back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Verificati-va cunostintele de cultura generala

 


 
Pagini: << 455 456 457 458 459 460 >> Sari la pagina:
 
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 11:37


https://www.scribd.com/document/317429749/Boala-Lui-Calache
Aneto?" "P�i cum s� nu m� �nchin, omule? Boala asta a lui Calache e boal� grea, dac� vrei s� m�
-
n�elegi." "Ei bine, s� facem pu�in� lini�te, v�d c� s
-
au oprit �n fa�a magazinului." Don Calache se coboar� tacticos se opre�te �i adun� pe to�i muzican�ii cu instrumentele �ntr
-
o singur� tr�sur�. Pe ceilal�i �i pl�te�te cu c�te doi poli de parale �i
-
�i ia r�mas bun; oamenii pleac� mul�umi�i, de

afacere �i de c�tig. Ciufu, Fufu, zburlitul �i tobo�arul s
-
au grupat �i au c�ntat tot timpul p�n� Don Calache a
descuiat magazinul, a ridicat obloanele, a deschis geamurile: I-
a pl�tit onorabil lu�ndu
-
�i

r�mas bun de la ei. Cu lacrimi �n ochi, muzican�ii au �ncercat din toate puterile s� c�nte mar�ul din opera "Trubadurul" de r�suna tot Lipscaniu. C� doar unu
-i Don Calache!
Despre aceast� ciud��enie a lui

Don Calache, se auzise �n toate col�urile �i cartierele Bucure�tiului. "Tu nu vezi, maic�, cum se �ine acesta scai dup� fata lui Dumitrache? De, o fi av�nd boala lui Calache!" Orice viciu, orice pasiune, orice sl�biciune era taxat� cu boala lui Calache.

Se r�sp�ndise a�a de mult aceast� vorb� �nc�t p�trunsese �n toate mediile la ora� �i la �ar�. Dac� a
veai un fix pentru

ceva �i te urm�rea o idee sigur aveai boala lui Calache. Despre episodul sosirii sale cu �ase tr�suri se discutau fel de fel de scenarii.

Lini�tit, calm �i imperturbabil Don

Calache a �nceput s� se organizeze
pentru bunul mers al magazinului.
Discret, cu poft� de lucru, nu discuta nimic de via�a

sa particular�. Unii din vecini �l �ncercau s�
-
l ispiteasc� despre dispari�ia lui de o lun�.

�ns� Don Calache ocolea totdeauna �ntreb�rile �i aborda alte subiecte.

Enigmatic �i t�cut �i tr�ia via�a �n felul s�u intim, hr�nindu
-se cu
trecutele amintiri. Nu permitea nim�nui s�
-i

p�trund� �n teritoriul sf�nt �i sacru al inimii sale. Evenimentul domnului Calache se stingea �n momentul apari�iei altor nout��i.

Oamenii, dornici de senza�ii tari, gustau toate zvonurile �i �nt�mpl�rile care erau proaspete pe pia��. Totu�i porecla care a prins cel mai bine �i a d�inuit cel mai mult a fost "Boala lui Calache".

Aceast� apreciere adresat�, unor persoane, era privit� ca o constatare negativ�. �i dup� r�zboi

am auzit persoane �n v�rst� folosind epitetul:
"Tu nu-
l vezi? Cred c� e lovit de
boala lui Calache
... Umbl� teleleu, pleac� lipse�te c�te o lun�, dou�, apoi

revine acas�, n�uc �i buimac. útia cu boala lui Calache vorbesc pu�in, sunt retra�i, timizi."

O
pagin� de via��! Un personaj ciudat �i straniu, care f�cea pe oameni s� �ese tot felul de glume, snoave �i z�mbete �n

acea perioad� lini�tit� de via�� �nainte de �nceputul celui de al doilea r�zboi. Dorin�a de a r�de, de a imita, de a face farse �i fel de

fel, de �otii pe seama prietenilor era un mod de distrac�ie �i bucurie. Aceast� stare a

fost �ntrerupt� �ntr
-
o bun� zi de sirenele �i ordinul de mobilizare, care a
chemat

la datorie pe to�i b�rba�ii de la v�rsta de 18 �i p�n� la 60 de ani s�
-
�i apere patria �i hotarele ��rii. Cursul istoriei s
-a schimbat mult,
�ncep�nd cu anii 40
-
41. �i Don Calache a plecat cu unitatea sa p�n� dincolo de Sevastopol; iar �ntr
-
o noapte toat� aceast� unitate a fost decimat�. Strada Lipscani a fost v�duvit� de acest personaj

plin de
culoare �i de pitoresc. Despre conu Iorgu de la "3 coceni", nu am putut afla nimic, parc�
-
l �nghi�ise p�m�ntul. Dar via�a ��i

ofer� �i multe surprize. �ntr
-
o sear�, sorbind o halb� la
Carul cu Bere,

pe cine crede�i c� v�d? Ciufu �i Fufu sc�r�iau din vechile lor viori melodii de jale �i de dor. �n jurul lor, b�rba�i care

sc�pase de pe front. Ace�tia �i v�rsau �n pahare c�te o lacrim� pentru cei pierdu�i �n v�ltoarea frontului �i a bombardamentelor. "M�i, baragladine
,
toat� lumea pe front �i voi sta�i aciua�i la
Carul cu Bere
?"
"Ce s� facem cona�ule? E oameni mul�i nec�ji�i �i au nevoie de noi, s�
le
alin�m durerile!"

"Dar matale, cona�ule nu ne po�i

avansa cu un pol ca s�
-
�i c�nt�m o c�ntare pentru gagica lu' matale?"

"Bine, m�i, lua�i un pol c�

nu m� pot sup�ra pe voi.

Totu�i �mi sunte�i

simpatici!" "S�rut�m m�na, cona�ule �i s� fie de sufletul lui cona� Calache; stra�nic om, s�
-
i fie ��r�na u�oar� dac� a
murit pe front. Amin." "Nea Fane-
e, m�i Nea Fane, m�i !" "Ho, m�, ce strigi a�a, Fufule,
ce arde, ce s-a

aprins?" "D�
-
te mai la gard, s�
-
�i spun o veste care s� te dea pe spate 3 zile." "Ce veste a�a stra�nic�, m�i
Fufule?"
"Nea Fane, s� �tii

c� a venit cona� Calache de pe front din r�zboi; l
-am
v�zut cu ochii mei!"

"Taci m�,

c� nu te cred; parc� s
-
auzise c� a murit.

Cum a ap�rut a�a dintr
-
o dat�? �i unde anume l
-
ai v�zut? Cum arat� �i cu cine mai era?" "Uite cum a fost Nea Fane: eu cu Ciufu ne f�ceam
programul artistic la
Caru' cu Bere
. Deodat�, cine crezi c� apare �n local? Cona� Calache cu

o dam� la bra�
.
M-am uitat
,
m-
am �ters la ochi, s� v�d dac� nu visez �i, adev�rat, era cona�u' cu
dama
."
"M�i, Fufule, l�mure�te
-
m� cine era
dama

�i ce �nseamn�
dam�
." "P�i,
Nea Fane,
dam�

�nseamn� c� nu

e�ti nici doamn�, nici muncitoare. Un
fel de ames
tec�tur� �ntre cocoan� �i slug�."

"Bine, bine �i ce au spus, nu i
-
ai �ntrebat?" "Cona�u' a spus c� dama este so�ia lui, o cheam�

Raisa �i este din satul Voro�ilovca, nu departe de ora�ul Harcov. �n acest sat unitatea militar� a lui Cona�u fusese cazat� pentru refacere �n urma unei lupte cr�ncene. Aici soarta �i
destinul i-a scos-
o pe Raisa �n cale, la gospodarul unde fusese cazat.

Focoas�, cu ochi calzi p�trunz�tori, cu

p�rul blond numai inele, l
-a dat
gata pe cona�u �i �n 3 s�pt�m�ni au f�cut �i cununia. Bor�urile ucrainene, col�una�ii cu br�nz�, pl�cinte moi pufoase �i m�ng�ierile
Raisei l-
au f�cut pe cona�u s
-
o roage s� vin� cu el �n Rom�nia. Raisa a consim�it c�
-
l iubea cu adev�rat."

"Au sosit �n �ar�

cu trupele
Tudor Vladimirescu
. I-
am �ntrebat de magazinul de pe Lipscani!" "Ce s� fie," a r�spuns, oft�nd, cona�u', "�i Lipscanii a fost pisat de c�teva ori de escadrilele de avioane. Totul este �ters �i m�turat; nimic nu se cunoa�te din ce a fost!" "�i cum v� g�ndi�i s� v� descurca�i mai departe cona�ule?" l
-
am �ntrebat. Cu delicate�e �i bl�nde�e �n glas a intervenit Raisa: "O s� ne descurc�m
bine.

Chiar m�ine plec�m la B�ile�ti, l�ng� Caracal, �n jude�ul Olt. Acolo Calache al meu are dou� pogoane de p�m�t, le vindem �i �ncropim un magazin de m�run�i�uri chiar �n B�ile�ti. Peste dou� luni voi da na�tere
unui
fecior ca s� aib� Calache al

meu �i un mo�tenitor, apoi c��i vor fi de
la Dumnezeu.Eu m-
am hot�r�t s� deschid un atelier de croitorie, c�
nimeni n-
o s� m� �ntreac� �n toat� Olten
ia.
Am �nv��at meserie de la o rom�nc�, m�ritat� cu un c�pitan rus. Maestr�, domnule, nu altceva!

