatea unei astfel de familii s� fie mai mult amenintat� (�n t�rile unde prostitutia este legalizat�, rata divortiabilit�tii este de p�n� la 70%, afl�ndu-se �n crestere).
Vom prezenta, �n continuare, un fragment din studiul [5] �Efectele prostitutiei asupra sanatatii� realizat de Janice G.Raymond, director executiv al The Coalition Against Trafficking in Women.
Infectiile cu HIV/SIDA, Chlamydia, Gonorrhea, virusul herpetic, virusurile din genul Papilloma si sifilis sunt alarmant de frecvente la femeile care se prostitueaz�. Peste 75% dintre femeile care au participat la studiul de la Minneapolis au contractat boli cu transmitere sexual� (BTS). Problemele ginecologice �n general, iar �n particular durerile pelviene cronice si bolile inflamatorii pelviene (BIP) afecteaz� prostituatele; 31% dintre cele intervievate au experimentat cel putin un episod de BIP, ce se num�r� printre cele mai severe boli, al�turi de infectiile BTS. Repetarea episoadelor de BTS poate creste riscul cancerului cervical.
�n t�rile �n curs de dezvoltare (este vorba de t�rile �n care gradul de s�r�cie a populatiei fiind foarte ridicat, piata cu femei sortite prostitutiei este foarte mare), s-a estimat c� 70% din infertilitatea feminin� e cauzat� de BTS ce pot fi retransmise sotiilor sau partenerelor. Infertilitatea este larg r�sp�ndit� prin intermediul b�rbatilor care migreaz� �n zonele urbane, au relatii sexuale de tip comercial si aduc acas� infectiile cu BTS. Prostituatele au fost �nvinuite pentru epidemia de BTS, dar, de fapt, studiile confirm� c� b�rbatii care au relatii sexuale comerciale sunt cei care transmit boala de la o prostituat� la alta si apoi la sotiile si la prietenele lor. Ca �ntr-un cerc vicios, infertilitatea duce la divort si �n anumite cazuri, fosta sotie, care era fidel�, recurge la prostitutie pentru a supravietui. Grupurile Anti-SIDA au pus accentul pe �actul sexual protejat�, promov�nd folosirea prezervativelor. At�t �n contextul t�rilor �n curs de dezvoltare, c�t si �n cazul celor industrializate, campaniile actuale pentru controlul r�sp�ndirii HIV/SIDA prin promovarea actului sexual protejat, esueaz� �n nedrept�tile care au loc �ntre femeile care sunt cump�rate pentru sex si b�rbatii care pl�tesc pentru aceasta (dac� clientul nu respect� folosirea prezervativului, femeia nu poate s� i se opun�, ea fiind cump�rat� si ca atare posedat� pe o perioad� de timp determinat�). Dac� programele anti-SIDA sunt serioase privind eradicarea SIDA, atunci trebuie s� lupte �mpotriva industriei sexului.
Femeile care se prostitueaz� sunt tinta atacurilor, �n loc s� se problematizeze r�ul pe care �l provoac� industria sexului �n viata societ�tii. Nici o actiune nu va stabiliza mai mult industria sexului dec�t legitimizarea prostitutiei printr-un sistem de asistent� medical�. Din perspectiv� medical� este de neconceput faptul c� medicalizarea femeilor va reduce infectia si daunele f�r� o medicalizare concomitent� a b�rbatilor. Aceast� medicalizare a femeilor, care se vrea a fi o protectie a b�rbatilor consumatori, nu reuseste s� protejeze nici b�rbatii, nici femeile.
Ca si �n cazul altor forme de violent� �mpotriva femeii, eliminarea problemelor de s�n�tate generate de prostitutie este determinat� de tratarea cauzelor acestor efecte. Pentru a trata consecintele prostitutiei asupra s�n�t�tii, comunitatea international� pentru drepturile omului trebuie s� �nteleag� faptul c� prostitutia d�uneaz� femeilor si c� aditional nevoilor de asistent� medical�, femeia trebuie �ntretinut� cu mijloace economice, sociale si psihologice pentru a p�r�si prostitutia. At�t timp c�t prostitutia e acceptat� ca violent� �mpotriva femeii si ca violare a drepturilor omului, consecintele asupra s�n�t�tii nu vor fi �ndep�rtate adecvat.
CONCLUZII:
Studiul de mai sus pune �n evident� faptul c� eradicarea B.T.S. nu se poate face dec�t lupt�nd �mpotriva industriei sexului, nu legaliz�nd-o. Se arat� cu claritate c� asa-zisa medicalizare a femeilor care se prostitueaz� �n bordelurile legalizate nu garanteaz� �n nici un fel protectia �mpotriva contamin�rii cu B.T.S. C� medicalizarea va rezolva problema B.T.S. ajunge s� fie doar o lozinc� a campaniei de dezinformare condus� de patronii din lumea afacerilor cu sex, necesare pentru ca populatia s� accepte legalizarea bordelurilor.

ink ceva...dak pana acum prostitutia era interzisa...cum de in toate revistele de rebusuri apareau femei goale si se preciza unde pot fii gasite.....???....si era vorba de reviste pentru copii....
eu am impresia k romanii au fost pregatiti de mult timp pentru aceasta masura....duceti-va intamplator la un chiosc de ziare oarecare....veti vedea k toate geamurile lui sunt *tapetate* cu femei dezbracate....vi se pare normal?....imaginati-va acum k sunteti un strain ce viziteaza pentru data romania...ce parere v-ati face dak ati vedea asa ceva?

5.2. Ie�irea din prostitu�ie
27/9/2006

Acest stress datorat violentei, umilintei, socurilor psihice la care sunt supuse femeile de pesti sau clienti va distruge complet vointa femeii, resursele fizice si psihice, f�c�ndu-o incapabil� s� se mai lupte pentru a-si revendica vreun drept ca fiint� uman�, a se elibera din prostitutie. Experienta este at�t de traumatizant� c� femeii nu-i mai r�m�ne ca orizont existential dec�t s�-si cedeze trupul spre exploatare.
Cit�m acelasi studiu [4] Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder, realizat de Melissa Farley, Isin Baral, Merab Kiremire si Ufuk Sezgin, �n 5 t�ri ale lumii, �n 1996. Au fost chestionate 475 de persoane implicate �n prostitutie.


