Verificati-va cunostintele de cultura generala

Papagalii Amazonieni


Papagalii Amazonieni sunt aproximativ 30 de specii de papagali care fac parte din genul Amazona. Ei sunt nativi continentului american din America de Sud pana in Mexic si insulele Caraibe. Papagalii amazonieni sunt pasari de marime medie si mare cu culorarea predominanta verde.


papagalul cubanez Amazona leucocephala papagalul Amazonian Jamaican Amazona collaria
Papagalul Cubanez Papagalul Jamaican





Hispaniolan Amazon (Amazona ventralis)
Puerto Rican Amazon (Amazona vittata)
Yellow-lored Amazon (Amazona xantholora)
White-fronted Amazon (Amazona albifrons)
Black-billed Amazon (Amazona agilis)
Tucuman Parrot (Amazona tucumana)
Red-spectacled Amazon (Amazona pretrei)
Red-crowned Amazon (Amazona viridigenalis)
Lilac-crowned Amazon (Amazona finschi)
Red-lored Amazon (Amazona autumnalis)
Blue-cheeked Amazon or Dufresne's Amazon (Amazona dufresniana)
Red-browed Amazon (Amazona rhodocorytha)
Red-tailed Amazon (Amazona brasiliensis)
Festive Amazon (Amazona festiva)
Yellow-shouldered Amazon (Amazona barbadensis)
Blue-fronted Amazon (Amazona aestiva)
Yellow-crowned Amazon (Amazona ochrocephala)
Yellow-naped Amazon (Amazona auropalliata)
Yellow-headed Amazon (Amazona oratrix)
Kawall's Amazon (Amazona kawalli)
Orange-winged Amazon (Amazona amazonica)
Scaly-naped Amazon (Amazona mercenaria)
Mealy Amazon (Amazona farinosa)
Vinaceous Amazon (Amazona vinacea)
St. Lucia Amazon (Amazona versicolor)
Red-necked Amazon (Amazona arausiaca)
St. Vincent Amazon (Amazona guildingii)
Imperial Amazon (Amazona imperialis)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Papagali/Pyrrhura.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Papagalii Pyrrhura


Papagalii Pyrrhura sunt papagalii care apartin genului Pyrrhura. Acestia vietuiesc in zonele tropicale si subtropicale din America de Sud si America Centrala (Panama si Costa Rica). Majoritatea speciilor sunt dependente de padurile cu umiditate ridicata si locurile adiacente, iar o specie prefera zonele uscate. Toate speciile cu coada lunga si ascutita.







Blue-throated Parakeet, Pyrrhura cruentata.
Maroon-bellied Parakeet, Pyrrhura frontalis.
Blaze-winged Parakeet, Pyrrhura devillei – traditionally a subspecies of P. frontalis.
Crimson-bellied Parakeet, Pyrrhura perlata – formerly P. rhodogaster.
Pearly Parakeet, Pyrrhura lepida – formerly P. perlata.
Green-cheeked Parakeet, Pyrrhura molinae.
Painted Parakeet, Pyrrhura picta.
Santarém (Hellmayr's) Parakeet, Pyrrhura amazonum – traditionally a subspecies of P. picta.
Madeira Parakeet, Pyrrhura (amazonum) snethlageae.
Bonaparte's (Deville's) Parakeet, Pyrrhura lucianii – traditionally a subspecies of P. picta.
Rose-fronted Parakeet, Pyrrhura roseifrons – traditionally a subspecies of P. picta.
Wavy-breasted Parakeet, Pyrrhura (roseifrons) peruviana.
White-eared (Maroon-faced) Parakeet, Pyrrhura leucotis.
Grey-breasted Parakeet, Pyrrhura (leucotis) griseipectus.
Pfrimer's Parakeet, Pyrrhura pfrimeri – traditionally a subspecies of P. leucotis.
Fiery-shouldered Parakeet, Pyrrhura egregia.
Santa Marta Parakeet, Pyrrhura viridicata.
Maroon-tailed Parakeet, Pyrrhura melanura.
El Oro Parakeet, Pyrrhura orcesi.
Black-capped (Rock) Parakeet, Pyrrhura rupicola.
White-necked Parakeet, Pyrrhura albipectus.
Flame-winged (Brown-breasted) Parakeet, Pyrrhura calliptera.
Red-eared Parakeet, Pyrrhura hoematotis.
Rose-headed (Rose-crowned) Parakeet, Pyrrhura rhodocephala.
Sulphur-winged Parakeet, Pyrrhura hoffmanni.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/Rata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:57:54

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

nu-mi place somonul decit afumat si-l fac salata cu morcov taiat felie suuuuubtire- subtire, un pic de nuca prajita , ulei - un strop - lamiie si patrunjel verde tocat marunt !

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 17:14:25

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:57:54

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

nu-mi place somonul decit afumat si-l fac salata cu morcov taiat felie suuuuubtire- subtire, un pic de nuca prajita , ulei - un strop - lamiie si patrunjel verde tocat marunt !

Poi afumat trebe si in chec. Uitai sa precizez, ceapa mea!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Regina Maria a României a fost marginalizatã de propriul fiu




Poate unul dintre cele mai complexe personaje din Istoria României este Regina Maria a României, supranumitã de românii contemporani cu ea „Mama rãniþilor” sau „Regina soldat”, în special datoritã implicãrii sale active în ajutorarea rãniþilor în primul rãzboi mondial.

Nãscutã la 29 octombrie 1875, în Marea Britanie, sub numele de Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg ºi Gotha, viitoarea reginã Maria a României a fost prima fiicã a principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha ºi duce de Edinburg, ºi a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, unica fiicã a Þarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Regina Maria a fost, totodatã, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Dupã o copilãrie ºi o adolescenþã petrecutã în casa pãrinteascã, din Eastwell Park, comitatul Kent, Maria s-a logodit la 16 ani cu principele Ferdinand I, moºtenitorul tronului României. S-au cãsãtorit la 10 ianuarie 1893, pe cînd principesa Maria avea numai 17 ani. Cu prilejul acestui eveniment a primit o cupã de argint care se pãstreazã la Muzeul Naþional de Istorie al României ºi pe care stã gravatã inscripþia: „Bine ai venit mireasã de Dumnezeu, aleasã spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893″. Un an mai tîrziu s-a nãscut primul copil al cuplului princiar: Carol al II-lea, cel care va deveni al treilea rege al României. Regina Maria ºi Regele Ferdinand au mai avut împreunã trei fete ºi doi bãieþi: principesa Elisabeta, mãritatã cu regele George al Greciei, pe principesa Maria, care în 1922 s-a cãsãtorit cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, pe prinþul Niculae, principesa Ileana, Arhiducesa Anton de Habsburg, ºi pe micul principe Mircea, care a murit la începutul rãzboiului. În urma alianþelor matrimoniale realizate de copiii ei în marile case regale din Balcani, reginei Maria i se spunea, în glumã, la începutul anilor ’30 ai secolului trecut „Soacra Balcanilor”.