Veneau cocoanele tocmai de la Kiev s�
-
�i coase rochii �i costume fel de fel. De la c�pit�neasa asta am prins drag de rom�ni. Vorbea numai rom�ne�te cu mine �i m� �nv��a de toate ca o mam�! Cine �tie pe

unde or fi acum, Dumnezeu s�
-
i p�zeasc� �i s�
-i
ocroteasc� de toate relele!" Harnic�, iubitoare �i

sufletist�, Raisa a devenit �n scurt timp cea mai respectat� femeie din B�ile�ti.

Bun� gospodin�, bun� so�ie,

bun� mam� �i mai cu seam� croitoreas� de lux din tot jude�ul Olt. Calache a progresat �i a prosperat l�ng� Raisa, bucur�ndu
-
se am�ndoi de respectul tuturor cet��enilor din B�ile�ti. "Ascult�

dragule, uite ce mi-
a spus o client� s�pt�m�na trecut�. C� la
Bu
cure�ti, pe strada Lipscani, era unu', Calache, care avea un magazin mare de coloniale. Acest Calache avea o boal� a lui numit�
boala lui Calache
. Nu cumva tu erai acela �i poate aveai o boal� anume da care
mie nu mi-
ai spus?" "Ba da, Raisa, eu am fost �la." Pasiunea, povestit� sincer de Calache so�iei sale o fost gustat� �i apreciat�. "S
-
a f�cut t�rziu, dar �nainte de culcare te rog s�
-
mi promi�i c� �n vacan�� vom merge �i noi la Bucure�ti, s� c�ut�m c�rciuma
3 Coceni
a lui Nea Iorgu

Spr�ncenatu." �n drum spre Slatina v� poftim �i pe la noi, la B�ile�ti. Croitoreas� de lux ca Raisa lui Calache nu g�se�ti �n tot jude�u. O firm� luminoas� chiar �n centru ora�ului:
La Calache
aduce aminte locuitorilor

mai �n v�rst�, pis�logi �i insisten�i, �ntr
-
o idee de zical�: "Las�
-
l maic�, o fi av�nd
Boala lui Calache
".


Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 12:08


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 12:10

Istorie secret�: Nicolae Iorga despre familia Hohenzollern

Din arhivele S.R.I.: Nicolae Iorga despre familia Hohenzollern Nicolae Iorga � Dinastia Hohenzollern = Evrei! Evreii [�]


Din arhivele S.R.I.: Nicolae Iorga despre familia Hohenzollern
Nicolae Iorga � Dinastia Hohenzollern = Evrei!

www.justitiarul.ro/8769-2/

Evreii din Capital� �i ȋn special membrii Lojei desfiin�ate a Marelui Orient, comenteaz� �n toate �mprejur�rile, cu tendin�a de a se difuza �n cercuri c�t mai largi, urm�toarele:
Consilierul Regal N. Iorga ar fi adus grave ofense Suveranului �ntr-o �edin�� a Academiei, c�nd pre�edintele acestei �nalte institu�ii propusese ca to�i academicienii s� se �nscrie �n bloc �n �Frontul Rena�terii > Na�ionale� (�nfiin�at de Carol al II-lea la 16 decembrie 1938, �n locul partidelor politice declarate clandestine). �n acel moment, N. Iorga s-a ridicat, spun�nd c� �l surprinde ca tocmai pre�edintele s� fac� o atare propunere adun�rii, ca �i cum aceasta ar fi o breasl� de b�rbieri, tinichigii sau o asocia�ie de func�ionari comerciali. �Nu, domnule pre�edinte � a spus �n continuare, noi nu suntem o turm� de mameluci, fiecare dintre noi are puterea de discern�m�nt necesar� �i prin nimic nu am putea fi constr�n�i, ori m�car ademeni�i s� comitem un asemenea act. Eu cel pu�in, declar de la �nceput, c� nu m-a� putea �nscrie niciodat� �n asemenea condi�iuni.�
La strig�tele de �destul�, �stai jos!� ale academicienilor, N. Iorga s-a ridicat din nou �i a mai spus c� nu vorbe�te numai �n calitate de academician, ci �i de istoric �i c� dac� este vorba s� fac� istorie, apoi s� mai a�tepte pu�in, domnii colegi, c� vor afla lucruri interesante.
Cu toate protestele asistentei �i fiind des �ntrerupt de academicieni, N. Iorga a �nceput prin a aminti c�: ��n Evul Mediu existau �n Germania trei ora�e libere: Hamburg, Lubeck �i Bremen. �n Lubeck, printre diferitele familii de evrei conlocuitoare se g�seau unele care se numeau �Zollern�, adic� familiile din deal, �i spre a nu se confunda cu cele din vale �i ziceau �Hohenzollern�. Ace�ti Hohenzollerni, prin cam�t� �i tot felul de mijloace specific evreie�ti, devenind extrem de boga�i, au ajuns mai t�rziu st�p�ni ai castelului �i domeniilor de la Sigmaringen, fiind mai t�rziu �nnobila�i de Margraful Bavariei. Din ace�ti Hohenzollerni se trage actuala noastr� dinastie, care dup� cum este �i firesc, poart� nu numai stigmatele rasei evreie�ti, dar mai sufer� �i de anumite tare care se transmit pe calea ereditar� �i periodic din patru �n patru genera�ii.�
De�i des �ntrerupt de asistenț�, N. Iorga a continuat totu�i, ar�t�nd cum �n calitatea sa de istoric, a putut stabili c� �printre alte boli ale acestei familii se afl� �i nebunia transmis� invariabil din patru �n patru genera�ii �i c� p�catele au c�zut tocmai pe M.S. Regele ca s� fie din genera�ia celor nebuni Regele Ferdinand a fost deplin s�n�tos la minte, dup� cum a fost s�n�tos �i Regele Carol I, ca �i fratele s�u, tat�l Regelui Ferdinand. De�i p�rintele Regelui Carol �i bunicul Regelui Ferdinand au fost s�n�to�i, bunicul Regelui Carol I a fost totu�i nebun, nebunie transmis� ast�zi dup� a patra genera�ie, Regelui Carol II. Mai mult �nc�: to�i ace�ti regi ori prin�i nebuni, atunci c�nd au sim�it c� puterea de vitalitate a s�ngelui evreesc din vinele lor scade, din cauza rezultatelor �ncruci��rii cu prin�ese de s�nge arian, au c�utat s�-�i reconforteze virusul iudaic, prin c�s�torii cu evreice.
A�a a f�cut �i str�bunicul lui Carol II, care l-a precedat cu patru genera�ii �i a�a a f�cut �i actualul Rege al Rom�niei, c�s�torit � dup� cum se �tie, a mai ad�ugat N. Iorga � cu d-na Lupescu.� Suveranul, informat de propunerea ce urma a fi f�cut� de pre�edintele Academiei, pentru �nscrierea �n bloc a academicienilor �n �Frontul Rena�terii Na�ionale�, asculta la microfon (n.n. difuzor) dezbaterile din sala de �edin�e a Academiei.
Auzind cele spuse de N. Iorga, regele l-a trimis la Academie pe colonelul Urd�reanu, ca s�-l �mpiedice de a vorbi mai departe.
Intr�nd �n sala de �edin�e, dl. Urd�reanu s-a dus direct la Iorga pe care l-a amenin�at, spun�ndu-i c� toate cele declarate acolo fuseser� auzite de Suveran.
Acesta a spus d-lui colonel Urd�reanu urm�toarele: �Du-te �i spune st�p�nului t�u, c� profesorul Iorga nu se teme de nimeni, chiar dac� Regele ar porunci s� fie ucis �i c� toate cele spuse acum la Academie se vor �nv��a �n viitor �n c�r�ile de �coal�. Chiar dac� voi fi suprimat, cele spuse se vor cunoa�te totu�i �n lumea �ntreag�, deoarece am avut grij� s� le trimit mai �nainte la Londra, Roma, Paris �i Berlin.� Toate aceste insinu�ri fac obiectul de discu�ie prin toate lojile masonice, loji �n care s-ar fi hot�r�t detronarea Suveranului Rom�niei.
Tot masonii mai pretind c�, pentru ca opinia public� s� nu dea crezare celor care s-ar comenta, (Regele) a �mbunat pe N. Iorga, iar la serbarea �i recep�ia membrilor Ordinului �Ferdinand�, Suveranul s-a fotografiat �ntre�in�ndu-se cordial cu acesta.
Arhiva SRI, fond D, dosar 11382, vol. �I, f. 181-184.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 12:34

O carte veche de 1.000 de ani, p�strat� la Budapesta, r�stoarn� toate teoriile istorice despre cultura str�mo�ilor no�tri
www.justitiarul.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-bud...
Dacii scriau de la dreapta la st�nga, iar citirea se f�cea de jos �n sus De la daci nu au [�]
Dacii scriau de la dreapta la st�nga, iar citirea se f�cea de jos �n sus