Din acest tabel rezult� c� peste 90% din persoanele chestionate doresc s� p�r�seasc� prostitutia, �ns� nu pot face lucrul acesta din urm�toarele motive:
teroarea la care le supune pestele-patron �n cazul �n care ar fugi si care, prin intermediul lumii interlope, o poate urm�ri, v�na, violenta grav sau chiar omor�;
lipsa oric�rui ad�post, cas� ori loc sigur. Asa cum reiese din tabelul de mai sus, cel putin 70% afirm� c� au nevoie de o cas�, dar aceasta nu �nseamn� c� restul de 30% ar avea unde s� locuiasc�;
lipsa scolariz�rii, cele mai multe femei fiind aruncate �n prostitutie la v�rsta de 13-14 ani;
femeile care se prostitueaz�, chiar �n situatia �n care li s-ar oferi un loc de munc�, au nevoie mai �nt�i de un tratament fizic si psihic �n clinici specializate, pentru a putea fi reintegrate �n viata normal�;
este vorba de tratamente de dezintoxicare, alcool, droguri (care le ajut� �n dep�sirea experientelor traumatizante), tratarea afectiunilor grave de care sufer�: B.T.S., boli interne etc.;
greutatea reintegr�rii �ntr-o viat� normal�, dup� socurile psihice pe care le-a avut, stres posttraumatic, dar si datorit� refuzului societ�tii de a le asimila, de a le recunoaste acelasi rang de demnitate uman�, acelasi statut social;
lipsa unui sprijin afectiv, sf�tuire personal� sau asistent� legal�, prostituatele fiind, �n general, complet singure, lipsite de cunostinte, de oameni care s� le priveasc� altfel dec�t ca pe o marf�.
CONCLUZII:
Femeile intrate �n prostitutie sunt �n majoritatea lor victimele unor abuzuri sexuale �n copil�rie sau mai t�rziu;
Sunt constr�nse s� se prostitueze pentru a supravietui economic si, de multe ori, pentru a sustine pe cineva din familie care �i cere sau �i impune s� se prostitueze;
Adesea sunt victimele unor capcane sentimentale puse de oameni specializati �n asa ceva (pestii) sau a unor asociatii de multe ori cu alte scopuri afisate dec�t prostitutia;
Sunt lipsite de cas�, educatie, orizont social sau familial.
Chiar dac� exist� femei care s� spun� c� aleg prostitutia pentru c� le place s� fac� sex si vor s� c�stige bani din acest lucru, num�rul lor nu este semnificativ. Ele nu si-au dat seama �nc� pe deplin de efectele pe care prostitutia le va avea asupra sufletului si trupului lor. [7] Se poate �ns� ca femeile care afirm� aceasta s� �ncerce a-si rec�p�ta o minim� demnitate a alegerii libere a acestei asa-zise profesii de prostituat�. Este greu de acceptat pentru cineva faptul c� practic� cea mai degradant� �profesie� din lume sau c� ocup� pozitia celui mai de jos statut social care poate fi g�ndit. Dispretuite de societate, exploatate de patronii-pesti, privite ca o marf� de clienti, b�tute, chinuite peste putinta imaginabilului, aceasta este soarta pe care trebuie s� o accepte.
Odat� intrat� �n sistem, femeia care se prostitueaz� nu mai poate da �napoi, nu-si poate da demisia. Va fi aruncat� �ns� �n afara sistemului atunci c�nd nu va mai fi bun� de nimic. Prea bolnav�, uzat� at�t de mult biologic si psihic, prea v�rstnic�, femeia care se prostitueaz� va fi oricum aproape de sf�rsitul vietii sale. Un raport f�cut �n Canada cu privire la prostitutie si pornografie spune c�, �n cazul femeilor prostituate, rata mortalit�tii este de 40 de ori mai mare dec�t media national�. [7]


5.3. Proxene�ii �i clien�ii prostituatelor
27/9/2006

Proxenetii sau patronii afacerilor cu sex, sunt personajele principale ale asa-zisei industrii a sexului. Ei sunt cei care instrumenteaz� �n societatea modern� campania de recunoastere a prostitutiei ca profesie respectabil�. Ei vorbesc, prin gura ziaristilor, a unor oameni politici sau a unor misc�ri feministe, despre drepturile femeilor la auto-determinare sexual�, despre eliberarea femeilor pe plan social, economic, sexual sau politic. Despre adev�ratul scop al proxenetilor �n industria sexului vom afla mai multe dintr-un material realizat de Kelly Holsopple, co-fondator al Coalitiei Metropolitane �mpotriva Prostitutiei, �nfiintat� �n Minneapolis (Minnesota). Studiile sale �mpotriva prostitutiei si a afacerilor bazate pe sex se bazeaz� pe experienta si pe cunostintele acumulate personal timp de 13 ani de practicarea prostitutiei, streaptease-ului si pornografiei, pe observatiile sale �n leg�tur� cu femeile si fetele cu care a fost asociat�, pe cercet�rile sale originale asupra violentei sexuale din cluburile de streap-tease si pe eforturile sale de ap�rare a femeilor si fetelor implicate �n afaceri sexuale. Kelly Holsopple este, de asemenea, autoarea lucr�rii �Localurile de streap-tease dup� declaratiile artistilor de streap-tease�.
�Codos (proxenet) este orice b�rbat sau femeie care influenteaz�, determin�, promoveaz� si profit� de pe urma prostitutiei. El se foloseste de violenta fizic� si sexual� pentru a putea detine controlul asupra femeii respective, o vinde ca pe o marf� de larg consum, o forteaz� s� fac� sex f�r� voia ei si nu-i d� posibilitatea s� se lase de prostitutie. Codosii le santajeaz� pe femeile sau pe copiii care au c�zut adesea victime unui incest, �i antreneaz� si �i fac dependenti din punct de vedere psihologic, emotional, chimic si financiar.
Clientii cred c� au tot dreptul s� cumpere femei si copii pentru a-si satisface violentele lor nevoi sexuale. Ei se folosesc de femei si de copii ale c�ror vieti sunt adesea caracterizate de violent�, s�r�cie, lipsa unui c�min, boal�, stres, dezordine, droguri sau alcool.
Femeile si copiii care fac prostitutie se supun cerintelor codosilor si clientilor deoarece au nevoie de bani, m�ncare, ad�post si droguri. Ei cad victime unor variate forme de prostitutie. Altii se implic� �n prostitutie dintr-o nevoie de supravietuire.
Prostitutia a fost descris� ca o ocupatie alternativ� pentru femei, ca reactie la slujbele prost pl�tite, plictisitoare si ca o solutie privind somajul. Codosii si clientii promoveaz� prostitutia ca pe o slujb� ca oricare alta. Un codos sau un client �i va spune prostituatei c� este mai desteapt� dec�t celelalte femei, c� nu se vinde pe ea �ns�si, ci doar face un serviciu care-i poate aduce foarte multi bani.
Dac� o femeie este nemultumit� de cariera sa si caut� o profesie fascinant� cu un program flexibil, cu posibilit�ti de c�stig nelimitate si dac� doreste ca b�rbatii s� se �ndr�gosteasc� de ea si s� o adore, prostitutia este solutia optim�, declar� proxenetii. Dar �nainte de a face aceast� alegere femeia trebuie s� stie ce perspective i se ofer�. Va urma o serie �ntreag� de h�rtuiri, exploat�ri, abuzuri, agresiuni fizice cu diverse obiecte. Ei o vor putea lega, constr�nge �n diferite moduri, o vor str�nge cu funii si cu lanturi sau o vor arde cu tig�ri. Ei o pot fotografia si �nregistra �n timp ce-si face meseria prin hoteluri, bordeluri, furgonete, b�i publice, case de m�na �nt�i, g�ri, baze militare, baruri si bar�ci.
Patronul are dreptul de a contabiliza c�stigul. Nu se ofer� beneficii. Nu se ofer� desp�gubiri �n cazul unei boli transmisibile, sarcin�, deformare, oase rupte, mutilare, dezmembrare sau moarte.� [8]


