Verificati-va cunostintele de cultura generala

Z



Zhemaichu (Zhmudka)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ZHEMAICHU (ZHMUDKA)



ZHEMAICHUAceasta rasa de cai este una nativa lituaniana de tip forestier, cunoscuta inca din secolul al XVI-lea. In ciuda incrucisarilor repetate cu diferite rase de cai, a reusit sa isi pastreze caracteristicile si utilitatea sa la munci si la lucrarile de la ferme. Nesolicitant in ce priveste conditiile de hrana si cu o adaptabilitate ridicata, caii din rasa Zhemaichu au fost exportati perioade lungi in vestul Europei.
Vechiul cal din rasa Zhemaichu era mai mic in dimensiuni (aproape 1,44 metri inaltime); avea o fata dreapta putin concava si o frunte lata. Gatul este musculos, trunchiul subdimensionat, pintenii nu prea inalti, spatele este plat si solid, iar picioarele robuste si curate. Inaltimea lor mica si in consecinta si o putere scazuta erau marile sale defecte.

Calul modern din rasa Zhemaichu format in perioada postbelica prin inmultire intre specimenele pure si selectarea numai a specimenelor inalte si cu o rezistenta mai mare la munca, dar si prin incrucisari limitate cu armasari din rasa Nord Suedez (North Swedish), acest cal a devenit mai inalt (cu o inaltime cuprinsa intre 1,52 - 1,54 metri), cu un trunchi marit (avand acum intre 1,57 - 1,60 metri) si un corp masiv avand un diametru de 1,88 - 1,90 metri, cu picioare curate si o grosime a tibiei de 10 - 20 cm. Noul tip de cal din aceasta rasa a reusit sa pastreze caracteristicile externe ale rasei originale Zhmudka.

ZHEMAICHUCalul din rasa Zhemaichu este o buna combinatie intre cal utilitar si cal sportiv. Este destul de puternic si poseda o buna rezistenta si agilitate. Cel mai bun timp obtinut de un cal din aceasta rasa pe distanta de 2 km galop tractand o greutate de 50 kg este de 4 minute si 42.6 secunde. Calul Zhemaichu a dat rezultate bune si in curse de obstacole cu dificultate medie. Nu din greseala acesti cai lituanieni erau, acum ceva timp in urma, fundatia de crestere pentru rasa Trakehnen.
Corpul lor masiv si curat, combinat cu potentialul lor sportiv fac din aceasta rasa material genetic valoros pentru obtinerea de cai de marime medie care sa fie folositi in sport sau turism. Aceste caractere au facut din armasarii din rasa Zhemaichu caii potriviti in programele de dezvoltare a unei rase de cai pentru productie de carne in zona Altai.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.petshome.ro/ROMANA/PISICA/PISICA.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Istoria pisicii



Pisica e singurul animal care a reusit sa-l imblanzeasca pe om si sa intretina cu el relatii de mare intimitate. De aceea, romancierul Theophile Gautier o descrie, in secolul al XIX-lea, ca ,,un animal filosofic, prieten al ordinii si curateniei (care) vrea sa fie prietenul nostru, dar nu sclavul nostru". Independenta, rezerva, pudoarea, demnitatea sunt caracteristicile acestei mici feline care este si un vanator iscusit. Mai putin comunicativa decat cainele, dar iubitoare si fidela ca si el, pisica stie sa-si exprime starile sufletesti si sa-si recunoasca stapanul. Istoria pisicii ramane o enigma: nu se stie de unde vine ea si nici de cand traieste in casa oamenilor, nici de ce Occidentul a primit-o si a tratat-o atat de rau pana in epoca moderna si nici nu stim de unde ii vine numele. Se pare ca din Africa, unde se numea kadista in nubiana. Grecii o numeau kattos sau katta, latinii o numeau catus, de unde vin gata in spaniola, gatto in italiana, cat in engleza, katze in germana, kot in poloneza si chat in franceza. Cat despre pussy, aceasta este transcrierea - in limba engleza - de la Pascht sau Bastet, zeita-pisica din Egiptul antic.

In Antichitatea egipteana (de la 4000 i. Hr. la 100 i.Hr.) pisica a cunoscut epoca sa de glorie, caci prindea sobolani, mari devoratori de grane, si vana serpi, numerosi pe malurile Nilului. Era admirata pentru frumusetea ei si temuta pentru calitatile sale ,,magice", care nu erau altele decat proprietatea pupilelor de a se retracta la lumina Lunii si a Soarelui. Pisica a fost identificata cu Bastet, zeita fecunditatii. Pisica era atat de venerata de egipteni, incat, la moartea ei, toata familia isi radea sprancenele in semn de doliu, in caz de incendiu era salvata mai intai pisica si, daca pierea in flacari, familia supravietuitoare se ungea cu funingine si isi marturisea pacatele pe strazile orasului. A omori o pisica, chiar si fara voie, era o crima, de cele mai multe ori pedepsita cu moartea: vinovatul era lapidat de popor. Exportate fraudulos din Egipt de catre negustorii fenicieni, pisicile domestice s-au raspandit incet in toate tarile mediteraneene. In Grecia, unde dihorul detinea rolul pisicii si proteja recoltele de rozatoare, primirea a fost controversata: ,,Va lamentati pentru o pisica bolnava, zice un poet grec unui egiptean, eu as termina-o pentru a-i lua blana!". Soclul unei statui, datat din 480 i.Hr., arata niste tineri greci atatand un caine impotriva unei pisici. Fara sa adore pisica, la fel ca egiptenii, grecii s-au multumit sa o adopte ca animal, caruia nu-i recunostea calitatile de vanator. Dar Roma a asimilat si animalul de companie, si vanatorul de sobolani, si pe Bastet, zeita. In 392, cand in spiritul roman fuzionasera cultul lui Bastet si al Dianei, interzicerea cultelor pagane de catre imparatul crestin Teodosiu a constituit un motiv de neineredere subita fata de pisica, vreme de multe secole.

PERGAMENT CHINAChina a cunoscut pisica din timpul dinastiei Han, acum 3.000 ani, deci la putin timp dupa Egipt. Animal de companie rezervat de preferinta femeilor, i se atribuie uneori pisicii puterea de a atrage nenorocirea si, paradoxal, de a-i indeparta pe demoni datorita ochilor sai sclipitori in noapte. Li-Show, divinitate rustica, avea, se spune, infatisarea unei pisici. Abia in secolul al VI-lea d.Hr., pisica ajunge in Japonia, unde nu a fost de fapt introdusa decat in anul 999, pentru a treisprezecea aniversare a imparatului Ichijo. Cand benefica, cu blana ca solzii de testoasa, cand malefica, cu coada ei stufoasa, pisica a cunoscut un succes atat de mare in Japonia, incat o lege din secolul al XVIII-lea a interzis inchiderea pisicilor adulte in scop comercial. Ca si Egiptul, India a onorat pisica si a dat zeitei fecunditatii, Sasti, chipul unei pisici. Poate ar trebui sa vedem aici versiunea indiana a egiptencei Bastet.

STATUETA EGIPTEANAEuropa Evului Mediu timpuriu nu a fost ostila pisicii care, prin talentele ei de vanator, si-a atras simpatia taranilor. Sfidand opinia bisericii, care considera animalul o creatura demonica, manastirile il foloseau impotriva rozatoarelor, iar sfintii medievali ii apreciau prietenia. Reinnoirea cultelor pagane dupa ciuma neagra si ravagiile ei (25 de milioane de morti in 20 de ani), spre mijlocul secolului al XIV-lea, a semnat condamnarea micutei feline, asociata cultelor ,,infernale". Inchizitia, cu papa Inocentiu al VIII-lea si edictul sau din 1484, a gasit normal sa sacrifice pisicile cu ocazia sarbatorilor populare. Si acesta a fost inceputul unei lungi perioade de persecutie. Spre deosebire de caini, vaci, porci etc., care erau aduse in fata tribunalului, pisica nu era judecata, doar era condamnata impreuna cu stapanul sau, vrajitor sau vrajitoare, si arsa de vie in piata publica, spre bucuria unor gura-casca. Abia cu domnia lui Ludovic al XIV-lea au incetat aceste tratamente crude.

Numeroase familii au adapostit totusi pisica in ateasta perioada sumbra. Abia in secolul al XVIII-lea este mentionata in texte ca animal familial. Fabulistul Jean de la Fontaine, ca si pictorul Francois Desportes ne arata un animal apreciat pentru eleganta si dragalasenia sa, dar a carei smecherie, falsa modestie si eficienta de vanator o sperie pana si pe verisoara sa vulpe, un alt erou privilegiat al celebrelor Fabule. Cand au inceput persecutiile, specia a fost aproape decimata. Apoi, sobolanul brun, nou-venit in Europa, a adus ciuma. Si iata pisica reabilitata, iar primul motan vandut in Paraguay, in 1750, a fost schimbat pentru o livra de aur in lingouri. Pisicile au gasit de lucru atunci in magazine, birouri, depozite, ferme si pe vapoare. Anumite companii de asigurari pretindeau ca, la fiecare calatorie, cargourile sa fie efectiv supravegheate de un contingent de motani si pisici. La mijlocul secolului al XIX-lea, pisica s-a instalat definitiv in camine, in timp ce cainele s-a vazut izgonit afara, in cusca. Numerosi sunt scriitorii, pictorii si muzicienii care iubesc pisicile si nu exista nici un domeniu, personaj literar inca din Evul Mediu, pisica apare in bestiarele satirice sau moralizatoare, descriind moravuri deloc onorabile. Astfel, motanul Tibert din Romanul vulpii este crud si viclean. In urmatoarele trei secole, pisica se impune in literatura universala. Jean de la Fontaine (1621 - 1695) innobileaza pisica prin inteleptele sale fabule de neuitat, realizand osmoza dintre natura pisicii si natura umana. De la Motanul incaltat de Charles Perrault (1697) la Necazurile sufletesti ale unei pisici engleze de Balzac (1799 - 1850), pisica isi urmeaza cariera literara, cu cateva eclipse, la fel de enigmatice ca si cea a pisicii din Cheshire, in Alice in Tara Minunilor (1865) de Lewis Carroll. Numeroase opere din secolul al XIX-lea si al XX-lea continua sa-i acorde pisicii un loc de onoare. Precum Pisica Neagra de Edgar Poe (1809 - 1849) sau Povesti pentru cei mici de Rudyard Kipling in 1902, Pisica in ploaie de Ernest Hemingway (1898 - 1960) si, bineinteles, romanul lui Colette, Pisica, aparut in 1933. Astazi, cu Maiestatea Sa pisica de Louis Nucera, Pisicile din Venetia de Robert de Laroche sau Pisica asa cum e ea de Jean-Louis Hue, povestea de dragoste a scriitorilor cu mica felina continua. Poezia, cu Baudelaire, a onorat si ea pisica; poetul a celebrat aceste animale ,,puternice si blande, orgoliul casei, cu ochi frumosi, amestec de metal si agate" si a caror voce ,,adoarme raul cel mai crud, continand toate extazele".

PISICILE ARISTOCRATEDe la inventarea cinematografiei, la sfarsitul secolului al XIX-lea, pisica devine starul povestilor puse pe ecran (Pisica alba, Motanul incaltat) de fratii Lumiere. Banda desenata, mai ales cea americana, continua, cu Krazy Kat (1913) de George Herriman, Pat Hibulaire de Walt Disney si, astazi, Garfield de Jim Davis. Cativa eroi au trecut de la desene animate la benzi desenate - cel mai celebru intre cele doua razboaie, Felix Motanul (1920) de Otto Messmer si Pat Sullivan. Sa-i reamintim pe Tom si Jerry (1940) de Joe Barbera si William Hanna, Sylvester si Tweety - studiourile Gaumont si Pisicile aristocrats (1970) ale studiourilor Disney. Pisicile din desenele animate pentru copii ii inveselesc si pe cei mari, care la inceputul anilor 1970 it revendica pe Fritz the Cat de Robert Crumb, simbol al degenerescentei si al viciului. Pisici in carne si oase au aparut si in filme. Mai intai Pomponnette, dublura sotiei necredincioase a brutarului (1938) de Marcel Pagnol. Rusinata, poate, de escapada sa amoroasa cu ,,bietul Pompon", dar razand pe fata de brutarul inselat. Mai tarziu, Intr-o zi, o pisica, a cehoslovacului Voitec Wasni, in 1963, reia mitul pisicii magician care vede oamenii in culorile calitatilor si defectelor lor: cei sinceri in albastru, ipocritii in violet etc. Kati si motanul salbatic de Agoston Kollanyi, in 1955, este o capodopera a genului fantastic. Incredibila plimbare a studiourilor Disney, in 1963, pune in scena aventurile unei siameze in cautarea stapanilor. Inimitabilul Spion cu labute de catifea (1965) arata o pisica siameza devenita fara voia ei agent secret, in cautarea unui hot de somoni. Cu grija pentru adevar, realism si capacitatea de a ne cufunda in universuri onirice, cinematografia nu si-a tradat vocatia: reale sau animate, dragalase si rasfatate, smechere, viclene si mereu enigmatice, pisicile au fost transmise posteritatii.