De la daci nu au r�mas izvoare scrise. Prea pu�ine se �tiau despre locuitorii zonei carpato-dun�rene, dup� retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, p�strat� la Budapesta, r�stoarn� teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise �n aceast� perioad� istoric�. A fost scris� cu caractere dacice, de la dreapta la st�nga, �i se cite�te de jos �n sus. Vorbe�te despre despre vlahi �i regatul lor. Mul�i au �ncercat s� descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, �n premier�, filele misteriosului manuscris. D�ruit� de un grof �n 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revist� publicat� �n Ungaria de existen�a �n arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea c� e redactat �ntr-o limb� necunoscut�. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca s�-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla �n Arhivele Academiei de �tiin�e a Republicii Ungaria. E o carte legat� �n piele. A fost p�strat� �n localitatea Rohonczi p�n� �n anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a d�ruit-o Academiei de �tiin�e a Ungariei, �n 1838. Nu se �tie prin c�te m�ini a trecut de-a lungul secolelor. �Scriere secret� Dup� Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, �i scria cercet�torului Otto Gyurk, �n legatura cu Codexul: �Se g�se�te �n Arhivele Academiei de �tiin�e a Ungariei o carte rar�, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secret�, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze p�n� acum. �i eu am �ncercat. Literele sunt asem�n�toare scrierii grece�ti. M-am g�ndit c� seam�n� �i cu literele feniciene, apoi am �ncercat pe baza vechii scrieri ungure�ti, dar n-a mers. Toate �ncerc�rile le-am aruncat �n foc�. Dup� ce a studiat Codexul, cercet�torul Otto Gyurk a publicat, �n 1970, o parte din observa�iile sale �ntr-un articol, �n care a �ncercat s� identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
Alfabet dacic cu 150 de caractere

Viorica Enachiuc a descoperit c� textele Codexului au fost redactate �n secolele XI si XII, �ntr-o limb� latin� vulgar� (daco-romana), cu caractere mo�tenite de la daci. �Sunt semne care au apar�inut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu leg�turile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate �n latina vulgar�, dar �ntr-un alfabet dacic, �n care dominante sunt str�vechile semne utilizate de indo-europeni �n epoca bronzului�, spune aceasta. Solii �i c�ntece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 �iruri. �n text sunt intercalate miniaturi cu scene laice �i religioase. E scris cu cerneal� violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, c�ntece �i rug�ciuni, care include 86 de miniaturi. Consemneaz� �nfiin�area statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, �ntre anii 1064 si 1101. �Sunt informa�ii despre organizarea administrativ� �i militar� a ��rii ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru �i mare, de la Dun�re spre nord p�n� la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina � cetatea din insula Pacuiul lui Soare�, a descoperit Viorica Enachiuc. �Jur�m�ntul tinerilor blaki� Codexul con�ine �i versurile unui c�ntec de lupt�, numit �Jur�m�ntul tinerilor blaki�, care a fost tradus �n felul urm�tor:

�O via��, t�ciunele �arpelui, puternic veghetor,/
�n�elator, s� nu prime�ti a te uni/
Cu prorocirile �arpelui, anuale, pentru c� lovit/
Vei fi/ C�ntecul cet��ii aud �ndelung/
Merge�i vioi, jura�i pe caciul�, pe puternica caciul�!/
S� juri cu maturitate �i cu convingere!/
S� fiu �ie putere vie, tr�iesc, �n lupt� s� fiu!/
Alesul jur�m�nt pre�uie�te �oimul t�u, mergi cu jur�m�nt puternic!�

Not�: Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele �i Rohonczy sau Rohonc, �n toate combina�iile) este un document controversat al c�rui sistem de scriere este inedit �i �nc� nedescifrat �n mod conving�tor. Este numit dup� or�elul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiar� veche; pe german� Rechnitz, pe croat� Rohunac), aflat ast�zi �n provincia Burgenland din estul Austriei. Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolvent� a Facult��ii de Filologie, sec�ia Rom�n�-Istorie, din cadrul Universit��ii �Alexandru Ioan Cuza� din Ia�i, promo�ia 1963. Lucrarea de licen�� �i-a luat-o �n arheologie. E membr� UNESCO din 1983. Mul�i ani a condus �antiere arheologice �n Oltenia, Muntenia �i Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu �i epoca dacic�. �i-a prezentat lucr�rile la conferin�e �n �ar� �i �n str�in�tate: Austria, Fran�a, Germania, Italia, Israel. Burse de studiu a primit �n Italia, pe probleme de arheologie, �i in Danemarca, unde a studiat scrierea runic�. Aceste fapte nu sunt secrete.

Dar m� �ntreb �i v� �ntreb: de ce tac autorit��ile politice �i �tiin�ifice de la noi? Sau mass media. Pentru c� sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se �v�nd� mai bine? Incompeten�i nu sunt. Sau au primit ordin s� tac�?
Dacia

M-am �ntrebat de multe ori care este motorul schimb�rilor pozitive �ntr-o societate �i trebuie s� recunosc c� de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuz� s� accepte un adev�r relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt lega�i de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caut� un adev�r absolut. Deci pe ei �i �ndemn s�-�i �ntrebe profesorii de istorie �i de limba rom�n�:

� C�t la sut� din Dacia a fost cucerit� de romani? �i dac� profesorul �tie r�spunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se �ntindea de la vest la est, de la lacul Constan�a-Elve�ia de azi �i p�n� dincolo de Nipru).

Urmeaz� alt� �ntrebare:

� C��i ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? �i dac� profesorul va r�spunde: numai 164 ani, atunci pute�i merge la urm�toarea �ntrebare:

� Solda�ii �romani� chiar veneau de la Roma �i chiar erau fluen�i �n limba latin� ? Aici le va fi �i mai greu s� v� r�spund�, c�ci acei solda�i �romani� vorbeau orice limb� numai latina nu!

Cohortele aflate pe p�m�ntul Daciei cuprindeau solda�i din diferite p�r�i ale imperiului roman, uneori foarte �ndep�rtate. G�sim Britani din Anglia de azi, Asturi �i Lusitanieni din peninsula Iberic�, Bosporeni din nordul M�rii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din p�r�ile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Re�i din p�r�ile Austriei �i Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, p�n� �i Numizi �i Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).

�i ultima �ntrebare:

� Cum a fost posibil ca �ntr-un a�a de scurt interval istoric TOAT� popula�ia Daciei s�-�i uite limba �i s� �nve�e o limb� nou�, limba latin� , de la ni�te solda�i �romani� care nici ei nu o vorbeau?

C�nd toate popoarele civilizate din lume ini�iaz�, desf�oar� �i promoveaz� valorile istorice care le �ndrept��esc s� fie m�ndre de �nainta�ii lor, g�sim opinia unor astfel de �adev�ra�i rom�ni�, care, nici mai mult, nici mai pu�in, spun despre formarea poporului daco-rom�n: �solda�ii romani au adus femeile �i fetele dace �n paturile lor �i a�a s-au n�scut genera�ii de copii, care �nv��au numai limba latin� de la tat�l lor, soldatul �roman��

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug �i de pe Nipru, acele so�ii �i fete de traco-ge�i �i carpi, de la sute �i sute de kilometri dep�rtare ca s� fie �fecundate� de solda�ii �romani�?

Dup� p�rerea stimabililor, femeile daco-gete erau �i �curve�, ba chiar �i mute, nefiind �n stare s�-�i transmit� limba str�mo�easc� copiilor lor! C�t despre noi, urma�ii lor, cum ne-am putea numi altfel dec�t �copii din flori� ap�ru�i dintr-o aventur� amoroas� a �ntregii popula�ii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu �m�ndrie�, a�tept�nd apari�ia �s�mburilor� noului popor �i gr�bindu-se, �ntre timp, s� �nve�e c�t mai repede �i mai bine noua limb�, limba latin� , c�nd de la so�ii, c�nd de la fiicele lor (iubite ale solda�ilor romani cuceritori) ba chiar �i direct, de la solda�ii romani n�v�litori ce le-au �njosit c�minele.

La Centrul Cultural Rom�n [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o alt� somitate, de origine rom�n�, prof.dr. �n arheologie Ioan Pisso, c� dacii au �nv��at latina , de la romani, prin b�ile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin b�ile romane �i de la ni�te solda�i cam f�r� haine pe ei?

De fapt tot d�n�ii ne spun c� ne tragem din �doi b�rba�i cu� bra�e tari�! Astfel de declara�ii �istorice� te fac s�-�i dore�ti s� fii orice, numai rom�n nu!

Domnilor , Dacia a fost cotropit� de romani �n propor�ie de numai 14% �i pentru o perioad� istoric� foarte scurt�, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost c�lcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut c� �ntr-o a�a de scurt� perioad� istoric�, dacii s� fi �nv��at latina , f�r� ca pe 86% din teritoriul lor s�-i fi �nt�lnit pe solda�ii romani. Dar dac� nu de la romani au �nv��at dacii latina , atunci de la cine? � se �ntreab� aceia�i demni urma�i ai lui Traian?

Herodot ne spune c� cel mai numeros neam din lume dup� indieni erau tracii. Dio Casius ne spune �i el: �s� nu uit�m c� Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian �i Decebal au fost r�zboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci�. Faptul c� dacii vorbeau �latina vulgar�, este �un secret� pe care nu-l �tiu numai cei ce refuz� s�-l �tie.

�C�nd sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit t�lmaci, afirm� Densu�ianu �i asta schimb� totul. Deci dacii �i romanii vorbeau aceea�i limb�!� Dac� ast�zi se consider� c� 95% din cuno�tin�ele acumulate de omenire sunt ob�inute �n ultimii 50 de ani, s� vedem cum �i no�iunile noastre despre istoria poporului daco-rom�n pot evolua. C�nd nu de mult s-a publicat teoria evolu�iei speciei umane �n func�ie de vechimea cromozomal�, s-a ajuns la concluzia c� �prima femeie� a ap�rut �n sud-estul Africii.