5.4. Legalizarea prostitu�iei sau sclavagismul �n epoca modern�
27/9/2006

At�t timp c�t femeile si copiii implicati �n practica prostitutiei sunt cump�rati si v�nduti, detinuti contrar dorintei lor reale si exploatati p�n� la distrugerea lor biologic� si psihologic�, nu putem vorbi dec�t de o autentic� relatie de exploatare de tipul st�p�n-sclav. [27] Fat� de sclavagismul epocii primare, care avea, �n cele mai multe cazuri, reglement�ri privind viata de familie sau un anumit respect al vietii private, intime, a sclavilor, sclavagismul modern al femeilor cump�rate pentru prostitutie const� prin excelent� �n exploatarea sexual�, �n interdictia de a avea o viat� normal�, de familie. �n felul acesta sclavagismul modern este mult mai josnic, dar si mai ipocrit �n contextul unei societ�ti care vorbeste de drepturi si echitabilitate, care afirm� libertatea persoanei si a optiunilor reglement�nd, �n acelasi timp, exploatarea sexual� ca meserie.
�Proxenetii controleaz�, �nrobesc, violeaz� si posed� femeile. Marea majoritate a copiilor si a femeilor �n prostitutie ocup� un statut de sclavi. Ei sunt cump�rati si v�nduti pentru sex si violent�. Cump�rarea sexului si a violentei este proprie prostitutiei si o caracteristic� esential� a acesteia este puterea pe care b�rbatii o detin asupra femeilor, materializarea acestei puteri. Delimiteaz� o clas� de femei si de copii disponibili incestului, violului, violentei si torturii. Clientului putin �i pas� dac� o femeie consimte s� se prostitueze sau a fost constr�ns� s� fac� acest lucru. El obtine oricum ceea ce vrea. Putin �i pas� dac� o posed� �n New -York sau �n Bankok. Putin �i pas� dac� are 12 ani sau 22. Nu are de ce s�-i pese.
Aceasta este ceea ce proxenetii, clientii si chiar feministii vor s� ne conving� s� denumim sex, expresia sexualit�tii feminine. �n numele acestui sex, al sexualit�tii feminine, clientii provoac� uneori moartea copiilor. �n numele acestui sex, copiii �nc� imaturi sunt fotografiati nuzi pentru a stimula apetitul sexual al b�rbatilor. �n numele acestui sex, b�rbati de 60 de ani tin pe genunchi fete de numai 14 ani.� [8]


5.5. Clien�ii bordelurilor ajung s� trateze �n general femeile ca pe ni�te prostituate
27/9/2006

Poate cel mai grav lucru �n chestiunea prostitutiei este c�, prin posedarea femeii ca prostituat�, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a pl�cerii, se produc grave mutatii �n sufletul, �n psihologia sau �n mintea b�rbatilor. Acestia prin obisnuint� si asociatie vor ajunge s� transfere comportamentul pe care-l manifest� �n raport cu prostituatele c�tre femeie �n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin� dominat� de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips� de respect fat� de aceasta. Nu poate fi considerat� o �nt�mplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii, violent�, chiar si �n familie, relatii pe care b�rbatul ajunge s� le impun� femeii �n numele iubirii lor. Nu este o �nt�mplare c� stabilitatea familiilor �n societatea modern� este at�t de mic� (p�n� la 70% este rata divortialit�tii �n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c� femeile sunt, �n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul b�rbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, c�nd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz� sau chiar le p�r�seste. Prostitutia ca institutie, reglementarea ei ca profesiune, �nseamn� un grav atentat la demnitatea femeii, mai ales �n ceea ce �nseamn� raporturile ei cu b�rbatul. Se valideaz� astfel ideea c� femeia este �n primul r�nd un instrument de satisfacere a pl�cerii b�rbatului. C�nd spunem aceasta nu ne referim numai la femeia care se prostitueaz�, ci la femeie �n general.
Prin legiferarea exploat�rii femeii ca prostituat� nu se face dec�t s� se sugereze si s� se valideze la nivelul mentalit�tii sociale c� femeia are ca functie satisfacerea sexual� a b�rbatului. Aceast� idee-fort�, cu toate c� nu este formulat�, �n contextul relatiilor interumane actioneaz� �n sensul cre�rii unor atitudini anormale ale b�rbatului �n raport cu femeia. Femeile se vor �mp�rti �n dou� clase. Unele, constat�nd degradarea lor �n raporturile cu b�rbatul, se vor segrega �n asociatii feministe pentru sustinerea drepturilor femeii. Celelalte vor accepta acest tratament, uneori accept�nd chiar practicarea unor aberatii sexuale, pentru a-si putea p�stra b�rbatul (sexul oral este doar una dintre ele), b�rbat care deja si-a schimbat mentalitatea �n urma experientelor sexuale pe care le-a avut cu prostituatele din bordeluri. Nici b�rbatul nu va sc�pa din aceast� capcan� a sexului liber, el devenind un adev�rat handicapat, incapabil s� aib� o relatie sincer�, curat�, nedominat� de fantasme sexuale cu femeia din fata sa, coleg� de serviciu, prieten� sau sotie. Dac� relatia sa de dragoste se va reduce la ineditul unei experiente sexuale (de multe ori degradant� prin perversitatea ei), atunci relatia sa cu femeia de care se va �ndr�gosti va fi valorizat� din aceast� perspectiv�. Pe termen lung, un asemenea criteriu este dizolvant pentru orice relatie intim� �ntre doi oameni care se iubesc.
�Dac� exist� o categorie de femei �disponibile� pentru profitul si pl�cerea b�rbatilor, acest lucru nu face ca celelalte femei s� fie protejate, ferite de h�rtuire, violent�, viol, tortur� si crim�. Si stiti de ce ? Pentru c� b�rbatii le vor trata pe femei ca pe niste prostituate. Ei vor h�rtui, poseda sau violenta femei pentru c� pot face acest lucru. Nici o femeie sau o categorie aparte de femei nu este scutit�. Nu pierdeti din vedere faptul c� violenta �mpotriva unui anumit grup �ncurajeaz� violenta �mpotriva altora.� [8]

CONCLUZII:
Tin�nd cont de cele spuse mai sus, legiferarea prostitutiei nu poate �nsemna dec�t legiferarea nedrept�tii sociale, a violentei, a abuzului si exploat�rii sexuale, a �nc�lc�rii demnit�tii umane; legiferarea crimei, a uciderii sufletului si a trupului, a unor fete care nu au dec�t vina nedrept�tirii lor de c�tre o societate bolnav�.
Aceste fete care ajung mai t�rziu s� fie stigmatizate ca prostituate au avut, �nainte de invadarea r�ului �n viata lor, o copil�rie, ging�sia unui suflet t�n�r care cu bucurie si cu mirare privea lumea si viata. Au fost asemenea cu fiicele si cu surorile noastre.
Am putea oare s� accept�m ca surorile sau fiicele noastre s� practice vreodat� meseria de prostituat�? Dac� �ntrebarea ne jigneste, atunci trebuie s� recunoastem c�, valid�nd prostitutia ca meserie, nu facem dec�t un act de nedreptate, consider�nd femeile care practic� prostitutia ca fiinte de rangul al doilea; fete ce apartin unei lumi subumane, vrednice de dispretuit, de exploatat si de folosit ca o marf� sau instrument de satisfacere a pl�cerii b�rbatilor. Statul, ca si oamenii care valideaz� prostitutia ca meserie, nu pot fi numiti nici crestini si nici m�car produsul unei civilizatii a dreptului si a echitabilit�tii, ci doar garanti ai ipocriziei, ai violentei, ai �nc�lc�rii drepturilor celor mai elementare si a demnit�tii umane.