Tom & JerryPisica este eroul de necontestat intr-un mare numar de jocuri pentru copii, cantece si poezii, in care alterneaza umorul si tandretea. Marii muzicieni au omagiat si ei pisica. Astfel, Chopin (1810 - 1848) a compus antrenantul Vals al pisicii. Rossini (1792 - 1868) a compus un irezistibil Duo al pisicii, si Prokofiev (1891 - 1953) evoca pisica, cu o arta magistrala, in Petrica si lupul. Si jazul a cantat pisica, cu piesa deja clasica de Zey Confrey, numita Kitten on the Keys. Inca din Egiptul antic, pisica a fost sculptata, pictata, desenata si gravata. Simbol al independentei si al libertatii, ea a figural pe scuturile romanilor si pe armele ducelui de Burgundia. A fost emblema libertatii in timpul razboiului de independenta a Olandei si a Revolutiei Franceze. Secolul XIII o prezinta alaturi de Sfantul Francisc din Assisi; secolul XV, cu Sfantul leronim in celula sa. Dar pisica evoca si raul, asociata lui Inca la Ghirlandaio, Luini, Cellini. Leonardo da Vinci ii studiaza atitudinile si le descompune. Giulio Romano, in Madona cu pisica (1523), vede in ea tot raul. Bunavestire (1584) si Popas in Egipt (1574) o arata mai realist, dar abia in secolul al XVII-lea Jan Brueghel picteaza Pisoiul in paradis. De atunci, Occidentul descrie pisica mai aproape de adevar si chiar mai simpatica. Sa ne gandim la delicioasa Lectie de lectura a pisicii a pictorului olandez Jan Steen (cca 1626 - cca 1679), la Devidor (1759) de Greuze, sau la Femeie cu pisica (1880) de Renoir. Apoi, Mirb, Steinlen, Picasso si Jacques Nam au expus pisici reprezentand defectele si calitatile oamenilor. Iar astazi, Bernard Vercruyce infatiseaza, in picturile sale in ulei si acuarele, pisica ideala. a brutarului (1938) de Marcel Pagnol. Rusinata, poate, de escapada sa amoroasa cu ,,bietul Pompon", dar razand pe fata de brutarul inselat. Mai tarziu, Intr-o zi, o pisica, a cehoslovacului Voitec Wasni, in 1963, reia mitul pisicii magician care vede oamenii in culorile calitatilor si defectelor lor: cei sinceri in albastru, ipocritii in violet etc. Kati si motanul salbatic de Agoston Kollanyi, in 1955, este o capodopera a genului fantastic. Incredibila plimbare a studiourilor Disney, in 1963, pune in scena aventurile unei siameze in cautarea stapanilor. Inimitabilul Spion cu labute de catifea (1965) arata o pisica siameza devenita fara voia ei agent secret, in cautarea unui hot de somoni. Cu grija pentru adevar, realism si capacitatea de a ne cufunda in universuri onirice, cinematografia nu si-a tradat vocatia: reale sau animate, dragalase si rasfatate, smechere, viclene si mereu enigmatice, pisicile au fost transmise posteritatii.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pisica este eroul de necontestat intr-un mare numar de jocuri pentru copii, cantece si poezii, in care alterneaza umorul si tandretea. Marii muzicieni au omagiat si ei pisica. Astfel, Chopin (1810 - 1848) a compus antrenantul Vals al pisicii. Rossini (1792 - 1868) a compus un irezistibil Duo al pisicii, si Prokofiev (1891 - 1953) evoca pisica, cu o arta magistrala, in Petrica si lupul. Si jazul a cantat pisica, cu piesa deja clasica de Zey Confrey, numita Kitten on the Keys. Inca din Egiptul antic, pisica a fost sculptata, pictata, desenata si gravata. Simbol al independentei si al libertatii, ea a figurat pe scuturile romanilor si pe armele ducelui de Burgundia. A fost emblema libertatii in timpul razboiului de independenta a Olandei si a Revolutiei Franceze. Secolul al XIII-lea o prezinta alaturi de Sfantul Francisc din Assisi; secolul al XV-lea, cu Sfantul Ieronim in celula sa. Dar pisica evoca si raul, asociata lui Inca la Ghirlandaio, Luini, Cellini. Leonardo da Vinci ii studiaza atitudinile si le descompune. Giulio Romano, in Madona cu pisica (1523), vede in ea tot raul. Bunavestire (1584) si Popas in Egipt (1574) o arata mai realist, dar abia in secolul al XVII-lea Jan Brueghel picteaza Pisoiul in paradis. De atunci, Occidentul descrie pisica mai aproape de adevar si chiar mai simpatica. Sa ne gandim la delicioasa Lectie de lectura a pisicii a pictorului olandez Jan Steen (cca 1626 - cca 1679), la Devidor (1759) de Greuze, sau la Femeie cu pisica (1880) de Renoir. Apoi, Mirb, Steinlen, Picasso si Jacques Nam au expus pisici reprezentand defectele si calitatile oamenilor. Iar astazi, Bernard Vercruyce infatiseaza, in picturile sale in ulei si acuarele, pisica ideala.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Aspectul fizic al pisicii



CAP PISICACapul - Ca la toate mamiferele domestice, capul pisicii este in mod cert partea corpului cea mai expusa variatiilor. Astfel, numeroase repere situate la cap sunt importante pe plan morfologic si estetic. Stopul (osul frontal) este punctul morfologic central al capului; el marcheaza separatia intre craniu (sediul sistemului nervos central) si fata. In functie de rasa, el poate fi foarte marcat si sa formeze o treapta vizibila, la persana, de exemplu, sau poate practic lipsi, ca la siameza. Inainte de stop, spatiul pana la nas se numeste sanfren, partea de la urechi la nari; partea de dincolo de stop, mergand pana la urechi, se numeste frunte. Importanta lor relativa descrie bine morfologia capului, iar acest raport este deseori folosit in standardele raselor. Distanta intre arcadele zigomatice - reliefuri osoase clare, palpabile intre ochi si urechi - defineste largimea capului, parametru precis, complementar celor doi precedenti. Asociat cu largimea, se vorbeste adesea de turnul capului. Acesta corespunde cercului care trece peste frunte, arcadele zigomatice si get.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ochii, urechile, nasul



OCHI PISICA• Ochii. Plasati in plan relativ anterior pentru un carnivor (avand fata mai dezvoltata, lupul si dihorul, de exemplu, au ochii plasati mult mai lateral), ochii pisicii au o forma migdalata mai mult sau mai putin marcata, in functie de rasa. Aceasta forma migdalata delimiteaza doua unghiuri, cel intern si cel extern al ochiului. Contrar majoritatii altor specii domestice, la pisica, culoarea ochilor, redata de iris, constituie un element important in descrierea raselor. Aceasta culoare, galbena-portocalie, verde sau albastra cel mai adesea, este deosebit de vizibila in lumina, cand pupila este contractata sub forma unei fante fine, verticale.

URECHE• Urechile. In timp ce la caine urechile pot avea numeroase pozitii si forme, la pisica ele apar relativ uniforme de la un individ la altul, oricare ar fi rasa. Ele pot, in plus, sa fie mai putin distantate in functie de largimea capului; in mod exceptional, pot avea varfurile pliate, ca la pisica din rasa Scottish, sau indoite, ca la rasa American Curl. Pavilionul (partea externa si singura vizibila la ureche) foarte mobil este mai mult sau mai putin acoperit de par, in functie de rasa. Oricum, parul este aici mai scurt decat pe alte parti ale corpului.

• Nasul (trufa). Mereu umed, mai mult sau mai putin pigmentat, nasul este separat de gura prin filtru, locul unde cele doua buze superioare fuzioneaza incomplet. Aceste buze superioare poarta fire de par (mustati), pe patru sau cinci randuri. Aceste fire se gasesc si deasupra ochilor, si sub gura. Aceste fire lungi, bogat inervate la baza, au un rol tactil primordial in miscarile capului si ale gurii: ele informeaza pisica despre pozitia eventualelor obstacole, largimea unui spatiu de trecere, pozitia si miscarile prazii, tot atatea informatii importante pentru un pradator nocturn cum este pisica.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dantura



• Gura (sau bot, la carnivore) descopera larg o dantura remarcabila, model de evolutie si adaptare la un regim carnivor strict. Se caracterizeaza prin dezvoltarea exceptionala a caninilor si anumitor molari - carnasierii -, conferind ansamblului o eficienta de temut pentru a apuca si musca alimentele. Pisica adulta are 30 de dinti, adica, pentru fiecare semimaxilar: trei incisivi, un canin, trei premolari si un molar la maxilar, doi premolari si un molar la mandibula. Incisivii sunt foarte mici si au rol minor. Incisivii centrali se numesc „clesti", cei imediat laterali se numesc „mijlocii" in sfarsit, cei mai laterali se numesc ,,colti". Dupa canini se gasesc premolarii si molarii, dar, la carnivorele din care face parte pisica, acesti dinti se afla in jurul unei perechi de dinti foarte speciali: carnasierii, constituiti din al treilea premolar superior si primul molar inferior.

GURA PISICA• Carnasierii. Acesti veritabili clesti naturali sunt dintii cei mai importanti la pisica domestica, deoarece caninii nu o mai ajuta sa ucida prada. Dintii din fata carnasierilor se numesc ,,precarnasieri", iar cei din spate ,,tuberculosi". De fapt, la pisica nu exista decat un singur dinte „tuberculos" - molarul superior, al carui rol este foarte rudimentar, caci pisica sectioneaza alimentele, nu le macina. Carnasierul superior are trei radacini divergente, de aceea este mai greu de smuls decat ceilalti dinti, in caz de abces. Aceste abcese sunt totusi frecvente cand tartrul, foarte abundent si necuratat regulat prin detartrare, acopera partial dintele. Cand gura este inchisa, in mod normal incisivii trebuie sa se intalneasca, caninul inferior trece in fata celui superior, in timp ce toti premolarii si molarii superiori acopera lateral pe cei inferiori. Fata de aceasta pozitie normala, deviatia cea mai frecventa este cea in care mandibula depaseste maxilarul, ca de exempla la persana.

• Dinti de lapte. Ca la toate mamiferele, dentitia adulta este precedata de dinti „de lapte", in nunar de 26, lipsind molarii. Aceasta prima dentitie apare in saptamana a treia pentru incisivi si canini si in saptamana a saptea pentru premolari. La pisoi, carnasierul il constituie al treilea molar superior si al doilea premolar inferior. Acesti dinti de lapte, foarte ascutiti, sunt inlocuiti la varsta de 4 - 7 luni, fara a fi complet uzati. Inlocuirea incepe cu incisivii si caninii, inainte de a se extinde la dintii posteriori. Aceste fenomene de inlocuire a dintilor sunt unicele momente cand se poate determina varsta unei pisici in functie de morfologia sa dentara. Intr-adevar, spre deosebire de cal sau de caine, dintii pisicii se uzeaza foarte putin si nu ofera caracteristici specifice pentru o perioada data a vietii animalului.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

COADA PISICATrunchiul, membrele si coada

Gatul, legand capul si trunchiul, nu prezinta repere importante; in schimb, trunchiul este semnificativ, nu atat in planul morfologic pur estetic, cat pentru intelegerea bazelor anatomiei si fiziologiei.

Trunchiul - Greabanul, punct de referinta universal, folosit pentru a masura talia mamiferelor patrupede, este reperul cel mai cunoscut. Dupa greaban se afla spinarea, salele, apoi crupa. Spatele sustine toracele; salele sustin abdomenul si burta; crupa sustine bazinul. Hipocondrul, sau arcul costal, este linia care uneste partea din spate a ultimelor coaste; aceasta linie separa din punct de vedere morfologic toracele de abdomen. Mentionam ca anumiti termeni din limbajul comun folositi aici sunt neclari: salele reprezinta in morfologie regiunea lombara; de asemenea, soldul reprezinta o forma in relief a bazinului si nu articulatia cu femurul.