Urm�torul pas uria� a fost �n nordul Egiptului, iar de aici, �n Peninsula Balcanic�. C�nd profesoara de arheologie lingvistic� Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a �nceput s� vorbeasc� despre spa�iul Carpato-dun�rean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a �nceput s� existe, am fost pl�cut surprins �i m-am a�teptat ca �i istoricii no�tri s� reac�ioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai t�cere. C�nd profesorii Leon E. Stover �i Bruce Kraig �n partea �The Indo-European heritage�, ap�rut� la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europ� a mileniului 5 �.d.H., care-�i avea

locul �n centrul Rom�niei de azi, s� nu fim m�ndri? C�nd studiile de arheologie molecular� ne �ndrept��esc s� ne situ�m pe primul plan �n Europa ca vechime, nu-mi este u�or s� le r�spund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent al�ii despre noi �i nici m�car ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea matern� a unor mumii vechi de sute �i mii de ani.

Teoria genoamelor situeaz� spa�iul carpato-dun�rean ca fiind, nici mai mult nici mai pu�in dec�t, locul de unde a �nceput Europa s� existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiser� primele 3 Eve �i primul Adam. C�nd am scris �Epopeea Poporului Carpato-dun�rean� �i volumele �Noi nu suntem urma�ii Romei�, ��n c�utarea istoriei pierdute� �i �C�l�torie �n Dacia � �ara Zeilor�, m-am bazat pe astfel de cercet�ri, dar �i pe cartea unei somit��i �n domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , c�ruia i se publica, �n anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , �The History of Civilization� , �The Aryans�. El exploreaz� �ntr-un mod fascinant originea �i difuzarea limbilor �n Europa preistoric�. �ntre paginile 176-177 public� �i o hart� ar�t�nd leag�nul aryenilor �n timpul primei lor apari�ii; �i minune mare, spa�ial Carpatodun�rean este cel vizat! C�nd roata, plugul, jugul, c�ru�a cu dou�, trei �i patru ro�i apar pentru prima dat� �n lume pe teritoriul nostru, dacic, c�nd primul mesaj scris din istoria omenirii se g�se�te tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, c�nd primii fermieri din Europa sunt descri�i pe acela�i spa�iu, �ntr-o perioad� c�nd Anglia abia se separa de continent �i din peninsul� devenea insul� � 6,500 �.d.H.,

(vezi John North, �A new interpretation of prehistoric man and the cosmos�, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-�i vine a crede c� tocmai cei pentru care aduni aceste informa�ii formidabile despre poporul �i spa�iul pe care �l ocupa �ara noastr�, te decep�ioneaz�!

Nu de mult, la Primul Congres Interna�ional de Dacologie, Bucure�ti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac ne vorbea despre �Codex Rohonczy�, o cronic� daco-rom�neasc�, �nsum�nd 448 pagini, scris� �n limba rom�n� arhaic�, �latina vulgar�, cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagin� se aflau scrise circa 9-14 r�nduri. �n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezint� diferite scene laice �i religioase. Direc�ia scrierii este de la dreapta la st�nga �i textul se cite�te de jos �n sus. Descoperim c� �n bisericile vechi, daco-rom�ne�ti, cultul ortodox se exercita �n limba �latina vulgar�, chiar p�n� �n secolele XII-XIII, c�nd s-a trecut la oficierea cultului �n limbile greac� �i slavon�. Codexul cuprinde mai multe texte, ca �Jur�m�ntul tinerilor vlahi�, diferite discursuri rostite �n fata osta�ilor vlahi �naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronic� privind via�a voievodului Vlad, care a condus Vlahia �ntre anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, condu�i de Vlad asupra pecenegilor, �nso�it de note muzicale etc. Atunci se mir� �i se �ntreab�, pe bun� dreptate, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac: �de ce institutele de specialitate ale Academiei Rom�ne au r�mas pasive la descoperirea �i descifrarea acestui document istoric, scris �n limba dacorom�n�, latina dun�rean�, �ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult �naintea celui latin al romanilor?� Dar, dup� orientarea ideologic� ce o au, cei sus aminti�i ar fi preferat ca acest diamant s� nu se fi descoperit. Academia Rom�n� ar fi trebuit s� organizeze o mare sesiune �tiin�ific� cu caracter nu numai na�ional, c�t mai ales interna�ional. Dar �i ei, la fel ca �i �rom�nii adev�ra�i�, vajnici urma�i ai lui Traian, vor s� arate om enirii ce �nseamn� s� fii umil �i s�-�i dispre�uie�ti str�mo�ii, trecutul �i neamul�

Faptul c� NOI, Rom�nii, suntem str�mo�ii tuturor popoarelor latine �i nicidecum o rud� marginal� a latinit��ii, ar trebui s� ne fac� s� ne m�ndrim �i nicidecum s� c�utam contra argumente, precum cei lipsi�i de �n�elepciune care �i taie cu s�rg craca de sub picioare�

Ion ENACHE

Sursa: www.worldwideromania.com/



Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 12:35

Daci și numele Decebal �n Anglia

�n ruinele unui fort roman, situat la Birdoswald, �n Marea Britanie, au fost descoperite vestigii ce arat� c� aici a [�]

�n ruinele unui fort roman, situat la Birdoswald, �n Marea Britanie, au fost descoperite vestigii ce arat� c� aici a sta�ionat ini�ial o cohort� de solda�i daci, recruta�i dup� �nfr�ngerea dacilor de c�tre romani �i �ncorpora�i �n armata roman�, iar apoi al�i militari daci, fie urma�i ai celor dint�i, fie noi recru�i din Dacia.



Fortul roman Birdoswald

Cohorta a fost constituit� cur�nd dup� cucerirea Daciei � �n vremea �mp�ratului Traian, �n anul 106 e.n -., iar solda�ii au fost transfera�i �n provincia roman� Britania, unde urme ale prezen�ei lor apar cur�nd dup� anul 120 e.n.

Inscrip�iile g�site arat� c� solda�ii daci au ajutat la construirea Zidului lui Hadrian (imaginea de mai jos), iar ulterior au sta�ionat la fortul de la Birdoswald, unul dintre punctele fortificate de pe traseul zidului.

zidul lui Hadrian

Zidul lui Hadrian

�n dou� inscrip�ii apare reprezentat un falx � sabia curbat� caracteristic� dacilor, care apare �i pe Columna lui Traian.

inscriptie cu sica

Inscriptie cu falx

Este impresionant felul �n care solda�ii daci din Britania roman� �i p�strau cultura: la peste 200 de ani de la �nfr�ngerea lui Decebal �i la aproape 2000 km dep�rtare de Dacia, �nc� mai reprezentau falxul pe inscrip�iile lor �i d�deau copiilor nume dacice, inclusiv pe cel de Decebal. O piatr� de morm�nt descoperit� la Birdoswald comemoreaz� moartea a doi b�ie�i cu nume dacice, unul numit chiar Decebalus, care a tr�it numai c�teva zile, �i altul cu numele de Blaesus, mort la v�rsta de 10 ani.

www.justitiarul.ro/daci-si-numele-decebal-in-anglia/

Sursa: English Heritage

Via: Descopera.ro

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 13:55

R�scoala Ț�r�neasc� din 1888
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
R�scoala Ț�r�neasc� din 1888
Informații generale
Perioad� 20 martie - mai 1888
Locație Regatul Rom�niei
Beligeranți
Rom�nia Armata Rom�n� ț�rani r�sculați
Conduc�tori
Rom�nia Carol I al Rom�niei
Pierderi
necunoscute, minore peste 1.000 de ț�rani morți sau r�niți
mii de arestați
Modific� date / text Consultați documentația formatului

R�scoala ț�r�neasc� din 1888 a �nceput �n data de 20 martie 1888 �n Urziceni, Ialomița și s-a r�sp�ndit, �n perioada urm�toare, �n toat� țara. R�scoala a fost �nfr�nt� de guvern, reprimarea ei de c�tre armat� sold�ndu-se cu peste 1.000 de ț�rani morți sau r�niți și alte c�teva mii de arestați.[1] Principala cauz� a fost nemulțumirea ț�ranilor legat� de lipsa de p�m�nt și de menținerea unor relații de tip feudal �n satele Rom�niei.