5.6. Impozitul pe prostitu�ie �i costurile sociale ale acesteia
27/9/2006

Unul din motivele legaliz�rii prostitutiei este si acela al impozitelor care vor umple vistieriile statului. S-au �nceput s� se poarte �n mass-media chiar si discutii privitoare la sensul pe care ar trebui s� �l ia acesti bani. Totul nu este dec�t o mare minciun�, ce caracterizeaz� de altfel �ntreaga campanie de sustinere a legaliz�rii prostitutiei.
�n primul r�nd, este improbabil c� statul va avea capacitatea de a percepe impozitele potrivit volumului activit�tii din bordeluri. Care client, b�rbat cu o anumit� pozitie social�, va accepta s� i se taie chitant�? Sau cum va putea fi urm�rit� si gestionat� activitatea prostituatelor care, prin natura ei, este ascuns� si secret�. Exist� oare ast�zi, �n Rom�nia, o politie at�t de competent� si incoruptibil� �nc�t s� poat� supraveghea si controla o afacere profitabil� si ilicit� prin natura ei?
�n al doilea r�nd, statul va cheltui imense sume de bani pentru lupta �mpotriva infractionalit�tii pe care o aduc bordelurile �n s�nul societ�tii (afaceri murdare, droguri, trafic de influent� si femei etc.). De asemenea, statul va cheltui �n plus pentru medicalizarea celor care s-au �mboln�vit �n urma prolifer�rii bolilor sexuale si pentru resocializarea femeilor care vor p�r�si sistemul prostitutiei.
Cine va c�stiga oare banii rezultati din aceast� adev�rat� industrie a sexului care se doreste ast�zi legalizat� �n Parlamentul Rom�niei? Este vorba, mai �nt�i, de patronii bordelurilor, pestii, si cei din asa-zisa lume interlop�. O alt� parte a banilor, nu nesemnificativ�, va ajunge �n buzunarele oamenilor politici corupti, a structurilor de putere care trebuie s� asigure siguranta si linistea desf�sur�rii activit�tilor ilegale (trafic de femei, consum de droguri, realizarea de materiale pornografice sau destinate santajului etc.) ce �nsotesc functionarea bordelurilor. At�t politistii, medicii sau cei �ndrituiti prin lege s� asigure un control al function�rii bordelurilor vor avea partea lor.


5.7. Cine va pierde prin legalizarea prostitu�iei �n Rom�nia?
27/9/2006

Statul, pentru care veniturile rezultate din impozitarea prostitutiei vor fi dep�site de cheltuielile suplimentare cu asigurarea ordinii si a s�n�t�tii publice etc.
Poporul rom�n sau fiecare dintre noi, prin proliferarea bolilor cu transmisiune sexual�, prin degradarea moral� pe care o va aduce frecventarea bordelurilor, prin cresterea num�rului de divorturi datorat� sl�birii relatiilor familiale, prin nesiguranta social� si cresterea infractionalit�tii, prin sporirea num�rului de femei si fete care vor esua �n prostitutie, ca �ntr-o meserie pe care statul o garanteaz� prin legalizarea ei, prin deteriorarea statului femeii �n societate; femeia va ajunge o fiint� de rangul al doilea, care poate fi exploatat� �n anumite conditii p�n� la inuman.
Vom pierde, de asemenea, prin dezvoltarea sex-turismului dinspre t�rile occidentale, c�ci imaginea Rom�niei va fi usor asociat� prostitutiei, �n conditiile unei oferte deosebit de atr�g�toare pentru amatorii de sex din Occident (preturi mici, datorate s�r�ciei; femei frumoase si �nc� s�n�toase pe care poporul rom�n le va oferi spre exploatare sexual� str�inilor prin legalizarea prostitutiei).

6. Prostitu�ia, atentat �mpotriva familiei
27/9/2006

Legalizarea prostitutiei �nseamn� crearea si statuarea �n societate a unei noi institutii, care prin �ns�si natura ei, se afl� �n opozitie sau �n conflict de interese cu aceea a familiei. Fundamentul nasterii si continuit�tii unei vieti de familie este dragostea care se �mplineste �n relatia trupeasc� intim� dintre soti. �n acest context fidelitatea relatiei trupesti dintre b�rbat si femeie �n viata de familie reprezint� conditia fundamental� a existentei familiei. Infidelitatea b�rbatului (�n conditiile �n care acesta apeleaz� la serviciile bordelului) genereaz� imediat tensiuni mari �n familie provoc�nd �n multe cazuri si infidelitatea femeii. Rezultatul unui asemenea comportament al satisfacerii sexuale �n afara c�s�toriei reprezint� principala cauz� a divortului ast�zi. O astfel de familie chiar dac� va mai rezista un timp oarecare din motive financiare sau de convenient� social�, viata ei va fi caracterizat� de certuri, tensiune si chiar violent�, o existent� total neprielnic� nasterii de copii sau educ�rii acestora. Este cunoscut de altfel c� cei mai multi dintre adolescentii de mai t�rziu, care prezint� probleme comportamentale sau desocializare, provin din astfel de familii.
Cercet�rile arat� de asemenea c� relatiile sexuale din afara familiei departe de a oferi echilibrul b�rbatului, �l conduc la o stare de irascibilitate, de tensiune cu propria sotie. Raportul b�rbatului cu femeia prostituat� tipic� pentru relatia st�p�n-sclav, at�ta timp c�t b�rbatul devine st�p�n pentru o sum� de bani asupra trupului femeii care se prostitueaz� [27], are urm�ri negative asupra mentalit�tii b�rbatului care prin asociatie si obisnuint� poate s�-si piard� cel putin respectul, dac� nu chiar mai mult, s� aplice acelasi tip de raport de posesiune si fat� de propria sotie. De asemenea, experimentele sexuale pe care le va avea b�rbatul cu femeia ce se prostitueaz� (femeie folosit� numai pentru producerea pl�cerii), relatii perverse de multe ori, vor influenta profund psihicul b�rbatului care poate ajunge s� cear� sotiei s� practice acelasi tip de relatii sexuale perverse, umilitoare pentru femeie prin �ns�si natura lor, relatii care vor deveni izvor de tensiune si chiar de desp�rtire.
Asa cum se arat� �n diverse studii (vezi materialul din aceast� brosur�, semnat de Dr. Pavel Chiril�) b�rbatii care frecventeaz� bordelurile indiferent c� acestea sunt legale sau ilegale, c� folosesc sau nu mijloace protective, se contamineaz� �n timp cu diferite boli sexuale. Acestea aduse sotiei vor putea s� provoace at�t infertilitatea acesteia, c�t si o situatie conflictual� de criz� familial� sau divort.
Pentru tineri efectele educationale ale legifer�rii prostitutiei sunt dezastruoase. Odat� legalizate bordelurile, acestea vor deveni principalele centre de educatie sexual� a tinerilor. Ce poate �nv�ta un t�n�r de la o femeie care se prostitueaz�, care consum� alcool sau droguri, despre unicitatea relatiei trupesti, despre respectul, dragostea, tandretea care ar trebui s� caracterizeze relatia trupeasc� dintre sot si sotie? Numai vorbim de faptul c� bordelul institutionalizat, deci validat prin lege ca normalitate, va reprezenta totdeauna un ��serviciu sexual� alternativ pentru relatia cu propria sotie.
La afirmatia c� legalizarea bordelurilor nu schimb� cu nimic situatia privind frecventa raporturilor sexuale ale b�rbatilor cu prostituatele sau ponderea b�rbatilor care apeleaz� la aceste servicii, ci doar �mbun�t�teste conditiile medicale ale desf�sur�rii acestor relatii, trebuie s� preciz�m urm�toarele: �n Olanda dup� legalizarea bordelurilor fenomenul prostitutiei a luat amploare [4] �n sensul cresterii ponderii b�rbatilor care frecventeaz� bordelurile datorit� falsei imagini a sigurantei medicaliz�rii. �n Franta unde prostitutia este legalizat�, un b�rbat din trei a frecventat sau frecventeaz� bordelul [26]. �n aceeasi tar� �ns�, familia trece printr-o urias� criz� caracterizat� de num�rul mare de divorturi (70% din totalul familiilor care se formeaz�) si de asemenea prin num�rul mare de copii institutionalizati (unul din patru copii n�scuti). �n prezent se poart� discutii pentru trecerea prostitutiei �n ilegalitate, �ns� fenomenul a luat o asemenea amploare �nc�t este putin probabil ca aceast� m�sur� s� mai dea rezultate cel putin pentru actuala generatie.
Prin natura sa bordelul prosper� atunci c�nd tot mai multi b�rbati din societate apeleaz� la serviciile acestuia. Aceasta �nseamn� c� institutia bordelului prosper� atunci c�nd tot mai multe familii se vor afla �n criza pricinuit� de infidelitatea b�rbatului. �n felul acesta proliferarea industriei sexului �nseamn� regresul vietii de familie �n societate, sau disolutia acestei institutii a familiei care de altfel este considerat� fundamental� pentru s�n�tatea biologic� si psihologic� a unei natiuni. Criza familiei �ntr-o societate �nseamn� copii institutionalizati, sau crescuti doar de un p�rinte, tineri lipsiti de c�ldura unui c�min, de stabilitatea unei educatii s�n�toase, aflati �n deriv� existential� (drog, alcool etc.), esecul existential al celor marcati de divort etc.
Nu exist� valoare pozitiv� �n viata societ�tii care s� nu fie cultivat� sau promovat� de familie, �n acelasi timp se poate afirma c� nu exist� valoare negativ� antisocial� pe care cultura bordelului s� nu o sustin�. �n acest context legiferarea institutiei bordelului constituie una dintre cele mai perfide si eficace strategii pentru a submina existenta unui stat, a intereselor sale fundamentale. Votarea unei asemenea legi nu poate fi v�zut� dec�t ca m�rturie a degrad�rii morale sau ca un act de �nalt� iresponsabilitate politic�, de coruptie sau de tr�dare a intereselor unei natiuni.