Membrele - Majoritatea cuvintelor folosite pentru exteriorul membrelor descriu reliefurile osoase, foarte numeroase si precise. Utile la cal si caine pentru a le lua masuri, a descrie liniile si a calcula unghiurile, ele sunt prea putin folosite pentru pisica. Doar forma generala are o importanta relativa in morfologia felina. Intr-adevar, extremitatile membrelor pot fi mai mult sau mai putin rotunde, in functie de rasa. Aceste diferente intre rase sunt mai marcate la labele posterioare.

Coada - Prezinta putine variatii morfologice de la o rasa la alta. Contrar cainelui care are numeroase feluri de a-si tine coada, la pisica nu putem observa decat diferenta de lungime. In general, pisicile de tip persan au coada mai scurta decat celelalte. Dar singura modificare importanta, in ce priveste coada, este cea a pisicii din insula Man, caci, de fapt, aceasta nu are coada.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Trei tipuri de pisica



Plecand de la bazele morlologice precedente, toate rasele de pisica se pot grupa in trei mari tipuri: tipul mediolin, sau mediu, intermediar intre tipul convexilin, numit si „longilin", si tipul concavilin, numit si, brevilin:

• Tipul longilin. Convexilin din profil, se distinge printr-un stop sters; partea de la urechi la nari este alungita, dand impresia unui cap alungit; capul devine astfel triunghiular vazut din fata sau de deasupra. Craniul este plat si nu prea mare; urechile sunt mari, largi la baza, ascutite la extremitati si asezate in varful capului, destul de apropiate una de cealalta. Ochii sunt clar migdalati. Forma generala a corpului este zvelta, cu o osatura si o musculatura fina si labe mici. Gatul, membrele si coada sunt alungite. Acest tip de pisica este reprezentat de Siameza si de Rex, Birmaneza sau Orientala.

• Tipul mediolin. Se caracterizeaza printr-un stop putin pronuntat; linia fruntii si cea de la urechi la nari sunt paralele (profil rectiliniu); fruntea e lata, dar rotunjita (din fata, capul se inscrie intr-un trapez), ochii migdalati moderat; are forme generate echilibrate si musculoase. Acest tip este reprezentat de Pisica Europeana, cat si de Abisiniana sau Somaleza.

• Tipul brevilin. Se caracterizeaza printr-un stop pronuntat, iar partea de la urechi la nari e foarte scurta, cu cavitati nazale reduse. Fruntea este larga si bombata, ochii mai rotunjiti si foarte indepartati, au urechile, mici, rotunjite la extremitati, sunt asezate departate una de cealalta, destul de jos pe cap. Capul, in ansamblul lui, este mai plat si mai lat si s-ar putea inscrie intr-un cerc, chiar un dreptunghi. Silueta este masiva, iar musculatura compacta; membrele, cu osatura puternica, si coada sunt mai scurte, labele rotunde si stranse. Acest tip cuprinde toate persanele. La pisica, intermediarele intre aceste tipuri de baza sunt numeroase; nici clasificarile nu sunt usor de facut. In general, polimorfismul la pisica tine mai ales de multitudinea blanurilor si culorilor, decat de multitudinea formelor, contrar cu ce se intampla la caine.

Aparatul locomotor - Studiul aparatului locomotor cuprinde analiza scheletului, apoi pe cea a muschilor. Acesta atinge la pisica un grad de adaptare exceptional la vanarea prazii in singuratate. Pentru a-si arata miscarile sau modurile de deplasare, pisica nu dispune, fata de cal, de secvente dobandite si automate, inca de la nastere, si, contrar fiintei umane, nu are nevoie de mult timp sa invete.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Scheletul



SCHELET• Vertebrele - Alcatuit din 250 de elemente, ca la toate vertebratele, scheletul este centrat pe axa principala, coloana vertebrela, constituita la pisica din sapte cervicale, treisprezece toracale, sapte lombare, trei sacrale sudate si 20 de vertebre coccigiene. Daca la mamifere aceasta insiruire este clasica, la carnivore morfologia acestor vertebre este mai deosebita: vertebrele cervicale si lombare sunt voluminoase, cu suprafete articulare foarte rotunjite, cu locuri de insertii musculare proeminente. Astfel structurate, vertebrele pisicii pot suporta miscari ample si puternice. Vertebrele toracale, desi de doua ori mai numeroase decat cele cervicale si lombare, nu constituie un segment mai lung. Mult mai scurte, ele asigura coeziunea cutiei toracice, suportul aparatului cardio-respirator. Aceasta cutie e putin dezvoltata la pisica si e mai adaptata curselor rapide, care necesita o musculature puternica, decat curselor lungi care implica nevoia de oxigen. Primele noua vertebre toracale se disting printr-un relief median dorsal foarte dezvoltat si usor de palpat: procesul spinos. Ansamblul acestor procese formeaza in exterior regiunea greabanului. Cutia toracica este formata din 13 perechi de coaste indoite din care noua ajung la stern.

• Capul - Formeaza un ansamblu complex, alcatuit din oase plate repartizate in jurul celor doua mari cavitati: cavitatea encefalica si cavitatea faciala. Astfel, distingem oase numite „ale craniului (osul occipital, osul parietal si osul temporal sunt cele mai cunoscute) si oasele numite „ale fetei" (maxilar, frontal, incisiv, nazal, zigomatic si mandibula, printre cele mai importante). Desi aspectul de ansamblu e mereu globulos, indiferent de rasa, oasele fetei pot suporta variatii semnificative. Cavitatile nazale adapostesc cornetele nazale, lamele fine osoase ale caror circumvolutii numeroase sunt acoperite cu mucoasa nazala si olfactiva. La pisica, desi mirosul este dezvoltat, aceste cavitati sunt destul de reduse, afectand caile respiratorii superioare in mod frecvent si grav. Pe de alta parte, canalul lacrimal e adesea obturat din cuza parcursului sinuos intr-un spatiu restrans.

• Membrul anterior - Particularitatea prin care se distinge este aceea de a nu avea articulatie adevarata cu trunchiul: clavicula e rudimentara la pisica si scapula (omoplatul) este lipita de torace si nu este sustinuta decat de muschi puternici. Coordonarea miscarilor de la stanga la dreapta omoplatului da felinelor acest mers cadentat in acelasi timp nonsalant, care le este propriu. Osul bratului, humerusul, are un aspect proeminent. Articulatia umarului, usor sesizabila la palpare, e foarte supla si putin expusa trautismelor. Ansamblul bratului este independent de trunchi, ceea ce ii confera suplete in miscare. Antebratul este alcatuit din doua oase mai mult sau mai putin lipite, radiusul si ulna (cubitus), care, fata de om, nu pot pivota complet unul pe celalalt pentru a intoarce laba la 180°, dar o intoarce la 90° , ceea ce este suficient pentru a se juca cu un dop sau pentru a-si zgaria prada. Laba este formata din carp, apoi din metacarp si din cinci degete, dar degetul mare nu are decat doua falange in loc de trei. Ultima falanga de la fiecare deget are forma ghearei pe care o sustine; ea e legara de a doua falanga printr-un mic ligament elastic dorsal care o retrage automat in pozitie ridicata imediat ce inceteaza contractia activa a muschilor flexori.

• Membrul posterior - Mai intai prezinta o centura pelviana puternica, formata din fuziunea a trei oase: ischiom, pubis si ilium. Cele doua aripi ale iliumului se sprijina pe sacrum si delimiteaza regiunea crupei, iar cei doi ischiumi si cei doi pubisi controlaterali fuzioneaza, delimitand peretele ventral al bazinului. Bazinul se articuleaza cu femurul la nivelul unei cavitati emisferice, acetabulul, care raspunde capului femural. Femurul, osul rectiliniu al coapsei, are un relief palpabil, trocanterul, situat lateral fata de capul femural. Grasetul, articulatie complexa, uneste femurul de tibie si patela (rotula), pe de o paste, si de fibula (peroneul), pe de alta parte. Laba piciorului este alcatuita din trei segmente: tarsul, un ansamblu de oase mici dintre care cel mai lateral (calcaneu) iese in relief in spatele jaretului pentru a forma varful jaretului; metatarsul, apoi cele patru degete, fara degetul mare.

SISTEM MUSCULARMuschii - Sunt foarte numerosi (circa 500) si inegali in ce priveste importanta functionala, de aceea este bine sa-i prezentam pe cei mai importanti decat sa intocmim o lista exhaustiva:

• Muschii fetei - Foarte fini, situati chiar sub piele, dau expresia fetei. Foarte importanti in studiul comportamentului sau in neurologie, ei permit lasarea urechilor pe spate, inchiderea pleoapelor si ranjetul.

• Muschi care mobilizeaza mandibula - In timp ce muschiul digastric face ca mandibula sa se deschida foarte larg, muschiul temporal, muschiul maseter si muschii pterigoidieni o fac sa se inchida cu o eficacitate de temut.

• Muschi flexori de la gat - Sunt muschii brahiocefali, sternocefali si ventrali cervicali. Numerosi si complecsi, au roluri multiple, fac capul sa se miste, mobilizeaza umarul in fata etc.

• Muschi extensori ai coloanei vertebrate - Compun masa comuna a salelor si a muschilor cervicali dorsali, participand in mod activ la destindere cand pisica sare sau alearga; daca acesti muschi se contracta independent pe partea dreapta sau pe partea stanga, permit schimbari rapide de directie.

• Muschi flexori ai salelor - Muschii abdominali (oblic extern, intern si drept ai abdomenului) si muschiul psoas sunt indispensabili in a conferi putere si suplete coloanei vertebrate.

• Muschi extensori ai bratului - Brahiocefalic, supraspinos - lungesc pasul, aducand membrul mult in fata si pregatind pasirea dupa o saritura.

• Muschi flexori ai bratului - Mare dorsal, triceps brahial, pectoral ascendent se flexeaza mult catre inapoi, in alergarile rapide. Foarte puternici, participa, de asemenea, la catarat.

• Muschi extensori ai antebratului. Tricepsul brahial, muschiul cel mai puternic al membrului anterior, asigura rolul propulsor principal indoind bratul si intinzand antebratul.

• Muschi flexori ai antebratului. Bicepsul si tricepsul brahial pregatesc atingerea membrelor pe sol dupa faza activa de propulsare asigurata de muschii extensori.

• Muschii extensori de la laba anterioara - Antebrahialii cranieni directioneaza laba, inainte de contactul cu solul. Ei exprima facultatea sistemului nervos central de a percepe pozitia instantanee in spatiu a extremitatilor si de a orienta din reflex laba in mod adecvat.

• Muschi flexori de la laba anterioara - Antebrahialii caudali ajuta la atingerea solului cu partea din spate in momentul propulsarii (unul dintre ei, muschiul flexor adanc al degetelor, permite pisicii sa-si scoata voluntar ghearele, mentinute in mod normal retrase de un ligament mic dorsal).

• Muschi extensori ai coapselor - Printre acestia, fesierii, foarte puternici, au un rol propulsor primordial.

• Muschi extensori ai gambei. Cvadricepsul femural este in mare parte responsabil de amplitudinea exceptionala a salturilor pe care le poate face pisica.

• Muschi flexori ai gambei - Muschii numiti ,,ischiobiti" aduc membrul aproape de corp dupa faza de propulsie.

• Muschi flexori ai labei piciorului si extensori de la degete - Tibialii cranieni, ca omologul lor de la membrul anterior, pregatesc piciorul pe pozitie, inainte de atingerea solului.

• Muschi extensori ai labei si flexori de la degete - Tibialii caudali participa, de asemenea, la propulsie, dar sunt mai putin puternici decat cvadricepsii sau fesierii.

• Muschii cozii - Sunt numerosi pentru a-i da toata mobilitatea, permitandu-i sa joace un rol de echilibru si de expresie comportamentala foarte importante.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Igiena pisicii
Ingrijiri indispensabile

Cu miscari languroase ale limbii aspre, pisica isi face cu constiinciozitate toaleta de mai multe ori pe zi, nu fara a inghiti cateva fire de par care, in general, trec fara dificultate prin tubul sau digestiv si sunt eliminate. Cateodata se intampla sa se formeze in stomac un bulgare de fire de par, cauza de disconfort pentru pisica. Pentru a evita acest lucru, cel mai bine e sa va periati pisica regulat. Dace pisica are parul scurt, veti avea nevoie de o perie din par natural, de o bucata de piele de caprioara sau de o manusa de catifea si de un pieptene fin. Daca pisica are parul lung, va vor trebui o tesala sau o perie metalica, un pieptene cu dinti mari, o perie dura (evitati periile din nailon care pot rupe parul). Pentru toate pisicile sunt utile foarfece cu capete rotunde, o unghiera pentru taiat unghiile si un sampon.

