Verificati-va cunostintele de cultura generala

Papagalii Amazonieni


Papagalii Amazonieni sunt aproximativ 30 de specii de papagali care fac parte din genul Amazona. Ei sunt nativi continentului american din America de Sud pana in Mexic si insulele Caraibe. Papagalii amazonieni sunt pasari de marime medie si mare cu culorarea predominanta verde.


papagalul cubanez Amazona leucocephala papagalul Amazonian Jamaican Amazona collaria
Papagalul Cubanez Papagalul Jamaican





Hispaniolan Amazon (Amazona ventralis)
Puerto Rican Amazon (Amazona vittata)
Yellow-lored Amazon (Amazona xantholora)
White-fronted Amazon (Amazona albifrons)
Black-billed Amazon (Amazona agilis)
Tucuman Parrot (Amazona tucumana)
Red-spectacled Amazon (Amazona pretrei)
Red-crowned Amazon (Amazona viridigenalis)
Lilac-crowned Amazon (Amazona finschi)
Red-lored Amazon (Amazona autumnalis)
Blue-cheeked Amazon or Dufresne's Amazon (Amazona dufresniana)
Red-browed Amazon (Amazona rhodocorytha)
Red-tailed Amazon (Amazona brasiliensis)
Festive Amazon (Amazona festiva)
Yellow-shouldered Amazon (Amazona barbadensis)
Blue-fronted Amazon (Amazona aestiva)
Yellow-crowned Amazon (Amazona ochrocephala)
Yellow-naped Amazon (Amazona auropalliata)
Yellow-headed Amazon (Amazona oratrix)
Kawall's Amazon (Amazona kawalli)
Orange-winged Amazon (Amazona amazonica)
Scaly-naped Amazon (Amazona mercenaria)
Mealy Amazon (Amazona farinosa)
Vinaceous Amazon (Amazona vinacea)
St. Lucia Amazon (Amazona versicolor)
Red-necked Amazon (Amazona arausiaca)
St. Vincent Amazon (Amazona guildingii)
Imperial Amazon (Amazona imperialis)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Papagali/Pyrrhura.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Papagalii Pyrrhura


Papagalii Pyrrhura sunt papagalii care apartin genului Pyrrhura. Acestia vietuiesc in zonele tropicale si subtropicale din America de Sud si America Centrala (Panama si Costa Rica). Majoritatea speciilor sunt dependente de padurile cu umiditate ridicata si locurile adiacente, iar o specie prefera zonele uscate. Toate speciile cu coada lunga si ascutita.







Blue-throated Parakeet, Pyrrhura cruentata.
Maroon-bellied Parakeet, Pyrrhura frontalis.
Blaze-winged Parakeet, Pyrrhura devillei � traditionally a subspecies of P. frontalis.
Crimson-bellied Parakeet, Pyrrhura perlata � formerly P. rhodogaster.
Pearly Parakeet, Pyrrhura lepida � formerly P. perlata.
Green-cheeked Parakeet, Pyrrhura molinae.
Painted Parakeet, Pyrrhura picta.
Santar�m (Hellmayr's) Parakeet, Pyrrhura amazonum � traditionally a subspecies of P. picta.
Madeira Parakeet, Pyrrhura (amazonum) snethlageae.
Bonaparte's (Deville's) Parakeet, Pyrrhura lucianii � traditionally a subspecies of P. picta.
Rose-fronted Parakeet, Pyrrhura roseifrons � traditionally a subspecies of P. picta.
Wavy-breasted Parakeet, Pyrrhura (roseifrons) peruviana.
White-eared (Maroon-faced) Parakeet, Pyrrhura leucotis.
Grey-breasted Parakeet, Pyrrhura (leucotis) griseipectus.
Pfrimer's Parakeet, Pyrrhura pfrimeri � traditionally a subspecies of P. leucotis.
Fiery-shouldered Parakeet, Pyrrhura egregia.
Santa Marta Parakeet, Pyrrhura viridicata.
Maroon-tailed Parakeet, Pyrrhura melanura.
El Oro Parakeet, Pyrrhura orcesi.
Black-capped (Rock) Parakeet, Pyrrhura rupicola.
White-necked Parakeet, Pyrrhura albipectus.
Flame-winged (Brown-breasted) Parakeet, Pyrrhura calliptera.
Red-eared Parakeet, Pyrrhura hoematotis.
Rose-headed (Rose-crowned) Parakeet, Pyrrhura rhodocephala.
Sulphur-winged Parakeet, Pyrrhura hoffmanni.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/Rata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:57:54

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

nu-mi place somonul decit afumat si-l fac salata cu morcov taiat felie suuuuubtire- subtire, un pic de nuca prajita , ulei - un strop - lamiie si patrunjel verde tocat marunt !

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 17:14:25

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:57:54

De la: gabigabi2, la data 2015-04-17 16:51:43

De la: Musetel, la data 2015-04-17 16:40:29Reteta LAPTELUI DE PASARE.... o stiti?

bineinteles ca da ...de ziua mea am facut lapte de pasare si a iesit f.f. bun !

ahhh, apropo, mersic ptr. reteta checului de somon....scump, neica, foarte scump....

Apoi si io luai tzeapa cu somonu', mno, se mai intampla!

Da' la gust e tare bun, parol! Il mesteresc la intalnirea forumistilor si vi-l trimit telepatic? Sau il faci tu si va ganditi si la mine cand mancati?

Cred ca si cu ceva sampanie vi-s datoare....

nu-mi place somonul decit afumat si-l fac salata cu morcov taiat felie suuuuubtire- subtire, un pic de nuca prajita , ulei - un strop - lamiie si patrunjel verde tocat marunt !

Poi afumat trebe si in chec. Uitai sa precizez, ceapa mea!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Regina Maria a Rom�niei a fost marginalizat� de propriul fiu




Poate unul dintre cele mai complexe personaje din Istoria Rom�niei este Regina Maria a Rom�niei, supranumit� de rom�nii contemporani cu ea �Mama r�ni�ilor� sau �Regina soldat�, �n special datorit� implic�rii sale active �n ajutorarea r�ni�ilor �n primul r�zboi mondial.

N�scut� la 29 octombrie 1875, �n Marea Britanie, sub numele de Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg �i Gotha, viitoarea regin� Maria a Rom�niei a fost prima fiic� a principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha �i duce de Edinburg, �i a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, unica fiic� a �arului Alexandru al II-lea al Rusiei. Regina Maria a fost, totodat�, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Dup� o copil�rie �i o adolescen�� petrecut� �n casa p�rinteasc�, din Eastwell Park, comitatul Kent, Maria s-a logodit la 16 ani cu principele Ferdinand I, mo�tenitorul tronului Rom�niei. S-au c�s�torit la 10 ianuarie 1893, pe c�nd principesa Maria avea numai 17 ani. Cu prilejul acestui eveniment a primit o cup� de argint care se p�streaz� la Muzeul Na�ional de Istorie al Rom�niei �i pe care st� gravat� inscrip�ia: �Bine ai venit mireas� de Dumnezeu, aleas� spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893″. Un an mai t�rziu s-a n�scut primul copil al cuplului princiar: Carol al II-lea, cel care va deveni al treilea rege al Rom�niei. Regina Maria �i Regele Ferdinand au mai avut �mpreun� trei fete �i doi b�ie�i: principesa Elisabeta, m�ritat� cu regele George al Greciei, pe principesa Maria, care �n 1922 s-a c�s�torit cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, pe prin�ul Niculae, principesa Ileana, Arhiducesa Anton de Habsburg, �i pe micul principe Mircea, care a murit la �nceputul r�zboiului. �n urma alian�elor matrimoniale realizate de copiii ei �n marile case regale din Balcani, reginei Maria i se spunea, �n glum�, la �nceputul anilor �30 ai secolului trecut �Soacra Balcanilor�.