CONCLUZII FINALE
Pretinz�nd c� limiteaz� fenomenul, �n realitate legea proiecteaz� un experiment ale c�rui consecinte vor sc�pa de sub control:
I. Consecinte morale ce privesc �ntreaga societate antrenate de fenomenul prostitutiei legalizate:
1. Proliferarea bolilor cu transmitere sexual�, �n special SIDA. Din datele de mai sus rezult� c� ponderea bolnavilor de SIDA din America si Europa de Vest este de dou�zeci respectiv de zece ori mai mare dec�t a bolnavilor de SIDA din Rom�nia. Stiind c� prostitutia constituie principalul factor de transmitere a boli SIDA, atunci cu sigurant� �n urm�tori anii cazurile de SIDA se vor �nmulti. Acesta cu at�t mai mult cu c�t o dat� cu legalizarea prostitutiei va creste turismul sexual �n Rom�nia. �n acest caz, factorii de �mboln�vire a populatiei cu SIDA vor creste, boala fiind importat� din Occident prin turisti si transmis� populatiei prin prostituate.
2. Dezvoltarea fenomenului infractionar; conform studiilor realizate �n diferite zone ale lumii unde prostitutia s-a legalizat, �n zona �n care este amplasat bordelul fenomenul infractionar va creste cu de la 20% p�n� la 1000% (o mie!), �n functie de natura infractiunii. Astfel, se observ� cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molest�ri, omucidere, insulte, amenintare fizic�, spargere cu furt, hotie si furt de masin�;
3. Amplificarea traficului de femei si a turismului sexual; imaginea Rom�niei va fi usor asociat� prostitutiei, �n conditiile unei oferte deosebit de atr�g�toare pentru amatorii de sex din Occident (preturi mici, datorate s�r�ciei; femei frumoase si �nc� s�n�toase pe care poporul rom�n le va oferi spre exploatare sexual� str�inilor prin legalizarea prostitutiei).
4. Degradarea atitudinii b�rbatilor fat� de femei: Poate cel mai grav lucru �n chestiunea prostitutiei este c�, prin posedarea femeii ca prostituat�, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a pl�cerii, se produc grave mutatii �n sufletul, �n psihologia sau �n mintea b�rbatilor. Acestia prin obisnuint� si asociatie vor ajunge s� transfere comportamentul pe care-l manifest� �n raport cu prostituatele c�tre femeie �n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin� dominat� de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips� de respect fat� de aceasta.
5. Degradarea relatiilor din cuplu; Nu poate fi considerat� o �nt�mplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii si violent�, chiar si �n familie, relatii pe care b�rbatul ajunge s� le impun� femeii �n numele iubirii lor. Nu este o �nt�mplare c� stabilitatea familiilor �n societatea modern� este at�t de mic� (p�n� la 70% este rata divortialit�tii �n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c� femeile sunt, �n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul b�rbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, c�nd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz� sau chiar le p�r�seste.
6. Crearea de oportunit�ti �legale� pentru recrutarea permanent� �n prostitutie a noi si noi tinere.
7. Crearea de oportunit�ti �legale� pentru noi si noi �clienti� care �n conditiile prostitutiei ilegale nu ar recurge la servicii de acest tip. Acestia vor deveni �clienti permanenti� ceea ce va duce la destr�marea relatiei lor conjugale, la separarea sotilor si chiar la divort de pe urma c�marea relatiei lor conjugale, la separarea sotilor si chiar la divort � de pe urma c�ruia vor avea de suferit foarte mult, inclusiv copiii.
II. Consecinte care privesc persoanele care se prostitueaz�
1. Legea pretinde c� prostitutia se desf�soar� �n �conditii igienice si discrete� �n realitate prin legea prostitutiei persoanele respective nu sunt protejate ci dimpotriv� le sunt refuzate cele mai elementare drepturi ale omului. Banii pe care �i c�stig� nu valoreaz� nimic c�t� vreme persoanele care se prostitueaz� sunt lipsite de dreptul de a-si proiecta o viat� normal� ca toti ceilalti semeni ai lor. Este o form� de discriminare si de excludere pentru un stat democratic.
2. Legea stabileste teoretic cã modul de viatã pe care �l duce o angajatã a unui bordel este normal, �mbrãc�nd �n cuvinte alese faptul cã aplicã standarde diferite de raportare pentru persoanele care se prostitueazã si pe care �nsusi numele � prostituate � le stigmatizeazã si le eliminã astfel din societate. �n toate societãtile si din totdeauna au existat prostituate, dar �n toate societãtile ele nu fac parte din societate ci din marginea sau subnivelele societãtii; chiar cei care le �folosesc� nu dau �doi bani� pe ele si le privesc cu cel mai mare dispret, ca pe cel mai nedemn lucru din societate.
3. �n formularea ipocrit� din textul legii �clientul� apeleaz� la serviciile �localurilor intime� �pentru a �ntretine raporturi sexuale normale�. �n realitate toat� lumea stie c� nimeni nu merge la bordel pentru a �ntretine relatii sexuale normale. Abuzurile de tot felul, violul, violenta nu doar traumatizeaz� definitiv (reeduc�) persoanele care se prostitueaz�, dar devine o a doua lor natur�, pe care o tr�iesc zi de zi, iar societatea accept� si legifereaz� acest �mod de viat� ca pe un mod de viat� alternativ.