Cuprins

1 Cauze
2 Desf�șurare
3 Note
4 Bibliografie

Cauze

Principala cauz� a r�scoalei o reprezenta lipsa de p�m�nt și condițiile grele de trai ale ț�ranilor. Reforma agrar� din 1864 nu-i �mpropriet�rise cu p�m�nt pe toți ț�ranii, iar �n cei peste dou�zeci de ani unii ț�rani �și pierduser� p�m�ntul obținut din cauza problemelor economice grele ale ț�rii. �n prim�vara anului 1888 s-a zvonit c� urmeaz� s� se realizeze o nou� �mpropriet�rire, dar autorit�țile blocaser� punerea �n aplicare a legii.[1]
Desf�șurare

R�scoala a �nceput la 20 martie 1888 la Urziceni și s-a extins repede c�tre satele din județele limitrofe: Ilfov, D�mbovița, Prahova și Vlașca. La jum�tatea lunii aprilie, r�scoalele din acele zone �ncepuser� s� fie reprimate, dar au izbucnit alte r�scoale �n județele Buz�u, R�mnicu S�rat, Muscel, Br�ila, Teleorman, Olt, Romanați și Dolj și s-au extins apoi c�tre unele județe din Moldova (Putna, Tecuci, Iași, Neamț, Covurlui și Suceava), ajung�nd �n luna mai și �n județele Vaslui, Roman și Botoșani.[1]

Principala revendicare a ț�r�nimii era realizarea unei noi �mpropriet�riri. Ț�ranii au atacat �n unele sate conacele boierești și i-au alungat pe boieri și pe arendați, au ocupat moșiile boierești și le-au �mp�rțit �ntre ei �n loturi egale, au atacat autorit�țile comunale și au distrus registrele de �nvoieli agricole. R�sculații s-au �ndreptat �n unele locuri spre orașele reședinț� de județ, iar guvernul a chemat armata pentru a ap�ra barierele de intrare. �n ciuda rezistenței armatei, unele grupuri de ț�rani au p�truns �n București, Galați și Botoșani, cer�nd �n mod pașnic satisfacerea revendic�rilor.[1]

Armata a intervenit cu brutalitate și a reprimat r�scoala, tr�g�nd �n r�sculați. Peste 1.000 de ț�rani au fost uciși sau r�niți, iar alte c�teva mii au fost arestați și judecați ulterior. De asemenea, soldații care au fraternizat cu r�sculații au fost trimiși �n fața curților marțiale și condamnați.[1]

R�scoala ț�ranilor de la 1888 a fost sprijinit� de unii intelectuali de st�nga și de unele cercuri muncitorești.[1]
Note

^ a b c d e f Acad. prof. Ștefan Pascu (red. resp. și coord.), Istoria Rom�niei. Manual pentru liceu de cultur� general� și de specialitate, Editura didactic� și pedagogic�, București, 1977, p. 233.

Bibliografie

Constantin Corbu, Ț�r�nimea din Rom�nia �ntre 1864 și 1888, Editura Științific�, București, 1970, 303 p.
Constantin Corbu, R�scoala ț�ranilor de la 1888, Editura Științific� și Enciclopedic�, București, 1978, 233 p.
Academia Republicii Populare Rom�ne, Documente și m�rturii privind istoria Republicii Populare Rom�ne �ngrijite de acad. Mihail Roller, R�scoala ț�ranilor din 1888, Editura Academiei Republicii Populare Rom�ne, București, 1950, 562 p.

[ascunde]
v � d � m
Revolte, proteste și tulbur�ri civile �n Rom�nia
Sec. XIX

Republica de la Ploiești (1870) � R�scoala Ț�r�neasc� din 1888
Sec. XX

R�scoala Ț�r�neasc� din 1907 � R�scoala de la Hotin (1919) � R�scoala de la Tighina (1919) � Greva general� din Rom�nia din 1920 � R�scoala de la Tatarbunar (1924) � Greva de la Lupeni, 1929 � Greva de la Atelierele CFR Grivița (1933) � Rebeliunea legionar� (1941) � Mișc�rile studențești din București din 1956 � Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 � Revolta minerilor de la Motru din 1981 � Revolta de la Brașov (1987) � Revoluția Rom�n� din 1989 � Conflictul interetnic de la T�rgu Mureș (1990) � Manifestațiile din Piața Universit�ții (1990) � Mineriada din iunie 1990 � Mineriada din 1991 � Ciocnirile de la H�d�reni (1993) � Mineriada din ianuarie 1999
Sec. XXI

Revolta din Ferentari (2006) � Protestele din Rom�nia din 2012 � Protestele sociale din Rom�nia din 2013 � Protestele din 2013 �mpotriva Proiectului Roșia Montan� � Revolta de la Pungești � Protestele din Rom�nia din 2015

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 13:56

Revolta din Ferentari
De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Revolta din Ferentari a avut loc pe 14 și 15 noiembrie 2006 �n cartierul Ferentari din București, Rom�nia. Revolta a izbucnit dup� ce reprezentanții Electrica au debranșat de la rețeaua de energie electric� numeroase familii de țigani care se branșaser� ilegal sau care nu-și achitaser� datoriile.

Protestatarii �n num�r de la 300[1] la 500[2] au blocat Bulevardul Piept�nari și au incendiat anvelope și diverse bunuri, deasemenea au spart geamurile unei autospeciale de pompieri care sosiser� �n zon� pentru a stinge incendierile provocate de protestatari[3].

Electrica Muntenia Sud reluaser�, �n aceeași sear� (14 noiembrie), furnizarea de energie c�tre locuitorii cartierului, f�r� �ns� a exclude o nou� �ntrerupere a electricit�ții, �n cazul unor noi conect�ri ilegale[4].
Note

^ Revolt� �n Ferentari 14.11.2006
^ Revolt� �n Ferentari: 500 de protestatari s-au b�tut cu jandarmii și pompierii dup� ce au fost debranșați de la rețeaua electric� 15.11.2006
^ Revolt� �n Ferentari 15.11.2006
^ Revolt� �n Ferentari. kappa.ro 14.11.2006

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 13:57


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Ianuarie 2017, ora 13:57

Mineriada din timpul lui Carol I (13-15 martie 1888)



"�ntr-o lume, �n care se ciocneau apucaturi retrograde, cu idei �naintate, �n acest haos al vietii sociale si politice din anii din urma ai domniei lui Cuza Voda, apare deodata pe scena vietii rom�nesti un om de o inteligenta impunatoare, de o comprehensiune atotcuprinzatoare, de o cinste materiala si morala scoasa parca din Evanghelie... �l chema Petre Carp". Lui �i dedica C. Gane cartea P.P. Carp si locul sau �n istoria politica a tarii, aparuta, �n 1936, la Editura ziarului Universul, din care vom reproduce un fragment:

�ntrunirea de la "Orfeu"

�n lipsa regelui din tara toata lumea statea linistita. Dar, chiar �n ziua �ntoarcerei sale de la Berlin, Duminica, la 13 Martie 1888, opozitia unita se �ntruni �n sala Orfeu, tin�nd acolo o sedinta "de rasturnare", de altfel deosebit de sgomotoasa. La esirea din sala, multimea, cu Nicolae Fleva �n frunte, manifesteaza �n fata Casei Primului-Ministru, strig�nd "Jos guvernul, Jos Bratianu, Jos t�lharii!"

�nt�mplarile de la 14 Martie

A doua zi, Luni 14 Martie, toata lumea aceasta c�t o fi fost, 150 sau 1.500 sau 3-4 mii de oameni vrea sa se �ntruneasca din nou la Orfeu, dar gaseste sala ocupata de... soldati, zice Maiorescu, iar Bacalbasa zice ca de politie si de batausi. Gonit de la intrare, publicul acesta patrunde �n strada Academiei, Blarenberg si Vernescu, se urca �n cupeul lui Fleva, dar sunt siliti dupa c�teva clipe sa se coboare si s'o ia la fuga, pe jos, caci "cetatenii indignati" ai politiei deshamasera caii si sparsera geamurile trasurei. Se produce o nemaipomenita �nvalmaseala, armata sarjeaza si publicul, din strada Academiei, patrunde �n Piata Palatului. Djuvara si Mortun, �n picioare �ntr-o birja, tin pe Calea Victoriei discursuri multimei, iar Lascar Catargi, Dumitru Bratianu si Gheorghe Vernescu urca scarile Palatului "pentru a cere schimbarea guvernului". Delegatia nu este primita, si publicul �nd�rjit da navala �n curtea Palatului, care pe vremea aceea nu era �mprejmuita.

Regele Carol si Lascar Catargi

�n timpul acesta, regele, de la o fereastra, privea linistit spectacolul. Regele Carol, sus la o fereastra deschisa si Lascar Catargi jos pe peron, �n fata unei usi �nchise!
1871 - 1888!
O pagina de psihologie, mai mult �nca dec�t o pagina de istorie.
Dar multimea creste. Ea striga: "Traiasca Regele, jos Bratianu!"

Agresiunea de la Palat

Carol I saluta cu un deget si pleaca de la fereastra - iar dupa cinci minute, deodata se aude un ropot de cai si escadronul de Jandarmi calari intra �n curte, cu sabia scoasa, sarj�nd multimea. Se aude o detunatura de pistol, venita nu se stie de unde, lumea striga, fuge, se �nghesuie, si �n �nvalmaseala, �mpinsa de sarja, navaleste pe scara Palatului, sparg�nd geamurile de la usa de intrare. Cioburile lor ranesc c�tiva oameni, s�ngele curge. Cavaleria e gata sa sarjeze a doua oara, c�nd �n sf�rsit un general iese din Palat strig�nd maiorului Fanuta, comandantul escadronului, sa procedeze mai �nt�i la formele legale. Vine atunci, de undeva, si un procuror, care porunceste sa se faca somatiunile prescrise de lege. Tr�mbita suna de doua ori, somatiunile sunt facute, escadronul �nainteaza la pas, si �n mai putin de 5 minute toata multimea aceea este �mprastiata.

Dar ea ram�ne, noaptea t�rziu, pe Calea Victoriei �ntre Bulevard si Episcopie. Se plimba mai ales morocanoasa, prin fata Teatrului National, ale carui ferestre erau iluminate si ale carui �mprejurari erau pazite de un cordon de jandarmi. Caci �nlauntru comerciantii capitalei sarbatoreau, printr-un ospat cu nesf�rsite discursuri, pe Ion C. Bratianu, �nca prim-ministru.