PERIAJ BLANAPeriajul - Obisnuiti pisica din timp cu periajul si ea va indragi aceasta operatiune. Inca de la 3 luni, periati-o bland si pentru scurt timp. Pisica adulta se va supune fara dificultati acestor sedinte, cu conditia ca ingrijirile sa se faca regulat si progresiv. Alternati periajul cu mangaieri pentru a o asigura ca totul este bine. Multe pisici apreciaza acest tratament, in timpul caruia veti aseza animalul la o inaltime optima, pe o masa. Pentru pisicile cu par scurt, periajul se va face o data pe saptamana, cu un pieptene fin, in sensul cresterii firului de par, iar apoi usor cu peria. Dupa aceea, lustruiti parul cu o manusa de catifea, daca este inchis la culoare, iar daca e deschis, utilizati pielea de caprioara. Pentru pisicile cu par lung, periajul trebuie sa se face zilnic. Descalciti mai intai blana, cu grip, utilizand pieptenele metalic. Fiti atenti la noduri, pe care le veti descalci fir cu fir, daca nu sunteti obligati sa le taiati de la baza cu foarfecele cu capete rotunjite si avand grija sa nu taiati pielea. Incepeti prin a descalci labutele, apoi spatele si partile laterale si la urma burta, umfland parul. Periati intai in sens revers cresterii firului de par, apoi in sensul cresterii parului, de jos in sus, pentru a da volum gulerasului. Daca firul de par este un pic gras, puteti pudra blana cu talc inainte de inceperea periajului. In perioada naparlirii - primavara si toamna - periajul trebuie facut zilnic, indiferent de lungimea parului (naparlirile pot fi mai dese la pisicile de apartament).

Baia - Spre deosebire de caine, pisica nu se scutura, de aceea trebuie infasurata intr-un prosop pentru a o sterge, inainte de a o usca cu o carpa. Folositi apoi un uscator de par silentios sau un radiator, pentru o uscare perfecta. Daca pisica dumneavoastra este calma si apreciaza astfel de atentii, puteti sa o pieptanati si sa o periati, daca nu, ar fi mai bine sa o puneti la adapost in cosul ei. Pentru pisicile carora nu le place baia, exista sampoane uscate, mai putin eficiente si care necesita apoi un periaj viguros. Nu trebuie niciodata sa udati blana daca nu a fost in prealabil descurcata bine. Daca blana e murdara de lipici, evitati utilizarea dizolvantilor, toxici pentru pisica. Lasati sa se usuce si indepartati cleiul cu mana. In caz de esec, taiati cu foarfecele parul lipit. Vopseaua va fi stearsa cu hartie absorbanta si parul va fi spalat cu un sapun fin si apa calduta. Gudronul va fi inmuiat cu ulei vegetal sau cu unt, pe care il vom indeparta apoi cu hartie absorbanta. Dupa aceea, parul se spala.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ingrijiri de intretinere


Lupta impotriva parazitilor externi este obligatorie, exceptand cazurile in care animalul dumneavoastra traieste inchis si nu intalneste niciodata alte animale. Daca nu faceti acest lucru, animalul poate avea purici, capuse, chiar si paduchi.
• Puricii. Daca pisica traieste la tara si hoinareste prin gradina, ea va fi protejata de o zgarda antiparazitara, eficienta impotriva puricilor. Chiar si la acest tip de zgarda exista masuri de precautie pentru pisoi, pisici bolnave si alergice. Nu uitati sa lasati zgarda la aer o zi inainte de a o pune la gatul animalului. Eficienta timp de trei luni, ea isi pierde calitatile daca e udata. Pisica cu purici se scarpina, iar blana sa prezinta puncte mici, usor reperabile, aproape de coada si de gat. Acesti vizitatori nedoriti sunt periculosi, caci transmit boli si paraziti, irita pielea, provoaca alergii, iar daca sunt in numar mare pot provoca anemii. Lista de insecticide e lunga, dar nu le utilizati la intamplare. Cele destinate cainilor pot fi toxice pentru pisici. E preferabil sa alegeti produse antiparazitare sub forma de spray, un lichid ce se aplica intre omoplati, picaturi de baut sau comprimate, deoarece cele pe baza de pudra sunt greu de folosit. Puteti sa spalati pisica cu un sampon antiparazitar, ceea ce nu o va scuti de purtarea zgardei antipurici. Coltul pisicii, cosul si perna trebuie pudrate regulat cu insecticide. Cel mai bine e sa folositi un insecticid pentru intreaga casa.
• Capusele. Frecventi la tara, acesti paraziti sunt intainiti mai ales la caini. Totusi, se pot fixa in spatele urechilor pisicii si sunt usor de gasit cand se umplu cu sange. Nu le smulgeti fara a le fi adormit mai intai cu o bucata de vata imbibata cu eter; anumite parti pot ramane in pielea animalului si ar putea forma un abces. Veti curata pisica folosind o penseta. O ustensila de mici dimensiuni, disponibila la cabinetele medicale, permite indepartarea capuselor fara a le adormi.
• Paduchii. Rari la pisica, ei sunt tenaci si, pentru a le veni de hac, sunt necesare mai multe tratamente.
• Viermii. O pisica hoinara trebuie deparazitata regulat, utilizand un produs polivalent. Pentru a impiedica imbolnavirea, ii vom obliga pe copii sa se spele cu atentie pe maini dupa ce s-au jucat cu pisica si vom proteja tavita cu nisip, locul propice unde se dezvolta viermii, cu o folie de plastic, ca sa nu avem surpriza murdaririi nisipului cu dejectii de pisici si de caini.

Gura - Tartrul poate cauza afectiuni ale dintilor si ale gingiilor. Daca pisica roade oase sau mananca hrana solida, ea saliveaza si elimina mecanic tartrul. Pisicile hranite numai cu resturi de mancare risca sa aiba nevoie de un tratament cu ultrasunete, practicat de veterinar. Pentru a prevent tartrul, variati alimentatia pisicii: alternati resturile de mancare, bucatelele de carne si crochetele. Puteti sa-i curatati dintii cu o periuta de dinti pentru copii. Frecati-i gingiile o data pe saptamana cu un produs special vandut de veterinari.

Nasul - Nasul unei pisici sanatoasc nu curge. Daca se intampla acest lucru, curatati narile cu vata inmuiata in apa calduta, pentru a evita formarea cojitelor, si ungeti-le cu vaselina.

Ghearele - Aceste arme de temut nu se uzeaza. Daca se ascut exagerat, taiati-le cu un cleste special sau cu o unghiera. Pentru acest lucru, tineti ferm laba animalului si apasati baza unghiei pentru a o scoate in afara. Sectionati partea transparenta si aveti grija sa nu o taiati pe cea roz, care contine nervi si vase sanguine. Ablatiunea unghiilor, ceruta de unii stapani ale caror pisici fac prea multe nazbatii, e o interventie mutilanta. Pisicile operate sunt incapabile sa se apere si sa se catere in copaci. Daca, in mod exceptional, socotiti oportuna aceasta operatie, ea trebuie facuta doar animalelor care nu prea ies din casa. Ea consta in sectionarea ligamentelor sub ultima articulatie, la labele din fata, si prezinta risc de infectie.

Ochii - La unele pisici ai caror ochi curg se acumuleaza o materie maronie, foarte inestetica pe blana deschisa la culoare. O curatare zilnica cu vata imbibata in musetel este indispensabila. Trebuie sa schimbati vata pentru fiecare ochi. Acest tratament va trebui facut saptamanal pentru pisicile cu blana inchisa la culoare.

CURATAREA URECHILORUrechile - Este recomandat sa examinati urechile pisicii o data pe saptamana. Daca sunt napadite de par, ii vom epila incet cu mana. Nu lasati cerumul sa se acumuleze. Curatati interiorul urechii rotind cu grija un tampon de vata imbibat in apa calduta. Lasati pisica sa isi scuture capul si stergeti cu vata uscata pavilionul urechii. Evitati folosirea uleiului de migdale dulci, a alcoolului si a betisoarelor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ingrijiri curente

Sa dai pastile sau picaturi unei pisici, sa ii iei temperatura sau sa o pansezi nu este intotdeauna usor. Trebuie sa fi rabdator, sa cunosti tehnica, iar precautiile nu sunt inutile pentru a evita muscaturile si zgarieturile. Daca pisica dumneavoastra este nervoasa, un ajutor este bine­venit. Pentru a o linisti, rugati pe cineva sa o tina cu fermitate culcata pe o masa, apasand partea din spate si imobilizandu-i labutele in fata. Odata ce pisica e tinuta astfel cu o mana apucati-o de comisura pentru a o obliga sa deschida gura, iar cu cealalta introduceti comprimatul sau pilula cat mai adanc posibil in gat. Mentineti apoi gura inchisa pana cand se produce un reflex de deglutitie. Pentru a administra un comprimat, putem, de asemenea, sa il pisam ca o pudra si sa il amestecam in mancarea pisicii, daca mirosul nu e respingator. Putem sa amestecam comprimatul transformat in pudra cu lapte concentrat si sa ungem labuta pisicii, pe care aceasta o va atinge.
• Picaturi sau sirop. Daca pisica refuza medicamentul in mancare, puneti-l intr-o seringa fara ac pe care o veti introduce in gura animalului, printr-o parte, dincolo de bariera dintilor. Lasati-1 sa curga incet.
• Picaturi in nas. Gasiti pe cineva care sa va ajute. Intr-o mana tineti ferm capul pisicii la nivelul cefei, iar cu cealalta picurati cu grija in fiecare nara.
• Picaturi in ochi. Tinand pisica la fel ca mai sus, lasati sa curga lichidul sau pomada direct pe cornee, pipeta sau tubul fiind tinute in spatele sau deasupra ochiului animalului, pentru a nu-1 speria.
Deschideti gura pisicii cu o mana, apucand de comisurile buzelor. Tineti animalul in pozitia aceasta, iar cu cealalta mana, introduceti in gura tamponul de vata imbibat in prealabil cu produsul cu care vreti sa ungeti. Pisica va mesteca scurt vata inainte sa o scuipe, amestecand produsul cu saliva. Trebuie sa va ajute cineva sa tineti pisica imobilizata pe o masa, apasand-o pe umeri. Ridicati coada si introduceti termometrul uns cu vaselina in anus. Lasati-1 un minut. Temperatura normala a pisicii este de 38,5°C. Incepand cu 39°C trebuie sa consideram ca temperatura este crescuta. Tinand pisica in aceeasi pozitie ca pentru luarea temperaturii, puneti-va o manusa si introduceti profund supozitorul uns cu vaselina. Tineti coada lipita de anus, pentru a evita expulsia. Injectiile subcutanate sunt la indemana oricui, iar cele intravenoase si intramusculare sunt de competenta veterinarului. Tinand pisica pe burta pe o masa, apucati pielea de deasupra gatului, dezinfectati cu vata imbibata in alcool de 90°, infigeti acul rapid, in paralel cu pielea, si apasati incet pe pistonul seringii. Pentru a bandaja o labuta, treceti fasa pe deasupra si pe dedesubtul articulatiei. Pentru a pansa capul, faceti un bandaj sub forma de opt, apoi il treceti in jurul urechilor pe care le lasati libere. Pentru coada, fixati mai intai o bucata de fasa in lungime, apoi pansati in jurul ei. In timpul pansarii, o pisica agitata ar trebui tinuta de o a treia persoana. Daca pisica dumneavoastra e agresiva, infasurati-o
intr-o patura si transportati-o intr-o cusca destul de mare. Daca nu, luati-o tinand-o cu o mana de sub piept, iar cu cealalta din spate. Daca presupuneti ca este o fractura de coloana vertebrala, miscati-o cat mai putin posibil si transportati-o pe o planseta pe care o veti introduce cu grija sub corpul ei.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

RASE DE PISICI

A B C D E H J K M N O P R S T

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.petshome.ro/ROMANA/PISICA/PISICA-A.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A



Abisiniana

Albastra de Rusia (Russian Blue)

American Bobtail

American Curl

Americana cu par scurt (American Shorthair)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Friptura ºi evoluþia: oare gãtitul ne-a fãcut oameni?