8. Sociologia prostitu�iei
27/9/2006

Prof. univ. dr. Ilie B�descu, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistent� Social�
Prostitutia, din punct de vedere sociologic, este un tip de comportament care se distinge de altele prin folosirea corpului �n scopuri comerciale, mai precis, prin decizia zilnic� a unei persoane de a-si vinde corpul, ceea ce conduce la c�derea din dreptul cel mai elementar al unei persoane, acela de a dispune liber de corpul propriu. Prostitutia asadar, face parte din categoria v�nz�rii propriului trup si ca atare se afl� �n vecin�tatea imediat� a sclavajului. Unii juristi au �ncadrat prostitutia �n categoria acelor fenomene pe care Conventia european� a drepturilor omului le �ncadreaz� �n ceea ce denumeste �dreptul persoanei de a dispune de corpul s�u� [29]. �n realitate, prostitutia suspend� acest drept al persoanei, din clipa �n care aceasta a decis s�-si v�nd� corpul, �nc�t persoana nu mai dispune de corpul s�u �n mod liber, din clipa �n care si-a v�ndut corpul (sexul), ceea ce trece dreptul de folosint� al propriului corp asupra unei alte persoane si anume a �cump�r�torului�, adic� asupra proprietarului casei de tolerant� care devine astfel si patronul trupurilor celor ce s-au v�ndut.
�nt�lnim aici acelasi paradox ca cel pe care T�nnies l-a prezentat �n cadrul relatiei dintre muncitor si capitalist sau patron, doar c� aici �n locul v�nz�rii fortei de munc� este v�ndut trupul. Evidentiem si noi, dup� modelul lui T�nnies, cele trei momente ale unei asemenea relatii:
- V�nzarea trupului
- Folosirea trupului
- Valorificarea trupului (adic� a rezultatelor dob�ndite prin folosirea trupului)
�n aceste trei momente ale relatiei, posesorul trupului (adic� persoana care s-a decis pentru o astfel de v�nzare ce reprezint� �n fapt esenta prostitutiei) este liber doar �n primul moment, adic� numai atunci c�nd cu �liber� voint� (liber arbitru) a decis s�-si v�nd� trupul.
�n momentul al doilea al relatiei, persoana devenit� prostituat� este numai cauza material� (trupeasc�) a relatiei, nu si cauza ei formal�, c�ci ea nu-si decide nici partenerii, nici chiar pretul, nici ritmul folosirii trupului, si mai presus de toate, se foloseste neliber de trup, adic� f�r� o implicare spiritual�(sufleteasc�), de vreme ce contractul o oblig� s� se ofere oricui i-o cere (oric�rui partener). Relatia este deci �n afara vointei sale 1(morale) si �n afara oric�ror considerente de tip sufletesc (spiritual). Prin urmare, aici, persoana este ne-liber�. Fenomenul al treilea, acela al valorific�rii trupului, alienarea este total� c�ci persoana prostituat� nu are nici un fel de control asupra valorific�rii morale si material-financiare a trupului (ea nu poate influenta sub nici o form� acest proces.)
Prin urmare, actul prostitutiei nu este nici pe departe expresia liberei dispuneri de propriul corp ci mai degrab� expresia unui drept suspendat. Prostitutia este tocmai suspendarea dreptului persoanei de a dispune de corpul s�u. Acest tip de interdictie �si are prototipul �n robia cea mai flagrant� pe care o societate o poate provoca fiintei omenesti si anume sclavia. Numai sclavul este comparabil cu persoana prostituat�, c�ci doar acesta nu are acces la libera folosint� (material� si spiritual�) a corpului s�u. Singur� relatia de sclavie este aceea �n care altcineva dispune de propriul t�u corp, de fiinta ta corporal�.
O alt� mare eroare este una de natur� juridic�. Juristii clasific� ofensele la adresa persoanei �n dou� clase: mala in se (ceea ce este r�u �n sine �nsusi, adic� �n chip universal, f�r� particulariz�ri de spatiu si timp) si mala prohibita, (acele ofense socotite ilegale pentru c� legea le defineste ca atare) (30). �ntre ofensele clasificate �n aceast� categorie specialistii or�nduiesc jocurile de noroc, intrarea pe o proprietate str�in� si prostitutia.
Sociologia, �ns�, remarc� aspectul elementar, dezv�luit deja �n cele de mai sus, c� prostitutia este o relatie social� care deposedeaz� persoana de dreptul omenesc cel mai elementar si anume acela de a dispune liber de propriul corp, or acest aspect este un �r�u �n sine�,� mala in se�. Aici procedura juridic� este �ntr-un decalaj cu efecte negative fat� de stiinta societ�tii, adic� fat� de �ntelesul social real al fenomenului pe care �l defineste, nemaivorbind de latura spiritual� a fenomenului si prin aceasta crestin�, prin care suntem preveniti asupra particularit�tilor agravante ale p�catului desfr�ului: �Fugiti de desfr�nare! Orice p�cat pe care-l va s�v�rsi omul este �n afar� de trup. Cine se ded� �ns� desfr�n�rii p�c�tuieste �n �nsusi trupul s�u. Sau nu stiti c� trupul vostru e templu al Duhului Sf�nt, care este �n voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu si c� voi nu sunteti ai vostri? C�ci ati fost cump�rati cu pret. Sl�viti, dar, pe Dumnezeu �n trupul vostru si �n Duhul vostru care sunt ale lui Dumnezeu!� (Corinteni 6,18-20)
M�ntuitorul ne �nvat� prevenindu-ne, asupra alunec�rii �n desfr�u prin simpla intentie: �Oricine se uit� la femeie, poftind-o, a si s�v�rsit adulter cu ea �n inima lui� (Matei 5, 28). Prin urmare, antropologia crestin� si cea paulin� �n special demonstreaz� c� prostitutia, ca desfr�u, goleste trupul de Duhul Sf�nt, c�ci �l preschimb� din templu al Duhului Sf�nt si deci al �n�lt�rii spirituale �n loc al c�derii si al mortii �n viat� fiind, adic� al decesului spiritual. Aceasta este groz�via antropologic� a prostitutiei, c� provoac� decesul spiritual al persoanei, adic� pierderea calit�tii sale de fiint� spiritual�, �nzestrat� cu liber arbitru (si deci cu autonomie moral�). �ntruc�t suprim� �n persoana uman� forta spiritual� f�c�nd din ea casa desfr�ului si deci o cas� a mortii, a sinuciderii spirituale, putem sesiza c� prostitutia �nseamn� si o dec�dere din posibilitatea pe care o are omul ca f�ptur� creat�, de a se manifesta ca fiint� spiritual�. Acest prerogativ creational al omului �n univers (care distinge pe om de animal) este tocmai ceea ce se pierde prin actul prostitutiei.
Prin urmare, prostitutia deposedeaz� persoana uman� si de exercitiul spiritului nu numai de dreptul de a dispune liber de corpul s�u. Degradarea spiritual� si corporal� a persoanei umane ca urmare a prostitutiei este atestat� si de primejdiile brusc intensificate �n cazul prostituatelor. �n unele t�ri europene, 25-30% dintre prostituate prezint� testul ELISA pozitiv si se pare c� �n viitor aceast� categorie de persoane va reprezenta principala cale de transmitere a bolii (31, 32).
Prostitutia este, deci, un multiplicator al riscului �n societate nu numai pentru prostituate ci si pentru restul membrilor societ�tii, c�ci, cum reiese din m�rturiile unei prostituate (care-si spune persoan� de companie) la emisiunea televizat� din seara de 27 ian. 2002 de la televiziunea Antena 1, o asemenea persoan� are 30 de clienti permanenti, de regul� peste 35 de ani, deci persoane c�s�torite. Dac� tinem seama de riscul �mboln�virii cu SIDA care este de 30 de ori mai mare la o prostituat� si de 70 de ori mai mare la un homosexual, comparativ cu o persoan� normal� (la care riscul infest�rii cu HIV este de 1,08%), putem realiza gradul de amenintare social� pe care-l aduce prostitutia asupra familiei si a societ�tii.
Dac� admitem acesti parametri dezv�luiti de statistica �mboln�virilor de SIDA si de m�rturiile prostituatelor de lux cu privire la num�rul de clienti permanenti (am exclus deci partenerii ocazionali care se adaug� la acest num�r), putem spune c� o persoan� care ofer� companie aduce un grad de risc asupra altor �nc� 60 de persoane. Prin urmare, ea trece asupra acestor persoane riscul sporit de 30 de ori al �mboln�virii cu SIDA. Deci, fiecare persoan� prostituat� trece acest coeficient de risc asupra celor �nc� 60 de persoane (soti si sotii), dintre care c�te 30 (respectiv sotiile) f�r� de cea mai mic� urm� de consimtire. Prin urmare prostitutia atest� o neasteptat� agravare a chestiunii morale si juridice �ntr-o societate, c�ci acord� dreptul privilegiat unei categorii de persoane de a provoca r�ul cel mai mare (condamnarea la moarte) unui num�r foarte mare de fiinte nevinovate, cu des�v�rsire inocente (din categoria cea mai sf�nt� a semenilor nostri, mamele copiilor nostri, ca sotii ale noastre).
Legiferarea prostitutiei cu acest deznod�m�nt de a cea un �drept� si o �libertate� de exterminare �n cuprinsul societ�tii care, incredibil!, este �nselat�, mintit� de legiuitor care-i prezint� aceast� legiferare ca o dovad� a libert�tii si a civilizatiei. �n realitate, cum sesiz�m, legiferarea prostitutiei face parte dintre p�rghiile semibarbariei, adic� a dec�derii unei societ�ti pe scara uman� de pe treapta civilizatiei, nicidecum asa cum �n chip sofistic si necinstit ne-o spun avocatii ei (stranie decadent� a acestei corporatii a legistilor �n epoca modern�), nici expresia libert�tii, nici a civilizatiei.
Prostitutia nu numai c� nu reduce riscul �mboln�virii de SIDA (si alte boli), cum s-a spus, ci, dimpotriv� �l sporeste de 30 de ori asupra persoanei care ofer� aceste servicii si prin aceasta este trecut� asupra altor 60 de persoane, dintre care, c�te 30 f�r� a fi fost m�car consultate ori prevenite �n vreun fel.
Prostitutia se dovedeste, iat�, a fi un adev�rat flagel. �ntrebati cele c�te 30 de sotii si mame t�r�te �n chip barbar sub securea acestui risc teribil de a fi ucise pentru libertatea de o clip� a m�riei sale masculul (ce iresponsabilitate �mbrac� libertatea la b�rbatul modern!) dac� sunt de acord cu legiferarea prostitutiei, �nainte de a trece aceast� tragic� si absurd� lege a nimicirii sotiilor noastre si mame ale copiilor nostri prin Parlament.
Ca profesor, ca membru al comunitãtii sociologice si al Comisiei de Bioetic� a Patriarhiei Ortodoxe Rom�ne, sunt dator sã dezvãlui aceastã adevãratã fatã a chestiunii. Mãcar at�t s� facem � cu gestul de acum 2000 de ani al procuratorului Pontiu Pilat � s� ne sp�l�m pe m�ini.
Doamne, iart� si ocroteste neamul nostru rom�nesc de toate ispitele si patimile care tulbur� viata noastr�!
P.S. �n SUA, prostitutia este interzis� �n marea majoritate a statelor americane, cu exceptia a dou� sau trei dintre ele, care excepteaz� de la interdictie orasele care-si fac din industria pl�cerilor una dintre sursele axiale de venituri. Dar ca s� ne imagin�m c� �n Rom�nia impozitele pe pl�cerile mijlocite de actul prostitutiei ar aduce venituri statului este fie comic, fie tic�los. Orice calcul de rentabilitate pune �n cump�n� c�stigurile cu costurile. Ori dac� se face un calcul de risc se va dovedi usor c� prostitutia cost� o societate cu mult disproportionat mai mult dec�t ar fi c�stigurile, �ndoielnice si acestea. �n realitate, cei ce c�stig� sunt patronii caselor de tolerant� si deci ai trupurilor fiicelor si surorilor noastre �mpinse la disperarea tragicei si inconstientei decizii de a-si vinde trupul pentru a supravietui, de fapt a muri �n viat� fiind.
Ceea ce dob�ndesc nefericitele surori ale noastre este doar iluzia vietii fiindc� actul prostitutiei aduce asupr�-le riscul decesului spiritual si deopotriv� p�catul teribil al omuciderii semenilor lor, c�ci cele 30 de sotii aduse �n pragul riscului trec toate �n r�spunderea direct� a fiec�rei prostituate �n parte care s�rmanele, vor pleca din lume lu�nd f�r� s-o stie m�car asupra lor acest p�cat greu al omuciderii.