Atitudinea lui Carp �n timpul acestor �nt�mplari

Carp, �n timpul acestor turburari, se afla si el �n curtea Palatului, dar cu totul �n alte �mprejurari dec�t �n noaptea de 11 Februarie 1866. Tin�ndu-se la o parte de fram�ntarile opozitiei, el nu fusese la �ntrunirile de la Orfeu si nu stia ce se �nt�mplase acolo. Mergea deci linistit de acasa, de pe strada Doamnei, la club sa-si faca partida de poker. Ajuns �n Piata Teatrului el vazu acolo, cam la vre-o 150 de oameni, care "nu faceau absolut nimic, nici nu sbierau, nici nu urlau, nimic". �nt�lnind un prieten, �l �ntreaba ce vrea multimea aceea acolo, iar acesta �i raspunse pe frantuzeste:
"On a sabr� le peuple en sortant, -de la r�union sans somation pr�alable, et les deput�s de l'oposition sont all� se plaindre au palais".

"Atunci mi-am zis: daca deputatii sunt la Palat, sa ma duc si eu sa vad. Si at�t de putina lume era pe Piata, �nc�t am putut strabate lesne distanta, ajung�nd pe treptele scarii Palatului. Atunci pe la ceasul 7�, recunosc ca lumea aceea din 5 �n 5 minute, striga: Uraa! Traiasca Regele! Jos Bratianu! Deodata se aude un tropot de cai..."

Si sarja �ncepe fara somatie, ceiace �n mintea omului de stat si de ordine ce era Carp, era o abatere de la cea mai elementara datorie a guvernului, pe care i-o reprosa mai apoi �n Camera, arat�nd ca asemenea greseli se platesc cu imediata parasire a puterii.

Aspectele prin care sunt vazute evenimentele de oameni sunt �n deobste deosebit de interesante. Am aratat, culese din stirile vremii, cum s'au desfasurat ele �n zilele de 13 si 14 Martie. Am aratat cum le-a vazut viitorul ministru al Afacerilor straine, Petre Carp. Sa aratam acum felul cum le-a privit, sau �n tot cazul cum le-a povestit, capul statului.

�nfasurat �n demnitatea sa regeasca, el noteaza, laconic, pentru posteritate:
"1 Martie. Majestatile lor Regele si Regina pleaca la Berlin pentru a asista la �nmorm�ntarea �mparatului Wilhelm I".

"3 Martie. Majestatile lor Regele si Regina sosesc la Berlin, unde sunt primiti de Principele Imperial al Germaniei. Ei iau parte la pr�nzul familiei imperiale".
"4 Martie. La Charlottenburg se face �nmorm�ntarea �mparatului Wilhelm".
"5-8 Martie. Majestatea Sa Regina pleaca la Neu-Wied, Majestatea Sa Regele pleaca de la Berlin la Viena".

"9 Martie. Majestatea Sa Regele soseste la Viena unde e primit �n gara de �mparat".
"10 Martie. Majestatea Sa Regina soseste la Viena unde e primita �n gara de �mparat". "13 Martie. Majestatea lor Regele si Regina sosesc la Bucuresti. Opozitiunea-unita tine o �ntrunire publica, care adopta rezolutiunea sa ceara Majestatei Sale Regelui, printr'o deputatiune, demisia Ministerului. Dupa �ntrunire se fac manifestatiuni pe strada".

"14 martie. Manifestatiunile pe strada continua. Manifestantii sunt opriti de jandarmi ca sa treaca la Palat. Jandarmii calari curata curtea Palatului de manifestantii cari patrunsera acolo".
At�t! Majestati, regi, �mparati... si o ceata maturata! Dar ziua cea mare a fost Marti, la 15 Martie.

Manifestul opozitiei-unite de la 15 martie 1888

Opozitia-unita ticlueste un manifest, care se �mparte publicului �n toate unghiurile orasului. Se vorbeste �n el de un "popor macelarit pe ulite, �n timp ce �mbuibatii regimului, beti de s�nge si de trufie, sarbatoreau la teatru gloria sefului lor".

Manifestul poarta 53 de iscalituri, printre care, fireste, Lascar Catargi, Dimitrie Bratianu, Fleva, Panu, M�rzescu... dar si Take Ionescu si Nicu Filipescu, chiar Iacob Negruzzi si Alexandru Marghiloman. Carp nu-l iscaleste.Deputatii opozitiunei iau hotar�rea a merge la Camera �n convoi, �ncet, cu capetele descoperite, ca la o �nmorm�ntare "�n semn de doliu pentru s�ngele nevinovat varsat eri de guvern".Vom reproduce aici trei versiuni povestite de martori oculari.

Versiunea Maiorescu

Pe la amiaza, procesiunea anuntata �ncepe a se misca �ncet. Putin numeroasa p�na la strada Carol, ea creste de la podul D�mbovitei �ncolo si ajunge �n gramada compacta la bolta de sub turnul Mitropoliei. Aici se vede oprita de sergenti si de V�natori, cu un procuror �naintea lor. Numai deputatii sunt lasati sa patrunda. Se produce o mare �nvalmaseala. O companie de v�natori �nainteaza din cealalta parte a Mitropoliei si ocupa curtea dealungul intrarilor Camerei.

�n momentul �n care N. Fleva urca treptele dinaintea usii rezervate deputatilor, se aud tunaturi de pusca si de revolver. Alaturi de ele, un usier al Camerei, lovit de glontul unui soldat, cade mort; peste s�ngele lui, �mproscat �n tinda, trebuie sa treaca deputatii cari mai sosesc. �n fata cadavrului, Carp apostrofeaza pe ministrul Sturdza cu o violenta, care pentru mult timp le-a �ntrerupt relatiile personale. �n chiar sala sedintelor o scena nemaipomenita: printre deputatii emotionati la culme, sub strigatele de spaima ale doamnelor de la tribuna, �nainteaza deodata procurori si judecatorii de instructie si �ncep sa caute dupa arme �n buzunarele mandatarilor natiunii, banuiti de guvern. Prezidentul Camerei, generalul Lecca, precum chemase armata �n curtea Mitropoliei, �ngaduise si profanarea Adunarei. Deputatii Flepa si Filipescu se vad arestati sub pretext de flagrant delict si condusi �n temnita de la Vacaresti. Era vorba sa se arunce asupra lor vina omorului".

Versiunea Bacalbasa

Spectacolul procesiunei era impresionant. �n fruntea ei mergeau, descoperiti, Dimitrie Bratianu, Lascar Catargi si Gheorghe Vernescu. Eu ma aflam �n cel din urma r�nd alaturi de Panu. Pe strada, p�na la Mitropolie, n'a fost nici o manifestatie, caci afara de circulatia obisnuita n'a fost nici un om mai mult. Dar c�nd ajunseram la D�mbovita, multimea era foarte mare. Portiunea din strada Bibescu, am�ndoua dealurile si strada gemeau de lume".

"G�ndul clopotnitei era ocupat de un detasament de v�natori care nu lasa sa treaca dec�t pe acei care se legitimau ca erau deputati. Atunci o �mpinsatura fu data de catre cei de la spate si cordonul fu spart".
"�mpins de multime ajung �n curtea Mitropoliei. Alaturi de mine vad pe Nicu Filipescu care lupta cu un soldat ca sa-i smulga arma. Lumea alerga din toate partile, un mare numar de V�natori esi din corpul de garda si goana dupa civili �ncepu prin curte. Avocatul Sfetescu tinut de guler de doi v�natori si ghiontit... dar un foc de pusca rasuna. Se aude un svon: L-au omor�t pe Fleva. Ma apropii de intrarea Camerei si vad un om �ntins pe jos, dar nu era Fleva; era un usier, cazut, nenorocitul, victima unei erori. Glontele �l lovise �n cap".

"Versiunea ce a circulat atunci era urmatoarea: trebuia asasinat Fleva. Pentru executarea hotar�rei, fusese postat, �ntr'unul din turnurile Mitropoliei, sergentul major de gardisti Silaghi. Acesta, �n clipa c�nd a vazut pe Fleva, trase asupra lui, dar emotiunea fac�ndu-l sa-i tremure bratul, el gresi lovitura".
"�n Camera agitatia a cuprins pe toata lumea. Membrii parchetului, prefectul Politiei, comandantul Pietei, fura chemati �n graba. Multi din deputatii opozitiei venisera �narmati cu revolvere spre a se apara �n caz ca vor fi atacati de batausi. Faptul fiind cunoscut de Politie, procurorul anunta ca va proceda la perchezitia corporala. Atunci Take Ionescu, Alexandru Djuvara si altii trec revolverele sotiilor, care se aflau �n tribuna doamnelor - caci �n ziua aceia tribuna era, ca nici odata, garnisita de o multime de femei din elita sociala, care nu voisera sa piarda un spectacol senzational. Perchezitia dadu astfel un rezultat negativ. Catre seara fura totusi arestati si trimisi la Vacaresti deputatii Nicolae Fleva si Nicolae Filipescu".

Versiunea presei

Comitetul opozitiei-unite se adunase seara t�rziu la Vernescu acasa, discut�nd �n cea mai mare turburare: ce era de facut? Fleva, teatral ca totdeauna, propune ca, �n fata cruzimilor autoritatilor, comitetul opozitiei sa se puna a doua zi �n fruntea poporului si sa mearga �n procesiune la Camera, fac�nd ca clopotele bisericilor sa sune a �nmorm�ntare..."