În mijlocul unor dezbateri pasionate despre beneficiile dietei crudivore, cu varianta sa radicalã, regimul „raw vegan” - consumul exclusiv de alimente crude de origine vegetalã -, dezbateri care încing spiritele deopotrivã în rândul oamenilor de ºtiinþã ºi ale publicului larg, se ridicã un mic numãr de voci care susþin cã, fãrã gãtit, n-am fi ajuns niciodatã ceea ce suntem: omul modern, inteligent, creator, cu un creier capabil de procese cognitive complexe, ºi-a fãcut apariþia pe lume ca urmare a faptului cã strãmoºii sãi au învãþat sã gãteascã. Aºa se explicã distanþa dintre noi ºi alte specii de primate, faptul cã, deºi atât de înrudiþi genetic cu unele dintre ele, suntem totuºi atât de deosebiþi de ele. Acesta este unul dintre marile secrete ale evoluþiei noastre fãrã seamãn: mâncarea gãtitã.

Oamenii poartã haine, animalele - nu; oamenii confecþioneazã ºi folosesc unelte complexe, spre deosebire de animale; oamenii pot proiecta ºi înãlþa construcþii complicate, pe baza unor calcule anterioare, ceea ce îi deosebeºte de animale ºi, evident, oamenii stãpânesc focul ºi gãtesc - ceva ce niciun animal n-a fost vãzut vreodatã fãcând.

Faptul cã omul se deosebeºte mult de alte specii de animale - oricât de inteligente ºi complex organizate social - a devenit evident de multe milenii, iar oamenii au încercat sã îºi explice fenomenul în fel ºi chip.

Diferenþele îmbracã multe aspecte, dar, în orice caz, unul dintre aspectele cele mai frapante ale acestei distanþe evolutive este faptul cã „noi” gãtim, iar „ele” nu - un fenomen pe care, de-a lungul vremii, scriitori ºi oameni de ºtiinþã l-au observat ºi consemnat.

Însã mai toþi au considerat cã gãtitul era un rezultat al evoluþiei speciale a omului. Dar dacã, de fapt, gãtitul ar fi una dintre cauzele acestei evoluþii excepþionale?

De la crud la gãtit

Crudivorismul - consumul de alimente crude în exclusivitate - porneºte de la ideea cã alimentaþia naturalã a omului este cea crudã: asemenea primatelor actuale, ºi oamenii ar trebui sã consume doar alimente crude. Prelucrarea termicã a hranei ar distruge calitãþile ei nutritive, degradând-o ºi transformând-o din hranã vie în hranã moartã, care afecteazã negativ sãnãtatea organismului uman.

Combinând vegetarianismul cu crudivorismul, regimul raw vegan (dieta alcãtuitã exclusiv din alimente vegetale nesupuse acþiunii focului) este o dezvoltare modernã a acestei viziuni - omul ca specie de primatã menitã de naturã unei alimentaþii vegetariene.

La antipodul acestei viziuni, se situeazã ideea cã tocmai prelucrarea termicã a hranei este cea care ne-a fãcut specia uimitoare care suntem azi.

Cel mai cunoscut promotor al acestei viziuni este savantul britanic Richard Wrangham,specialist în studiul primatelor ºi care ºi-a expus în detaliu ideea într- carte apãrutã în anul 2009: Catching Fire: How Cooking Made Us Human.

La întrebarea ce anume ne-a fãcut oameni, cartea lui Wrangham propune un nou rãspuns, interesant ºi neaºteptat.

Omul, susþine Wrangham, ar fi reuºit sã ajungã la remarcabilul nivel intelectual, tehnologic, social la care a ajuns, datoritã, în mare mãsurã , faptului cã a descoperit cum putea mânui focul ºi a început sã îºi gãteascã hrana.

Nu toþi oamenii de ºtiinþã sunt de aceaºi pãrere, desigur, teoria lui Wrangham are apãrãtorii ei, dar ºi criticii ei. Însã rãmâne una dintre cele mai interesante teorii moderne privind factorii care au impulsionat evoluþia umanã. Trecerea de la traiul în pãduri la cel în savanã, mersul biped, care ne-a eliberat mâinile, permiþând dobândirea unor noi abilitãþi, toate acestea au avut rolul lor, dar iatã cã, prin aceastã teorie, Richard Wrangham ne pune în faþã, invitându-ne sã meditãm asupra ei, o idee nouã ºi incitantã: cea a gãtitului ca forþã a evoluþiei.

"Gãtitul, scrie el, a sporit valoarea hranei noastre. Ne-a schimbat trupurile, creierele, felul în care foloseam timpul, viaþa socialã. Ne-a transformat în consumatori de energie externã ºi a creat astfel un organism având un nou tip de relaþie cu natura - dependent de combustibil."


Când am ajuns sã stãpânim focul? Iatã o întrebare la care nu e uºor de rãspuns, cãci dovezile directe nu sunt întotdeauna atât de clare cum am vrea.

Existã indicii ale utilizãrii controlate a focului de cãtre membrii speciei Homo erectus, strãmoº al omului modern (H. sapiens), specie de hominid apãrutã în Africa ºi care s-a extins ºi în Asia, ajungând, cred unii oameni de ºtiinþã, pânã în Europa.

Dovezi paleontologice solide aratã cã H. erectus folosea focul acum 400.000 de ani, dar existã ºi semne - ceva mai firave - care indicã faptul cã focul ar fi fost utilizat mult mai de timpuriu, poate încã de acum 1,5 milioane de ani. Iar indicii indirecte - estimãri bazate pe comparaþia dintre timpul pe care îl petrec hrãnindu-se alte primatele ºi oamenii - i-au fãcut pe unii oameni de ºtiinþã sã presupunã cã strãmoºii omului cunoºteau întrebuinþarea focului ºi, posibil, ºi prelucrarea termicã a hranei încã de acum 1,8- 1,9 milioane de ani.


Diferit, în aceastã privinþã, de australopitecinele care l-au precedat ºi care aveau încã, în mare mãsurã, caracteristicile unor maimuþe, Homo erectus ar fi fost, printre strãmoºii omului, prima specie care semãna cu adevãrat a om în ceea ce priveºte proporþiile corpului, caracteristicile mersului ºi alte trãsãturi specifice care ne fac sã recunoaºtem drept om o fiinþã umanã, oriunde ºi oricum am vedea-o.

Ce anume a produs acest salt evolutiv? Consumul cãrnii, considerã mulþi antropologi.


Foarte probabil, iniþial a fost vorba despre animale gãsite moarte, apoi, pe mãsurã ce armele ºi strategiile de vânãtoare s-au perfecþionat, H. erectus a devenit un prãdãtor adevãrat, capabil sã vâneze eficient chiar prãzi de mari dimensiuni - o însuºire care îl deosebea radical de australopitecine, dar ºi de rudele actuale ale omului, maimuþele antropoide de azi. Dintre acestea, cimpanzeii sunt singurii despre care se ºtie cã ar consuma carne; ei vâneazã, dar numai animale mai mici decât ei ºi numai ocazional; altfel, pot petrece luni în ºir mâncând doar hranã vegetalã.

Însã H. erectus, aºa brutal cum ne pare nouã când privim craniile gãsite ºi reconstituirile realizate dupã acestea, cu fruntea sa joasã ºi arcadele proeminente, nu avea totuºi anatomia unui mâncãtor sistematic de carne crudã: maxilarele ºi dinþii sãi erau prea slabi pentru a putea mesteca uºor carnea durã a vânatului, crede Richard Wrangham.

ªi aici, apare cea de-a doua trãsãturã extraordinarã a speciei H. erectus: acesta ar fi fost prima specie care ar fi cunoscut utilizarea focului.

Nu e de mirare cã omul gãseºte atât de reconfortantã vederea unei vetre în care arde focul, spune Wrangham în cartea sa, când te gândeºti ce ar fi însemnat viaþa dacã n-ar exista focul: nopþile ar fi reci, întunecoase ºi primejdioase, obligându-ne sã aºteptãm neajutoraþi ivirea soarelui, ºi toatã hrana ar fi crudã.

Dar, din fericire, pe Pãmânt existã foc. ªi, odatã ce omul a învãþat cum sã aprindã ºi sã întreþinã focul, lumea lui s-a schimbat din temelii: un întreg univers de noi posibilitãþi s-a deschis înaintea lui.

În toate culturile, focul este un element central al supravieþuirii ºi al vieþii sociale, deopotrivã; chiar dacã în culturile moderne prezenþa lui nu mai este atât de evidentã, el existã în viaþa noastrã în cel mai esenþial mod.

Pentru oamenii primitivi, a controla focula fost un element de o importanþã covârºitoare în evoluþie. Le-a oferit cãldurã ºi protecþie împotriva unor animale; furnizându-le luminã dupã asfinþitul soarelui - pânã atunci unica sursã de luminã - le-a permis sã-ºi extindã timpul alocat unor activitãþi practice ºi creatoare. Le-a furnizat noi tehnologii de prelucrare a armelor ºi uneltelor - de pildã, întãrirea la foc a vârfurilor suliþelor de lemn. ªi le-a permis sã îºi gãteascã hrana.

Pentru noi e greu sã înþelegem ce ar însemna sã mâncãm hranã sãlbaticã - adunatã doar din naturã - fãrã a o gãti. Dacã legumele ºi fructelele crude pe care le putem consuma astãzi sunt, fãrã îndoialã, gustoase ºi valoroase din punct de vedere nutritiv, sã nu uitãm cã vorbim despre legumele fragede ºi fructele zemoase ºi dulci pe care le putem gãsi azi la tot pasul, rod al unei munci de multe milenii pentru ameliorarea soiurilor, care le-a îmbunãtãþit calitãþile gustative. A mânca în stare crudã rãdãcini, tuberculi ºi frunze, chiar ºi fructe, ale unor plante sãlbatice ar fi cu totul altceva. Multe dintre aceste alimente conþin carbohidraþi complecºi, ca amidonul, care, în stare crudã, este foarte dificil de digerat ºi asimilat de cãtre om. Prelucrarea termicã modificã structura acestor molecule, realizând un fel de predigestie, astfel încât o parte mult mai mare din aceste substanþe nutritive sunt asimilate ºi utilizate de organismul uman. Unele pãrþi ale plantelor (cum sunt rãdãcinile de manioc, o plantã mult utilizatã în Africa, Asia ºi America de Sud) conþin, în stare crudã, toxine care sunt însã inactivate la temperaturi înalte, rãdãcina devenind astfel comestibilã. Chiar ºi în cazul cãrnii, prelucrarea termicã face mai uºor de digerat unele componente proteice, precum colagenul, ºi distruge în mare parte bacteriile ºi paraziþii cu care poate fi contaminatã carnea.

În acest sens, gãtitul sporeºte cu adevãrat valoarea hranei, dupã cum se exprimã Wrangham.

Dar diferenþe frapante diferenþe în ceea ce priveºte efectele hranei gãtite faþã de cea crudã se observã ºi în privinþa echilibrului energetic al organismului.

Cã organismul uman are nevoie, pentru a funcþiona, de energia oferitã de alimente, ºtim deja. Dar cât de eficient îºi procurã el aceastã energie din hranã depinde foarte mult de tipul de alimente consumate ºi de starea lor de prelucrare.

Mestecarea, digerarea ºi asimilarea hranei crude consumã foarte multã energie. Studiile au arãtat cã unul dintre efectele unui regim bazat exclusiv pe alimente crude este deficitul energetic, de unde o marcatã scãdere în greutate a celor care se apucã de dieta crudivorã. Chiar în cazul în care consumã suficiente calorii, atunci când iau aceste calorii din alimente exclusiv crude, respectivele persoane slãbesc. Azi, într-o lume în care excesul ponderal tinde sã capete proporþii de epidemie, pare un efect dezirabil, dar nu era la fel ºi pe vremea strãmoºilor noºtri preistorici. Pe atunci, caloriile erau greu de procurat, iar din perspectiva supravieþuirii, era important sã mãnânci cât mai multe ºi sã le asimilezi cât mai bine. La cât de greu era sã faci rost de mâncare acum un milion de ani ºi la câtã energie se consuma pentru activitãþile zilnice în condiþiile unor tehnologii primitive, niciun Homo erectus nu-ºi punea problema cã s-a putea sã facã burtã.

Predigestia realizatã prin gãtire însemna cã omul consuma mai puþinã energie digerând hrana, aºa cã o mare parte din energie putea fi folositã pentru a alimenta creierul, de unde o sporire a capacitãþilor cognitive - un aspect de cea mai mare importanþã în evoluþia omului.

Dar existã ºi alte aspecte care trebuie luate în considerare când comparãm hrana crudã cu cea gãtitã.

Chiar ºi azi, crede Richard, Wrangham, efectele unui regim 100% crud nu sunt întotdeauna benefice.

Cel mai amplu dintre studiile care au analizat impactul regimul crudivor asupra fiziologiei umane este studiul Giessen Raw Food, realizat în Germania, la care au participat 513 adepþi ai acestui regim, persoane a cãror alimentaþie se înscria într-o gamã de opþiuni predominant crudivore - între 70% ºi 100% alimente crude.

Wrangham a citat în repetate rânduri acest studiu în cartea sa, printre altele ca argument pentru o teorie-ºoc: alimentaþia crudivorã are un impact negativ asupra funcþiei reproductive, iar oamenii n-ar fi evoluat în modul spectaculos în care au fãcut-o dacã n-ar fi trecut la hrana gãtitã, care le-a permis, prin mijlocirea succesului reproductiv, sã atingã ºi un succes evolutiv remarcabil.

Fãrã hranã gãtitã, care permite extragerea caloriilor din alimente în mod foarte eficient, oamenii suferã de un deficit energetic cronic, ceea ce ar explica de ce, printre adepþii regimului "raw" , multe femei suferã de amenoree (lipsa menstruaþiei), cu un evident impact negativ asupra fertilitãþii, ºi mulþi bãrbaþi prezintã o scãdere a impulsului sexual.

Intr-o lume în care succesul reproductiv (sã ai cât mai mulþi urmaºi sãnãtoºi ºi fertili, la rândul lor) era cheia supravieþuirii speciei - ºi în aceastã privinþã H. erectus nu se deosebea de animalele cu care împãrþea Pãmântul - trecerea la o dietã care îmbunãtãþea fertilitatea era, evident, un mare avantaj evolutiv.

Noi ºi mâncarea noastrã, în lumea de azi

Desigur, nu tot ceea ce era valabil pentru H. erectus ºi primii H. sapiens mai este valabil pentru noi, oamenii de azi. În societatea de tip occidental, alimentaþia tinde sã fie mai curând hipercaloricã, iar nutrienþii sunt, în multe dintre alimentele pe care cumpãrãm, foarte uºor de asimilat, ca urmare a prelucrãrii foarte avansate a hranei ºi faptului cã este foarte concentratã în aceºti nutrienþi. Adesea, avem de-a face cu o contradicþie nãucitoare: milioane de occidentali sunt supraalimentaþi, supraponderali ºi totuºi malnutriþi! Pierderea unor substanþe nutritive prin prelucrarea termicã, precum ºi insuficienþa fibrelor în dietã sunt responsabile de acest ciudat fenomen. Devin evidente, în acest context, avantajele unui consum sporit de cruditãþi, care, fãrã a ajunge sã reprezinte grosul dietei, ar avea totuºi un impact semnificativ - benefic - asupra sãnãtãþii.

Unde se ascunde, aºadar, adevãrul, care este regula de aur a alimentaþiei? Probabil se aflã, ca de obicei, undeva pe la mijloc - pe aurita cale de mijloc, cum spuneau anticii. De altfel, mulþi oameni gãsesc singuri o astfel de cale de mijloc, în cele din urmã: studiul Giessen a arãtat cã, pe termen lung, 82% dintre crudivori adãugau la alimentaþia lor ºi mâncãruri gãtite.

Oricum, putem sã includem în relaþia noastrã cu mâncarea - bunã, rea, cum o fi ea, de multe ori complicatã ºi chiar conflictualã - aceastã nouã viziune, o idee plinã de forþã: cã, înainte de a deveni o artã, gãtitul a fost, în primul rând, un element al supravieþuirii, un factor care a asigurat strãmoºilor omului persistenþa în timp a speciei ºi succesul pe scena evoluþiei.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce consumãm carne: originile lui „Homo friptanicus”


Cercetãrile arheologice aratã cã omul a început sã aibã o dietã bogatã în carne acum aproape 2,5 milioane de ani. Având în vedere cã niciuna dintre rudele noastre primate nu ar supravieþui pe un regim bazat pe carne, aceastã capacitate a oamenilor pare destul de bizarã.

Primatele au molari ºi stomacuri adaptate la o dietã bazatã pe plante, iar în sãlbãticie ele au o dietã "veganã". Unele primate, precum cimpanzeii, consumã pe zi câteva zeci de grame de termite sau alte alimente de origine animalã, dar pentru majoritatea maimuþelor regimul bogat în colesterol ºi grãsimi nu este unul prielnic. Primatele din captivitate care au acces la carne ºi produse lactate ajung, de multe ori, sã aibã simptome neobiºnuite, precum o respiraþie ºuierãtoare, nivelul colesterolului depãºeºte limitele normale, iar arterele le sunt astupate de depozite de grãsime.

Studiile au demonstrat cã strãmoºii noºtri proto-umani consumau carne. Pentru majoritatea oamenilor, carnea are un gust foarte bun, ea oferã proteine preþioase, fiind plinã de calorii, un aspect foarte important pentru momentele în care sursele de hranã au fost precare. Cu toate acestea, primii oameni nu se poate sã fi fost scutiþi de suferinþa prin care trec primatele atunci când consumã carne.

Totuºi, de acum câteva milioane de ani, de când oamenii s-au separat de cimpanzei, gena umanã apoE a suferit mutaþii de douã ori, procese ce ne-au înzestrat cu diferite variante ale genei. Prima mutaþie s-a produs cu mult înainte ca oamenii de înveþe sã controleze focul, acum 500.000 de ani, ºi ea a avut rolul de a stimula performanþa celulelor sangvine care atacã microbii, precum cei din carnea crudã. De asemenea, aceastã mutaþie protejeazã împotriva inflamaþiilor cronice. Deºi aceastã versiunea a apoE a fãcut ca pe termen scurt viaþa noastrã sã devinã mai bunã, pe termen lung viaþa a început sã fie supusã mai multor riscuri. ApoE ne-a permis sã mâncãm mai multã carne, dar acest proces ne-a afectat treptat arterele. Cea de-a doua mutaþie a apãrut acum 226.000 ani ºi ne-a ajutat sã ardem grãsimile ºi sã îndepãrtãm colesterolul din sânge. Mai mult, mutaþia a fãcut ca celulele sã se menþinã în formã ºi ca densitatea oaselor sã creascã, ele devenind mai solide.

În acelaºi timp, este foarte posibil ca apoE sã ne fi stimulat creierele. Pentru a funcþiona corect, celulele cerebrale au nevoie de a-ºi îmbrãca axonii cu un strat de mielinã, strat care acþioneazã drept izolaþie ºi care ajutã semnalele cerebrale sã cãlãtoreascã mai rapid. Colesterolul este un component important al mielinei, iar varianta genei apoE ajutã la distribuirea colesterolului pentru creier ºi previne deteriorarea mielinei.Cu alte cuvinte, posibilitatea de a consuma carne ne-a adus atât dezavantaje pe termen lung, cât ºi beneficii secundare.

Sursa: The Wall Street Journal

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Insulina „inteligentã” ar putea oferi speranþã diabeticilor
insulina

Cercetãtorii sînt optimiºti cã testele cu insulinã „inteligentã”, care este utilizatã în mai multe studii, vor revoluþiona modul în care este tratat diabetul, pacienþii urmînd sã primeascã o singurã dozã de insulinã, care se va activa cînd organismul va avea nevoie de ea, informeazã bbc.com. În locul testelor sangvine repetate ºi al injecþiilor de-a lungul zilei pentru a þine sub control nivelul de zahãr din sînge, o singurã dozã de insulinã „inteligentã” va circula prin organism ºi se va activa cînd este nevoie. Studiile pe animale aratã cã tehnologia este funcþionalã, cel puþin în cazul ºoarecilor. Oamenii de ºtiinþã plãnuiesc sã înceapã testele pe pacienþi umani, potrivit revistei ºtiinþifice PNAS. Experþii avertizeazã însã cã va fi nevoie de ani de testare înainte ca tratamentul sã devinã o realitate pentru pacienþi.

Persoanele care sufeã de diabet de tip I, care fie nu produc, fie nu pot utiliza propria insulinã din organism, depind de injecþii cu insulinã pentru a-ºi menþine starea de sãnãtate normalã. Fãrã aceste injecþii, nivelul de zahãr din sînge poate atinge niveluri foarte ridicate. Însã injectarea de insulinã poate duce la scãderea periculoasã a nivelului de zahãr din sînge, astfel cã persoanele cu diabet de tip I trebuie sã îºi verifice în mod regulat glicemia, pentru a se asigura cã aceasta se încadreazã între valorile normale. Experþii în diabet cautã de foarte mult timp moduri de a uºura controlarea glicemiei ºi de a o face mai accesibilã pacienþilor, iar aici intervine insulina „inteligentã”. Cercetãtorii dezvoltã cîteva tipuri diferite de insulinã „inteligentã”, dar toate sînt realizate în aºa fel încît sã se activeze cînd nivelul glicemiei este prea ridicat ºi sã se dezactiveze cînd glicemia revine la normal. Doctorul Danny Chou de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) testeazã o astfel de insulinã inteligentã pe care a dezvoltat-o în laborator alãturi de colegii sãi. Este vorba despre o versiune modificatã chimic a insulinei obiºnuite, cu timp lung de acþiune. Varianta lui Chou conþine un set suplimentar de molecule lipite la capãtul care uneºte insulina de proteinele care circulã în sînge. Atît timp cît este ataºatã de proteinele din sînge, insulina este dezactivatã. Cînd nivelul de zahãr din sînge creºte, insulina inteligentã se activeazã – glucoza se leagã de insulinã ºi o face sã acþioneze. „Scopul meu este sã fac viaþa diabeticilor mai uºoarã ºi mai sigurã. Este un pas înainte important în ceea ce priveºte terapia cu insulinã”, a declarat cercetãtorul Danny Chou. „Pentru mulþi oameni care trãiesc cu diabet de tip I, obþinerea nivelului bun al glicemiei este o luptã zilnicã. O dozã prea mare de insulinã poate duce la scãderea nivelului de zahãr din sînge, ceea ce înseamnã hipoglicemie, iar prea puþinã insulinã înseamnã hiperglicemie, ceea ce poate afecta grav sãnãtatea pe termen lung”, a spus Karen Addington, reprezentantã a organizaþiei Juvenile Diabetes Research Foundation (JDRF), care finanþeazã cercetarea în domeniul insulinei „inteligente”. „O insulinã inteligentã ar elimina hipoglicemia pe care diabeticii de tip I o urãsc cel mai mult. Le-ar permite persoanelor cu diabet de tip I sã obþinã un control aproape perfect al nivelului de zahãr din sînge, totul cu o singurã injecþie pe zi sau chiar pe sãptãmînã. Este foarte interesant”, a mai spus Karen Addington. Diabetul poate fi de douã feluri: de tip I ºi de tip II. În cazul diabetului de tip I, care reprezintã circa 10% din toate cazurile de diabet, sistemul imunitar al organismului distruge celulele care produc insulinã. Diabetul de tip II apare atunci cînd organismul fie nu produce destulã insulinã, fie celulele nu reacþioneazã la ea. Tratamentul cu insulinã este necesar întotdeauna în cazul diabetului de tip I, în timp ce persoanele cu diabet de tip II îºi pot controla nivelul glicemiei printr-o dietã sãnãtoasã, un program de exerciþii ºi monitorizarea nivelului de zahãr din sînge.
www.ziartricolorul.ro/insulina-inteligenta-ar-putea-oferi-speran...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.petshome.ro/ROMANA/PISICA/PISICA-A.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A



Abisiniana

Albastra de Rusia (Russian Blue)

American Bobtail

American Curl

Americana cu par scurt (American Shorthair)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Abisiniana



Abisiniana

Abisiniana se caracterizeaza printr-o blana asemanatoare cu cea a iepurelui salbatic sau de crescatorie. De altfel, rasa a primit pentru un timp numele de „bunny cat" (pisica-iepuras) iar una dintre varietatile ei pastreaza numele de „iepure". Ipoteze dintre cele mai contradictorii continua sa fie emise in ce priveste originea exacta a abisinianei. Daca teza unei inrudiri directe cu pisicile din Egiptul antic pare sa fie putin probabila, cea a originii etiopiene este plauzibila. Stramosul abisinienelor ar fi atunci o pisica, denumita Zula, adusa in Anglia in 1868, in urma unei campanii militare desfasurate in Etiopia.

Unii presupun chiar ca zona pestrita care determina originalitatea pisicii Zula ar fi provenit de la pisica salbatica africana Felis libyca. Pentru altii, blana caracteristica abisinianei ar fi obtinuta in Marea Britanie, plecand de la pisicile tarcate cu par scurt. Se stie in schimb, cu certitudine, ca rasa a fost fixata si ameliorata in Anglia. Ea a fost prezentata inca din 1871 la expozitiile de la Crystal Palace, din Londra. Recunoasterea sa oficiala in celelalte tari a avut loc in 1882 si primele criterii de analiza au fost elaborate in 1889. Prezenta abisinianei in America incepe in 1909, rasa, recunoscuta de Cat Fanciers' Association in 1917, a cunoscut o dezvoltare reala in Statele Unite incepand cu anii 1930.

Pe continentul european, cresterea abisinianei, foarte scazuta in cursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a demarat foarte bine dupe aceea. Astazi, abisiniana face parte dintre cele mai cunoscute rase cu par scurt, si popularitatea ei pare sa creasca atat in Europa cat si in Statele Unite. Departe de a stagna, rasa continua sit evolueze, pe de o parte la nivelul blanii care dobandeste diferite culori (crem, albastru-crem, argintiu etc.), pe de alta parte, la nivelul morfologiei capului ale carui contururi trebuie si fie line si armonioase.

Dupe mai mult de 120 de ani de selectie, rasa este perfect fixata si, prin hazard sau vointa deliberata, este de necontestat faptul ca abisiniana seamana mult cu faimoasele reprezentari ale pisicii egiptene prin intermediul carora era venerata zeita Bastes, fiica zeului Ra si protectoare a familiei. Silueta, in intregime, impune doua caracteristici: sobrietate si armonie. Astfel, corpul este perfect proportionat, fiind intre tipurile european si cel oriental. Musculatura e bine dezvoltata, dar fina. Picioarele sunt proportionate cu restul corpului: destul de lungi si fine, cu labe mici si ovale. Coada, mai groasa la baza, e lunga si subtire.

Capul este si el armonios, cu linii fine. Fata are un aspect moderat triunghiular. Profilul prezinta nas, barbie si stop medii. Demn de mentionat este faptul ca exista cateva divergente de selectie in ce priveste forma capului: abisinianele din Anglia tind sa fie de un tip mai oriental, cu un cap mai alungit decat abisinianele americane, de tip mai compact, cu un cap mai rotunjit (cele doua tendinte se repartizeaza in crescatoriile europene continentale). Urechile, largi la baza, sunt destul de mari si foarte departate. In varf au un smoc de par. Dar aceasta caracteristica, datorita careia e comparata cu o pisica linx in miniatura, nu pare sa fie decat apanajul catorva familii. Ochii au o forma usor migdalata. Pupilele pot fi de culoarea chihlimbarului, galben sau verde (numai ultimele doua nuante sunt aprobate in Statele Unite). Aceasta culoare trebuie sa fie pura, clara si intensa. Pleoapele sunt conturate cu negru.

Parul e fin si subtire. E scurt, dar nu excesiv, astfel incat fiecare fir de par sa-si poata arata faimoasa caracteristica impestritata sau ticking. Este vorba de benzi pigmentate pe fiecare fir de par, alternativ intr-o nuanta inchisa sau deschisa. Trebuie sa cautam in total doua sau trei benzi: cea a extremitatii firului de par este inchisa, cea de la baza e deschisa. Zona pestrita nu exista pe blana de pe partile declive (gat, burta, interiorul labutelor). Aceste fire de par au o pigmentatie omogena, de nuanta deschisa, a blanii in zona pestrita. Barbia poate fi si trebuie sa primeasca apelativul de „roscata", pentru ca gena care da aceasta varianta nu si alba.

Abisiniana
Varietati



Tickingul blanii abisinienei, in functie de culori, determina diferitele varietati recunoscute.

- Abisiniana iepure - este vorba de varietatea de origine care are o blana asemanatoare blanii iepurelui. Primele denumiri in Marea Britanie au fost, de altfel, pisica-iepure. Aspectul blanii e brun-deschis. Benzile inchise pestrite sunt brun-inchis sau negre, iar benzile deschise, portocaliu-inchis, la fel ca si partile declive. O zona mai inchisa e permisa de-a lungul coloanei vertebrale, daca zona pestrita ramane vizibila. Extremitatea cozii, ca si partea plantara a labutelor posterioare sunt negre. Nasul este rosu-caramiziu conturat cu negru.

- Abisiniana sorrel - primele exemplare ale acestei varietati au fost descrise inca din 1887. Termenul englezesc "sorrel" se poate traduce prin "roib". Intr-adevar, aspectul de ansamblu al blanii este rosu-aramiu. Zonele inchise pestrite merg de la ciocolatiu pana la rosu-brun, zonele deschise si partile declive sunt galbene-portocalii. Pernitele sunt roz; nasul este roz conturat cu rosu­ brun. Din punct de vedere genetic, abisiniana nu este aceeasi cu cea a blanii pisicilor roscate sau crem.

- Abisiniana albastra - varianta mai recenta, creata in Marea Britanie si putin raspandita, e un derivat genetic de la varietatea iepure. Aspectul de ansamblu al blanii sale e albastru-gri cald. Zonele inchise pestrite sunt albastru-gri otel, zonele deschise la culoare si partite declive sunt crem-pal sau bej. Pernitele sunt albastru-gri, nasul este albastru-gri sau rosu caramiziu, inconjurat de o zona albastru-gri.

- Abisiniana bej - este vorba de derivarea genetica a varietatii sorrel. Aspectul general al blanii e bej-inchis. Zonele intunecate pestrite sunt crem-inchis, intr-o nuanta calda, zonele deschise si partile declive sunt crem-pal. Pernitele sunt roz, ca si nasul, incercuit sau nu de o zona de nuanta mai inchisa de roz.

- Abisiniana argintie, roscata sau solz de testoasa - se pare ca nuanta argintie exista la primele abisiniene, dar aceasta gena s-a pierdut pe parcurs, astfel incat reintroducerea ei in patrimoniul genetic al abisinienei se face apeland la sangele pisicilor de tip oriental. Prin acest mijloc indirect s-au creat varietatile roscata si solz de testoasa. Toate culorile de baza coexista cu nuanta argintie. Exista si abisiniene crem, asemenea iepurelui, tortie, albastru-crem, ciocolatiu-tortie, lila-crem, sorrel-tortie, caramel-crem.

Abisiniana e o pisica foarte activa si destul de posesiva fata de proprietarul ei. Este destul de prietenoasa cu oamenii. Mieunatul ei e discret, iar prolificitatea rasei e slaba, in general trei pisoi la o fatare. Rasa atinge tarziu aspectul sau definitiv. Astfel, pisoii se nasc fara zone pestrite, practic bicolori (parul are o nuanta inchisa deasupra si este inchis la culoare in zonele laterale). Zonele pestrite apar la 6 saptamani, iar culoarea definitiva, doar la varsta de un an, un an si jumatate.

Defecte: Pentru concursuri, o culoare amestecata a ochilor, absenta cercului negru de pe pleoape, un aspect prea masiv sau ochii rotunzi se penalizeaza la rasa abisiniana. Zona alba ce se intinde prea mult de la barbie, un medalion alb, un colier inchis, dungile pe labe sau o pigmentare defectuoasa duc la descalificare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Albastra de Rusia
(Russian Blue)

Albastra de Rusia

Originile rasei sunt controversate. Unii cred ca a fost introdusa in Anglia in jurul anului 1860, de catre marinarii veniti din Arhanghelsk, de unde si numele de ,,pisica de Arhanghelsk" care i-a fost atribuit, si cel de albastra de Rusia, care este numele oficial al rasei astazi. De fapt, aceasta pisica ar fi fost mai degraba originara din bazinul mediteranean si nu stie daca nu cumva are un stramos comun cu rasa Chartreux. Aceasta a doua ipoteza a facut ca rasa albastra de Rusia sa fie numita tin limp „pisica malteza" si, de asemenea, ,,pisica spaniola albastra".

Crescatorii britanici sunt cei care au facut selectia si au precizat rasa. In Franta, aceasta pisica a fost expusa pentru prima data in 1925, sub numele de „pisica malteza", dar al Doilea Razboi Mondial a stopat imnultirea, si rasa a disparut aproape complet. Imediat dupa razboi, scandinavii si britanicii au transformat rasa, cand au imperecheat albastra de Rusia cu pisica siameza; animalul a pierdut culoarea de smarald a ochilor si si-a insusit influente orientale. In sfarsit, dupa 1965, s-a revenit la o rasa mai pura.

In Franta, cativa crescatori se intereseaza de rasa. Albastra de Rusia este mai raspandita in Statele Unite unde a fost importata, la inceputul secolului. De fapt, cresterea rasei albastra de Rusia intampina mai multe greutati. In primul rand, rasa fiind putin numeroasa, exista riscul inrudirii. Apoi, albastra de Rusia e concurata de Chartreux si britanica albastra. In sfarsit, la varsta apta vanzarii, pisoii nu au un aspect foarte spectaculos, deoarece culoarea verde a ochilor, care constituie atractia majora a rasei, nu se fixeaza decat tarziu.

Albastra de Rusia

Aceasta pisica cu corpul zvelt si gratios prezinta o osatura medie. Labele sunt alungite, picioarele mici si ovale. Coada este destul de lunga si de subtire. Capul, cu craniul plat, e mic si cuneiform. Fruntea si nasul sunt drepte si formeaza un unghi, insa nu putem vorbi de stop. Ochii, usor rotunjiti, sunt departati. Cat despre urechi, mari si ascutite, late la baza si bine ridicate, au o piele fina si transparenta si sunt aproape lipsite de par in interior.

Blana e scurta, deasa si foarte fina in acelasi timp, supla si matasoasa; e dublata, ceea ce-i ofera un aspect un pie zbarlit si mai ales o stralucire argintie caracteristica rasei. Culoarea e uniforma, albastra-gri, argintie spre varf pe firele de protectie, ceea ce-i da un aspect stralucitor. Culoarea ochilor constituie o alta trasatura spectaculoasa a rasei: ea trebuie sa fie verde smarald, cat mai intens. Exista, de asemenea, o varietate ruseasca neagra si una alba. Albastra de Rusia e sportiva, plina de viata si supla.

Este foarte independenta si nu-i place sa fie deranjata din obiceiurile sale. Este o pisica autoritara, cu o lovitura rapi da de laba. Nu-i plac deloc strainii, dar e animalul unui singur stapan cu care se poarta foarte tandru. Discreta, aceasta pisica miauna foarte putin si pe un ton plangacios. Sedentarismul si buna adaptare la viata de apartament constituie o calitate de necontestat a rasei albastra de Rusia.

Albastra de Rusia trebuie sa se diferentieze prin forma sa de rasele Chartreux, britanica si siameza. Corpul masiv si capul patrat sau tipul siamez constituie deci defecte. Sunt defecte: petele albe, zonele tarcate si orice urma de culoare galbena la ochi. Standardul precizeaza ca anomaliile la nivelul cozii (coada „innodata") si un numar anormal de degete duc la descalificare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

American Bobtail



American BobtailAmerican BobtailPisica din rasa American Bobtail (Pisica americana cu coada taiata) isi are originea in jurul anilor ’60 cand a fost gasit, intr-o rezervatie indiana, un motan maroniu vargat cu coada taiata (ciot). Acesta a fost apoi imperecheat cu o pisica cu coada lunga. Puii astfel obtinuti au fost cei care au pus bazele rasei American Bobtail.

Contrar aparentei sale de pisica salbatica, este o rasa este un animal bland destul de robust si rezistent. Nu este o rasa obtinuta prin incrucisarea controlata dintre o pisica salbatica si o pisica normala. Sunt un foarte bun animal de casa si se impaca fara probleme cu alte animale sau cu copii.

Este o pisica foarte agila, sprintena, cu reactii rapide si o inteligenta peste medie, acestea fiind mosteniri lasate de genele de la pisica salbatica, stramosul ei, in lupta ei pentru supravietuire in mediul natural. Sunt o rasa foarte vocala si care sse catara in copac cu foarte mare usurinta, fie in fuga de un pericol fie in fugarirea vreunui animal care ii starneste curiozitatea sau sa il vaneze. Este o rasa cu o marime medie spre mare, care are corpul acoperit de o blana cu par scurt si dens sau cu un par lung si zdrenturos. Coloritul lor este variat, cu diferite modele de pete si texturi, de diferite dimensiuni si forme. La maturitate, un mascul poate atinge o greutate de pana la 7 kg, in vreme ce femelele sunt ceva mici de statura.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

American Curl



American Curl

Pisica americani cu urechile indoite este o rasa caracterizata printr-o mutatie care are drept efect indoirea pavilioanelor urechilor spre varful craniului. Se pare ca primul animal purtator al acestei mutatii era o pisica numita Shulamith, gasita in 1981 de un cuplu de americani din Lakewood, California. Abia in 1983, crescatoarea Nancy Kiester, descoperind originalitatea descendentei lui Shulamith, hotaraste sa fixeze si sa selectioneze acest caracter pentru a crea o noua rasa. Nancy Kiester si-a vazut eforturile rasplatite destul de repede, caci pisica americana cu urechile indoite s-a bucurat curand de fixarea unui standard si a fost repede recunoscuta de Cat Fanciers' Association. Un grup de crescatori americani, foarte activi, se ocupa acum de promovarea si selectionarea acestei rase. Dupa 1988, au fost importate in Franta cateva exemplare si primul pisoi francez s-a nascut in iunie 1989. Astazi exista cateva crescatorii si rasa este recunoscuta de Livre officiel des origines felines.

Pentru pisica americana cu urechi indoite, standardul cere un aspect de tip intre mediolin si longilin. Corpul, nici greu, nici prea delicat, se prelungeste cu o coada de o lungime egala cu a corpului. Capul are o forma lejer triunghiulara cu un nas bine dezvoltat, dar nu exagerat. Din profil, acest nas este drept. Ochii sunt de marime medie, ovali. Blana poate fi de lungime medie (asazi cazul cel mai frecvent), dar si scurta. Puful trebuie sa fie mai rar. Urechile constituie caracteristica majors a rasei. Sunt plasate sus pe craniu si prezinta un pavilion indoit spre varful craniului. Unghiul format poate varia de la 90 la 180 de grade maximum.

In functie de proprietatile genei mutante, gradul de indoire al urechilor poate varia, de unde rezulta trei categorii de pisici americane cu urechile indoite: cele care au o indoire foarte mica, cele care au o indoire medie si cele care an o indoire de 180 de grade. Aceasta ultima categorie, ale carei urechi sunt in forma de semiluna, dupa cum se spume, e bineinteles cea dorita de standard. E de dorit ca intrarea in pavilioane sa fie ascunsa de un smoc des de par. Firele de par la extremitati sunt binevenite. Sunt admise toate varietatile de culoare la pisica americana cu urechi indoite, inclusiv colourpoint (blana de tip siamez). A se vedea britanica cu par scurt si siameza pentru enumerarea si descrierea diverselor varietati posibile.

American Curl
Caracter si crestere

Pisica americana cu urechi indoite e jucausa, sociabila si inteligenta. Practic nu miauna deloc. In ce priveste reproducerea, mutatia indoita „buclat" e mai usor de obtinut decat cea care modifica urechile la pisica scotiana cu pliuri, deoarece nu afecteaza sanatatea animalului. Astfel, putem imperechea intre ele doua pisici americane cu urechi indoite, fara nici o problema.

La inceput, s-a imperecheat pisica americana cu urechi indoite cu pisici cu urechi normale si aspect adecvat pentru a diversifica originile si a ameliora morfologia, in sensul dorit de standard. Astfel, angora turceasca a permis desavarsirea unei morfologii care a fost ingreunata de incrucisarea initiala cu Maine Coon. Daca indoirea urechilor se face incepand cu primele ore de viata a pisoilor, gradul de indoire poate varia si aspectul final va fi obtinut cateva luni mai tarziu.

Ca atare, imperecherea cu pisici cu urechi drepte are drept rezultat pisoi amestecati. Gradul de indoire a urechilor variaza de la un individ la altul deoarece gena-bucla are o expresivitate variabila. Distingem trei grade: o indoire slaba, una medie si una puternica, in forma de semiluna. Un grad de indoire excesiva a urechilor, urechi moi la baza, defecte la coada duc la descalificarea din concursuri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Americana cu par scurt (American Shorthair)



Americana cu par scurt

Americana cu par scurt e omologul american al britanicei cu par scurt si al rasei europene cu par scurt din Europa continentala. E vorba de o rasa obtinuta prin selectie din pisica domestica obisnuita. Istoria americanei cu par scurt debuteaza odata cu primii emigranti europeni, care au adus cu ei un anumit numar de pisici, pentru a lupta impotriva rozatoarelor.

Astfel, timp de multi ani, americana cu par scurt, o pisica inca obisnuita, nu va avea alta insusire deosebita decat cea de deratizare si de rezistenta la conditii climatice uneori dificile. La sfarsitul secolului al XIX-lea americanii s-au interesat de felinotehnologia noua, recent dezvoltata de englezi, si au importat rasa britanica cu par scurt deja selectionata din punct de vedere estetic, cu ani in urma. Aceasta nu a impiedicat viitoarea americana cu par scurt sa fie apreciata in primele concursuri feline organizate in Statele Unite.

In 1904, Cat Fanciers' Association inregistra in Cartea originilor prima pisica cu par scurt, considerata pur americana: era vorba de un mascul cenusiu numit Buster Brown. Statutul felinotehnic al americanei cu par scurt ramane neclar destul de mult timp. Astfel, va fi denumita succesiv "cu par scurt", apoi "domestica cu par scurt", inainte de a deveni, in 1961, pisica americana cu par scurt. Aceasta denumire fusese ceruta de The American Shorthair Cat Association - asociatie recent formata. Aceasta situatie nu a impiedicat pisica americana cu par scurt sa creasca in popularitate si sa ia titluri prestigioase. In 1965, Cat Fanciers' Association a decis sa inchida Cartea originilor, deschisa pana atunci pisicilor care corespundeau standardului, dar nu aveau pedigree.
Standard

Dupa Cat Fanciers' Association, aspectul general al pisicii din rasa americana cu par scurt trebuie sa arate ca avem de a face cu o ,,adevarata rasa de pisica de munca", iar corpul, solid construit, trebuie sa denote putere, rezistenta si agilitate. Astfel vazuta, pisica americana cu par scurt este de tip mediolin, avand un corp mai degraba lung decal inalt.

Picioarele, coada si capul sunt in armonie cu corpul. Capul este lunguiet, un pic mai lung decat lat. Din fata observam ca nu are craniu bombat, ca urechile sunt mijlocii, ca falcile sunt bine conturate si botul e patrat. Din profil, fara sa putem vorbi de un stop adevarat, trebuie sa observam o usoara concavitate pornind de la frunte pana la nas. Maxilarul trebuie sa fie puternic si suficient de lung pentru a asigura capturarea prazilor.

Americana cu par scurtBlana e scurta si deasa, cu o textura viguroasa. Desimea blanii pisicilor din rasa americana cu par scurt e variabila, in functie de anotimp, si se indeseste iarna. Astazi, pisica americana cu par scurt are blana in toate varietatile de culori admise si la ruda sa indepartata, britanica cu par scurt. Totusi, denumirile anumitor varietati sunt diferite la americana cu par lung. Astfel, pisica din varietatea arlechin este numita van bicolor; tarcata solz de testoasa - tigrata peticita; shell cameo si shaded cameo - sinsila rosie si rosu cu umbre. Se pare ca varietatile tarcata argintie si ciocolatie sunt astazi cele mai pretuite din aceasta rasa. Aceasta se datoreaza, fara indoiala, raritatii unor exemplare frumoase cu aceste culori.

Americana cu par scurt are o solida reputatie de pisica echilibrata si extrem de robusta. Avand un caracter placut si sociabil, ea se adapteaza vietii de apartament. Dar va fi foarte incantata data va avea acces in exterior, unde isi va putea exersa talentele de vanator, bine pastrate, in paralel cu selectia in plan estetic. Orice morfologie brevilina va fi penalizata. Americana cu par scurt nu trebuie sa aiba morfologia rasei britanice. Capul sau trebuie sa fie mai mult lung decat lat. In expozitii, petele sau medalioanele albe duc la descalificare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.petshome.ro/ROMANA/PISICA/PISICA-B.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

B



Balineza (Balinese)

Bengaleza

Birmaneza

Bombay

Britanica cu par scurt (British Shorthair)
Burmeza

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Balineza



Balineza

Pisica balineza poate fi considerata o siameza cu par semilung. Originea genei responsabile pentru parul semilung al rasei siameze ramane necunoscuta (mutatie sau incrucisare cu pisicile cu par lung), dar pare veche. Pana in 1940, pisoii cu par semilung care apareau in fatarile siamezelor erau indepartati de la reproducere. Doua crescatoare nord-americane au decis sa fixeze acest caracter. Au obtinut astfel o noua rasa denumita „balineza", cu referire la gratia dansatoarelor din Bali, evocate de aceste pisici.

Balineza a fost recunoscuta in Statele Unite de Cat Fanciers' Association, in 1970. Apoi a fost introdusa in Europa. Aici a fost recunoscuta de majoritatea asociatiilor, in special de Federatia Internationala a Felinelor (in 1983), si, in Marea Britanie, de Governing Council of the Cat Fancy. In Franta, unde a fost adusa in 1983, balineza ramane putin raspandita si putin cunoscuta de publicul larg.

Din punct de vedere al morfologiei, balineza trebuie sa se apropie la maximum de caracteristicile siamezei. Adica, un corp longilin, un cap triunghiular, un profil drept fara stop, urechi destul de mart si late la baza. De notat ca la balineza tipul oriental e mai putin accentuat decat la siameza, chiar daca tendinta e de asemanare datorita folosirii incrucisarilor ocazionale intre cele doua rase.

Prototipul de blana balineza e identic cu cel al siamezei, adica doar extremitatile (points) sunt colorate. Ca la siameza ochii sunt albastru-inchis intens, indiferent de varietate. Totusi, blana constitute originalitatea balinezei in raport cu siameza. Parul este lin si moale. In ce priveste lungimea, parul e scurt pe cap si pe labe, dar devise semilung pe corp si lung pe burta si pe coada, apoi formeaza un smoc lung si des. Contrar a ceea ce observam la persana, la balineza puful nu e alungit. Avand labele fine si subtiri, balineza trebuie sa dea impresia de lejeritate si gratie.

Balineza
Varietati

Pisica balineza este astazi recunoscuta de toate asociatiile feline in cel putin patru varietati corespunzand varietatilor ,,de baza" ale siamezei. Pisica seal point e caracterizata de puncte, nas si perinite maro ca la foca, contrastand cu blana corpului care poate varia de la roscat-deschis la crem. Pisica cu extremitati albastre are nasul si pernitele albastre ardezie, blana corpului fiind alba-albastruie si de un alb pur in partile declive. Pisica chocolate point se recunoaste dupa extremitatile de culoarea ciocolatei, are nasul si pernitele maro-roz si corpul alb ca fildesul. In sfarsit, pisica lilac point are extremitatile gri-deschis cu nuanta rozalie; nasul si pernitele au culoarea lavandei; blana corpului e de un alb rece pur.

Exista o divergenta in ce priveste celelalte varietati de tip colourpoint (patat, tortie, rosu sau cu extremitati crem). Federatia Internationala a Felinelor si Cat Fanciers' Association pastreaza numele de balineza. Anumite cluburi europene le numesc javaneze. Livre officiel des origines felines recunoaste toate culorile de la siameza pentru balineza.
Caracter si crestere

Regasim la balineza, dar se pare ca la o intensitate mai mica, principalele trasaturi de caracter de la siameza: comportament sportiv, pretentios si posesiv, voce puternica, activitate sexuala marcata. Ca si la siameza, micutii se nasc in intregime albi, extremitatile pigmentandu-se progresiv, incepand cu prima saptamana, mai ales la nivelul capului. Definitivarea blanii nu se face decat dupa un an, atat in ce priveste lungimea parului, cat si contrastul si extinderea lui. Cu exceptia lungimii parului, tot ceea ce a fost spus pentru siameza privind genetica prototipului blanii este valabil si pentru balineza. Cu ocazia concursurilor, strabismul, ochii care nu sunt albastri, ca si albul labelor sunt considerate defecte si sunt penalizate. Coada innodata si blana dubla duc insa la descalificare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***