1. Apel c�tre oamenii politici rom�ni
27/9/2006

Prostitu�ia constituie �n �ntreaga lume un factor de imoralitate care conduce la degradarea fiin�ei umane, la e�ecul civiliza�iei. �ntreaga propagand� mediatic� realizat� �n favoarea legaliz�rii prostitu�iei se sprijin� pe argumente false. Motivele invocate ascund de fapt importante interese de ordin financiar sau de alt� natur� (trafic de influen��, corup�ie, etc.) ale structurilor de tip mafiot.
Legiferarea institu�iei bordelului constituie una dintre cele mai perfide �i eficace strategii pentru a submina existen�a unui stat, a intereselor sale fundamentale pe care v-a�i angajat �n fa�a cet��enilor s� le ap�ra�i. Votarea unei asemenea legi nu poate fi v�zut� dec�t ca m�rturie a degrad�rii morale sau ca un act de �nalt� iresponsabilitate politic�, de corup�ie sau de tr�dare a intereselor unei na�iuni.
Din cercet�rile realizate �n statele lumii �n care prostitu�ia a fost legalizat�, rezult� urm�toarele realit��i zguduitoare:
1. Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor cu transmitere sexual� (�n special SIDA) si nu la reducerea lor. O publicitate mincinoas� se face bordelului legalizat �i prin promovarea de c�tre stat a ideii c� astfel se elimin� riscul contamin�rii cu boli sexuale, �n special SIDA. O eroare uciga��, c�ci prostituatele nu pot fi depistate medical ca bolnave �n timpul perioadei de incuba�ie a virusului, perioada �n care ele pot transmite virusul HIV.
2. Bordelul constituie �n �ntreaga lume un adev�rat focar de infec�ie pentru organismul social. �n zona amplas�rii sale, infrac�ionalitatea cre�te p�n� la 1000%.
3. Legalizarea prostitu�iei reprezint� cea mai persuasiv� �i perspicace propagand�, care se poate face acestui fenomen, deoarece astfel prostitu�ia este adus� �n sfera normalit��ii, prin recunoa�terea de c�tre stat a profesiunii de prostituat�.
4. Legalizarea prostitu�iei nu numai c� nu limiteaz� prostitu�ia ilegal�, ci duce la dezvoltarea fenomenului, oferindu-i acoperire legal�. Bordelurile vor deveni, asa cum s-a �nt�mplat deja �n t�rile occidentale, principalele locuri pentru traficul de droguri, pentru sp�larea banilor, pentru traficul cu femei - o uria�� afacere coordonat� de lumea interlop� �n corelatie cu politicienii corupti.
5. Legalizarea bordelurilor nu elimin� violen�a, ci doar legitimeaz� abuzul la care sunt supuse femeile.
6. Traficul de femei nu va fi stopat, ci cu siguran�� m�rit. Prin faptul c� Rom�nia este una dintre cele mai s�race ��ri din Europa, exist�nd a�adar un num�r crescut de fete care pot ajunge s�-�i v�nd� trupul pe sume de nimic, se va dezvolta �n Rom�nia un important turism sexual, �ara noastr� devenind astfel o Thailand� a Europei.
7. Prostitu�ia nu este o meserie care s� poat� asigura o via�� normal� unei femei. Pentru femeile implicate �n prostitu�ie, �n general fete s�race, f�r� educa�ie si f�r� prea multe mijloace de existen��, bordelul reprezint� o groap� comun�.
8. Experimentele sexuale la care sunt supuse fetele care se prostitueaz� le afecteaz� iremediabil s�n�tatea psihic� �i somatic�, le desocializeaz� �i, prin stigmatul societ��ii, le fac incapabile de a intra �ntr-o via�� normal�, o via�� de familie pe care �i-o dore�te orice om.
9. Prin legiferarea prostitu�iei ca profesiune, se genereaz� ideea c� femeia reprezint� un instrument de satisfacere a pl�cerii b�rbatului. Se contribuie la crearea unei mentalit��i masculine dominate de ideea de posesiune, de valorizare a raporturilor cu femeia numai prin prisma sexului.
10. Legalizarea prostitu�iei nu vine �n sprijinul familiei, ci, dimpotriv�, este cel mai grav atentat la adresa unit��ii acesteia, fapt confirmat de situa�ia din ��rile occidentale, �n care rata divor�urilor a ajuns la 70 %. �ns�i institu�ia bordelului se afl� �n conflict de interese sau �n opozi�ie cu familia.
Prin campania de publicitate, f�cut� de anumi�i oameni politici �i de organele mediatice, ponderea b�rba�ilor din societate care apeleaz� la serviciile prostitu�iei va cre�te, cu toate riscurile pe care le presupune acest lucru. Statul rom�n este pe punctul de a recunoa�te o �profesiune� care conduce la destr�marea familiei, la contaminarea popula�iei cu o boal� mortal� (SIDA), precum �i la omor�rea celor contamina�i.