Cum a trecut Regina Maria peste poruncile ferme ale socrului s�u, Regele Carol I

So�ia viitorului rege al Rom�niei se va implica de t�n�r� �n treburile statului �i pentru binele poporului. �n timpul R�zboiului din Balcani (1912 � 1913) a izbucnit o epidemie de holer�, �n iulie 1913, �n tab�ra rom�neasc� situat� �n apropiere de Sofia. �n ciuda poruncilor ferme ale socrului s�u, Regele Carol I, principesa Maria a trecut Dun�rea pentru a vedea care este soarta solda�ilor rom�ni. �ntoars� la Sinaia, ea a ob�inut acordul Regelui de a organiza o tab�r� de ajutor pentru ace�tia. Un an mai t�rziu, Maria a devenit regin�, odat� cu moartea lui Carol I �i cu �ntronizarea lui Ferdinand ca rege al Rom�niei. �ncoronarea oficial� a celor doi a avut loc abia �n 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. �n timpul primului r�zboi mondial, �mbr�cat� �n haine de sor� medical�, Regina Maria a organizat spitalele de campanie �i a fost prezent� printre cei suferinzi, �mp�r�ind medicamente, m�ncare �i p�turi solda�ilor r�ni�i pe front sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa curajoas� din timpul primului r�zboi mondial a primit titlul de �Regina � soldat�. Regina Maria a f�cut diferen�a �ntr-o vreme �n care rolul femeii �n politic� era extrem de mic. Ea a fost principalul sf�tuitor al Regelui Ferdinand p�n� la decesul acestuia �n 1927. �n acest sens, a r�mas antologic� afirma�ia ambasadorului Fran�ei la Bucure�ti la vremea respectiv�, Charles de Saint-Aulaire: �Exist� un singur b�rbat la Palat �i acela este regina�. Intrarea Rom�niei �n primul r�zboi mondial de partea Antantei se datoreaz� pe de-o parte Reginei Maria. Regina Maria a fost �i un excelent diplomat, prin vizitele sale �n str�in�tate f�c�nd cunoscut� Rom�nia, �ara sa de adop�ie, �i interesele ei. La sf�r�itul primului r�zboi mondial a mers la Conferin�a de Pace de la Paris, dup� retragerea delega�iei noastre, unde a promovat interesele Rom�niei, reamintidu-le alia�ilor occidentali de sacrificiile Armatei Rom�ne �n timpul primului r�zboi mondial. A avut convorbiri cu pre�edintele Fran�ei, Raymond Poincare, �i cu primul-ministru Georges Clemenceau. Au urmat apoi vizite neoficiale la Paris �i la Londra, care au fost urmate de crearea Rom�niei Mari prin reunirea provinciilor istorice. �n 1926 a vizitat SUA �mpreun� cu principesa Ileana �i principele Nicolae, moment ce reprezint� apogeul popularit��ii sale.



A refuzat avionul lui Hitler

Dup� venirea la putere a lui Carol al II-lea, �n 1930, rolul acesteia �n via�a public� a fost marginalizat. La scurt timp a fost obligat� s� se autoexileze la Balcic (pe atunci �n Rom�nia), unde anturajul s�u era strict supravegheat �i unde i s-a interzis orice implicare politic�. Regina Maria s-a �mboln�vit �n anul 1936. La �nceputul anului 1938, a fost internat� �n mai multe sanatorii din Italia �i Germania, exist�nd b�nuiala c� ar fi avut cancer la esofag �i ciroz�. Sim�indu-�i sf�r�itul aproape, Regina Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, s�-i trimit� un avion care s� o aduc� �n Rom�nia. Monarhul Rom�niei a refuzat. S-a oferit, �ns�, Hitler s� �i pun� la dispozi�ie un avion sanitar, pe care �ndr�gita regin� l-a refuzat �ns�. Aceasta a ales s� vin� cu trenul �n care, potrivit unor surse, ar fi �i murit. Avea 63 de ani. Decesul a fost anun�at la 18 iulie 1938, la Sinaia, de regele Carol al II-lea. �nmorm�ntarea sa a fost grandioas�. Regina, la dorin�a ei, nu a fost �mbr�cat� �n negru, ci cu o rochie simpl� de culoare alb�. Bucure�tiul s-a �mbr�cat �n culoare sa preferat� � violet- �i i-a adus flori ro�ii. Dup� sicriul ei a mers calul s�u iubit, cu cizmele regale ata�ate la sc�ri�e, dar �i o sumedenie de membri ai familiilor regale din Europa, ai familiilor nobiliare, diploma�i de rang �nalt, politicieni �i mini�tri. �A fost �nmorm�ntat un soldat� Regina Maria a fost doar un osta� care a luptat pentru libertatea rom�nilor�, scria unul dintre ziarele timpului. Conform dorin�ei testamentare, inima i-a fost a�ezat� �ntr-o caset� �i depus� la biserica Stella Maris, l�ng� vila sa din Balcic. �n 1940, dup� ce Rom�nia a pierdut acest teritoriu, caseta a fost adus� la castelul Bran, iar din 1970 se afl� la Muzeul Na�ional de Istorie al Rom�niei.



O scriitoare �ndr�git�

Regina Maria a fost �i o �ndr�git� scriitoare. Ea a �nceput s� scrie mai �nt�i pove�tile pe care le spunea copiilor ei, mai apoi, �n anii r�zboiului, a scris pentru solda�i �i pentru diferite ziare. �ntreaga sa oper� totalizeaz� peste 30 de volume de povestiri pentru copii, poezii �i proz�, dintre care cele mai cunoscute s�nt Memoriile sale, ap�rute �n anii 1934-1935, sub titlul �Povestea vie�ii mele�. Regina Maria a colec�ionat �i lucr�ri de art� ale unor pictori foarte cunoscu�i precum Arthur Verona, �tefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cu�escu Storck, Nicolae Vermont, Eusta�iu Stoenescu. Multe din obiectele personale ale reginei pot fi v�zute la Maryhill Museum, ini�ial locuin�a unui om de afaceri feroviar american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o �ndelungat� coresponden��. Regina Maria a fost �ndr�git� nu numai �n �ar�, ci �i �n str�in�tate . �n 1935, �n urma unor interviuri realizate cu aceasta, scriitoarea �i jurnalista Berthe Vulliemin scria, �n prestigioasa publica�ie francez� �Revue des deux Mondes�, urm�toarele fraze despre regina Maria: �Ceea ce te izb�te mai �nt�i, c�nd �nt�mpini pentru prima dat� pe Regina Maria, e frumuse�ea ei. �nf��i�area sa, c�reia i se potrive�te at�t de bine termenul de �nf��i�are de regin�, statura ei �nalt�, albea�a de lapte a tenului ei, ovalul chipului ei, cu tr�s�turi de-o puritate clasic�, nasul mic, aquilin, buzele bine desenate �i z�mbetul at�t de sincer, at�t de bl�nd, ochii de-un albastru intens, deasupra c�rora s�nt trase spr�ncene minunate, fruntea descoperit�, p�rul de un blond de aur, ast�zi de-abia �nc�run�it, dar mai ales expresia privirii, �n care str�luce�te inteligen�a, bun�tatea, �ncordarea �i, adesea, bucuria, alc�tuiesc un tot de-o atrac�ie irezistibil�. Dar pe l�ng� acestea, poate �i �n oarecare m�sur� din cauza aceasta, ca �i c�nd, instinctiv, ea ar trebui s� cear� iertare de aceast� superioritate f�r� voie, c�t farmec, c�t� gra�ie �n felul de-ai primi pe oameni, c�t interes �tie s� arate tuturor. Aci se v�de�te caracterul, intervin calit��ile sufletului. Nenum�rate s�nt gesturile, de mil� sau de dragoste, la care am asistat; dar gesturi at�t de spontane, at�t de discret f�cute, �nc�t trec aproape neobservate �i, totu�i, c�t� m�rinimie, ce ghicire a sensibilit��ii aproapelui, nu tr�deaz�!�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Preo�ii cel�ilor, druizii, l-au avut ca dasc�l pe un str�mo� al nostru: Zamolxis