Cum a trecut Regina Maria peste poruncile ferme ale socrului sãu, Regele Carol I

Soþia viitorului rege al României se va implica de tînãrã în treburile statului ºi pentru binele poporului. În timpul Rãzboiului din Balcani (1912 – 1913) a izbucnit o epidemie de holerã, în iulie 1913, în tabãra româneascã situatã în apropiere de Sofia. În ciuda poruncilor ferme ale socrului sãu, Regele Carol I, principesa Maria a trecut Dunãrea pentru a vedea care este soarta soldaþilor români. Întoarsã la Sinaia, ea a obþinut acordul Regelui de a organiza o tabãrã de ajutor pentru aceºtia. Un an mai tîrziu, Maria a devenit reginã, odatã cu moartea lui Carol I ºi cu întronizarea lui Ferdinand ca rege al României. Încoronarea oficialã a celor doi a avut loc abia în 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. În timpul primului rãzboi mondial, îmbrãcatã în haine de sorã medicalã, Regina Maria a organizat spitalele de campanie ºi a fost prezentã printre cei suferinzi, împãrþind medicamente, mîncare ºi pãturi soldaþilor rãniþi pe front sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa curajoasã din timpul primului rãzboi mondial a primit titlul de „Regina – soldat”. Regina Maria a fãcut diferenþa într-o vreme în care rolul femeii în politicã era extrem de mic. Ea a fost principalul sfãtuitor al Regelui Ferdinand pînã la decesul acestuia în 1927. În acest sens, a rãmas antologicã afirmaþia ambasadorului Franþei la Bucureºti la vremea respectivã, Charles de Saint-Aulaire: „Existã un singur bãrbat la Palat ºi acela este regina”. Intrarea României în primul rãzboi mondial de partea Antantei se datoreazã pe de-o parte Reginei Maria. Regina Maria a fost ºi un excelent diplomat, prin vizitele sale în strãinãtate fãcînd cunoscutã România, þara sa de adopþie, ºi interesele ei. La sfîrºitul primului rãzboi mondial a mers la Conferinþa de Pace de la Paris, dupã retragerea delegaþiei noastre, unde a promovat interesele României, reamintidu-le aliaþilor occidentali de sacrificiile Armatei Române în timpul primului rãzboi mondial. A avut convorbiri cu preºedintele Franþei, Raymond Poincare, ºi cu primul-ministru Georges Clemenceau. Au urmat apoi vizite neoficiale la Paris ºi la Londra, care au fost urmate de crearea României Mari prin reunirea provinciilor istorice. În 1926 a vizitat SUA împreunã cu principesa Ileana ºi principele Nicolae, moment ce reprezintã apogeul popularitãþii sale.



A refuzat avionul lui Hitler

Dupã venirea la putere a lui Carol al II-lea, în 1930, rolul acesteia în viaþa publicã a fost marginalizat. La scurt timp a fost obligatã sã se autoexileze la Balcic (pe atunci în România), unde anturajul sãu era strict supravegheat ºi unde i s-a interzis orice implicare politicã. Regina Maria s-a îmbolnãvit în anul 1936. La începutul anului 1938, a fost internatã în mai multe sanatorii din Italia ºi Germania, existînd bãnuiala cã ar fi avut cancer la esofag ºi cirozã. Simþindu-ºi sfîrºitul aproape, Regina Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, sã-i trimitã un avion care sã o aducã în România. Monarhul României a refuzat. S-a oferit, însã, Hitler sã îi punã la dispoziþie un avion sanitar, pe care îndrãgita reginã l-a refuzat însã. Aceasta a ales sã vinã cu trenul în care, potrivit unor surse, ar fi ºi murit. Avea 63 de ani. Decesul a fost anunþat la 18 iulie 1938, la Sinaia, de regele Carol al II-lea. Înmormîntarea sa a fost grandioasã. Regina, la dorinþa ei, nu a fost îmbrãcatã în negru, ci cu o rochie simplã de culoare albã. Bucureºtiul s-a îmbrãcat în culoare sa preferatã – violet- ºi i-a adus flori roºii. Dupã sicriul ei a mers calul sãu iubit, cu cizmele regale ataºate la scãriþe, dar ºi o sumedenie de membri ai familiilor regale din Europa, ai familiilor nobiliare, diplomaþi de rang înalt, politicieni ºi miniºtri. „A fost înmormîntat un soldat… Regina Maria a fost doar un ostaº care a luptat pentru libertatea românilor”, scria unul dintre ziarele timpului. Conform dorinþei testamentare, inima i-a fost aºezatã într-o casetã ºi depusã la biserica Stella Maris, lîngã vila sa din Balcic. În 1940, dupã ce România a pierdut acest teritoriu, caseta a fost adusã la castelul Bran, iar din 1970 se aflã la Muzeul Naþional de Istorie al României.



O scriitoare îndrãgitã

Regina Maria a fost ºi o îndrãgitã scriitoare. Ea a început sã scrie mai întîi poveºtile pe care le spunea copiilor ei, mai apoi, în anii rãzboiului, a scris pentru soldaþi ºi pentru diferite ziare. Întreaga sa operã totalizeazã peste 30 de volume de povestiri pentru copii, poezii ºi prozã, dintre care cele mai cunoscute sînt Memoriile sale, apãrute în anii 1934-1935, sub titlul „Povestea vieþii mele”. Regina Maria a colecþionat ºi lucrãri de artã ale unor pictori foarte cunoscuþi precum Arthur Verona, ªtefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuþescu Storck, Nicolae Vermont, Eustaþiu Stoenescu. Multe din obiectele personale ale reginei pot fi vãzute la Maryhill Museum, iniþial locuinþa unui om de afaceri feroviar american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungatã corespondenþã. Regina Maria a fost îndrãgitã nu numai în þarã, ci ºi în strãinãtate . În 1935, în urma unor interviuri realizate cu aceasta, scriitoarea ºi jurnalista Berthe Vulliemin scria, în prestigioasa publicaþie francezã „Revue des deux Mondes”, urmãtoarele fraze despre regina Maria: „Ceea ce te izbºte mai întîi, cînd întîmpini pentru prima datã pe Regina Maria, e frumuseþea ei. Înfäþiºarea sa, cãreia i se potriveºte atît de bine termenul de înfãþiºare de reginã, statura ei înaltã, albeaþa de lapte a tenului ei, ovalul chipului ei, cu trãsãturi de-o puritate clasicã, nasul mic, aquilin, buzele bine desenate ºi zîmbetul atît de sincer, atît de blînd, ochii de-un albastru intens, deasupra cãrora sînt trase sprîncene minunate, fruntea descoperitã, pãrul de un blond de aur, astãzi de-abia încãrunþit, dar mai ales expresia privirii, în care strãluceºte inteligenþa, bunãtatea, încordarea ºi, adesea, bucuria, alcãtuiesc un tot de-o atracþie irezistibilã. Dar pe lîngã acestea, poate ºi în oarecare mãsurã din cauza aceasta, ca ºi cînd, instinctiv, ea ar trebui sã cearã iertare de aceastã superioritate fãrã voie, cît farmec, cîtã graþie în felul de-ai primi pe oameni, cît interes ºtie sã arate tuturor. Aci se vãdeºte caracterul, intervin calitãþile sufletului. Nenumãrate sînt gesturile, de milã sau de dragoste, la care am asistat; dar gesturi atît de spontane, atît de discret fãcute, încît trec aproape neobservate ºi, totuºi, cîtã mãrinimie, ce ghicire a sensibilitãþii aproapelui, nu trãdeazã!”.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Preoþii celþilor, druizii, l-au avut ca dascãl pe un strãmoº al nostru: Zamolxis

Exact în aceeaºi epocã se formeazã tradiþia concurentã, cea care vrea sã vadã în Pitagora pe maestrul druizilor. Ea ne este transmisã la fel de tîrziu de cãtre Hippolit, zis ºi ,,Sfîntul Hippolit al Romei”, teolog creºtin din Secolul al II-lea d.Chr. Iatã ce scrie acesta, într-un pasaj destul de confuz: ,,La celþi, druizii s-au dedat cu un zel cu totul deosebit filozofiei lui Pitagora, vinovat de aspiraþia lor la aceastã filozofie fiind, de fapt, Zamolxis, de origine tracicã ºi sclav al lui Pitagora. Dupã moartea acestuia din urmã, ducîndu-se acolo, Zamolxis a devenit modelul de practicã a filozofiei pentru druizii în care celþii au vãzut, mai apoi, pe interpreþii zeilor ºi ai profeþilor, pentru cã le-au fãcut preziceri, urmînd practica lui Pitagora, adicã ghicitul în pietricele ºi în numere. Nu vom trece sub tãcere mijloacele acestei arte, de vreme ce ei înºiºi au contribuit la introducerea, la ei acasã, a ºcolilor de filozofie. De altfel, druizii folosesc ºi practici magice”.
Pitagora apare, aºadar, ca un maestru al druizilor, dar învãþãtura sa nu este difuzatã decît indirect, prin intermediul unui trac, Zamolxis. Ipoteza prezintã cel mai mare interes, cãci, încã din Secolul al VI-lea î.Chr., grecii îi frecventau asiduu pe traci ºi ºtim cã aceºtia din urmã ºi celþii s-au întîlnit, tangenþial, pe malurile Dunãrii. (Textul lui Hippolit a ridicat, totuºi, prin imprecizia sa, cîteva semne de întrebare. Care regiune este exact desemnatã de cuvîntul ,,acolo” – ,,ekei”, în greacã – în enunþul ,,ducîndu-se acolo”? Unii cred cã locul iniþierii este Tracia, alþii cred cã este vorba, mai degrabã, despre Galia. Nora K. Chadwick (,,The Druids”, op.cit., pp. 59-60) propune chiar o regiune a Traciei ocupatã de celþi. În realitate, însã, problema prezintã prea puþin interes, dacã ne gîndim cã acest colocviu dintre Zamolxis ºi druizi nu a avut decît o existenþã miticã: asemeni celui dintre Pitagora ºi traci, el stã mãrturie doar pentru niºte contacte de idei.) Ceea ce ne permite sã considerãm aceastã legendã ca fiind veche este menþionarea ei de cãtre însuºi Herodot, care o reaminteºte atunci cînd evocã Tracia (Herodot, ,,Istorii”, IV, 95), mai exact, credinþa în nemurire a locuitorilor acesteia, geþii. Zamolxis, sclav al lui Pitagora, a devenit, la un moment dat, bogat ºi, adoptînd modul de viaþã ionian, s-a întors în lumea lui. În acelaºi timp, a pus sã-i fie construitã o locuinþã subteranã, în care a sfîrºit prin a dispãrea 3 ani, atît cît i-a trebuit pentru a-ºi convinge concetãþenii cã devenise, cu adevãrat, nemuritor. Ceea ce au ºi crezut, atunci cînd a reapãrut la luminã. Herodot mãrturiseºte cã nu ºtia dacã povestea falsei reînvieri a lui Zalmolxis este adevãratã, ori nãscocitã, dar, din motive cronologice, el nu recunoaºte filiaþia dintre eroul trac ºi gînditorul grec: dupã el, Zamolxis, care apare ca un semizeu, ar fi trãit, de fapt, cu mult înainte de Pitagora. Strabon, care evocã (Strabon, ,,Geografia”, 7, 3, 5, c. 297-298), alãturi de alþi autori greci, figura lui Zamolxis, nu raporteazã cu exactitate aceastã anecdotã, dar afirmã ºi el cã acesta a fost sclavul lui Pitagora ºi cã influenþa pitagoreicã s-a manifestat, mai ales, în refuzul sãu de a consuma carne animalã, o interdicþie care se aplica în Tracia. El deþinea aceastã informaþie de la Poseidonios din Apameea, care, la rîndul sãu, o extrãsese din scrierile pitagoreice, literaturã pe care o consultase cu asiduitate. Nici Herodot, nici Strabon nu-i menþioneazã pe celþi, dar aceasta nu trebuie sã ne mire, subiectul lor fiind, în fond, Tracia.
JEAN LOUIS BRUNAUX
(,,Druizii, filozofi printre barbari”)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Shanti Devi: Cazul ºocant al reîncarnãrii investigat de Mahatma Gandhi
www.ziartricolorul.ro/shanti-devi-cazul-socant-al-reincarnarii-i...
Încã din cele mai vechi timpuri, reîncarnarea reprezenta o normalitate acceptatã în ceea ce priveºte drumul sau ciclul sufletului prin diversele vieþi pînã ajunge la iluminare. În prezent, reîncarnarea este doar o doctrinã prezentã doar în religiile orientale, precum budismul sau duismul, ºi este intens contestatã în lumea occidentalã, care se bazeazã doar pe demonstraþiile puerile pe care le invocã ºtiinþa.

Reîncarnarea sau reîntruparea este o credinþã filozofico-religioasã conform cãreia, spiritul supravieþuieºte morþii trupului, pentru a reveni, dupã un interval, într-un nou trup. În unele cazuri, se face distincþia între reîncarnare, prin care pot trece doar fiinþele umane, ºi metempsihozã, termen ce presupune transmigraþia sufletului între toate formele de viaþã. Conform credinþei reîncarnãrii, o nouã personalitate este dezvoltatã la fiecare viaþã nouã în lumea fizicã, dar o parte a fiinþei rãmîne permanent prezentã pe parcursul acestor vieþi succesive.

Chiar dacã nu toþi oamenii au amintiri din vieþi anterioare, existã totuºi cîþiva care au ºocat întreg mapamondul cu poveºtile lor. Un asemenea caz este cel al lui Shanti Devi din India. Povestea fetei a început atunci cînd a împlinit 4 ani. În toatã aceastã perioadã nu prea a vorbit, fiind o fire introvertitã, care parcã suferea în urma unor evenimente tragice. În clipa în care a împlinit 4 ani, le-a spus pãrinþilor sãi cã numele ei adevãrat era Lugdi Shanti, casa ei adevãratã era într-un oraº numit Mathra, aflat la 145 de kilometri depãrtare, ºi cã fusese cãsãtoritã cu un negustor cunoscut, pe nume Kedar Nath, cu care avea un bãiat. Iniþial, nimeni nu a luat-o în seamã, crezînd cã este vorba despre fabulaþia unui copil inocent. Pentru cã Shanti Devi repeta obsesiv povestea sa, profesorul de la ºcoala la care mergea s-a hotãrît sã trimitã o scrisoare cãtre familia de unde spunea Shanti Devi cã provenea. La doar cîteva sãptãmîni, profesorul în cauzã a primit drept rãspuns o scrisoare de la un bãrbat, care fusese soþul lui Lugdi Shanti, care murise la doar cîteva luni dupã ce dãduse naºtere unui bãieþel.

Atunci s-a declanºat nebunia, povestea micuþei s-a rãspîndit în întreaga Indie ºi a ajuns chiar la urechile lui Mahatma Gandhi. Liderul indian a hotãrît întocmirea unei comisii, pe care o conducea, pentru a merge la faþa locului ºi a o testa pe Shanti Devi cu privire la viaþa sa anterioarã. Ulterior, în 1936, a fost publicat un amplu raport prin care s-a concluzionat cã micuþa nu minþise cu nimic ºi fusese reîncarnarea femeii care murise la puþin timp dupã naºtere. Cînd echipa a ajuns în Mathra, au rãmas surprinºi de cît de multe ºtia fetiþa. Copilul a descris porþile oraºului pînã sã ajungã acolo ºi a putut sã arate clãdirile noi construite despre care susþinea cã nu existau în trecut. Shanti Devi a fost capabilã sã îi conducã pe aceºtia la fosta sa casã ºi a descris, în mod corect, cum arata aceasta înainte sã fie renovatã. I-a recunoscut, de asemenea, pe foºtii membri ai familiei, dînd detalii extrem de intime, cum ar fi unele relaþii extraconjugale, pe care nimeni din afara familiei nu le ºtia, ºi care au fost confirmate.