SPER SA NU VA VINA LENEA SA CITITI SI SA RECITI TOATE MESAJELE DE MAI SUS.

Ce vor gandi si vor spun romanii DUPA legalizarea prostituiei in Romania?

1. E legal sa ma prostituez, deci e ok.
2. E legal sa ma duc la tarfe.
3. E legal sa platesc pentru sex.
4. E legal sa imi insel sotia.
5. E legal sa imi insel sotul.
6. E legal sa fac sex cu tatal, fratele, bunicul, unchiul, fiul, daca ei sunt clientii mei.
7. E legal sa tratez femeile ca pe obiecte.
8. E legal sa violez daca platesc pt. asta.

E LEGAL, DECI E NORMAL, E MORAL, E OK!

ASTA-I VIITORUL LA CARE VA GANDITI?????????????

Chiar fara legalizarea prostitutiei , Romania este tinta turismului sexual si un exportator redutabil de prostituate . Asta din cauza saraciei . Lasand la o parte pudibonderia si fareseismul , trebuie sa remarcam , faptul ca prostitutia exista din toate timpurile si in toata lumea . Exceptie cred ,ca numai in Sfantul Munte . Prostitutia ca si legatura fireasca , combate homosexualitatea si aberatiile psihosexuale . Prostitutia legalizata , permite controlul medical si limitareaza raspandirea bolilor venerice . Bordelurile , ca si organizatii lucrative , aduc venit statului si ofera protectie prostituatelor , in caliatate de salariate . Prostitutia , contribuie la scaderea divortialitatii , prin scaderea relatiilor adulterine . Deasemeni , prostitutia , ofera premiza reducerii incidentei unor infractiuni , precum violul sau incestul . Recomand a se citi cartea doctorului Steriade ( spre rusinea mea nu - i retin prenumele ) , intitulata " Educatia Sexelor " si editata in anii " 30 .In aceea perioda prostitutia , era legala in Romania , la fel ca in toata Europa , cu exceptia Rusiei Sovietice .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-03-14 22:24:14Chiar fara legalizarea prostitutiei , Romania este tinta turismului sexual si un exportator redutabil de prostituate . Asta din cauza saraciei . Lasand la o parte pudibonderia si fareseismul , trebuie sa remarcam , faptul ca prostitutia exista din toate timpurile si in toata lumea . Exceptie cred ,ca numai in Sfantul Munte . Prostitutia ca si legatura fireasca , combate homosexualitatea si aberatiile psihosexuale . Prostitutia legalizata , permite controlul medical si limitareaza raspandirea bolilor venerice . Bordelurile , ca si organizatii lucrative , aduc venit statului si ofera protectie prostituatelor , in caliatate de salariate . Prostitutia , contribuie la scaderea divortialitatii , prin scaderea relatiilor adulterine . Deasemeni , prostitutia , ofera premiza reducerii incidentei unor infractiuni , precum violul sau incestul . Recomand a se citi cartea doctorului Steriade ( spre rusinea mea nu - i retin prenumele ) , intitulata " Educatia Sexelor " si editata in anii " 30 .In aceea perioda prostitutia , era legala in Romania , la fel ca in toata Europa , cu exceptia Rusiei Sovietice .

D-le CLIENT AL PROSTITUATELOR,

va rog a binevoi sa cititi cu mare atentie mesajele mele lungi de mai sus si de pe pagina precedenta referitoare strict la aceasta problema si la pericolul legalizarii.
NU este doar parerea mea, ci este a specialistilor in masura sa cantareasca corect din toate punctele de vedere, avand la baza toate informatiie necesare, problema in cauza!
Sustineti ABERATII INVENTATE INTR-UN SPATIU MINUSCUL CEREBRAL!

Fara suparare, NU aveti argumente in ceea ce sustineti.
Lipsa de moralitate sau misoginismul datorat frustrarilor personale v-au "luminat" in aceasta privinta?

De la: dagaio, la data 2009-03-14 15:28:33

Ce vor gandi si vor spun romanii DUPA legalizarea prostituiei in Romania?

1. E legal sa ma prostituez, deci e ok.
2. E legal sa ma duc la tarfe.
3. E legal sa platesc pentru sex.
4. E legal sa imi insel sotia.
5. E legal sa imi insel sotul.
6. E legal sa fac sex cu tatal, fratele, bunicul, unchiul, fiul, daca ei sunt clientii mei.
7. E legal sa tratez femeile ca pe obiecte.
8. E legal sa violez daca platesc pt. asta.

E LEGAL, DECI E NORMAL, E MORAL, E OK!

ASTA-I VIITORUL LA CARE VA GANDITI?????????????

Dagaio, asa este!!
Dar pe majoritatea romanilor ii doare fix undeva!!
Se gandesc, cel mult, ca nu-i priveste!!!
Nu se gandesc ca este vorba de mocirla morala in care vor trai copiii lor!!

Prostitu�ia este una dintre formele cele mai degradante �i scandaloase de desfr�u: comer� cu propriul trup. Este p�cat mare. Prostitu�ia atenteaz� la demnitatea persoanei care se prostitueaz� �i care e redus� la un obiect sexual. �n afar� de persoanele prostituate, vinov��ia este �i a celor care profit� de ele sau favorizeaz� o asemenea practic� (proxene�i �i al�ii). Nici traiul �n s�r�cie �i nici vreun alt motiv nu d� unei persoane dreptul moral s� practice prostitu�ia. Rela�iile sexuale trebuie s� aib� loc numai �ntre so� �i so�ie, dup� c�s�toria cre�tin�.
Iat� �i un site foarte interesant �mpotriva prostitu�iei:
www.antiprostitutie.ro/


Mai multe pute�i citi �i vedea pe blogurile urm�toare :
Primul blog :
www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole; videoclipuri; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i radio); c�r�i foarte interesante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator); articole; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii din Ia�i �i din alte localit��i care ofer� servicii gratuite etc.

Al doilea blog :
www.augustincezar.blogspot.com/

V� rog intrati pe bloguri �i trimite�i-le mai departe, ca s� fie de folos �i altora. Chiar se merit�.