Exact �n aceea�i epoc� se formeaz� tradi�ia concurent�, cea care vrea s� vad� �n Pitagora pe maestrul druizilor. Ea ne este transmis� la fel de t�rziu de c�tre Hippolit, zis �i ,,Sf�ntul Hippolit al Romei�, teolog cre�tin din Secolul al II-lea d.Chr. Iat� ce scrie acesta, �ntr-un pasaj destul de confuz: ,,La cel�i, druizii s-au dedat cu un zel cu totul deosebit filozofiei lui Pitagora, vinovat de aspira�ia lor la aceast� filozofie fiind, de fapt, Zamolxis, de origine tracic� �i sclav al lui Pitagora. Dup� moartea acestuia din urm�, duc�ndu-se acolo, Zamolxis a devenit modelul de practic� a filozofiei pentru druizii �n care cel�ii au v�zut, mai apoi, pe interpre�ii zeilor �i ai profe�ilor, pentru c� le-au f�cut preziceri, urm�nd practica lui Pitagora, adic� ghicitul �n pietricele �i �n numere. Nu vom trece sub t�cere mijloacele acestei arte, de vreme ce ei �n�i�i au contribuit la introducerea, la ei acas�, a �colilor de filozofie. De altfel, druizii folosesc �i practici magice�.
Pitagora apare, a�adar, ca un maestru al druizilor, dar �nv���tura sa nu este difuzat� dec�t indirect, prin intermediul unui trac, Zamolxis. Ipoteza prezint� cel mai mare interes, c�ci, �nc� din Secolul al VI-lea �.Chr., grecii �i frecventau asiduu pe traci �i �tim c� ace�tia din urm� �i cel�ii s-au �nt�lnit, tangen�ial, pe malurile Dun�rii. (Textul lui Hippolit a ridicat, totu�i, prin imprecizia sa, c�teva semne de �ntrebare. Care regiune este exact desemnat� de cuv�ntul ,,acolo� � ,,ekei�, �n greac� � �n enun�ul ,,duc�ndu-se acolo�? Unii cred c� locul ini�ierii este Tracia, al�ii cred c� este vorba, mai degrab�, despre Galia. Nora K. Chadwick (,,The Druids�, op.cit., pp. 59-60) propune chiar o regiune a Traciei ocupat� de cel�i. �n realitate, �ns�, problema prezint� prea pu�in interes, dac� ne g�ndim c� acest colocviu dintre Zamolxis �i druizi nu a avut dec�t o existen�� mitic�: asemeni celui dintre Pitagora �i traci, el st� m�rturie doar pentru ni�te contacte de idei.) Ceea ce ne permite s� consider�m aceast� legend� ca fiind veche este men�ionarea ei de c�tre �nsu�i Herodot, care o reaminte�te atunci c�nd evoc� Tracia (Herodot, ,,Istorii�, IV, 95), mai exact, credin�a �n nemurire a locuitorilor acesteia, ge�ii. Zamolxis, sclav al lui Pitagora, a devenit, la un moment dat, bogat �i, adopt�nd modul de via�� ionian, s-a �ntors �n lumea lui. �n acela�i timp, a pus s�-i fie construit� o locuin�� subteran�, �n care a sf�r�it prin a disp�rea 3 ani, at�t c�t i-a trebuit pentru a-�i convinge concet��enii c� devenise, cu adev�rat, nemuritor. Ceea ce au �i crezut, atunci c�nd a reap�rut la lumin�. Herodot m�rturise�te c� nu �tia dac� povestea falsei re�nvieri a lui Zalmolxis este adev�rat�, ori n�scocit�, dar, din motive cronologice, el nu recunoa�te filia�ia dintre eroul trac �i g�nditorul grec: dup� el, Zamolxis, care apare ca un semizeu, ar fi tr�it, de fapt, cu mult �nainte de Pitagora. Strabon, care evoc� (Strabon, ,,Geografia�, 7, 3, 5, c. 297-298), al�turi de al�i autori greci, figura lui Zamolxis, nu raporteaz� cu exactitate aceast� anecdot�, dar afirm� �i el c� acesta a fost sclavul lui Pitagora �i c� influen�a pitagoreic� s-a manifestat, mai ales, �n refuzul s�u de a consuma carne animal�, o interdic�ie care se aplica �n Tracia. El de�inea aceast� informa�ie de la Poseidonios din Apameea, care, la r�ndul s�u, o extr�sese din scrierile pitagoreice, literatur� pe care o consultase cu asiduitate. Nici Herodot, nici Strabon nu-i men�ioneaz� pe cel�i, dar aceasta nu trebuie s� ne mire, subiectul lor fiind, �n fond, Tracia.
JEAN LOUIS BRUNAUX
(,,Druizii, filozofi printre barbari�)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Shanti Devi: Cazul �ocant al re�ncarn�rii investigat de Mahatma Gandhi
www.ziartricolorul.ro/shanti-devi-cazul-socant-al-reincarnarii-i...
�nc� din cele mai vechi timpuri, re�ncarnarea reprezenta o normalitate acceptat� �n ceea ce prive�te drumul sau ciclul sufletului prin diversele vie�i p�n� ajunge la iluminare. �n prezent, re�ncarnarea este doar o doctrin� prezent� doar �n religiile orientale, precum budismul sau duismul, �i este intens contestat� �n lumea occidental�, care se bazeaz� doar pe demonstra�iile puerile pe care le invoc� �tiin�a.

Re�ncarnarea sau re�ntruparea este o credin�� filozofico-religioas� conform c�reia, spiritul supravie�uie�te mor�ii trupului, pentru a reveni, dup� un interval, �ntr-un nou trup. �n unele cazuri, se face distinc�ia �ntre re�ncarnare, prin care pot trece doar fiin�ele umane, �i metempsihoz�, termen ce presupune transmigra�ia sufletului �ntre toate formele de via��. Conform credin�ei re�ncarn�rii, o nou� personalitate este dezvoltat� la fiecare via�� nou� �n lumea fizic�, dar o parte a fiin�ei r�m�ne permanent prezent� pe parcursul acestor vie�i succesive.

Chiar dac� nu to�i oamenii au amintiri din vie�i anterioare, exist� totu�i c��iva care au �ocat �ntreg mapamondul cu pove�tile lor. Un asemenea caz este cel al lui Shanti Devi din India. Povestea fetei a �nceput atunci c�nd a �mplinit 4 ani. �n toat� aceast� perioad� nu prea a vorbit, fiind o fire introvertit�, care parc� suferea �n urma unor evenimente tragice. �n clipa �n care a �mplinit 4 ani, le-a spus p�rin�ilor s�i c� numele ei adev�rat era Lugdi Shanti, casa ei adev�rat� era �ntr-un ora� numit Mathra, aflat la 145 de kilometri dep�rtare, �i c� fusese c�s�torit� cu un negustor cunoscut, pe nume Kedar Nath, cu care avea un b�iat. Ini�ial, nimeni nu a luat-o �n seam�, crez�nd c� este vorba despre fabula�ia unui copil inocent. Pentru c� Shanti Devi repeta obsesiv povestea sa, profesorul de la �coala la care mergea s-a hot�r�t s� trimit� o scrisoare c�tre familia de unde spunea Shanti Devi c� provenea. La doar c�teva s�pt�m�ni, profesorul �n cauz� a primit drept r�spuns o scrisoare de la un b�rbat, care fusese so�ul lui Lugdi Shanti, care murise la doar c�teva luni dup� ce d�duse na�tere unui b�ie�el.

Atunci s-a declan�at nebunia, povestea micu�ei s-a r�sp�ndit �n �ntreaga Indie �i a ajuns chiar la urechile lui Mahatma Gandhi. Liderul indian a hot�r�t �ntocmirea unei comisii, pe care o conducea, pentru a merge la fa�a locului �i a o testa pe Shanti Devi cu privire la via�a sa anterioar�. Ulterior, �n 1936, a fost publicat un amplu raport prin care s-a concluzionat c� micu�a nu min�ise cu nimic �i fusese re�ncarnarea femeii care murise la pu�in timp dup� na�tere. C�nd echipa a ajuns �n Mathra, au r�mas surprin�i de c�t de multe �tia feti�a. Copilul a descris por�ile ora�ului p�n� s� ajung� acolo �i a putut s� arate cl�dirile noi construite despre care sus�inea c� nu existau �n trecut. Shanti Devi a fost capabil� s� �i conduc� pe ace�tia la fosta sa cas� �i a descris, �n mod corect, cum arata aceasta �nainte s� fie renovat�. I-a recunoscut, de asemenea, pe fo�tii membri ai familiei, d�nd detalii extrem de intime, cum ar fi unele rela�ii extraconjugale, pe care nimeni din afara familiei nu le �tia, �i care au fost confirmate.

Prima dat� s-a �nt�lnit cu sora ei din via�a trecut�, pe care a recunoscut-o imediat. Ea a recunoscut totul, fiecare loc din cas�, fiecare membru al familiei �i chiar �i pe servitori, despre care �tia totul. �ntrevederea a culminat cu �nt�lnirea dintre feti�a care avea acum 9 ani �i fiul s�u de 10 ani pe �l n�scuse �nainte s� moar�. C�nd �i-a v�zut copilul din via�a anterioar� a �nceput s� pl�ng� �i le-a spus anchetatorilor c� �l recunoa�te datorit� sufletului s�u.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-04-24 14:14:22Shanti Devi: Cazul �ocant al re�ncarn�rii investigat de Mahatma Gandhi
www.ziartricolorul.ro/shanti-devi-cazul-socant-al-reincarnarii-i...
�nc� din cele mai vechi timpuri, re�ncarnarea reprezenta o normalitate acceptat� �n ceea ce prive�te drumul sau ciclul sufletului prin diversele vie�i p�n� ajunge la iluminare. �n prezent, re�ncarnarea este doar o doctrin� prezent� doar �n religiile orientale, precum budismul sau duismul, �i este intens contestat� �n lumea occidental�, care se bazeaz� doar pe demonstra�iile puerile pe care le invoc� �tiin�a.