"Ziua de 15 Martie era splendida, calda, senina, frumoasa, luminoasa. Manifestantii plecara pe jos de la clubul Opozitiei-Unite de pe Bulevardul Elisabeta �nspre Adunarea Deputatilor, �n frunte cu Fleva, Filipescu, Djuvara, Lecca si altii. Dimitrie Bratianu urma �n trasura. �n vreme ce cortegiul �nainta �ncet spre Mitropolie, marindu-se la fiecare pas cu valuri noi de partizani si de curiosi, �n interiorul Camerei era liniste mare. Ion Bratianu nu venise, Dimitrie Sturdza conferea �n cabinetul Primului-Ministru cu generalul Lecca, presedintele Camerei; curtea Mitropoliei era goala de tot, caci soldatii comandati pe acea zi, erau tinuti ascunsi... De vreme ce unul dintre secretari citea la tribuna comunicarile zilei cu glas slab si monoton ca o litanie, deodata se auzi o �mpuscatura �n curte si la toti li se str�nse inima. Ca o sc�nteie electrica trecu prin capul celor de fata ideia: s'a comis o crima! Dupa c�teva secunde, se aud mai multe focuri de pusca, dar deputatii ce erau �n Camera, se reped la usile Adunarei si vad cu groaza �n mijlocul vestibulului un cadavru zac�nd �ntr'o balta de s�nge".
"�n �nt�iele momente de emotie, nimeni nu stie cine este cel �mpuscat. Unii cred ca e Fleva, altii ca e Epurescu, si abia mai t�rziu �si dau seama ca este Nicolae, un usier al Camerei, strain sarmanul de luptele si pasiunile partidelor politice".

"Scena ce urma acum �n Adunare este indescriptibila. Deputatii care veneau la Camera alearga prin curte spre usa intrarei de frica pustilor soldatilor, sar peste cadavrul lui Nicolae, calc�nd prin s�nge si navalesc �n sala sedintelor. Gheorghe Pruncu, apucat de un tremur nervos, tipa ca nebun c�t �l tineau puterile: Misu Marghiloman, palid cu cravata desfacuta, cu palaria strivita, se izbeste de Nicu Constantinescu care-l �njura. Furios, Marghiloman �i da doua palme, iar Constantinescu se repede, apuca o sticla de apa din m�nele unui servitor si o asv�rle �n capul lui Marghiloman; Vulturescu, strig�nd, acuza pe Nicu Filipescu, care tinea un revolver �n m�na ca el a omor�t pe usier, iar Filipescu, apuca pe Vulturescu de piept, �l sg�lt�e, vrea sa-l tr�nteasca la pam�nt si abia izbutesc c�tiva deputati sa-i desparta. Petre Carp �nhata de guler pe Dimitrie Sturdza, care se cobora de la telegraf unde daduse ordin sa vie si Jandarmii, �l aduce cu putere �naintea cadavrului si-i striga: "
Si dupa toate aceste, iarasi senina versiune a regelui:

"15 Martie. Manifestatiile de strada continua. Militia opreste multimea de a intra �n curtea Mitropoliei si de a patrunde �n sala sedintelor Camerei. Jandarmii calari fac o sarja pe strada Bibescu. Usierul Camerei, N. Popovici, e lovit de un glonte de revolver. Domnii N. Fleva si N. Filipescu sunt arestati".
Usierul e lovit de un glonte de revolver! E versiunea guvernamentala, oficiala, pentru a pune omorul �n spinarea opozitiei!

Si soarele apune peste ziua de 15 Martie, dar Ion Bratianu n'a demisionat �nca.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 20 Iulie 2017, ora 15:28


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 8 Iunie 2018, ora 09:08


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iunie 2018, ora 08:24

curiozitati interesante despre artificii. Stiati ca exista oameni care au fobie de ele?
Artificiile se folosesc - cu precautie - in cadrul multor evenimente festive, fiind un element important cand vine vorba despre inaugurari, onomastice, petreceri, concerte sau pur si simplu ca distractie. Spectacolele pirotehnice (cuvantul artificii vine din alaturarea a doi termeni grecesti "pyro" si "teknikos"; inseamna arta focului) din prezent au atins un nivel calitativ uimitor. Explozii de culori si forme cat mai variate, artificiile nu au fost dintotdeauna asa cum le stim noi. Daca esti curios cand au aparut artificiile, cum au evoluat si alte curiozitati despre ele, citeste acest articol.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iunie 2018, ora 08:26


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 23 Iunie 2018, ora 13:34

De la: Fl_Orion999, la data 2018-06-22 08:26:09https://yuppy.9am.ro/top/Yuppy/Entertainment/317176/artificiile-...]


Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 28 Iulie 2018, ora 13:58

nu mai bea cafeaua expirata din Cafenea, ca te loveste damblaua , dai rateuri si vorbesti prostii !

Raporteaza abuz de limbaj
NicioLaeAen

337 mesaje
Membru din: 21/03/2018
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2018, ora 22:41

De la: gabigabi2, la data 2018-07-28 13:58:36 nu mai bea cafeaua expirata din Cafenea, ca te loveste damblaua , dai rateuri si vorbesti prostii !

Incerca s-o mai gasesti la maternitate pe mamica ta si roag-o sa te primeasca inapoi.

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Ianuarie 2019, ora 22:48

Legitima Aparare este la Tribunalul Olt.
9 ore · Slatina - Vidoclip la adresa - www.facebook.com/1042338062478350/videos/542845232891012.
Acum 22- 01- 2019 ,ora 8.45, Tribunalul Olt , Slatina.
Sentința a rămas în pronunțare pentru data de 29 Ianuarie 2019.
CAZUL NADĂȘ SE APROPIE RAPID DE APOGEUL LUPTEI PENTRU PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC.
Doamne, ajută!

Vă rog să distribuiţi sau să copiaţi şi să repostaţi de la voi cât de mult se poate acum. La primul termen din 13 noiembrie 2018 mafioţii au recuzat completul de judecata și separat au încercat strămutarea dosarului de la Tribunalul Olt, nota bene, acest dosar a fost deja strămutat cu un an în urmă la cererea sătenilor de la Judecătoria Ineu la Judecătoria Balș. Recuzarea a fost respinsă de Tribunalul Olt iar strămutarea a fost respinsă pe 14 noiembrie 2018 de către ICCJ. Faptul ca mafioţii au încercat în disperare să fugă de acest complet de judecată este un indiciu favorabil dar nimic mai mult, doar atât: un indiciu.

Pe 08 ianuarie 2019 la al doilea termen, mafioții au cerut să ia act de concluziile depuse prin poștă de Consiliul Județean Arad și Consiliul Local Tauț. Judecătorii nu au avut nici o opțiune decât să mai dea un termen dar au dat unul scurt, logic și de bun simț.

Dacă judecătorii vor respecta legea chiar numai 1%, vor respinge recursul mafioţilor internaţionali, astfel că, retrocedarea ilegală din 2006 se va anula definitiv şi satul va fi salvat definitiv, rămâne la români, la săteni ai căror strămoși au murit pentru acest pământ unde ei s-au născut și pe care l-au îngrijit de secole.

Desigur rămâne şi posibilitatea că judecătorii, care să nu uităm că hotărăsc în numele Statului Român, să admită recursul mafioţilor ceea ce s-ar putea face numai cu încălcarea şi împotriva legilor, împotriva principiilor de drept, a dreptăţii şi adevărului. Acest procedeu a devenit foarte frecvent în recurs întrucât hotărârea devine definitivă şi nu mai poate fi schimbată deoarece nu mai exista nici un instrument juridic de a obliga justiţia să respecte legea de când a fost desfiinţat Recursul în anulare în 2003 rămânând numai CEDO care nu a hotărât nimic niciodată în favoarea Poporului Român. Unicul procedeu ramas la dispoziția poporului ar fi plângerea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual împotriva judecătorilor dar în ultimii 29 de ani nici un procuror sau judecător nu a instrumentat vreun caz de abuz în serviciu şi fals intelectual împotriva altui procuror sau judecător astfel că procurorii sau judecătorii sunt liberi să comită nelimitat orice abuz în serviciu şi alte infracţiuni care favorizează Mafia Internaţională fără să fie opriți și o fac în majoritatea cazurile cu efect patrimonial puternic. În fapt, agenţii Mafiei Internaţionale strecurați în sistemul juridic (corupția și legile de răspundere a judecătorilor sunt diversiuni cu scop de a oculta procedeul de infiltrare) se protejează unii pe alții prin intermediul instrumentelor Statului pentru a transfera averea românilor la şefii Mafiei Internaţionale pe căi ilegale cu scopul final de a extermina românii din România.

ÎN CAZ CĂ RECURSUL MAFIEI INTERNAŢIONALE VA FI ADMIS, SE VA DOVEDI FĂRĂ ECHIVOC CĂ STATUL ROMÂN ESTE ÎN ÎNTREGIME ŞI DEFINITIV INSTRUMENT DE TÂLHĂRIRE ŞI DISTRUGERE A POPORULUI ROMÂN. ÎN MOD CONCRET VA FI DECLARAŢIA DE RĂZBOI IREFUTABILA A STATULUI „ROMÂN” ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMÂN. Lupta va continua şi va fi escaladată și va depăşi cu mult spaţiul juridic.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Ianuarie 2019, ora 22:48

De la: NicioLaeAen, la data 2018-07-30 22:41:54
De la: gabigabi2, la data 2018-07-28 13:58:36 nu mai bea cafeaua expirata din Cafenea, ca te loveste damblaua , dai rateuri si vorbesti prostii !

Incerca s-o mai gasesti la maternitate pe mamica ta si roag-o sa te primeasca inapoi.


cumetras, esti o persoana cam toxica

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 23 Ianuarie 2019, ora 14:53

De la: Fl_Orion999, la data 2019-01-22 22:48:06Legitima Aparare este la Tribunalul Olt.
9 ore · Slatina - Vidoclip la adresa - www.facebook.com/1042338062478350/videos/542845232891012.
Acum 22- 01- 2019 ,ora 8.45, Tribunalul Olt , Slatina.
Sentința a rămas în pronunțare pentru data de 29 Ianuarie 2019.
CAZUL NADĂȘ SE APROPIE RAPID DE APOGEUL LUPTEI PENTRU PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC.
Doamne, ajută!