Prima datã s-a întîlnit cu sora ei din viaþa trecutã, pe care a recunoscut-o imediat. Ea a recunoscut totul, fiecare loc din casã, fiecare membru al familiei ºi chiar ºi pe servitori, despre care ºtia totul. Întrevederea a culminat cu întîlnirea dintre fetiþa care avea acum 9 ani ºi fiul sãu de 10 ani pe îl nãscuse înainte sã moarã. Cînd ºi-a vãzut copilul din viaþa anterioarã a început sã plîngã ºi le-a spus anchetatorilor cã îl recunoaºte datoritã sufletului sãu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-04-24 14:14:22Shanti Devi: Cazul ºocant al reîncarnãrii investigat de Mahatma Gandhi
www.ziartricolorul.ro/shanti-devi-cazul-socant-al-reincarnarii-i...
Încã din cele mai vechi timpuri, reîncarnarea reprezenta o normalitate acceptatã în ceea ce priveºte drumul sau ciclul sufletului prin diversele vieþi pînã ajunge la iluminare. În prezent, reîncarnarea este doar o doctrinã prezentã doar în religiile orientale, precum budismul sau duismul, ºi este intens contestatã în lumea occidentalã, care se bazeazã doar pe demonstraþiile puerile pe care le invocã ºtiinþa.

Reîncarnarea sau reîntruparea este o credinþã filozofico-religioasã conform cãreia, spiritul supravieþuieºte morþii trupului, pentru a reveni, dupã un interval, într-un nou trup. În unele cazuri, se face distincþia între reîncarnare, prin care pot trece doar fiinþele umane, ºi metempsihozã, termen ce presupune transmigraþia sufletului între toate formele de viaþã. Conform credinþei reîncarnãrii, o nouã personalitate este dezvoltatã la fiecare viaþã nouã în lumea fizicã, dar o parte a fiinþei rãmîne permanent prezentã pe parcursul acestor vieþi succesive.

Chiar dacã nu toþi oamenii au amintiri din vieþi anterioare, existã totuºi cîþiva care au ºocat întreg mapamondul cu poveºtile lor. Un asemenea caz este cel al lui Shanti Devi din India. Povestea fetei a început atunci cînd a împlinit 4 ani. În toatã aceastã perioadã nu prea a vorbit, fiind o fire introvertitã, care parcã suferea în urma unor evenimente tragice. În clipa în care a împlinit 4 ani, le-a spus pãrinþilor sãi cã numele ei adevãrat era Lugdi Shanti, casa ei adevãratã era într-un oraº numit Mathra, aflat la 145 de kilometri depãrtare, ºi cã fusese cãsãtoritã cu un negustor cunoscut, pe nume Kedar Nath, cu care avea un bãiat. Iniþial, nimeni nu a luat-o în seamã, crezînd cã este vorba despre fabulaþia unui copil inocent. Pentru cã Shanti Devi repeta obsesiv povestea sa, profesorul de la ºcoala la care mergea s-a hotãrît sã trimitã o scrisoare cãtre familia de unde spunea Shanti Devi cã provenea. La doar cîteva sãptãmîni, profesorul în cauzã a primit drept rãspuns o scrisoare de la un bãrbat, care fusese soþul lui Lugdi Shanti, care murise la doar cîteva luni dupã ce dãduse naºtere unui bãieþel.

Atunci s-a declanºat nebunia, povestea micuþei s-a rãspîndit în întreaga Indie ºi a ajuns chiar la urechile lui Mahatma Gandhi. Liderul indian a hotãrît întocmirea unei comisii, pe care o conducea, pentru a merge la faþa locului ºi a o testa pe Shanti Devi cu privire la viaþa sa anterioarã. Ulterior, în 1936, a fost publicat un amplu raport prin care s-a concluzionat cã micuþa nu minþise cu nimic ºi fusese reîncarnarea femeii care murise la puþin timp dupã naºtere. Cînd echipa a ajuns în Mathra, au rãmas surprinºi de cît de multe ºtia fetiþa. Copilul a descris porþile oraºului pînã sã ajungã acolo ºi a putut sã arate clãdirile noi construite despre care susþinea cã nu existau în trecut. Shanti Devi a fost capabilã sã îi conducã pe aceºtia la fosta sa casã ºi a descris, în mod corect, cum arata aceasta înainte sã fie renovatã. I-a recunoscut, de asemenea, pe foºtii membri ai familiei, dînd detalii extrem de intime, cum ar fi unele relaþii extraconjugale, pe care nimeni din afara familiei nu le ºtia, ºi care au fost confirmate.

Prima datã s-a întîlnit cu sora ei din viaþa trecutã, pe care a recunoscut-o imediat. Ea a recunoscut totul, fiecare loc din casã, fiecare membru al familiei ºi chiar ºi pe servitori, despre care ºtia totul. Întrevederea a culminat cu întîlnirea dintre fetiþa care avea acum 9 ani ºi fiul sãu de 10 ani pe îl nãscuse înainte sã moarã. Cînd ºi-a vãzut copilul din viaþa anterioarã a început sã plîngã ºi le-a spus anchetatorilor cã îl recunoaºte datoritã sufletului sãu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a fost Doamna Godiva, una dintre primele femei care au luptat pentru scãderea taxelor?

www.ziartricolorul.ro/cine-a-fost-doamna-godiva-una-dintre-prime...

Faimoasa Doamnã Godiva, sau Lady Godiva, aºa cum era numitã ea într-o legendã britanicã veche de 900 de ani, ar putea fi una dintre primele femei care au luptat pentru scãderea taxelor în întreaga lume. Povestea spune cã Godiva era o femeie de viþã nobilã mãritatã cu Leofric, Lodul de Coventry. Îngrijoratã pentru locuitorii din Coventry, deoarece soþul sãu impunea taxe prea mari, Godiva îl implorã pe Leofric, de nenumãrate ori, sã ridice aceastã povarã de pe umerii oamenilor de rînd, dar el refuzã. La un moment dat, lordul acceptã sã facã însã acest lucru, dar cu o singurã condiþie – soþia sa trebuia sã meargã dezbrãcatã pe cal prin centrul oraºului. Hotãrîtã sã îi ajutã de oamenii de rînd, Godiva acceptã aceastã ruºine, se dezbracã ºi pleacã cãlare în galop prin piaþa centralã, acoperindu-se doar cu pãrul ei lung. Înainte sã plece însã, femeia le cere locuitorilor sã rãmînã în casele lor în acest timp ºi sã nu tragã cu ochiul afarã. Se crede cã un bãrbat, pe nume Tom, nu a rezistat însã tentaþiei ºi a deschis fereastra pentru a o vedea în timp ce cãlãrea dezbrãcatã. Legenda spune cã el a orbit. De aici a pornit denumirea datã de britanici voyeurilor – „Peeping Tom”. Înainte sã îºi încheie marºul cãlare, Godiva ºi-a confruntat soþul ºi i-a cerut sã îºi onoreze partea sa de înþelegere. Leofric a acceptat ºi le-a redus oamenilor datoriile. Mulþi istorici considerã cã aceastã scenã legendarã este doar un mit. Existã însã ºi surse care atestã generozitatea Godivei faþã de Bisericã ºi faptul cã aceasta, alãturi de Leofric, ar fi ajutat la finanþarea mînãstirii benedictine din Coventry. Documentele consemneazã, totodatã, cã ea ar fi fost una dintre puþinele femei proprietare de terenuri în Anglia acelor ani. Mitul Doamnei Godiva pare sã fi apãrut pentru prima oarã la circa 100 de ani de la moartea femeii în cartea unui cãlugãr englez cunoscut pentru exagerãrile pe care le fãcea uneori în scrierile sale. Legenda lui Tom a fost adãugatã mitului abia în Secolul XVI. Povestea Godivei a fost popularizatã ulterior în cîntece ºi în versurile Lordului Tennyson, prin faimosul poem „Godiva” apãrut în 1840.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/locale/slatina/misterele-gaurilor-negre-monstrii-spa...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-palaria-mare-poarta-1_5...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

pentru-curiosi.blogspot.ro/2009/09/alfabetul-sau-scrierea.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.google.ro/search?q=alfabetul+chinezesc&newwindow=1&tbm=isch&...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Alfabetul chinezesc
A -ka; B-tu; C-mi; D -te; E -ku; F -lu; G -ji; H -ri; I -ki; J -zu; K-me;
L-ta; M -rin; N -to; O -mo; P -no; Q -ke; R -shi; S -ari; T -chi; U -do;
V -ru; W -mei; X-na; Y-fu; Z-zi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ziartricolorul.ro/fenomene-paranormale-scotianul-care-plutea...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Temniþa lui Vlad Þepeº a fost descoperitã de arheologi


Arheologii care lucreazã la restaurarea Castelului Tokat din Anatolia (Turcia) au descoperit, printre altele, douã temniþe despre care se crede cã ar fi locul unde a fost þinut captiv, de cãtre turci, domnitorul român Vlad Þepeº, relateazã ziarul „Hurriyet“.

„Noi încercãm sã facem luminã în istorie prin intermediul straturilor recent dezgropate. Castelul este înconjurat complet de tuneluri secrete. Este foarte misterios. Este greu de estimat în ce camerã a fost þinut Vlad Þepeº, dar a fost în aceastã zonã”, explicã arheologul Ibrahim Çetin. Lucrãrile de restaurare aflate în curs de desfãºurare vor viza ºi consolidarea bastioanelor castelului, care au fost folosite ca puncte de apãrare în timpul imperiului turco-persan Selgiuc (1037 – 1157) ºi în epoca otomanã (1299 – 1922). Cei mai mulþi istorici considerã cã Vlad Þepeº a fost þinut în captivitate în România, alþii considerã cã a stat închis în fortãreaþa Viºegrad din apropiere de Budapesta. De asemenea, existã dubii ºi în privinþa perioadei de detenþie, dar existã indicii cã ar fi fost între 1462 ºi 1474.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mistere din preistorie rãmase nedescifrate pînã astãzi (I)
www.ziartricolorul.ro/mistere-din-preistorie-ramase-nedescifrate...
Diverse locuri preistorice din întreaga lume conþin adevãrate mistere ale unor vechi civilizaþii. Nenumãrate monumente construite cu mii de ani în urmã au rãmas niºte enigme greu de descifrat, pînã în ziua de astãzi.

Exista structuri megalitice pe întreg globul, precum cele din Insula Yonaguci sau Gobekli Tepe ori statuile moai din Insula Paºtelui, care constituie unele dintre cele mai mari mistere din lume, potrivit Listverse.

1. Monumentul de la Gobekli Tepe, Turcia

Gobekli Tepe este consideratã cea mai veche structurã religioasã descoperitã vreodatã. Datarea cu carbon a dezvãluit faptul cã ea dateazã din perioada cuprinsã între anii 10.000 ºi 9.000 î.Chr. Locul conþine structuri ºi piloni de piatrã pe care sînt sculptate diferite animale de pradã. Gobekli Tepe a fost construitã înaintea apariþiei agriculturii, cînd oamenii se ocupau cu vînãtoarea. Întrebãrile persistã pentru oamenii de ºtiinþã: cum au fost construite aceste structuri în vremuri în care oamenii trãiau încã în peºteri? Cum au transportat uriaºele blocuri de piatrã ºi cum le-au modelat fãrã sã aibã nici mãcar unelte din metal? Care a fost scopul construirii acestei structuri, înaintea apariþiei religiei?

2. Statuile moai de pe Insula Paºtelui

Pe una dintre cele mai îndepãrtate insule locuite de pe Pãmînt, se aflã unul dintre cele mai mari mistere din lume. Despre giganticele statui din piatrã se cunosc puþine lucruri. Arheologii nu au descoperit de ce au fost construite statuile, ce semnificã ele ºi cum au fost transportate pînã la locurile unde se aflã astãzi. Existã o formã de scriere hieroglificã pe unele dintre statui, dar nimeni nu a fost capabil sã o traducã.

3. Structura din Golful Cambay, India

În anul 2001, dovezi ale unui oraº scufundat au fost gãsite în largul coastei indiene, în Golful Cambay. Mai multe structuri au fost identificate cu ajutorul sonarului, inclusiv clãdiri mari ºi canale. Întinderea oraºului este destul de mare, iar o bucatã de lemn gãsitã a fost datatã din anul 9.500 Î.Chr. Dacã într-adevãr a existat, oraºul ar fi cu mii de ani mai timpuriu decît cel mai vechi oraº descoperit în India.

4. Monumentul de la Yonaguni, Japonia

În anul 1987, un grup de formaþiuni ciudate au fost gãsite în largul coastelor din Insula Yonaguni. Aceste structuri misterioase subacvatice au margini paralele, unghiuri drepte, muchii ascuþite, stîlpi ºi piloni care ar fi putut fi fãcute de oameni. Ultima datã cînd aceastã structurã s-ar fi aflat pe uscat a fost în urma cu 8.000-10.000 de ani, în timpul Epocii de Gheaþã. Formaþiunea ar putea fi una dintre cele mai vechi monumente construite pe Pãmînt.

5. Capetele din piatrã ale civilizaþiei olmece

Capetele olmece sînt o colecþie de 17 sculpturi din piatrã colosale. Ele dateazã din perioada 1.500-1.000 î.Chr. ºi cîntãresc între 6 ºi 50 de tone. Fiecare cap din piatrã are o formã unicã, determinîndu-i pe unii istorici sã afirme cã sculpturile reprezintã conducãtorii olmecilor din acea vreme. Alþii susþin cã aceste feþe seamanã cu tipul bãrbatului african, sugerînd faptul cã o civilizaþie avansatã din Africa a vizitat America în vremuri preistorice. (Va urma)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a fost Zamolxis, zeul suprem al dacilor: 20 de lucruri despre misterioasa divinitate veneratã de strãmoºii noºtri Zamolxis, într-o interpretare modernã

Zamolxis a rãmas în istorie ca zeul suprem al dacilor. Numele sãu a fost evocat de istoricii Antichitãþii, în ipostaze dintre cele mai diverse: fie ca zeu, cãruia strãmoºii noºtri îi aduceau sacrificii umane, fie ca mare preot de la care dacii au învãþat sã nu se teamã de moarte. Zamolxis avea o locuinþã subteranã, era slujit de daci, iar alþi istorici au relatat cã fusese, de fapt, un discipol al înþeleptului Pitagora. Zamolxis, considerat divinitatea supemã a dacilor, a fost unul dintre personajele fabuloase ale Antichitãþii. Zeu al dacilor sau mare înþelept, prooroc sau sclac, în jurul numelui sãu au fost create numeroase controverse. Iatã 20 dintre mãrturiile fascinante despre Zamolxis: 1. I-a fãcut pe geto-daci sã se creadã nemuritori Dacii „se credeau nemuritori”, datoritã zeului lor Zamolxis, afirma Herodot, în „Istorii”, în urmã cu aproape douã milenii ºi jumãtate. „Îi învãþa cã nici el, nici oaspeþii lui ºi nici urmaºii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, trãind de-a pururi, vor avea parte de toate bunãtãþile”, scria Herodot, într-un fragment din Istorii, prezentat de Ioan Marius Grec, în volumul „Zamolxis Realitate ºi mit în religia geto-dacilor". 2. Credinþa în Zamolxis alunga teama dacilor Credinþa în Zamolxis a fãcut ca geto-dacii sã fie singurul popor care a îndrãznit sã înfrunte puternica armatã persanã a regelui Darius. “Geþii însã, care luaserã hotãrârea nesãbuitã, au fost robiþi pe datã, mãcar cã ei sunt cei mai viteji ºi cei mai drepþi dintre traci”, scria Herodot, într-un fragment din Istorii, prezentat în volumul „Zamolxis Realitate ºi mit în religia geto-dacilor". “Getul nu se fereºte sã cadã în luptã, deoarece pe calea aceasta el sperã sã obþinã o nemurire a dubletului sãu corporal”, arãta Lucian Blaga, în articolul „Getica”, publicat în revista de filozofie Saeculum, în 1943. 3. Zamolxis “primea” sacrificii umane Istoricul Herodot relata despre obiceiul geto-dacilor de a sacrifica oameni, trimiþându-i ca soli zeului Zamolxis. “Trimiterea solului se face astfel: câþiva dintre ei, aºezându-se la rând, þin cu vârful în sus trei suliþe, iar alþii, apucându-l de mâini ºi de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl leagã de câteva ori ºi apoi, fãcându-i vânt, îl aruncã în sus peste vârfurile suliþelor. Dacã în cãdere, omul moare strãpuns, rãmân încredinþaþi cã zeul le este binevoitor, dacã nu moare, atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-l cã este un om rãu; dupã ce aruncã vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut îi spun solului cât mai e în viaþã”, scria Herodot, în Istorii. „Geþii, un neam barbar care a gustat ºi el din filosofie, aleg în fiecare an un sol spre a- trimite semizeului Zamolxis. Aºadar, este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofie, Cei care nu sunt aleºi se mâhnesc amarnic, spunând cã au fost lipsiþi de un prilej fericit”, relata istoricul antic Clement din Alexandria. 4. Zamolxis a fost discipol al lui Pitagora Potrivit lui Herodot, cel care avea sã fie numit zeu al dacilor a fost un discipol al înþeleptului Pitagora, o figurã de seamã a Antichitãþii elene. Alþi istorici relatau cã Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, trãind în Grecia ºi întorcându-se apoi în Tracia. “Se spune cã un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora ºi cã ar fi deprins de la acesta unele cunoºtinþe astronomice, iar o altã parte ar fi deprins-o de la egipteni, cãci cutreierãrile sale l-ar fi dus pânã acolo”, afirma Strabon, un alt mare istoric al Antichitãþii. Potrivit istoricului I. H. Criºan, grecii au fost frapaþi de similitudinea dintre Pitagora ºi Zamolxis ºi de aceea au creat legenda cu privire la sclavia lui Zamolxis, pe care istoricul Herodot a transmis-o, fãrã însã a o crede. 5. Ospeþele înþeleptului Istoricul antic Herodot scria despre faptul cã Zamolxis ar fi pus sã i se construiascã o salã unde cetãþenii de frunte din triburile dace erau ospeþiþi. La aceste banchete, oamenii erau instruiþi de înþeleptul Zamolxis. "Ca unul ce trãise printre eleni ºi mai ales alãturi de omul cel mai înþelept al Elladei, lângã Pythagoras, a pus sã i se clãdeascã o salã de primire unde-i gãzduia ºi-i ospãta pe cetãþenii de frunte; în timpul ospeþelor, îi învãþa cã nici el, nici oaspeþii lui ºi nici urmaºii acestora în veac nu vor muri, ci se vor muta numai într-un loc unde, trãind de-a pururi, vor avea parte de toate bunãtãþile", informa Herodot. 6. Misterul dispariþiei subpãmântene a lui Zamolxis O altã istorisire a lui Herodot prezenta dispariþia acestuia îndelungatã, sub pãmânt. “Pusese sã i se facã o locuinþã sub pãmânt. Când locuinþa îi fu gata, se fãcu nevãzut din mijlocul tracilor, coborând în adâncul încãperilor subpãmântene, unde stãtu ascuns vreme de trei ani. Tracii furã cuprinºi de pãrere de rãu dupã el ºi-l jelirã ca pe un mort. În al patrulea an se ivi însã iarãºi în faþa tracilor ºi aºa îi fãcu Zamolxis sã creadã toate spusele lui. Iatã ce povestesc c-ar fi fãcut el”, afirma Herodot. 7. Zeu sau om Herodot a fost unul dintre istoricii antici care au furnizat cele mai multe informaþii despre Zamolxis. Nu a fost convins cã era zeu, însã nici nu a spus cã ar fi fost un simplu om. “Cât despre mine, nici nu pun la îndoialã, nici nu cred pe deplin câte se spun despre el ºi locuinþa de sub pãmânt; de altfel, socot cã acest Zamolxis a trãit cu multã vreme mai înaintea lui Pithagoras. Fie cã Zamolxis n-a fost decât un om, fie c-o fi fost vreun zeu de prin pãrþile Geþiei, îl las cu bine”, relata Herodot, potrivit istoricului Ioan Marius Grec. 8. Prorocirile lui Zamolxis Strabon (n. 63 î. Hr. - d. 26 d. Hr.), un istoric important al lumii antice, scria cã Zamolxis era iubit de poporul dacilor pentru puterea sa de a vedea în viitor. “Întorcându-se la el în þarã, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducãtori ºi la popor – întrucât, întemeiat pe semnele cereºti, el fãcea prorociri. În cele din urmã l-a convins pe rege sã-l facã pãrtaº la domnie, spunându-i cã este în stare sã-i vesteascã voinþa zeilor”, scria Strabon, în Geografia. 9. Zamolxis, regele erudit al dacilor Iordanes, un istoric got care a trãit în secolul IV, relata despre Zamolxis cã era rege al dacilor, filosof ºi erudit. “În cel de-al doilea lãcaº al lor, adicã Dacia, Tracia ºi Moesia,, geþii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai mulþi scriitori de anale ne spun cã a fost un filosof cu o erudiþie de admirat”, scria Iordanes, în Getica. 10. Cum a devenit zeu Zamolxis Strabon relata despre ascensiunea lui Zamolxis, datoratã înþelepciunii sale ºi a relaþiilor sale cu cãpeteniile dacilor. “La început, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dupã un timp, a fost socotit el însuºi zeu, iar dupã aceea a primit ºi numele de zeu”, arãta Strabon. 11. Unde locuia Zamolxis Acelaºi Strabon susþinea cã Zamolxis îºi avea lãcaºul într-o peºterã, inaccesibilã oamenilor de rând. Avea un mod de viaþã retras, asemeni unui cãlugãr. “ªi-a petrecut viaþa într-o peºterã, pe care a ocupat-o el ºi unde ceilalþi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afarã, cu excepþia regelui ºi a slujitorilor acestuia. Regele lucra în înþelegere cu el, fiindcã vedea cã oamenii ajunseserã mult mai ascultãtori decât înainte. Cãci supuºii lui credeau cã dã poruncile sfãtuit de zei”, scria Strabon. 12. Muntele sfânt al lui dacilor Peºtera în care locuia Zamolxis se afla pe muntele Kogaionon, potrivit istoricului antic Strabon. Unii cercetãtori susþin cã muntele sfânt, aºa cum era socotit de daci, poate fi identificat cu Godeanu, în timp ce alþi cercetãtori au susþinut teoria cã ar fi vorba de Vârful Gugu. “Muntele unde se afla peºtera a fost socotit sfânt ºi s-a numit aºa: i se zicea Kogaionon ºi la fel a fost ºi numele râului care curgea pe lângã el”, relata Strabon, în Geografia. Un munte sfânt al dacilor exista ºi corespunde Dealului Grãdiºtii, unde se aflã Sarmizegetusa Regia, relateazã istoricul Ion Horaþiu Criºan, în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986). 13. Puterea vindecãtoare a lui Zamolxis Ucenicii lui Zamolxis învãþau de la acesta descântece, susþinea filosoful grec Platon, în opera sa Charmide. Platon relata despre zeul dacilor cã avea puterea sã îi facã pe oameni nemuritori ºi sã îi tãmãduiascã. “Acest trac spunea cã doctorii greci au mare dreptate sã facã observaþiile de care pomenii. Dar, adãugã el, Zamolxe, regele nostru, care e zeu, spune cã precum nu se cade sã încercãm a vindeca ochii fãrã sã ne ocupãm de cap, ori capul fãrã trup, tot astfel nu se cade sã încercãm a vindeca trupul fãrã sã vedem de suflet, ºi cã tocmai din pricina asta, sunt multe boli la care nu se pricep doctorii greci, fiindcã nu cunosc întregul de care ar trebui sã îngrijeascã”, a scris Platon, în Charmide. 14. De unde provine numele lui Zamolxis Un alt istoric grec, Porphyr, relata despre Zamolxis cã a fost discipol al lui Pitagora, iar numele sãu îi fusese dat astfel pentru cã la naºtere fusese înfãºurat într-o blanã de urs, numitã de traci zalmos. Alþi cercetãtori au dedus, pe baza etimologiei cuvântului Zamolxis, cã acesta ar fi fost un zeu-urs sau un zeu get aºezat printre urºii adormiþi. Mircea Eliade susþinea cã numele zeului dac venea din frigianul zalmos care însemna lup, iar istoricul Nicolae Densuºianu susþinea cã numele însemna „zeul-moº”. 15. Legile lui Zamolxis Iamblichos, un istoric grec, relata cã Zamolxis a fost un trac aflat în slujba lui Pitagora. Întors în þinuturile Daciei, i-a învãþat pe oameni sã fie curajoºi în faþa morþii, convingându-I cã sufletele lor sunt nemuritoare. “Fiindcã i-a educat în acest fel pe geþi ºi le-a dat legi scrise, Zamolxis este socotit de cãtre ei drept cel mai mare dintre zei”, scria Iamblichos, în lucrarea sa „Viaþa lui Pitagora”. Unii autori antici îl vedeau pe Zamolxis ca pe un reformator care a lãsat moºtenire poporului dac un sistem de legi ºi norme morale. 16. Gebeleizis, confundat cu Zamolxis Gebeleizis era zeul fulgerelor ºi tunetelor la daci, susþin istoricii, dar era confundat cu Zamolxis, zeul suprem. “Când tunã ºi fulgerã, geþii trag cu sãgeþile înspre cer ºi ameninþã zeul, deoarece cred cã acolo sus nu este alt zeu decât al lor”, relata Herodot. Unii dintre istoricii români au susþinut cã Zamolxis ºi Gebeleizis erau unul ºi acelaºi zeu. 17. Zamolxis, un înþelept grec Hellancios din Mitilene relata, în opera sa “Obiceirui barbare”, cã Zamolxis ar fi fost un grec care a arãtat geþilor din Tracia ritul iniþierii religioase. “El le spunea cã nici el, nici cei din tovãrãºia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile”, relata istoricul antic, citat de Ion Horaþiu Criºan în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986). 18. Le-ar fi poruncit dacilor sã se abþinã de la carne Una dintre interdicþiile pe care dacii le-ar fi primit, datoritã cultului pentru Zamolxis, era abþinerea de la mâncarea animalelor vânate. “De la Strabon aflãm cã din porunca lui Zamolxis, geþii se abþineau de la carne, obicei care s-a pãstrat pânã în vremea lui Burebista”, scria istoricul Ion Horaþiu Criºan în volumul “Spiritualitatea geto-dacilor” (1986). Istoricul român susþinea cã relatarea lui Strabon se referea însã doar la o parte a dacilor. 19. Zamolxis, considerat mijlocitor între popor ºi zeul suprem O altã ipotezã menþionatã de istorici despre Zamolxis a fost cea de mijlocitor între o zeitate ºi poporul geto-dac. “Zamolxis pretindea cã ºi lui îi dãduse legile Hestia, zeitatea lor”, afirma istoricul Diodor din Sicilia, citat de Ion Horaþiu Criºan. Astfel Zamolxis intra în categoria marilor profeþi Zarathustra, la ariani, ºi Moise, la iudei. 20. Legenda lacrimilor lui Zamolxis Una dintre legendele despre zeitatea dacicã provine din Polovragi, zona din Munþii Parâng în care se aflã Peºtera Polovragi. Se spune cã aici ar fi locuit Zamolxis ºi în aceeaºi peºterã, vracii se foloseau de o plantã rarã, numitã povragã, polvragã, sau polovragã, ca remediu împotriva bolilor. Legenda lui Zamolxe a fost redatã ºi de Alexandru Vlahuþã în „România Pitoreascã”. Era descris ca un zeu protector care îndemna poporul dac la luptã, pentru apãrarea împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling ºi picurã ºi azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplângeau soarta poporului dac cucerit de romani. Vã recomandãm ºi: Prãbuºirea celui mai puternic rege dac, Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraþiei pentru cã avea prea multã putere Burebista a rãmas în istorie drept cel mai impunãtor rege al dacilor. A fost omul care a reuºit sã uneascã sub stãpânirea sa triburile aflate în conflict ºi sã aducã Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar dupã moartea sa, relaþiile dintre uniunile de triburi s-au destrãmat. Zece mãrturii istorice despre strãmoºii noºtri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiþi „cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci“ Herodot i-a numit pe daco-geþi „cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arãtat necruþãtor faþã de bãºtinaºii de pe malul Mãrii Negre, în mijlocul cãrora fusese exilat. Îi numea sãlbatici. O serie de mãrturii istorice contureazã portretul strãmoºilor noºtri din Antichitate. Ce limbã vorbeau, de fapt, dacii ºi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puþin ºtiute pe care ni le-au lãsat moºtenire strãmoºii noºtri Aproape 200 de cuvinte din limba românã îºi au originea în limba vorbitã de daci, potrivit celor mai mulþi dintre oamenii de ºtiinþã care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altã concluzie la care au ajuns lingviºtii consacraþi, însã cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea anticã au stârnit controverse. Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuþi erau meºterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului ºi unde au dispãrut comorile lor Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brãþãrile din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea mãiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susþin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparþinut vechilor locuitori ai þinuturilor Carpaþilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Citeste mai mult: adev.ro/nnjlaq

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Traseul aurului Tezaurul României: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sã le aflaþi
www.ziartricolorul.ro/traseul-aurului-tezaurul-romaniei-lucruri-...
Un secol de zvonuri peste o tãcere de aur: soarta Tezaurului României este, probabil, unul dintre cel mai bine pãstrate secrete ale Istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii, în care curge mai mult sînge decît cernealã. Însã, atît cît a spus cerneala în tratatele de pace din rãgazul dintre rãzboaie ar fi suficient pentru un cercetãtor atent ca sã reconstituie traseul aurului, cu totul neaºteptat, pe care îl veþi regãsi în cronologia din ancheta pe care am iniþiat-o. Studiind problema datoriei istorice a Germaniei faþã de România – de 18 miliarde de euro, am gãsit în arhive o conexiune, cu totul neaºteptatã, în alt dosar nerezolvat al Istoriei: profesorul universitar ºi diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie în Memoriile sale „Der goldene Pflug. Lebensernte eines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) cã România a cedat aurul sãu Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucureºti, din 7 mai 1918. Iatã, rãspunsul poate fi gãsit nu exclusiv la Moscova, ci chiar în inima Europei, la Bruxelles. Dacã ne-am afla într-un roman de Agatha Christie, poate chiar în „Orient Express”, am exclude din start ipoteza cã cele 93.400 kg aur încãrcate în vagoane, într-un decor de iarnã, ar putea fi, în continuare, la Moscova. Voi demonstra, într-o serie de articole, care completeazã ºi duc mai departe datele prezentate aici, povestea realã a traseului Tezaurului: Rusia – Germania – Franþa. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca românii sã o cunoascã. Problema tezaurului a fost reºapatã periodic, asemenea unei poveºti cu zîne, adicã fãrã vreun final concret, de politicienii României. Pentru cã sunã bine. Pentru cã 90% dintre români cred cã problema tezaurului este importantã. Pentru cã un secret nu este niciodatã suficient de bine ascuns, dacã asupra subiectului se aºterne o tãcere absolutã. Pentru început, iatã traseul cronologic al istoriei Tezaurului.
23 noiembrie 1916: Capitularea Bucureºtilor, capitala României, în faþa trupelor de ocupaþie germanã. În zilele urmãtoare, Statul Major ºi Comandatura germanã au ocupat Hotel Bulevard, Capºa ºi Athénée Palace.
12-14 decembrie 1916: Tezaurul este încãrcat, la Iaºi, în vagoane, cu direcþia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul României (o cantitate de 93.400 kg aur) deþinut sub formã de lingouri, monede diverse ºi bijuterii. Porneºte cãtre Moscova al doilea transport cu valorile Bãncii Naþionale a României, din care, aur efectiv în valoare de doar 574.000 lei (echivalentul a circa 170 de kg aur). În total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, în cele douã transporturi. Au dispãrut exact 93.540 kg de aur. Reþineþi cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regãsi, cu o precizie uluitoare, în pãienjeniºul armistiþiilor ºi tratatelor de pace de dupã primul rãzboi mondial: transportatã de la Moscova la Berlin ºi apoi în somaþia Antantei cãtre Germania de a restitui „aurul României sau al Rusiei”.
18 decembrie 1916 (1 ianuarie dupã Calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, în Notele sale politice: „Mecanismul emisiunii lor (n.r. – al trupelor germane de ocupaþie) este urmãtorul: ei emit indefinit, pentru a plãti soldele ºi tot restul. Pe mãsurã ce se emite, tezaurul acoperã la Berlin în mãrci. – Eu: „Dar reglementarea cu România?”. El (n.r. – generalul Petersen, ºeful delegaþiei germane la Bucureºti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administraþia germanã tipãrea monedã în Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul României, pe care Guvernul Român, refugiat la Iaºi, îl evacuase din þarã.
5 ianuarie 1917: Banca Naþionalã e pusã sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteazã politicianul român. Dupã care adaugã cã Banca Naþionalã a fost redeschisã a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.
5 martie 1917: o altã ordonanþã a administraþiei de ocupaþie anunþã cã Banca Naþionalã a fost pusã sub sechestru ºi închisã pînã la noi ordine. „Ordonanþa vizeazã faptul cã Tezaurul ºi majoritatea Consiliului nu sînt la sediu”, scrie Marghiloman.
6 martie 1917: liderul conservator aflã conþinutul împuternicirilor semnate de Col. Hentsch, noul ºef de Stat Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-secheºtrii trebuie sã se punã în posesia Bãncii Naþionale; sînt autorizaþi sã exercite toate acþiunile pe care Banca le poate exercita ºi sã dispunã de tot avutul Bãncii. (…) Spiess crede cã germanii vor sã se punã la adãpostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iaºi”.
Octombrie 1917: Marea Revoluþie în Rusia. Comuniºtii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul ºi angajamentul Germaniei, cu intenþia sã încheie Frontul din Est.
13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotãrîrea de a rupe relaþiile diplomatice cu România, articolul 3 al acestei hotãrîri stipulînd: „Tezaurul României, aflat în pãstrare la Moscova, se declarã intangibil pentru oligarhia românã”.
3 martie 1918: Rusia ºi Germania semneazã Tratatul de la Brest-Litovsk, marcînd astfel ieºirea Rusiei din primul rãzboi mondial, ca s-o înlãture astfel de pe Frontul de Est.
7 mai 1918: România semneazã Tratatul de Pace de la Bucureºti, un document umilitor, dintre România, pe de o parte, ºi Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia, pe de altã parte. Dincolo de cedãrile teritoriale impuse, România a cedat controlul activelor Bãncii Naþionale cãtre trupele de ocupaþie germane. Din interpretãrile asupra acestui tratat, rezultã cã România ar fi renunþat la Tezaur, o datã cu documentele referitoare la acesta aflate în custodia BNR. Profesorul universitar ºi diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie în Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) cã România a cedat aurul sãu Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucureºti. Se pare cã România ar fi renunþat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.
27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat în continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de rãzboi ºi compensãri pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea ºi sechestrarea averii germane în Rusia. Compensãrile în aur fãcute de Rusia în contul Germaniei se efectueazã, conform tratatului, în douã tranºe: prima de 42.860 kg aur ºi a doua de 50.676 kg aur. În total: 93.540 kg aur. Sînt singurele tranºe prevãzute concret în tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sã o trimitã cãtre Berlin (circa 245.500 kg aur) ºi, totodatã, cantitãþile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.
10 septembrie 1918: se efectueazã primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin.
30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin.
11 noiembrie 1918: Armistiþiul de la Compiegne marcheazã înfrîngerea Germaniei ºi anuleazã Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german ºi Tratatul de Pace de la Bucureºti. Conform armistiþiului semnat între Germania, Franþa ºi Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat cã-l vor þine în custodie pînã la semnarea unui acord de pace. Formularea exactã din armistiþiu este: „Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau aflat în custodia Germaniei”. Este clar cã textul din armistiþiu se referã la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentã cu cea a Tezaurului României trimis, spre pãstrare, la Moscova).
5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistiþiului din 29 noiembrie, o cantitate formatã din douã tranºe de 42.866 kg aur, respectiv, 50.676 kg aur (un total de 93.536 kg aur) porneºte, în douã vagoane, pe linia feratã Mainz – Saarbrücken cãtre cãile ferate controlate de Aliaþi, pe riscul Guvernului francez.
Ianuarie 1919: În memoriul delegaþiei române de la Conferinþa de Pace de la Paris se aratã cã, în ce priveºte chestiunea Tezaurului, „poate n-ar fi de dorit sã i se cearã Germaniei, ca o categorie de despãgubiri, dar dl. Danielopol considerã cã faptul de a face Germania garanta acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri ºi asigurarea lor”.
23 iunie 1919: I.I.C. Brãtianu se intereseazã într-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim-ministru al Franþei), ministrului francez de Finanþe Klotz ºi mareºalului Foch dacã aliaþii au primit de la germani vreo cantitate de aur în contul României. Rãspunsul ministrului francez de Finanþe este negativ.
28 iunie 1919: se semneazã Tratatul de la Versailles, iar Rusia, deºi NU participa la semnare, are, conform art. 116 al acestui tratat, posibilitatea de a solicita direct pretenþii de despãgubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodatã înapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie, în baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistiþiul din noiembrie 1918.
16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaºte Rusia sovieticã. Totodatã, Germania renunþã la orice pretenþie de despãgubire împotriva Rusiei, cu condiþia ca nici Rusia sã nu despãgubeascã þãri terþe pentru confiscãrile ºi naþionalizãrile de pe urma revoluþiei din Rusia. Reamintim cã, România a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat iniþial la Moscova, în urma sechestrãrii acestuia de cãtre regimul instaurat de Stalin. Mai mulþi delegaþi ai statelor participante, printre care ºi Brãtianu, condamnã acest tratat pentru cã favorizeazã Rusia.
Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Mareºalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai înverºunaþi adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pînã la Odessa, însã nu scoate nici un cuvînt despre restituirea Tezaurului de cãtre Moscova.
1956: Rusia a trimis cãtre autoritãþile comuniste din România aproximativ 33 kg aur, singura cantitate returnatã vreodatã din Tezaurul care a luat drumul Moscovei, în decembrie 1916. ªi, cel mai probabil, singura care mai era depozitatã, la acea datã, la Moscova. Dacã scãdem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns iniþial la Moscova, în cele douã transporturi, obþinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitãþii stipulate în Acordul financiar germano-rus ºi cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania cãtre Franþa, conform documentelor aferente armistiþiului de la Compiégne.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/Rata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataDomestica/RataDomestica.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataMandarin/RataMandarin.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataRosie/RataRosie.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataMotata/RataMotata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataLingurar/RataLingurar.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***