Re�ncarnarea sau re�ntruparea este o credin�� filozofico-religioas� conform c�reia, spiritul supravie�uie�te mor�ii trupului, pentru a reveni, dup� un interval, �ntr-un nou trup. �n unele cazuri, se face distinc�ia �ntre re�ncarnare, prin care pot trece doar fiin�ele umane, �i metempsihoz�, termen ce presupune transmigra�ia sufletului �ntre toate formele de via��. Conform credin�ei re�ncarn�rii, o nou� personalitate este dezvoltat� la fiecare via�� nou� �n lumea fizic�, dar o parte a fiin�ei r�m�ne permanent prezent� pe parcursul acestor vie�i succesive.

Chiar dac� nu to�i oamenii au amintiri din vie�i anterioare, exist� totu�i c��iva care au �ocat �ntreg mapamondul cu pove�tile lor. Un asemenea caz este cel al lui Shanti Devi din India. Povestea fetei a �nceput atunci c�nd a �mplinit 4 ani. �n toat� aceast� perioad� nu prea a vorbit, fiind o fire introvertit�, care parc� suferea �n urma unor evenimente tragice. �n clipa �n care a �mplinit 4 ani, le-a spus p�rin�ilor s�i c� numele ei adev�rat era Lugdi Shanti, casa ei adev�rat� era �ntr-un ora� numit Mathra, aflat la 145 de kilometri dep�rtare, �i c� fusese c�s�torit� cu un negustor cunoscut, pe nume Kedar Nath, cu care avea un b�iat. Ini�ial, nimeni nu a luat-o �n seam�, crez�nd c� este vorba despre fabula�ia unui copil inocent. Pentru c� Shanti Devi repeta obsesiv povestea sa, profesorul de la �coala la care mergea s-a hot�r�t s� trimit� o scrisoare c�tre familia de unde spunea Shanti Devi c� provenea. La doar c�teva s�pt�m�ni, profesorul �n cauz� a primit drept r�spuns o scrisoare de la un b�rbat, care fusese so�ul lui Lugdi Shanti, care murise la doar c�teva luni dup� ce d�duse na�tere unui b�ie�el.

Atunci s-a declan�at nebunia, povestea micu�ei s-a r�sp�ndit �n �ntreaga Indie �i a ajuns chiar la urechile lui Mahatma Gandhi. Liderul indian a hot�r�t �ntocmirea unei comisii, pe care o conducea, pentru a merge la fa�a locului �i a o testa pe Shanti Devi cu privire la via�a sa anterioar�. Ulterior, �n 1936, a fost publicat un amplu raport prin care s-a concluzionat c� micu�a nu min�ise cu nimic �i fusese re�ncarnarea femeii care murise la pu�in timp dup� na�tere. C�nd echipa a ajuns �n Mathra, au r�mas surprin�i de c�t de multe �tia feti�a. Copilul a descris por�ile ora�ului p�n� s� ajung� acolo �i a putut s� arate cl�dirile noi construite despre care sus�inea c� nu existau �n trecut. Shanti Devi a fost capabil� s� �i conduc� pe ace�tia la fosta sa cas� �i a descris, �n mod corect, cum arata aceasta �nainte s� fie renovat�. I-a recunoscut, de asemenea, pe fo�tii membri ai familiei, d�nd detalii extrem de intime, cum ar fi unele rela�ii extraconjugale, pe care nimeni din afara familiei nu le �tia, �i care au fost confirmate.

Prima dat� s-a �nt�lnit cu sora ei din via�a trecut�, pe care a recunoscut-o imediat. Ea a recunoscut totul, fiecare loc din cas�, fiecare membru al familiei �i chiar �i pe servitori, despre care �tia totul. �ntrevederea a culminat cu �nt�lnirea dintre feti�a care avea acum 9 ani �i fiul s�u de 10 ani pe �l n�scuse �nainte s� moar�. C�nd �i-a v�zut copilul din via�a anterioar� a �nceput s� pl�ng� �i le-a spus anchetatorilor c� �l recunoa�te datorit� sufletului s�u.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a fost Doamna Godiva, una dintre primele femei care au luptat pentru sc�derea taxelor?

www.ziartricolorul.ro/cine-a-fost-doamna-godiva-una-dintre-prime...

Faimoasa Doamn� Godiva, sau Lady Godiva, a�a cum era numit� ea �ntr-o legend� britanic� veche de 900 de ani, ar putea fi una dintre primele femei care au luptat pentru sc�derea taxelor �n �ntreaga lume. Povestea spune c� Godiva era o femeie de vi�� nobil� m�ritat� cu Leofric, Lodul de Coventry. �ngrijorat� pentru locuitorii din Coventry, deoarece so�ul s�u impunea taxe prea mari, Godiva �l implor� pe Leofric, de nenum�rate ori, s� ridice aceast� povar� de pe umerii oamenilor de r�nd, dar el refuz�. La un moment dat, lordul accept� s� fac� �ns� acest lucru, dar cu o singur� condi�ie � so�ia sa trebuia s� mearg� dezbr�cat� pe cal prin centrul ora�ului. Hot�r�t� s� �i ajut� de oamenii de r�nd, Godiva accept� aceast� ru�ine, se dezbrac� �i pleac� c�lare �n galop prin pia�a central�, acoperindu-se doar cu p�rul ei lung. �nainte s� plece �ns�, femeia le cere locuitorilor s� r�m�n� �n casele lor �n acest timp �i s� nu trag� cu ochiul afar�. Se crede c� un b�rbat, pe nume Tom, nu a rezistat �ns� tenta�iei �i a deschis fereastra pentru a o vedea �n timp ce c�l�rea dezbr�cat�. Legenda spune c� el a orbit. De aici a pornit denumirea dat� de britanici voyeurilor � �Peeping Tom�. �nainte s� �i �ncheie mar�ul c�lare, Godiva �i-a confruntat so�ul �i i-a cerut s� �i onoreze partea sa de �n�elegere. Leofric a acceptat �i le-a redus oamenilor datoriile. Mul�i istorici consider� c� aceast� scen� legendar� este doar un mit. Exist� �ns� �i surse care atest� generozitatea Godivei fa�� de Biseric� �i faptul c� aceasta, al�turi de Leofric, ar fi ajutat la finan�area m�n�stirii benedictine din Coventry. Documentele consemneaz�, totodat�, c� ea ar fi fost una dintre pu�inele femei proprietare de terenuri �n Anglia acelor ani. Mitul Doamnei Godiva pare s� fi ap�rut pentru prima oar� la circa 100 de ani de la moartea femeii �n cartea unui c�lug�r englez cunoscut pentru exager�rile pe care le f�cea uneori �n scrierile sale. Legenda lui Tom a fost ad�ugat� mitului abia �n Secolul XVI. Povestea Godivei a fost popularizat� ulterior �n c�ntece �i �n versurile Lordului Tennyson, prin faimosul poem �Godiva� ap�rut �n 1840.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/locale/slatina/misterele-gaurilor-negre-monstrii-spa...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-palaria-mare-poarta-1_5...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

pentru-curiosi.blogspot.ro/2009/09/alfabetul-sau-scrierea.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.google.ro/search?q=alfabetul+chinezesc&newwindow=1&tbm=isch&...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Alfabetul chinezesc
A -ka; B-tu; C-mi; D -te; E -ku; F -lu; G -ji; H -ri; I -ki; J -zu; K-me;
L-ta; M -rin; N -to; O -mo; P -no; Q -ke; R -shi; S -ari; T -chi; U -do;
V -ru; W -mei; X-na; Y-fu; Z-zi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ziartricolorul.ro/fenomene-paranormale-scotianul-care-plutea...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Temni�a lui Vlad �epe� a fost descoperit� de arheologi


Arheologii care lucreaz� la restaurarea Castelului Tokat din Anatolia (Turcia) au descoperit, printre altele, dou� temni�e despre care se crede c� ar fi locul unde a fost �inut captiv, de c�tre turci, domnitorul rom�n Vlad �epe�, relateaz� ziarul �Hurriyet�.

�Noi �ncerc�m s� facem lumin� �n istorie prin intermediul straturilor recent dezgropate. Castelul este �nconjurat complet de tuneluri secrete. Este foarte misterios. Este greu de estimat �n ce camer� a fost �inut Vlad �epe�, dar a fost �n aceast� zon�, explic� arheologul Ibrahim �etin. Lucr�rile de restaurare aflate �n curs de desf�urare vor viza �i consolidarea bastioanelor castelului, care au fost folosite ca puncte de ap�rare �n timpul imperiului turco-persan Selgiuc (1037 � 1157) �i �n epoca otoman� (1299 � 1922). Cei mai mul�i istorici consider� c� Vlad �epe� a fost �inut �n captivitate �n Rom�nia, al�ii consider� c� a stat �nchis �n fort�rea�a Vi�egrad din apropiere de Budapesta. De asemenea, exist� dubii �i �n privin�a perioadei de deten�ie, dar exist� indicii c� ar fi fost �ntre 1462 �i 1474.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mistere din preistorie r�mase nedescifrate p�n� ast�zi (I)
www.ziartricolorul.ro/mistere-din-preistorie-ramase-nedescifrate...
Diverse locuri preistorice din �ntreaga lume con�in adev�rate mistere ale unor vechi civiliza�ii. Nenum�rate monumente construite cu mii de ani �n urm� au r�mas ni�te enigme greu de descifrat, p�n� �n ziua de ast�zi.

Exista structuri megalitice pe �ntreg globul, precum cele din Insula Yonaguci sau Gobekli Tepe ori statuile moai din Insula Pa�telui, care constituie unele dintre cele mai mari mistere din lume, potrivit Listverse.

1. Monumentul de la Gobekli Tepe, Turcia

Gobekli Tepe este considerat� cea mai veche structur� religioas� descoperit� vreodat�. Datarea cu carbon a dezv�luit faptul c� ea dateaz� din perioada cuprins� �ntre anii 10.000 �i 9.000 �.Chr. Locul con�ine structuri �i piloni de piatr� pe care s�nt sculptate diferite animale de prad�. Gobekli Tepe a fost construit� �naintea apari�iei agriculturii, c�nd oamenii se ocupau cu v�n�toarea. �ntreb�rile persist� pentru oamenii de �tiin��: cum au fost construite aceste structuri �n vremuri �n care oamenii tr�iau �nc� �n pe�teri? Cum au transportat uria�ele blocuri de piatr� �i cum le-au modelat f�r� s� aib� nici m�car unelte din metal? Care a fost scopul construirii acestei structuri, �naintea apari�iei religiei?

2. Statuile moai de pe Insula Pa�telui

Pe una dintre cele mai �ndep�rtate insule locuite de pe P�m�nt, se afl� unul dintre cele mai mari mistere din lume. Despre giganticele statui din piatr� se cunosc pu�ine lucruri. Arheologii nu au descoperit de ce au fost construite statuile, ce semnific� ele �i cum au fost transportate p�n� la locurile unde se afl� ast�zi. Exist� o form� de scriere hieroglific� pe unele dintre statui, dar nimeni nu a fost capabil s� o traduc�.

3. Structura din Golful Cambay, India

�n anul 2001, dovezi ale unui ora� scufundat au fost g�site �n largul coastei indiene, �n Golful Cambay. Mai multe structuri au fost identificate cu ajutorul sonarului, inclusiv cl�diri mari �i canale. �ntinderea ora�ului este destul de mare, iar o bucat� de lemn g�sit� a fost datat� din anul 9.500 �.Chr. Dac� �ntr-adev�r a existat, ora�ul ar fi cu mii de ani mai timpuriu dec�t cel mai vechi ora� descoperit �n India.

4. Monumentul de la Yonaguni, Japonia

�n anul 1987, un grup de forma�iuni ciudate au fost g�site �n largul coastelor din Insula Yonaguni. Aceste structuri misterioase subacvatice au margini paralele, unghiuri drepte, muchii ascu�ite, st�lpi �i piloni care ar fi putut fi f�cute de oameni. Ultima dat� c�nd aceast� structur� s-ar fi aflat pe uscat a fost �n urma cu 8.000-10.000 de ani, �n timpul Epocii de Ghea��. Forma�iunea ar putea fi una dintre cele mai vechi monumente construite pe P�m�nt.

5. Capetele din piatr� ale civiliza�iei olmece

Capetele olmece s�nt o colec�ie de 17 sculpturi din piatr� colosale. Ele dateaz� din perioada 1.500-1.000 �.Chr. �i c�nt�resc �ntre 6 �i 50 de tone. Fiecare cap din piatr� are o form� unic�, determin�ndu-i pe unii istorici s� afirme c� sculpturile reprezint� conduc�torii olmecilor din acea vreme. Al�ii sus�in c� aceste fe�e seaman� cu tipul b�rbatului african, suger�nd faptul c� o civiliza�ie avansat� din Africa a vizitat America �n vremuri preistorice. (Va urma)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a fost Zamolxis, zeul suprem al dacilor: 20 de lucruri despre misterioasa divinitate venerat� de str�mo�ii no�tri Zamolxis, �ntr-o interpretare modern�

Zamolxis a r�mas �n istorie ca zeul suprem al dacilor. Numele s�u a fost evocat de istoricii Antichit��ii, �n ipostaze dintre cele mai diverse: fie ca zeu, c�ruia str�mo�ii no�tri �i aduceau sacrificii umane, fie ca mare preot de la care dacii au �nv��at s� nu se team� de moarte. Zamolxis avea o locuin�� subteran�, era slujit de daci, iar al�i istorici au relatat c� fusese, de fapt, un discipol al �n�eleptului Pitagora. Zamolxis, considerat divinitatea supem� a dacilor, a fost unul dintre personajele fabuloase ale Antichit��ii. Zeu al dacilor sau mare �n�elept, prooroc sau sclac, �n jurul numelui s�u au fost create numeroase controverse. Iat� 20 dintre m�rturiile fascinante despre Zamolxis: 1. I-a f�cut pe geto-daci s� se cread� nemuritori Dacii �se credeau nemuritori�, datorit� zeului lor Zamolxis, afirma Herodot, �n �Istorii�, �n urm� cu aproape dou� milenii �i jum�tate. ��i �nv��a c� nici el, nici oaspe�ii lui �i nici urma�ii acestora �n veac nu vor muri, ci se vor muta numai �ntr-un loc unde, tr�ind de-a pururi, vor avea parte de toate bun�t��ile�, scria Herodot, �ntr-un fragment din Istorii, prezentat de Ioan Marius Grec, �n volumul �Zamolxis Realitate �i mit �n religia geto-dacilor". 2. Credin�a �n Zamolxis alunga teama dacilor Credin�a �n Zamolxis a f�cut ca geto-dacii s� fie singurul popor care a �ndr�znit s� �nfrunte puternica armat� persan� a regelui Darius. �Ge�ii �ns�, care luaser� hot�r�rea nes�buit�, au fost robi�i pe dat�, m�car c� ei sunt cei mai viteji �i cei mai drep�i dintre traci�, scria Herodot, �ntr-un fragment din Istorii, prezentat �n volumul �Zamolxis Realitate �i mit �n religia geto-dacilor". �Getul nu se fere�te s� cad� �n lupt�, deoarece pe calea aceasta el sper� s� ob�in� o nemurire a dubletului s�u corporal�, ar�ta Lucian Blaga, �n articolul �Getica�, publicat �n revista de filozofie Saeculum, �n 1943. 3. Zamolxis �primea� sacrificii umane Istoricul Herodot relata despre obiceiul geto-dacilor de a sacrifica oameni, trimi��ndu-i ca soli zeului Zamolxis. �Trimiterea solului se face astfel: c��iva dintre ei, a�ez�ndu-se la r�nd, �in cu v�rful �n sus trei suli�e, iar al�ii, apuc�ndu-l de m�ini �i de picioare pe cel trimis la Zamolxis, �l leag� de c�teva ori �i apoi, f�c�ndu-i v�nt, �l arunc� �n sus peste v�rfurile suli�elor. Dac� �n c�dere, omul moare str�puns, r�m�n �ncredin�a�i c� zeul le este binevoitor, dac� nu moare, atunci �l �nvinuiesc pe sol, hulindu-l c� este un om r�u; dup� ce arunc� vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut �i spun solului c�t mai e �n via��, scria Herodot, �n Istorii. �Ge�ii, un neam barbar care a gustat �i el din filosofie, aleg �n fiecare an un sol spre a- trimite semizeului Zamolxis. A�adar, este �njunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se �ndeletnicesc cu filosofie, Cei care nu sunt ale�i se m�hnesc amarnic, spun�nd c� au fost lipsi�i de un prilej fericit�, relata istoricul antic Clement din Alexandria. 4. Zamolxis a fost discipol al lui Pitagora Potrivit lui Herodot, cel care avea s� fie numit zeu al dacilor a fost un discipol al �n�eleptului Pitagora, o figur� de seam� a Antichit��ii elene. Al�i istorici relatau c� Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, tr�ind �n Grecia �i �ntorc�ndu-se apoi �n Tracia. �Se spune c� un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora �i c� ar fi deprins de la acesta unele cuno�tin�e astronomice, iar o alt� parte ar fi deprins-o de la egipteni, c�ci cutreier�rile sale l-ar fi dus p�n� acolo�, afirma Strabon, un alt mare istoric al Antichit��ii. Potrivit istoricului I. H. Cri�an, grecii au fost frapa�i de similitudinea dintre Pitagora �i Zamolxis �i de aceea au creat legenda cu privire la sclavia lui Zamolxis, pe care istoricul Herodot a transmis-o, f�r� �ns� a o crede. 5. Ospe�ele �n�eleptului Istoricul antic Herodot scria despre faptul c� Zamolxis ar fi pus s� i se construiasc� o sal� unde cet��enii de frunte din triburile dace erau ospe�i�i. La aceste banchete, oamenii erau instrui�i de �n�eleptul Zamolxis. "Ca unul ce tr�ise printre eleni �i mai ales al�turi de omul cel mai �n�elept al Elladei, l�ng� Pythagoras, a pus s� i se cl�deasc� o sal� de primire unde-i g�zduia �i-i osp�ta pe cet��enii de frunte; �n timpul ospe�elor, �i �nv��a c� nici el, nici oaspe�ii lui �i nici urma�ii acestora �n veac nu vor muri, ci se vor muta numai �ntr-un loc unde, tr�ind de-a pururi, vor avea parte de toate bun�t��ile", informa Herodot. 6. Misterul dispari�iei subp�m�ntene a lui Zamolxis O alt� istorisire a lui Herodot prezenta dispari�ia acestuia �ndelungat�, sub p�m�nt. �Pusese s� i se fac� o locuin�� sub p�m�nt. C�nd locuin�a �i fu gata, se f�cu nev�zut din mijlocul tracilor, cobor�nd �n ad�ncul �nc�perilor subp�m�ntene, unde st�tu ascuns vreme de trei ani. Tracii fur� cuprin�i de p�rere de r�u dup� el �i-l jelir� ca pe un mort. �n al patrulea an se ivi �ns� iar�i �n fa�a tracilor �i a�a �i f�cu Zamolxis s� cread� toate spusele lui. Iat� ce povestesc c-ar fi f�cut el�, afirma Herodot. 7. Zeu sau om Herodot a fost unul dintre istoricii antici care au furnizat cele mai multe informa�ii despre Zamolxis. Nu a fost convins c� era zeu, �ns� nici nu a spus c� ar fi fost un simplu om. �C�t despre mine, nici nu pun la �ndoial�, nici nu cred pe deplin c�te se spun despre el �i locuin�a de sub p�m�nt; de altfel, socot c� acest Zamolxis a tr�it cu mult� vreme mai �naintea lui Pithagoras. Fie c� Zamolxis n-a fost dec�t un om, fie c-o fi fost vreun zeu de prin p�r�ile Ge�iei, �l las cu bine�, relata Herodot, potrivit istoricului Ioan Marius Grec. 8. Prorocirile lui Zamolxis Strabon (n. 63 �. Hr. - d. 26 d. Hr.), un istoric important al lumii antice, scria c� Zamolxis era iubit de poporul dacilor pentru puterea sa de a vedea �n viitor. ��ntorc�ndu-se la el �n �ar�, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conduc�tori �i la popor � �ntruc�t, �ntemeiat pe semnele cere�ti, el f�cea prorociri. �n cele din urm� l-a convins pe rege s�-l fac� p�rta� la domnie, spun�ndu-i c� este �n stare s�-i vesteasc� voin�a zeilor�, scria Strabon, �n Geografia. 9. Zamolxis, regele erudit al dacilor Iordanes, un istoric got care a tr�it �n secolul IV, relata despre Zamolxis c� era rege al dacilor, filosof �i erudit. ��n cel de-al doilea l�ca� al lor, adic� Dacia, Tracia �i Moesia,, ge�ii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai mul�i scriitori de anale ne spun c� a fost un filosof cu o erudi�ie de admirat�, scria Iordanes, �n Getica. 10. Cum a devenit zeu Zamolxis Strabon relata despre ascensiunea lui Zamolxis, datorat� �n�elepciunii sale �i a rela�iilor sale cu c�peteniile dacilor. �La �nceput, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dup� un timp, a fost socotit el �nsu�i zeu, iar dup� aceea a primit �i numele de zeu�, ar�ta Strabon. 11. Unde locuia Zamolxis Acela�i Strabon sus�inea c� Zamolxis �i avea l�ca�ul �ntr-o pe�ter�, inaccesibil� oamenilor de r�nd. Avea un mod de via�� retras, asemeni unui c�lug�r. ��i-a petrecut via�a �ntr-o pe�ter�, pe care a ocupat-o el �i unde ceilal�i nu puteau intra. Se �nt�lnea rar cu cei din afar�, cu excep�ia regelui �i a slujitorilor acestuia. Regele lucra �n �n�elegere cu el, fiindc� vedea c� oamenii ajunseser� mult mai ascult�tori dec�t �nainte. C�ci supu�ii lui credeau c� d� poruncile sf�tuit de zei�, scria Strabon. 12. Muntele sf�nt al lui dacilor Pe�tera �n care locuia Zamolxis se afla pe muntele Kogaionon, potrivit istoricului antic Strabon. Unii cercet�tori sus�in c� muntele sf�nt, a�a cum era socotit de daci, poate fi identificat cu Godeanu, �n timp ce al�i cercet�tori au sus�inut teoria c� ar fi vorba de V�rful Gugu. �Muntele unde se afla pe�tera a fost socotit sf�nt �i s-a numit a�a: i se zicea Kogaionon �i la fel a fost �i numele r�ului care curgea pe l�ng� el�, relata Strabon, �n Geografia. Un munte sf�nt al dacilor exista �i corespunde Dealului Gr�di�tii, unde se afl� Sarmizegetusa Regia, relateaz� istoricul Ion Hora�iu Cri�an, �n volumul �Spiritualitatea geto-dacilor� (1986). 13. Puterea vindec�toare a lui Zamolxis Ucenicii lui Zamolxis �nv��au de la acesta desc�ntece, sus�inea filosoful grec Platon, �n opera sa Charmide. Platon relata despre zeul dacilor c� avea puterea s� �i fac� pe oameni nemuritori �i s� �i t�m�duiasc�. �Acest trac spunea c� doctorii greci au mare dreptate s� fac� observa�iile de care pomenii. Dar, ad�ug� el, Zamolxe, regele nostru, care e zeu, spune c� precum nu se cade s� �ncerc�m a vindeca ochii f�r� s� ne ocup�m de cap, ori capul f�r� trup, tot astfel nu se cade s� �ncerc�m a vindeca trupul f�r� s� vedem de suflet, �i c� tocmai din pricina asta, sunt multe boli la care nu se pricep doctorii greci, fiindc� nu cunosc �ntregul de care ar trebui s� �ngrijeasc�, a scris Platon, �n Charmide. 14. De unde provine numele lui Zamolxis Un alt istoric grec, Porphyr, relata despre Zamolxis c� a fost discipol al lui Pitagora, iar numele s�u �i fusese dat astfel pentru c� la na�tere fusese �nf�urat �ntr-o blan� de urs, numit� de traci zalmos. Al�i cercet�tori au dedus, pe baza etimologiei cuv�ntului Zamolxis, c� acesta ar fi fost un zeu-urs sau un zeu get a�ezat printre ur�ii adormi�i. Mircea Eliade sus�inea c� numele zeului dac venea din frigianul zalmos care �nsemna lup, iar istoricul Nicolae Densu�ianu sus�inea c� numele �nsemna �zeul-mo��. 15. Legile lui Zamolxis Iamblichos, un istoric grec, relata c� Zamolxis a fost un trac aflat �n slujba lui Pitagora. �ntors �n �inuturile Daciei, i-a �nv��at pe oameni s� fie curajo�i �n fa�a mor�ii, conving�ndu-I c� sufletele lor sunt nemuritoare. �Fiindc� i-a educat �n acest fel pe ge�i �i le-a dat legi scrise, Zamolxis este socotit de c�tre ei drept cel mai mare dintre zei�, scria Iamblichos, �n lucrarea sa �Via�a lui Pitagora�. Unii autori antici �l vedeau pe Zamolxis ca pe un reformator care a l�sat mo�tenire poporului dac un sistem de legi �i norme morale. 16. Gebeleizis, confundat cu Zamolxis Gebeleizis era zeul fulgerelor �i tunetelor la daci, sus�in istoricii, dar era confundat cu Zamolxis, zeul suprem. �C�nd tun� �i fulger�, ge�ii trag cu s�ge�ile �nspre cer �i amenin�� zeul, deoarece cred c� acolo sus nu este alt zeu dec�t al lor�, relata Herodot. Unii dintre istoricii rom�ni au sus�inut c� Zamolxis �i Gebeleizis erau unul �i acela�i zeu. 17. Zamolxis, un �n�elept grec Hellancios din Mitilene relata, �n opera sa �Obiceirui barbare�, c� Zamolxis ar fi fost un grec care a ar�tat ge�ilor din Tracia ritul ini�ierii religioase. �El le spunea c� nici el, nici cei din tov�r�ia lui nu vor muri, ci vor avea parte de toate bunurile�, relata istoricul antic, citat de Ion Hora�iu Cri�an �n volumul �Spiritualitatea geto-dacilor� (1986). 18. Le-ar fi poruncit dacilor s� se ab�in� de la carne Una dintre interdic�iile pe care dacii le-ar fi primit, datorit� cultului pentru Zamolxis, era ab�inerea de la m�ncarea animalelor v�nate. �De la Strabon afl�m c� din porunca lui Zamolxis, ge�ii se ab�ineau de la carne, obicei care s-a p�strat p�n� �n vremea lui Burebista�, scria istoricul Ion Hora�iu Cri�an �n volumul �Spiritualitatea geto-dacilor� (1986). Istoricul rom�n sus�inea c� relatarea lui Strabon se referea �ns� doar la o parte a dacilor. 19. Zamolxis, considerat mijlocitor �ntre popor �i zeul suprem O alt� ipotez� men�ionat� de istorici despre Zamolxis a fost cea de mijlocitor �ntre o zeitate �i poporul geto-dac. �Zamolxis pretindea c� �i lui �i d�duse legile Hestia, zeitatea lor�, afirma istoricul Diodor din Sicilia, citat de Ion Hora�iu Cri�an. Astfel Zamolxis intra �n categoria marilor profe�i Zarathustra, la ariani, �i Moise, la iudei. 20. Legenda lacrimilor lui Zamolxis Una dintre legendele despre zeitatea dacic� provine din Polovragi, zona din Mun�ii Par�ng �n care se afl� Pe�tera Polovragi. Se spune c� aici ar fi locuit Zamolxis �i �n aceea�i pe�ter�, vracii se foloseau de o plant� rar�, numit� povrag�, polvrag�, sau polovrag�, ca remediu �mpotriva bolilor. Legenda lui Zamolxe a fost redat� �i de Alexandru Vlahu�� �n �Rom�nia Pitoreasc�. Era descris ca un zeu protector care �ndemna poporul dac la lupt�, pentru ap�rarea �mpotriva cotropitorilor, iar �stropii ce se preling �i picur� �i azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui�, care depl�ngeau soarta poporului dac cucerit de romani. V� recomand�m �i: Pr�bu�irea celui mai puternic rege dac, Burebista - �ntemeitorul Daciei, ucis �n urma unui complot al aristocra�iei pentru c� avea prea mult� putere Burebista a r�mas �n istorie drept cel mai impun�tor rege al dacilor. A fost omul care a reu�it s� uneasc� sub st�p�nirea sa triburile aflate �n conflict �i s� aduc� Dacia �n culmea puterii militare. Burebista, numit �n vremea sa �cel dint�i si cel mai mare dintre regii din Tracia�, a fost ucis �n urma unui complot, iar dup� moartea sa, rela�iile dintre uniunile de triburi s-au destr�mat. Zece m�rturii istorice despre str�mo�ii no�tri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numi�i �cei mai viteji �i mai drep�i dintre traci� Herodot i-a numit pe daco-ge�i �cei mai viteji �i mai drep�i dintre traci�; �n schimb, poetul latin Ovidius s-a ar�tat necru��tor fa�� de b�tina�ii de pe malul M�rii Negre, �n mijlocul c�rora fusese exilat. �i numea s�lbatici. O serie de m�rturii istorice contureaz� portretul str�mo�ilor no�tri din Antichitate. Ce limb� vorbeau, de fapt, dacii �i de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai pu�in �tiute pe care ni le-au l�sat mo�tenire str�mo�ii no�tri Aproape 200 de cuvinte din limba rom�n� �i au originea �n limba vorbit� de daci, potrivit celor mai mul�i dintre oamenii de �tiin�� care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o alt� concluzie la care au ajuns lingvi�tii consacra�i, �ns� cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul �n vremea antic� au st�rnit controverse. Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. C�t de pricepu�i erau me�terii din atelierele Sarmizegetusei �n prelucrarea aurului �i unde au disp�rut comorile lor Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite �n Sarmizegetusa Regia sunt br���rile din aur masiv, din vremea dacilor, bogat �mpodobite. Obiectele unice spun povestea m�iestriei cu care dacii prelucrau metalele, sus�in istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au apar�inut vechilor locuitori ai �inuturilor Carpa�ilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Citeste mai mult: adev.ro/nnjlaq

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Traseul aurului Tezaurul Rom�niei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea s� le afla�i
www.ziartricolorul.ro/traseul-aurului-tezaurul-romaniei-lucruri-...
Un secol de zvonuri peste o t�cere de aur: soarta Tezaurului Rom�niei este, probabil, unul dintre cel mai bine p�strate secrete ale Istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii, �n care curge mai mult s�nge dec�t cerneal�. �ns�, at�t c�t a spus cerneala �n tratatele de pace din r�gazul dintre r�zboaie ar fi suficient pentru un cercet�tor atent ca s� reconstituie traseul aurului, cu totul nea�teptat, pe care �l ve�i reg�si �n cronologia din ancheta pe care am ini�iat-o. Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fa�� de Rom�nia � de 18 miliarde de euro, am g�sit �n arhive o conexiune, cu totul nea�teptat�, �n alt dosar nerezolvat al Istoriei: profesorul universitar �i diplomatul german Ernst J�ckh (1875-1959) scrie �n Memoriile sale �Der goldene Pflug. Lebensernte eines Weltb�rgers� (Stuttgart 1954, p. 382) c� Rom�nia a cedat aurul s�u Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucure�ti, din 7 mai 1918. Iat�, r�spunsul poate fi g�sit nu exclusiv la Moscova, ci chiar �n inima Europei, la Bruxelles. Dac� ne-am afla �ntr-un roman de Agatha Christie, poate chiar �n �Orient Express�, am exclude din start ipoteza c� cele 93.400 kg aur �nc�rcate �n vagoane, �ntr-un decor de iarn�, ar putea fi, �n continuare, la Moscova. Voi demonstra, �ntr-o serie de articole, care completeaz� �i duc mai departe datele prezentate aici, povestea real� a traseului Tezaurului: Rusia � Germania � Fran�a. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca rom�nii s� o cunoasc�. Problema tezaurului a fost re�apat� periodic, asemenea unei pove�ti cu z�ne, adic� f�r� vreun final concret, de politicienii Rom�niei. Pentru c� sun� bine. Pentru c� 90% dintre rom�ni cred c� problema tezaurului este important�. Pentru c� un secret nu este niciodat� suficient de bine ascuns, dac� asupra subiectului se a�terne o t�cere absolut�. Pentru �nceput, iat� traseul cronologic al istoriei Tezaurului.
23 noiembrie 1916: Capitularea Bucure�tilor, capitala Rom�niei, �n fa�a trupelor de ocupa�ie german�. �n zilele urm�toare, Statul Major �i Comandatura german� au ocupat Hotel Bulevard, Cap�a �i Ath�n�e Palace.
12-14 decembrie 1916: Tezaurul este �nc�rcat, la Ia�i, �n vagoane, cu direc�ia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Rom�niei (o cantitate de 93.400 kg aur) de�inut sub form� de lingouri, monede diverse �i bijuterii. Porne�te c�tre Moscova al doilea transport cu valorile B�ncii Na�ionale a Rom�niei, din care, aur efectiv �n valoare de doar 574.000 lei (echivalentul a circa 170 de kg aur). �n total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, �n cele dou� transporturi. Au disp�rut exact 93.540 kg de aur. Re�ine�i cifra: este cantitatea de aur pe care o vom reg�si, cu o precizie uluitoare, �n p�ienjeni�ul armisti�iilor �i tratatelor de pace de dup� primul r�zboi mondial: transportat� de la Moscova la Berlin �i apoi �n soma�ia Antantei c�tre Germania de a restitui �aurul Rom�niei sau al Rusiei�.
18 decembrie 1916 (1 ianuarie dup� Calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, �n Notele sale politice: �Mecanismul emisiunii lor (n.r. � al trupelor germane de ocupa�ie) este urm�torul: ei emit indefinit, pentru a pl�ti soldele �i tot restul. Pe m�sur� ce se emite, tezaurul acoper� la Berlin �n m�rci. � Eu: �Dar reglementarea cu Rom�nia?�. El (n.r. � generalul Petersen, �eful delega�iei germane la Bucure�ti): �Vom vedea la pace�. Cu alte cuvinte, administra�ia german� tip�rea moned� �n Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Rom�niei, pe care Guvernul Rom�n, refugiat la Ia�i, �l evacuase din �ar�.
5 ianuarie 1917: Banca Na�ional� e pus� sub sigiliu de germani � �s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage�, noteaz� politicianul rom�n. Dup� care adaug� c� Banca Na�ional� a fost redeschis� a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.
5 martie 1917: o alt� ordonan�� a administra�iei de ocupa�ie anun�� c� Banca Na�ional� a fost pus� sub sechestru �i �nchis� p�n� la noi ordine. �Ordonan�a vizeaz� faptul c� Tezaurul �i majoritatea Consiliului nu s�nt la sediu�, scrie Marghiloman.
6 martie 1917: liderul conservator afl� con�inutul �mputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul �ef de Stat Major de la �Militarverwaltung�: �Administratorii-seche�trii trebuie s� se pun� �n posesia B�ncii Na�ionale; s�nt autoriza�i s� exercite toate ac�iunile pe care Banca le poate exercita �i s� dispun� de tot avutul B�ncii. (�) Spiess crede c� germanii vor s� se pun� la ad�postul emisiunilor abuzive care s-ar face la Ia�i�.
Octombrie 1917: Marea Revolu�ie �n Rusia. Comuni�tii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul �i angajamentul Germaniei, cu inten�ia s� �ncheie Frontul din Est.
13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hot�r�rea de a rupe rela�iile diplomatice cu Rom�nia, articolul 3 al acestei hot�r�ri stipul�nd: �Tezaurul Rom�niei, aflat �n p�strare la Moscova, se declar� intangibil pentru oligarhia rom�n�.
3 martie 1918: Rusia �i Germania semneaz� Tratatul de la Brest-Litovsk, marc�nd astfel ie�irea Rusiei din primul r�zboi mondial, ca s-o �nl�ture astfel de pe Frontul de Est.
7 mai 1918: Rom�nia semneaz� Tratatul de Pace de la Bucure�ti, un document umilitor, dintre Rom�nia, pe de o parte, �i Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia, pe de alt� parte. Dincolo de ced�rile teritoriale impuse, Rom�nia a cedat controlul activelor B�ncii Na�ionale c�tre trupele de ocupa�ie germane. Din interpret�rile asupra acestui tratat, rezult� c� Rom�nia ar fi renun�at la Tezaur, o dat� cu documentele referitoare la acesta aflate �n custodia BNR. Profesorul universitar �i diplomatul german Ernst J�ckh (1875-1959) scrie �n Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) c� Rom�nia a cedat aurul s�u Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucure�ti. Se pare c� Rom�nia ar fi renun�at atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.
27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat �n continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de r�zboi �i compens�ri pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea �i sechestrarea averii germane �n Rusia. Compens�rile �n aur f�cute de Rusia �n contul Germaniei se efectueaz�, conform tratatului, �n dou� tran�e: prima de 42.860 kg aur �i a doua de 50.676 kg aur. �n total: 93.540 kg aur. S�nt singurele tran�e prev�zute concret �n tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat s� o trimit� c�tre Berlin (circa 245.500 kg aur) �i, totodat�, cantit��ile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.
10 septembrie 1918: se efectueaz� primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin.
30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin.
11 noiembrie 1918: Armisti�iul de la Compiegne marcheaz� �nfr�ngerea Germaniei �i anuleaz� Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german �i Tratatul de Pace de la Bucure�ti. Conform armisti�iului semnat �ntre Germania, Fran�a �i Regatul Unit (art. XIX � Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat c�-l vor �ine �n custodie p�n� la semnarea unui acord de pace. Formularea exact� din armisti�iu este: �Restituirea aurului rusesc sau rom�nesc capturat sau aflat �n custodia Germaniei�. Este clar c� textul din armisti�iu se refer� la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin �n septembrie (cantitate echivalent� cu cea a Tezaurului Rom�niei trimis, spre p�strare, la Moscova).
5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armisti�iului din 29 noiembrie, o cantitate format� din dou� tran�e de 42.866 kg aur, respectiv, 50.676 kg aur (un total de 93.536 kg aur) porne�te, �n dou� vagoane, pe linia ferat� Mainz � Saarbr�cken c�tre c�ile ferate controlate de Alia�i, pe riscul Guvernului francez.
Ianuarie 1919: �n memoriul delega�iei rom�ne de la Conferin�a de Pace de la Paris se arat� c�, �n ce prive�te chestiunea Tezaurului, �poate n-ar fi de dorit s� i se cear� Germaniei, ca o categorie de desp�gubiri, dar dl. Danielopol consider� c� faptul de a face Germania garanta acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri �i asigurarea lor�.
23 iunie 1919: I.I.C. Br�tianu se intereseaz� �ntr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim-ministru al Fran�ei), ministrului francez de Finan�e Klotz �i mare�alului Foch dac� alia�ii au primit de la germani vreo cantitate de aur �n contul Rom�niei. R�spunsul ministrului francez de Finan�e este negativ.
28 iunie 1919: se semneaz� Tratatul de la Versailles, iar Rusia, de�i NU participa la semnare, are, conform art. 116 al acestui tratat, posibilitatea de a solicita direct preten�ii de desp�gubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodat� �napoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin �n septembrie, �n baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armisti�iul din noiembrie 1918.
16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoa�te Rusia sovietic�. Totodat�, Germania renun�� la orice preten�ie de desp�gubire �mpotriva Rusiei, cu condi�ia ca nici Rusia s� nu desp�gubeasc� ��ri ter�e pentru confisc�rile �i na�ionaliz�rile de pe urma revolu�iei din Rusia. Reamintim c�, Rom�nia a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat ini�ial la Moscova, �n urma sechestr�rii acestuia de c�tre regimul instaurat de Stalin. Mai mul�i delega�i ai statelor participante, printre care �i Br�tianu, condamn� acest tratat pentru c� favorizeaz� Rusia.
Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Mare�alului Ion Antonescu, unul dintre cei mai �nver�una�i adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, p�n� la Odessa, �ns� nu scoate nici un cuv�nt despre restituirea Tezaurului de c�tre Moscova.
1956: Rusia a trimis c�tre autorit��ile comuniste din Rom�nia aproximativ 33 kg aur, singura cantitate returnat� vreodat� din Tezaurul care a luat drumul Moscovei, �n decembrie 1916. �i, cel mai probabil, singura care mai era depozitat�, la acea dat�, la Moscova. Dac� sc�dem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns ini�ial la Moscova, �n cele dou� transporturi, ob�inem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantit��ii stipulate �n Acordul financiar germano-rus �i cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania c�tre Fran�a, conform documentelor aferente armisti�iului de la Compi�gne.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/Rata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataDomestica/RataDomestica.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataMandarin/RataMandarin.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataRosie/RataRosie.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataMotata/RataMotata.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.toateanimalele.ro/Pasari/Rata/RataLingurar/RataLingurar.php

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***