Pasajul ales: Romani 1:16 - Romani 2:16
Romani 1:16 Cãci mie nu mi-e ruºine de Evanghelia lui Hristos; fiindcã ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecãruia care crede: întâi a Iudeului, apoi a Grecului;
Romani 1:17 deoarece în ea este descoperitã o neprihãnire, pe care o dã Dumnezeu, prin credinþã ºi care duce la credinþã, dupã cum este scris: "Cel neprihãnit va trãi prin credinþã."
Romani 1:18 Mânia lui Dumnezeu se descoperã din cer împotriva oricãrei necinstiri a lui Dumnezeu ºi împotriva oricãrei nelegiuiri a oamenilor, care înãbuºe adevãrul în nelegiuirea lor.
Romani 1:19 Fiindcã ce se poate cunoaºte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, cãci le-a fost arãtat de Dumnezeu.
Romani 1:20 În adevãr, însuºirile nevãzute ale Lui, puterea Lui veºnicã ºi dumnezeirea Lui, se vãd lãmurit, de la facerea lumii, când te uiþi cu bãgare de seamã la ele în lucrurile fãcute de El. Aºa cã nu se pot dezvinovãþi;
Romani 1:21 fiindcã, mãcar cã au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslãvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulþumit; ci s-au dedat la gândiri deºarte, ºi inima lor fãrã pricepere s-a întunecat.
Romani 1:22 S-au fãlit cã sunt înþelepþi, ºi au înnebunit;
Romani 1:23 ºi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoanã care seamãnã cu omul muritor, pãsãri, dobitoace cu patru picioare ºi târâtoare.
Romani 1:24 De aceea, Dumnezeu i-a lãsat pradã necurãþiei, sã urmeze poftele inimilor lor; aºa cã îºi necinstesc singuri trupurile;
Romani 1:25 cãci au schimbat în minciunã adevãrul lui Dumnezeu, ºi au slujit ºi s-au închinat fãpturii în locul Fãcãtorului, care este binecuvântat în veci! Amin.
Romani 1:26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lãsat în voia unor patimi scârboase; cãci femeile lor au schimbat întrebuinþarea fireascã a lor într-una care este împotriva firii;
Romani 1:27 tot astfel ºi bãrbaþii, au pãrãsit întrebuinþarea fireascã a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alþii, au sãvârºit parte bãrbãteascã cu parte bãrbãteascã lucruri scârboase, ºi au primit în ei înºiºi plata cuvenitã pentru rãtãcirea lor.
Romani 1:28 Fiindcã n-au cãutat sã pãstreze pe Dumnezeu în cunoºtinþa lor, Dumnezeu i-a lãsat în voia minþii lor blestemate, ca sã facã lucruri neîngãduite.
Romani 1:29 Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lãcomie, de rãutate; plini de pizmã, de ucidere, de ceartã, de înºelãciune, de porniri rãutãcioase; sunt ºoptitori,
Romani 1:30 bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaºi, lãudãroºi, nãscocitori de rele, neascultãtori de pãrinþi,
Romani 1:31 fãrã pricepere, cãlcãtori de cuvânt, fãrã dragoste fireascã, neînduplecaþi, fãrã milã.
Romani 1:32 ªi, mãcar cã ºtiu hotãrârea lui Dumnezeu, cã cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totuºi, ei nu numai cã le fac, dar ºi gãsesc de buni pe cei ce le fac.
Romani 2:1 Aºadar, omule, oricine ai fi tu, care, judeci pe altul, nu te poþi dezvinovãþi; cãci prin faptul cã judeci pe altul, te osândeºti singur; fiindcã tu, care judeci pe altul, faci aceleaºi lucruri.
Romani 2:2 ªtim, în adevãr, cã judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce sãvârºesc astfel de lucruri, este potrivitã cu adevãrul.
Romani 2:3 ªi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce sãvârºesc astfel de lucruri, ºi pe care le faci ºi tu, cã vei scãpa de judecata lui Dumnezeu?
Romani 2:4 Sau dispreþuieºti tu bogãþiile bunãtãþii, îngãduinþei ºi îndelungii Lui rãbdãri? Nu vezi tu cã bunãtatea lui Dumnezeu te îndeamnã la pocãinþã?
Romani 2:5 Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea sã se pocãiascã, îþi aduni o comoarã de mânie pentru ziua mâniei ºi a arãtãrii dreptei judecãþi a lui Dumnezeu,
Romani 2:6 care va rãsplãti fiecãruia dupã faptele lui.
Romani 2:7 ªi anume, va da viaþa veºnicã celor ce, prin stãruinþa în bine, cautã slava, cinstea ºi nemurirea;
Romani 2:8 ºi va da mânie ºi urgie celor ce, din duh de gâlceavã, se împotrivesc adevãrului ºi ascultã de nelegiuire.
Romani 2:9 Necaz ºi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face rãul: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec.
Romani 2:10 Slavã, cinste ºi pace va veni însã peste oricine face binele: întâi peste Iudeu, apoi peste Grec.
Romani 2:11 Cãci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faþa omului.
Romani 2:12 Toþi cei ce au pãcãtuit fãrã lege, vor pieri fãrã lege; ºi toþi cei ce au pãcãtuit având lege, vor fi judecaþi dupã lege.
Romani 2:13 Pentru cã nu cei ce aud Legea, sunt neprihãniþi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiþi neprihãniþi.
Romani 2:14 Când Neamurile, mãcar cã n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îºi sunt singuri lege;
Romani 2:15 ºi ei dovedesc cã lucrarea Legii este scrisã în inimile lor; fiindcã despre lucrarea aceasta mãrturiseºte cugetul lor ºi gândurile lor, care sau se învinovãþesc sau se dezvinovãþesc între ele.
Romani 2:16 ªi faptul acesta se va vedea în ziua când, dupã Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.