Vă rog să distribuiţi sau să copiaţi şi să repostaţi de la voi cât de mult se poate acum. La primul termen din 13 noiembrie 2018 mafioţii au recuzat completul de judecata și separat au încercat strămutarea dosarului de la Tribunalul Olt, nota bene, acest dosar a fost deja strămutat cu un an în urmă la cererea sătenilor de la Judecătoria Ineu la Judecătoria Balș. Recuzarea a fost respinsă de Tribunalul Olt iar strămutarea a fost respinsă pe 14 noiembrie 2018 de către ICCJ. Faptul ca mafioţii au încercat în disperare să fugă de acest complet de judecată este un indiciu favorabil dar nimic mai mult, doar atât: un indiciu.

Pe 08 ianuarie 2019 la al doilea termen, mafioții au cerut să ia act de concluziile depuse prin poștă de Consiliul Județean Arad și Consiliul Local Tauț. Judecătorii nu au avut nici o opțiune decât să mai dea un termen dar au dat unul scurt, logic și de bun simț.

Dacă judecătorii vor respecta legea chiar numai 1%, vor respinge recursul mafioţilor internaţionali, astfel că, retrocedarea ilegală din 2006 se va anula definitiv şi satul va fi salvat definitiv, rămâne la români, la săteni ai căror strămoși au murit pentru acest pământ unde ei s-au născut și pe care l-au îngrijit de secole.

Desigur rămâne şi posibilitatea că judecătorii, care să nu uităm că hotărăsc în numele Statului Român, să admită recursul mafioţilor ceea ce s-ar putea face numai cu încălcarea şi împotriva legilor, împotriva principiilor de drept, a dreptăţii şi adevărului. Acest procedeu a devenit foarte frecvent în recurs întrucât hotărârea devine definitivă şi nu mai poate fi schimbată deoarece nu mai exista nici un instrument juridic de a obliga justiţia să respecte legea de când a fost desfiinţat Recursul în anulare în 2003 rămânând numai CEDO care nu a hotărât nimic niciodată în favoarea Poporului Român. Unicul procedeu ramas la dispoziția poporului ar fi plângerea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual împotriva judecătorilor dar în ultimii 29 de ani nici un procuror sau judecător nu a instrumentat vreun caz de abuz în serviciu şi fals intelectual împotriva altui procuror sau judecător astfel că procurorii sau judecătorii sunt liberi să comită nelimitat orice abuz în serviciu şi alte infracţiuni care favorizează Mafia Internaţională fără să fie opriți și o fac în majoritatea cazurile cu efect patrimonial puternic. În fapt, agenţii Mafiei Internaţionale strecurați în sistemul juridic (corupția și legile de răspundere a judecătorilor sunt diversiuni cu scop de a oculta procedeul de infiltrare) se protejează unii pe alții prin intermediul instrumentelor Statului pentru a transfera averea românilor la şefii Mafiei Internaţionale pe căi ilegale cu scopul final de a extermina românii din România.

ÎN CAZ CĂ RECURSUL MAFIEI INTERNAŢIONALE VA FI ADMIS, SE VA DOVEDI FĂRĂ ECHIVOC CĂ STATUL ROMÂN ESTE ÎN ÎNTREGIME ŞI DEFINITIV INSTRUMENT DE TÂLHĂRIRE ŞI DISTRUGERE A POPORULUI ROMÂN. ÎN MOD CONCRET VA FI DECLARAŢIA DE RĂZBOI IREFUTABILA A STATULUI „ROMÂN” ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMÂN. Lupta va continua şi va fi escaladată și va depăşi cu mult spaţiul juridic.


ei, hai sa vedem, desi pina acum Statul Roman - prin toti care l-au condus - a fost cel mai mare hot , dar si cea mai proasta kurva, caci s-a furat singura !

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Ianuarie 2019, ora 14:03

LECȚIA DE ISTORIE - 24 ianuarie: Unirea Principatelor Române.
La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române, adică a vechilor state Moldova și Țara Românească, această unire fiind strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și alegerea sa ca domnitor al ambelor țări românești. Amintesc că această unire a fost posibilă datorită deciziilor adoptate în Tratatul de Pace de la Paris din 1856, ce prevedea intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a marilor puteri europene concomitent cu înființarea așa numitelor „Adunări ad-hoc”, care să exprime dorința românilor referitor la unire. Aceste Adunări ad-hoc, care în expresie latină avea sensul de „pentru aceasta” sau „făcut anume pentru acest scop”, aveau un caracter consultativ, scopul lor fiind acela de a se pronunța asupra organizării viitoare a celor două țări, potrivit dorinței poporului. Însă alegerile pentru Divanurile celor două principate nu au deloc fost pașnice, ba chiar au fost marcate de unele tensiuni ce au sporit considerabil incertitudinea privind . Astfel, dacă în Țara Românească majoritatea opiniei publice susținea ideea Unirii, în schimb, în Moldova lucrurile au fost mult mai complicate, deoarece unioniștii reprezentați de personalități precum Alexandru Ioan Cuza ori Mihail Kogălniceanu, aveau ca opozanți personalități precum Gheorghe Asachi și Costache Negruzzi, ce doreau menținerea separării celor două țări, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Moldovei, odată ce va accepta unirea cu Țara Românească. La acestea s-a mai adăugat scandalul iscat de caimacanul Nicolae Vogoride, adică locțiitorul marelui vizir otoman ce răspundea de Moldova, locțiitor care era sprijinit de importante autorități ale Imperiului Otoman și care îi promisese lui Vogoride domnia dacă Unirea nu se va realiza. Astfel, acesta a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul Ad-hoc al Moldovei, anunțând pe reprezentanții Marilor Puteri că poporul moldovean, nu dorește unirea cu Țara Românească. Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența sa să cadă în mâinile unioniștilor moldoveni și publicată imediat în presa europeană. Descoperirea fraudei a iscat un amplu scandal diplomatic la nivel european, mai ales după ce Marile Puteri au rupt relațiile cu Imperiul Otoman și au acuzat autoritățile turcești de implicare în fraudarea referendumului din Moldova. Pentru calmarea spiritelor și la insistența opiniei publice și a Marilor Puteri, falsele alegeri din Moldova au fost anulate și s-au organizat noi alegeri prin care s-a văzut că toți aleșii moldoveni și-au
dat acordul pentru unirea cu Țara Românească. Dar cu toate acestea, Marile Puteri nu au acceptat unirea deplină, ci numai varianta unei uniri parțiale a Principatelor, acestea urmând a avea în continuare doi domni, două guverne și două Adunări Legislative , având însă în comun Armata, Înalta Curte de Casație și Justiție și o Comisie Centrală la Focșani, care avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun în ambele principate. Aceste detalii fiind stabilite, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domnitori de la Iași și București. Astfel, la data de 5 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”,din Moldova a fost ales cu unanimitatea deputaților, drept domnitor al țării. S-a așteptat apoi să fie desemnat alesul și în Țara Românească, numai că într-o ședință secretă a Adunării Elective de la București, la data de 24 ianuarie 1859, a fost ales în unanimitate, tot Alexandru Ioan Cuza, această alegere uimind atât pe alegătorii moldoveni cât și pe reprezentanții Marilor Puteri care s-au văzut puși în postura de acceptare a „faptului împlinit”. Astfel, prin dubla alegere a lui Cuza, s-a făcut primul pas către definitivarea unirii depline a Principatelor, Române ,act istoric de o deosebită importanță pentru înfăptuirea statului național român. Devenit domnitor, Alexandru Ioan Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterile Garante, iar apoi pentru desăvârșirea unității constituționale și administrative, lucru care s-a realizat în 1862, când cele doua principate române ce formau un stat unitar, au adoptat oficial numele de România.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 24 Ianuarie 2019, ora 15:46


Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 12 Mai 2019, ora 15:47

De la: gabigabi2, la data 2019-01-24 15:46:41


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 13 Mai 2019, ora 16:04

aaaa, salut ! ma duc in Cafenea sa vad daca ai " sudat " vreo cafeluta cu dichis pe acolo !

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Mai 2019, ora 17:19

De la: gabigabi2, la data 2019-05-13 16:04:19aaaa, salut ! ma duc in Cafenea sa vad daca ai " sudat " vreo cafeluta cu dichis pe acolo !


facui cate-un ness rapid si dulce

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 14 Mai 2019, ora 15:33

mersic ! m-am delectat !

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 15 Mai 2019, ora 14:20

De la: gabigabi2, la data 2019-05-14 15:33:21mersic ! m-am delectat !



acum urmeazA CACAO

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 15 Mai 2019, ora 15:18

musai cu frisca si inghetata, da ?

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 16 Mai 2019, ora 06:07

De la: gabigabi2, la data 2019-05-15 15:18:46musai cu frisca si inghetata, da ?


cacao fara frisca , fara inghetata

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 16 Mai 2019, ora 15:56

da' macar cu o 100 gr de zahar , da ?

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 20 Mai 2019, ora 09:15

De la: gabigabi2, la data 2019-05-16 15:56:20da' macar cu o 100 gr de zahar , da ?


hai 50 de grame

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Pagini: << 455 456 457 458 459 460 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului verificati-va cunostintele de cultura generala
Mergi la: