Verificati-va cunostintele de cultura generala

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Mai jos niºte citate din perfidul Lavrenti Beria si al sau diabolic manual de spalare a creierelor pe care le gãsiþi pe blogul lui Deceneu:
decantare.wordpress.com/psihopolitica/
“Degradarea si cucerirea merg mana in mana. …
Degradarea insa, poate fi obtinuta intr-un fel mult mai ascuns si mai eficient printr-o defaimare consecventa si continua. Defaimarea este arma principala si cea mai buna a psihopoliticii pe scara larga.
Defaimarea consecventa si continua a conducatorilor nationali, a institutiilor nationale, a practicilor nationale si a eroilor nationali trebue sa aiba loc sistematic, dar aceasta este datoria principala a membrilor Partidului Comunist, nu a psihopoliticienilor.
Domeniul defaimarii si degradarii de catre psihopolitician este omul insusi. Prin atacarea caracterului si moravurilor insusi si prin crearea unui sentiment general de degradare, prin contaminarea tineretului, se usureaza intr-o foarte mare masura controlul asupra poporului.”
…
“Daca am putea sa distrugem efectiv mandria nationala si patriotismul unei singure generatii, aceasta ar insemna victoria noastra asupra tarii respective. Prin urmare, trebuie sa existe o propaganda permanenta in strainatate pentru subminarea atasamentului cetatenilor, in general, si al adolescentilor in special.”

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

La aproape 20 de km. in aval de Cernavoda, Dunarea face o mare cotitura, marginita pe dreapta de peretii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stanga de malul impadurit ca o perie al Baltii Ialomitei, luandu-o mai intai spre nord-est, apoi spre nord ca sa se mai intoarca inca o data spre nord-vest. O data facut acest urias ocol, in care fluviul a ros adanc din faleza de calcar a malului Dobrogean, albia se ingusteaza drastic si stim ca, de asemenea fundul fluviului se inalta, asa incat vara, cand apa scade de caldura, vapoarele nu mai pot trece. In fundul marii cotituri sta pitit, intr-un soi de gavan, satul actual Capidava, care si-a luat numele recent de la cetatea romana ale carei ruine il strajuiesc de pe un pinten stancos situat la SSE de sat. De acolo, de langa cetate, apusurile de soare, cand astrul moare in apele Dunarii, moarandu-i undele in toate nuantele curcubeului, se vad ca adevarate simfonii de culori si de lumina.

Imperiul roman ajunsese la Dunare inca din anul 14 d. Chr., cand generalul Aelius Catus a si intreprins o expeditie dincolo de fluviu pentru a-i tine la respect pe neastamparatii daci si pe proaspetii lor aliati, sarmatii. Dar legiunile nu-si desfasurasera efectivele decat pana la Durostorum, nordul Dobrogei de astazi fiind lasat in seama fortelor regilor sapaei, aliatii si protejatii romanilor, ajutati de fortele pe care le comanda Praefectus Orae Maritimae (comandantul litoralului). In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. Soarta schimbatoare a acestor expeditii, efectul de dezorganizare pe care doua infrangeri succesive l-au avut, au impiedecat un efort sistematic de fortificare si garnizonare a malului Dunarii.

Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana formata, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decat o veriga dintr-un sistem cuprinzand inca multe altele intre care trebuie amintite fortificatiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul a fost prevazut si cu o instalatie portuara, cuprinzand un cheu, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Acest cheu era de fapt principala dotare a unei statii a flotei Classis Flavia Moesica a carei principala baza fusese stabilita la Noviodunum. Spre E si NE de cetate se intindea cimitirul tumular cu morminte de incineratie, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modest garnisite. Nu stim in ce masura fortul traianeic a avut un rol de jucat in cadrul episodului moesic din toamna primului an al primului razboi dacic (101 d. Chr.) cand a avut loc si marea batalie de la Adamclisi. Oricum el si-a indeplinit, in continuare, functia de garda a fluviului si a vadului de la Capidava, se pare ca fara rea multe probleme, in afara de schimbarea trupei de garnizoana, dupa 243 cand Cohors I Ubiorum este inlocuita cu Cohors I Germanorum civium romanorum, pana la sfarsitul sec. III d. Chr.

Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului.

Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana. Castrul, situat langa un vad de trecere a fost construit de detasamente din Legiunea V Macedonica si Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. Tabula Peutingeriana ne ofera date exacte privind distantele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distante coincid cu distantele dintre localitatile actuale Hinog - Capidava si Capidava - Harsova. In verificarea tabulei vine descoperirea unui stalp miliar in localitatea Seimenii Mici care da distanta de 18000 de pasi de la Axiopolis la Capidava adica 27 de km.




Colectiv de cercetare:
- conf.univ.dr. Ioan I.C. OPRIª (Seminarul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti) – sãpãturi în sectoarele III ºi VI intra muros – asigurã coordonarea ºtiinþificã generalã a ºantierului;
- dr. Zaharia COVACEV, drd. Cãtãlin DOBRINESCU, Tiberiu POTÂRNICHE (Muzeul de Istorie Naþionalã ºi Arheologie Constanþa) – sãpãturi în sectorul de est al cetãþii (sectoarele II, IV, V intra muros); sãpãturi în punctul „La Bursuci” (la cca 3 km N de Capidava); participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Robert CONSTANTIN, drd. Nicolae ALEXANDRU (Muzeul de Arheologie Callatis, Mangalia) – sãpãturi extra muros în sectorul N (necropolã) ºi X (terme);
- prof.univ.dr. Zeno Karl PINTER, lector univ.dr. Ioan Marian ÞIPLIC, lector univ.dr. Costin MIRON (Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie ºi Patrimoniu „Nicolae Lupu” din Sibiu) – sãpãturi în sectorul VII intra muros ºi VIII extra muros;
- Dan ªTEFAN, Maria Magdalena DUÞESCU (Seminarul „Vasile Pârvan”, Universitatea Bucureºti) – sãpãturi extra muros în punctul „villa rustica de pe Valea Vlahcanara”; participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Andrei GÂNDILÃ (Cabinetul Numismatic, Muzeul Naþional de Istorie a României, Bucureºti) – expertizã numismaticã;
- lector univ.dr. Cornel BELDIMAN (Universitatea Creºtinã „Dimitrie Cantemir”, Bucureºti) – cercetãri analitice paleotehnicã, analizele traseologice pe utilajul de os descoperit (nu lucreazã în teren).

Cercetãrile arheologice anuale de la Capidava se desfãºoarã în regim de ºantier-ºcoalã, cu participarea studenþilor (aflaþi în practicã arheologicã) de la Universitatea din Bucureºti, Facultatea de Istorie; Universitatea „Ovidius” din Constanþa; Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie „Nicolae Lupu” din Sibiu; Universitatea Creºtinã „Dimitrie Cantemir” din Bucureºti, Facultatea de Istorie.
sus


Drumuri de acces
Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean înalt al Dunarii, la jumatatea distantei între drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Hârsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A – A2 – 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C înspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmând DJ 223, fie venind dinspre Hârsova (prin intersectia de la Hanul Morilor – Tichilesti – Topalu – Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni – Dunarea – Capidava). Soseaua dinspre Hârsova nu prezinta probleme, aflându-se într-o stare foarte buna. În schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea în satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamânt, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008. La iesirea din sat, trebuie, insa, urmat drumul spre Silistea (intrucat cea de-a doua portiune afectata de alunecarile de teren nu a putut fi reparata). La jumatatea distantei între cele doua comune apare o noua intersectie, de unde turistii vor merge spre stânga, pentru a reintra pe DJ 223. Aceasta “bretea” de legatura cu DJ 223 se prezinta într-o stare excelenta, fiind si ea integral asfaltata in 2008. De aici, mai departe, spre Dunarea si Capidava! La intrarea în satul Capidava, pe terasa înalta a Dunarii, apar zidurile masive ale cetatii romane si bizantine, ridicate pe un masiv de calcar care strajuieste si astazi apele batrânului Danubiu

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

BIBLIOGRAFIA CAPIDAVEI (1893 – 2007)

Dicþionare, enciclopedii, serii epigrafice
*** Th. MOMMSEN, O. HIRSCHFELD, A. von DOMASZEWSKI, Corpus Inscriptionum Latinarum, III (= CIL III), Berlin, 1873-1902, nr. 12478, 14214/19; 14214/20, 14440.
*** Paulys Real-encyclopädie der classischen Altertumswissenschaft, s.v. Capidava (autor C. PATSCH) neue Bearbeitung, herausgegeben von G. Wissowa, III, Stuttgart, 1899, col. 1510.
*** Dicþionar de istorie veche a României (Paleolitic – sec. X), coord. D.M. PIPPIDI, s.v. Capidava (autor Em. DORUÞIU-BOILÃ), Bucureºti, 1976, p. 127-128.
*** R. FLORESCU, H. DAICOVICIU, L. ROªU, în Dicþionar enciclopedic de artã veche a României, s.v. Capidava (autor R. FLORESCU), Bucureºti, 1980, p. 78-80.
*** Enciclopedia civilizaþiei romane (coord. D. TUDOR), s.v. Capidava (autor V. BARBU), Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1982, p. 158-159.
*** Enciclopedia arheologiei ºi istoriei vechi a României (coord. C. PREDA), s.v. Capidava (autori Al. BARNEA, I. BARNEA), vol. I, Bucureºti, 1994, p. 247-249.
*** Emilia DORUÞIU-BOILÃ, Inscriptiones Scythiae Minoris (coord. D.M. PIPPIDI), vol. V. Capidava-Troesmis-Noviodunum, Bucureºti, 1980, p. 30-75, nr. 8-54.
*** Em. POPESCU, Inscripþiile greceºti ºi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Bucureºti, 1976, p. 230-237, nr. 220-229.
*** Tabula Imperii Romani (Romula-Durostorum-Tomis), L 35, Bucureºti, 1969, p. 29-30.
sus

Monografii, albume, volume de popularizare, teze de doctorat
BARNEA I. 1968 = I. BARNEA, Perioada Dominatului, înR. VULPE, I. BARNEA, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dunãrea de Jos, vol. II, Bucureºti, 1968, p. 371-373, 391, 411, 421-422 ºi passim.
BARNEA I. 1977 = I. BARNEA, Les monuments paléochrétiens de Roumanie, Città del Vaticano, 1977, p. 121.
BARNEA I. 1971 = I. BARNEA, în I. BARNEA, ªt. ªTEFÃNESCU, Din istoria Dobrogei. III. Bizantini, români ºi bulgari la Dunãrea de Jos, Bucureºti, 1971, p. 33-36, 64-67, 80-81, 91, 122-125, 169-172, 243-247, 252, 256, 261, 265, 269, 271, 273, 275, 276, 277, 282, 283, 285, 288, 290, 294, 304, 311, 318, 319, 325, 330, 331.
BARNEA I. 1981 = I. BARNEA, Arta creºtinã în România, 2, secolele VII-XIII, Bucureºti, 1981, p. 156-157, pl. 64/2b; 158-159, pl. 65/b.
BARNEA Al. 1991 = Al. BARNEA, La Dobroudja aux IVe-VIIe siècles n.è., în Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucureºti, 1991, p. 157, 162, 168, 174, 181, 182, 207, 210, 212, 220, 227, 233, 253, 254, 256, 272, 285, 286.
BÃRBULESCU 2001 = M. BÃRBULESCU, Viaþa ruralã în Dobrogea romanã (sec. I-III p.Chr.), Muzeul de Istorie Naþionalã ºi Arheologie Constanþa, 2001, p. 104-112, 184-188 ºi passim.
BERCIU 1965 = D. BERCIU, în D. BERCIU, D.M. PIPPIDI, Din istoria Dobrogei. I. Geþi ºi greci la Dunãrea de Jos, Bucureºti, 1965, p. 132, 134.
CONRAD 2004 = Sv. CONRAD, Die Grabstelen aus Moesia Inferior. Untersuchungen zu Chronologie, Typologie und Ikonographie, Casa Libri, Leipzig, 2004, p. 190-196, nr. 241-261 (Capidava und Territorium).
COVACEF 2002 = Z. COVACEF, Arta sculpturalã în Dobrogea romanã. Secolele I-III, Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, passim.
FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, P. DIACONU, Capidava. Monografie arheologicã, I, Bucureºti, 1958.
FLORESCU R. 1965a = R. FLORESCU, Capidava, Ed. Meridiane, Bucureºti, 1965, 72 p., il.
FLORESCU R. 1968 = R. FLORESCU, Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucureºti, Meridiane, 1968, p. 72-77, fig. 48-63 + 2 pl.
HARÞUCHE, ANASTASIU 1976 = N. HARÞUCHE, F. ANASTASIU, Catalogul selectiv al Colecþiei de Arheologie a Muzeului Brãilei, Brãila, 1976, p. 270, nr. 558.
IONESCU-DOBROGIANU M.D. 1904 = M.D. IONESCU-DOBROGIANU, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Editura Socec, 1904, p. 79.
MADGEARU 1997a = Al. Madgearu, Continuitate ºi discontinuitate culturalã la Dunãrea de Jos în secolele VII-VIII, Bucureºti, 1997, passim.
MATEI 1993 = Cr.D. MATEI, Capidava ºi Dunãrea în secolele II-VI d.Chr., tezã de doctorat (coordonator ºtiinþific R. FLORESCU), Universitatea Bucureºti, Facultatea de Istorie, Bucureºti, 1993.
MICLEA 1978 = I. MICLEA, Dobrogea, Bucureºti, Ed. Sport-Turism, 1978, cap. Capidava (semnat R. Florescu, f.p. – 14 p.).
MICLEA, FLORESCU 1980 = I. MICLEA, R. FLORESCU, Strãmoºii românilor. Daco-romanii, capitolul Capidava, Bucureºti, Ed. Meridiane, 1980, în vol. II, p. 135-136, fig. 404-415 ºi p. 178-180, fig. 660-662.
OPRIª 2000 = Ioan I.C. OPRIª, Ceramica romanã târzie din Dobrogea (sec. IV-VI d.Hr.). Cu privire specialã la Capidava, tezã de doctorat (coordonator ºtiinþific dr. Gh. POPILIAN), Ministerul Educaþiei Naþionale, Institutul Român de Tracologie, Bucureºti, 2000.
OPRIª 2003 = Ioan I.C. OPRIª, Ceramica romanã târzie ºi paleobizantinã de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunãrea de Jos (sec. IV-VI p. Chr.), Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2003.
POPOIU 2001 = P. POPOIU, Antropologia habitatului în Dobrogea, colecþia Om-naturã-culturã, Editura Oscar Print, Bucureºti, 2001, p. 145-162.
RÃDULESCU, SCORPAN, FLORESCU 1976 = A. RÃDULESCU, C. SCORPAN, R. FLORESCU, Itinerare arheologice dobrogene, Ed. Sport-Turism, Bucureºti, 1976, p. 84-86, fig. 21-22 (vezi mai larg itinerarul V. Constanþa – Pantelimon de Jos (Ulmetum) – Capidava – Hîrºova (Carsium) (137 km), p. 80-86.
SUCEVEANU Al. 1977 = Al. SUCEVEANU, Viaþa economicã în Dobrogea romanã. Secolele I-III, Editura Academiei, Bucureºti, 1977, p. 66-68, 103-105, 140-142.
SUCEVEANU Al. 1991 = Al. Suceveanu, La Dobroudja aux Ier-IIIe siècles n.è., în Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucureºti, 1991, p. 20, 31, 33, 34, 45, 48-52, 54, 55, 59, 60, 64, 65, 69, 71, 81, 82, 86, 94, 95, 100, 110, 113, 114, 123, 127, 135.
TOCILESCU Gr. 1900 = Gr. TOCILESCU, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie. Inscriptions inédites, Bucarest, 1900, p. 193, nr. 12.
VULPE 1938 = R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Académie Roumaine: Connaissance de la terre et de la pensée roumaines, Bucureºti, 1938, p. 39, 50, 103, 109, 110, 128, 154, 160, 161, 163, 165, 167-169, 176, 189-191, 193, 195, 196, 200, 212, 215, 229, 231, 247, 252, 254, 255, 257, 262, 302, 306, 307, 331, 340, 341.
WEISS 1911 = Jakob WEISS, Die Dobrudscha im Altertum. Historische Landschaftskunde, Sarajevo, Daniel A. Kajon Verlag, 1911, p. 23, 43, 46, 58.
ZAHARIADE 2006 = Mihail ZAHARIADE, Scythia Minor. A History of a Later Roman Province (284-681), with contributions by Virgil Lungu and Zaharia Covacef, in Pontic Provinces of the Later Roman Empire, I, Amsterdam, A.M. Hakkert, 2006, passim.
ZAHARIADE, GUDEA 1997 = M. ZAHARIADE, N. GUDEA, The Fortifications of Lower Moesia (A.D. 86-275), Amsterdam, 1997, p. 79.
sus

Studii ºi articole
ARICESCU 1976 = A. ARICESCU, Observaþii privind garnizoana de la Capidava în secolele I-III, Pontica, IX, 1976, p. 79-88.
BÃRBULESCU, CÂTEIA 1998a = M. BÃRBULESCU, A. CÂTEIA, Drumurile din Dobrogea romanã, pe baza stâlpilor miliari din sec. II-III p.Chr., Pontica, XXXI, 1998, p. 119-129.
BÃRBULESCU, CÂTEIA 1998b = M. BÃRBULESCU, A. CÂTEIA, Observations sur deux bornes milliaires inédites de la province de Scythie, The Roman Danubian Frontier between the 4th-6th centuries (The Second International Limes Symposium, Halmyris, August 1996, Romanian Institute of Thracology, Bucharest, 1998, p. 195-203.
CÃRPUª C., CÃRPUª L., BURIU, SCARLAT 2005 = Cornelia CÃRPUª, Leonid CÃRPUª, Mihaela BURIU, Emilian SCARLAT, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Studiu privind posibilitatea folosirii unor metode de laborator de analize medicale în arheologie, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 98-99.
CEACALOPOL 1962 = Gl. CEACALOPOL, Crucea relicvar de la Capidava, SCIA, IX, 1, 1962, p. 192-194.
CHELUÞÃ-GEORGESCU 1978 = N. CHELUÞÃ-GEORGESCU, Consideraþii asupra tipului de locuinþe feudale de la Capidava ºi elemente specifice amenajãrii interiorului lor, Pontica, 11, 1978, p. 211-222.
CIOS I. 1986 = I. CIOS, Un sceptru aparþinând epocii bronzului descoperit în cetatea feudalã timpurie de la Capidava, Pontica, 19, 1986, p. 239-242.
COVACEF 1980 = Z. COVACEF, Raport preliminar asupra cercetãrilor arheologice din sectorul V al cetãþii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976, 1978 ºi 1979), Pontica, 13, 1980, p. 254-274.
COVACEF 1988-1989 = Z. COVACEF, Capidava în secolul VI e.n. Câteva observaþii pe baza cercetãrilor din sectorul V al cetãþii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 187-196.
COVACEF 1993 = Z. COVACEF, Câteva observaþii pe marginea unor opaiþe descoperite în sectorul V al Capidavei, Pontica, 26, 1993, p. 245-251.
COVACEF 1995-1996 = Z. COVACEF, Accesorii vestimentare, de toaletã ºi podoabe descoperite în sectorul estic al cetãþii Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 95-120.
COVACEF 1999a = Z. COVACEF, Ceramica de uz comun din sectorul de est al cetãþii Capidava. Sec. IV-VI, Pontica, 32, 1999, p. 137-184.
COVACEF 1999b = COVACEF Zaharia, Christian symbols on objects discovered at Capidava, N. Gudea (Ed.), Roman Frontier Studies, XVII/1997, Proceedings of the XVIIth International Congress of Roman Frontier Studies, Zalãu 1999, p. 813-826.
COVACEF 2000 = COVACEF Zaharia, Cohors I Germanorum à Capidava, în „Army and Urban Development in the Danubian Provinces of the Roman Empire”, Proceedings of The International Symposium – Alba Iulia, 8th-10th october 1999, Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia = Bibliotheca Musei Apulensis, XV, Alba Iulia, 2000, p. 286-291.
COVACEF 2002-2003 = Z. COVACEF, Inele sigilare, Pontica, 35-36, 2002-2003, p. 323-327.
COVACEF, CORBU 1991 = Z. COVACEF, E. CORBU, Consideraþii asupra unei categorii de opaiþe descoperite în sectorul V al cetãþii Capidava, Pontica, 24, 1991, p. 287-297.
COVACEF Z., COVACEF, P. 1992 = Z. COVACEF, P. COVACEF, O nouã mãrturie arheologicã paleocreºtinã descoperitã la Capidava, Pontica, 25, 1992, p. 343-348.
COVACEF, DOBRINESCU 1999 = Z. COVACEF, C. DOBRINESCU, Mecanisme de închidere descoperite în sectorul de est al cetãþii Capidava, jud. Constanþa, Pontica, 32, 1999, p. 273-283.
DAMIAN O., DAMIAN P. 1995-1996 = O. DAMIAN, P. DAMIAN , Eléments chrétiens de l’époque byzantine au Bas-Danube, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 233-244 (piesele de la Capidava discutate în p. 241-242).
DIACONU 1962a = P. DIACONU, Despre datarea valului de piatrã din Dobrogea ºi localizarea evenimentelor din nota toparhului grec, în Studii, 15, 1962, 5, p. 1215-1233 (în special p. 1228).
DIACONU 1962b = P. DIACONU, Zur Frage der Datierung des Steinwalles in der Dobrudscha und der Lokalisierung der im Berichte des griechischen Toparchen geschilderten Ereignisse, Dacia, VI, 1962, p. 317-335 (în special p. 330-331).
FLORESCU GR. 1934a = Gr. FLORESCU, Monuments épigraphiques inédits de Capidava, Istros, I, 1934, 2, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1934b = Gr. FLORESCU, Monumentum epigraphicum ineditum e Scythia Minore, în vol. În memoria lui Vasile Pârvan, Bucureºti, 1934, p. 134-137.
FLORESCU GR. 1938 = Gr. FLORESCU, Ein germanischer Name aus Capidava, Germania, 22, 1, ian. 1938, p. 54-55.
FLORESCU GR. 1940a = Gr. FLORESCU, Monumente epigrafice în legãturã cu problema continuitãþii, RIR, 10, 1940, p. 164-174.
FLORESCU GR. 1940b = Gr. FLORESCU, Douã monumente epigrafice în legãturã cu problema continuitãþii, RIR, X, 1940, p. 164-173.
FLORESCU GR. 1944 = Gr. FLORESCU, Capidava, în vol. În amintirea lui Constantin Giurescu, Bucureºti, 1944, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1946 = Gr. FLORESCU, Capidava în epoca migraþiilor, RIR, 16, 1946, 4, p. 325-343.
FLORESCU GR. 1950a = Gr. FLORESCU, O nouã inscripþie referitoare la familia Cocceilor dela Capidava, SCIV, 1, 2, 1950, p. 126-138.
FLORESCU GR. 1950b = Gr. FLORESCU, La famille des Coccei de Capidava, Serta Kazaroviana, Sofia, 1950, p. 285-290.
FLORESCU GR. 1957a = Gr. FLORESCU, O piatrã de hotar de la Capidava, SCIV, VIII, 1957, p. 317-321.
FLORESCU GR. 1957b = Gr. FLORESCU, Einige neue Beobachtungen über den Donaulimes entlang der Dobrudscha, Dacia, N.S., I, 1957, p. 237-244.
FLORESCU R. 1961 = R. FLORESCU, Problema originii ceramicii romîneºti ºi unele descoperiri recente de la Capidava, în Omagiu lui George Oprescu cu prilejul împlinirii a 80 ani, Bucureºti, 1961, p. 199-210 ºi il.
FLORESCU R. 1965 = R. FLORESCU, Lucrul lemnului în aºezarea feudalã timpurie de la Capidava, Revista de etnografie ºi folclor, 10, 5, 1965, p. 529-536.
FLORESCU R. 1967 = R. FLORESCU, Date noi de la Capidava. În legãturã cu cultura materialã a zonei Dunãrii de Jos în perioada anterioarã campaniilor lui Ioan Tzimisces, Apulum, 6, 1967, p. 259-267.
FLORESCU R. 1975 = R. FLORESCU, Date noi cu privire la cronologia Capidavei romane tîrzii, Pontica, 8, 1975, p. 361-372.
FLORESCU R. 1986 = R. FLORESCU, Limesul dunãrean bizantin în vremea dinastiilor isaurianã ºi macedoneanã, Pontica, 19, 1986, p. 171-177.
FLORESCU R. 2000-2001 = R. FLORESCU, Des tremblements de terre et des invasions en Scythie Mineure pendant l'Antiquité tardive, Pontica, 33-34, 2000-2001, p. 451-457.
FLORESCU R. 2004 = R. FLORESCU, Bordeiul mediobizantin de la Capidava ºi rolul sãu în viaþa familiilor de stratiotai, Sesiunea Zilele Antropologiei româneºti – Universul locuinþei, Sibiu 2001 (volumul reuneºte sesiunile desfãºurate la Sibiu din anii 1999-2001), Sibiu, 2004, p. 253-261.
FLORESCU R., CIOBANU R. 1972 = R. FLORESCU, R. CIOBANU, Problema stãpânirii bizantine în nordul Dobrogei, Pontica, 5, 1972, p. 381-400.
FLORESCU R., CHELUÞÃ-GEORGESCU 1974 = R. FLORESCU, N. CHELUÞÃ-GEORGESCU, Sãpãturile de la Capidava, Pontica, 7, 1974, p. 417-435.
FLORESCU R., CHELUÞÃ-GEORGESCU 1975 = R. FLORESCU, N. CHELUÞÃ-GEORGESCU, Sãpãturile de la Capidava, Pontica, 8, 1975, p. 77-85.
FLORESCU R., COVACEF 1988-1989 = R. FLORESCU, Z. COVACEF, Stratigrafia Capidavei romane tîrzii ºi feudale timpurii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 197-247.
GÁL 2005 = Erika GÁL, New data on bird bone artefacts from Hungary and Romania, în From Hooves to Horns, from Mollusc to Mammoth. Manufacture and Use of Bone Artefacts from Prehistoric Times to the Present, H. Luik, A. M. Choyke, C. E. Batey & L. Lõugas (eds.), Proceedings of the 4th Meeting of the ICAZ Worked Bone Research Group at Tallinn, 26th-31st of August 2003, Muinasaja teadus, 15, Tallinn, 2005, p. 325-338 (în special p. 331-332, fig. 10-11, 14).
GÁL 2006 = Erika GÁL, The role of Archaeo-Ornithology in the environmental and animal history studies, in E. Jerem, Zs. Mester and R. Benczes (eds.), Archaeological and Cultural Heritage Preservation within the Light of New Technologies, Selected papers from the joint Archaeolingua-EPOCH workshop, 27, September - 2 October 2004, Százhalombatta, Hungary, Archaeolingua Foundation, Budapest, p. 49-61.
GOSTAR N. 1966 = N. GOSTAR, Studii epigrafice. II, Arheologia Moldovei, IV, p. 185-186.
HAIMOVICI, URECHE 1979 = S. HAIMOVICI, R. URECHE, Studiul preliminar al faunei descoperite în aºezarea feudalã timpurie de la Capidava, Pontica, 12, 1979, p. 157-170.
HAIMOVICI 2006 = Sergiu HAIMOVICI, Ameliorarea rasiala a animalelor domestice evaluata prin specia taurine (bos taurus), facuta de catre romani, dupa venirea lor în antichitate, în actuala Dobroge, în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 118-119.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006a = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl romano-bizantin de la Capidava – sec. IV-VI p.Chr., Pontica, 39, 2006, p. 355-363.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006b = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl bizantin de la Capidava – sec. IV-VI p.Chr., în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 116-118.
MADGEARU 1997b = Al. Madgearu, The Downfall of the Lower Danubian Late Roman Frontier, Revue Roumaine d’Histoire, XXXVI, 1997, 3–4, p. 315–336.
MADGEARU 2001 = Al. Madgearu, The End of Town-life in Scythia Minor, Oxford Journal of Archaeology, vol. 20, nr. 2, May 2001, p. 207-217.
MATEI 1987 = Cr. MATEI, Cercetãrile arheologice în zona instalaþiei portuare antice de la Capidava, I, CCDJ, III-IV, 1987, p. 95-101.
MATEI 1988-1989 = Cr. MATEI, Cercetãrile arheologice în zona instalaþiei portuare antice de la Capidava, II, CCDJ, V-VI-VII, 1988-1989, p. 121-141.
MATEI 1991 = Cr. Matei, Consideraþii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica ºi fortificaþiile limesului roman de la Dunãrea de Jos (sec. I-VI), Pontica, 24, 1991, p. 143-158, în special p. 150-152.
MATEI 1991 b = Cr. Matei, O camee anticã cu reprezentarea lui Eros de la Capidava, SCIVA, 42, 3-4, 1991, p. 241-244.
MATEI 1992 = Cr. Matei, Piepteni de os bilaterali de la Capidava, Istros, VI, Muzeul Brãilei, Brãila 1992, p. 273-276 + il. (pl. I-II, p. 440-441).
MÃNUCU-ADAMEªTEANU 1984 = Gh. MÃNUCU-ADAMEªTEANU, Elemente de culturã bizantinã la gurile Dunãrii,Peuce, IX, 1984, p. 375-388 (mai ales p. 375-376; il. la p. 726-732).
MUNTEANU 1970 = M. MUNTEANU, Cu privire la organizarea administrativã a teritoriului capidavens (sec. I-III e.n.), Pontica, 3, 1970, p. 211-221.
NICOLAESCU-PLOPªOR, CEACALOPOL 1960 = Dardu NICOLAESCU-PLOPªOR, GLORIA CEACALOPOL, Contribuþii istorico-arheologice ºi antropologice cu privire la problema sclavajului în teritoriul Capidavei, în Probleme de antropologie, 5, 1960, p. 98-111.
NOICA, MATEI, DIMA, MUNTEANU 1995 = N.ªt. NOICA, Cr. MATEI, I. DIMA, M. MUNTEANU, Cercetãrile fizico-chimice privind mortarul de rostuialã folosit la instalaþia portuarã anticã de la Capidava, CCDJ, XIII-XIV, 1995, p. 193-196.
OPRIª 1997a = Ioan I.C. OPRIª, Notes sur la céramique romaine importée de la Scythie Mineure. I. Les grands plats africains à décoration chrétienne estampée de Capidava. Des nouveaux éléments iconographiques, Thraco-Dacica, XVIII, 1-2, 1997, p. 207-218.
OPRIª 1997b = Ioan I.C. OPRIª, O nouã mãrturie epigraficã privitoare la staþionarea cohortei I Ubiorum la Capidava, SCIVA, 3-4, 1997, p. 277-281.
OPRIª 1998 = Ioan I.C. OPRIª, Notes sur la céramique romaine importée de la Scythie Mineure. II. Deux formes africaines nouvelles de Capidava: African Red Slip Wares Hayes 56 et 97, Thraco-Dacica, XIX, 1-2, 1998, p. 161-166.
OPRIª 2004-2005 = Ioan I.C. OPRIª, Un nou monument epigrafic privitor la vexillatio Capidavensium, Pontica, XXXVII-XXXVIII, 2004-2005, p. 183-194.
OPRIª 2005 = Ioan I.C. OPRIª, Cetatea cu un mileniu de istorie. Capidava, Magazin istoric, s.n., XXXIX, nr. 9 (462), septembrie 2005, p. 9-12.
OPRIª 2006 = Ioan I.C. OPRIª, Fortificarea frontierei dobrogene a Moesiei Inferioare în preajma razboaielor daco-romane, în volumul DACIA AVGVSTI PROVINCIA. Crearea provinciei, Actele simpozionului desfasurat în 13-14 octombrie 2006 la Muzeul National de Istorie a României, Bucuresti, 2006, p. 237-248.
OPRIª, POPESCU 1996 = Ioan I.C. OPRIª, M. POPESCU, Une nouvelle borne milliaire de Capidava, Thraco-Dacica, XVII, 1996, p. 189-190.
OPRIª, POPESCU 1997 = Ioan I.C. OPRIª, M. POPESCU, Un préfet inconnu de la cohorte de Capidava, Pontica, XXX, 1997, p. 177-181.
PAPASIMA 1999 = T. PAPASIMA, Cruciuliþe medievale inedite din Dobrogea, Pontica, XXXII, 1999, p. 297-301 (piesa de la Capidava la p. 297).
PETCULESCU 2006 = L. PETCULESCU, The Roman Army as a Factor of Romanization in the North-Eastern Part of Moesia Inferior, în Black Sea Studies, 5, Rome and the Black Sea Region. Domination, Romanisation, Resistance, edited by Tønnes Bekker-Nielsen, Aarhus University Press, 2006, p. 31-42.
PETRE 1963 = A. PETRE, Quelques données archéologiques concernant la continuité de la population et de la culture romano-byzantine dans la Scythie Mineure aux VIe et VIIe siècles de notre ère, Dacia, N.S., VII, 1963, p. 317-353 (în special p. 337-346).
POPESCU M.F. 2001-2002 = M.F. POPESCU, Trupele auxiliare romane din Moesia Inferior, SCIVA, 52-53, 2001-2002, p. 211-212, 229-230.
RÃDULESCU 1970 = A. RÃDULESCU, Un atestat strãromânesc la Capidava, Pontica, III, 1970, p. 255-274.
RÃDULESCU 1970 = A. RÃDULESCU, Un document proto-roumain à Capidava, Dacia, N.S., 14, 1970, p. 311-323.
SCORPAN 1968 = C. Scorpan, Contribuþii arheologice la problemele etnice ale Dobrogei antice. I. Carpi în Scythia Minor. II. O nouã problemã pentru secolele VI-VII e.n. III. Vase pictate din sec. IX-X în Dobrogea, în Pontice. Studii ºi materiale de istorie, arheologie ºi muzeografie, Muzeul de Arheologie Constanþa, 1968, p. 364-366, fig. 22 a-b.
TOCILESCU Gr. 1893 = Gr. TOCILESCU, în AEM (Archäologisch-epigraphische Mittheilungen aus Österreich-Ungarn), 17, 1893, Vienna, p. 83-84, nr. 6.
TOCILESCU Gr. 1896 = Gr. TOCILESCU, în AEM, 19, 1896, p. 88-90, nr. 28-31.
TOCILESCU Gr. 1903 = Gr. TOCILESCU, în RIAF (Revista pentru istorie, arheologie ºi filologie), 9, 1903, Bucureºti, p. 23, nr. 29; p. 24, nr. 30-31; p. 25-26, nr. 32-34.
ÞENTEA, POPESCU M.F. 2002-2003 = O. ÞENTEA, M.F. POPESCU, Alae et cohortes Daciae et Moesiae. A review and updating of J. Spaul’s Ala2 and Cohors2, Acta Musei Napocensis, 39-40/I, 2002-2003 (2004), p. 295-296.
VASILE 2005-2006 = Gabriel VASILE, Un schelet incomplet atribuit primei epoci a fierului (Hallstatt), descoperit la Capidava La Bursuci - studiu anthropologic, Studii de Preistorie, 3, 2005-2006, Asociatia Româna de Arheologie, Editura Renaissance, 2006, p. 215-224.
ZAHARIADE 1996 = M. ZAHARIADE, The Roman Frontier in Scythia Minor (1980-1994), în Roman Limes on the Middle and Lower Danube (Cahiers des Portes de Fer, Monographies 2), Belgrad, 1996, p. 223-234.
sus

Numismaticã
CUSTUREA 1986 = G. CUSTUREA, Unele aspecte privind penetraþia monedei bizantine în Dobrogea în secolele VII-X, Pontica, 19, 1986, p. 273-277.
CUSTUREA 1995-1996 = G. CUSTUREA, Catalogul monedelor bizantine anonime descoperite la Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 301-307.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAÞCHI 1997 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAÞCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XI, Pontica, 30, 1997, p. 371-386.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAÞCHI 1998 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAÞCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XII, Pontica, 31, 1998, p. 309-328.
CUSTUREA, VERTAN, TALMAÞCHI 1999 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMAÞCHI, Descoperiri monetare în Dobrogea. XIII, Pontica, 32, 1999, p. 347-365.
GÂNDILA 2006 = A. GÂNDILA, Early Byzantine Capidava: The Numismatic Evidence, Cercetari numismatice, 12, 2006 (in print).
OCHEªEANU, PAPUC 1976 = R. OCHEªEANU, G. PAPUC, Monede greceºti, romane ºi bizantine descoperite în Dobrogea, Pontica, 9, 1976, p. 215-235.
POENARU-BORDEA 1976-1980 = Gh. POENARU-BORDEA, Cîteva monede romane ºi bizantine descoperite întîmplãtor la Capidava, BSNR, LXX-LXXIV, 1976-1980, Nr. 124-128, Bucureºti, 1981, p. 247-251.
POENARU-BORDEA 1983-1985 = Gh. POENARU-BORDEA, Alte cîteva monede descoperite la Capidava, BSNR, LXXVII-LXXIX, 1983-1985, Nr. 133, Bucureºti, 1986, p. 169-176.
VERTAN, CUSTUREA 1980 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. II, Pontica, 13, 1980, p. 347-366.
VERTAN, CUSTUREA 1981 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. III, Pontica, 14, 1981, p. 331-356.
VERTAN, CUSTUREA 1982 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. IV, Pontica, 15, 1982, p. 275-292.
VERTAN, CUSTUREA 1986 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în brogea. VII, Pontica, 19, 1986, p. 297-308.
VERTAN, CUSTUREA 1988-1989 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. VIII, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 369-390.
VERTAN, CUSTUREA 1992 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. IX, Pontica, 25, 1992, p. 381-398.
VERTAN, CUSTUREA 1995-1996 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare în Dobrogea. X, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 309-321.
sus

Rapoarte de sãpãturã (periegheza Pârvan-Polonic 1912; cercetãri arheologice sistematice 1924-2005)
COVACEF 1979 = Z. COVACEF, Raport preliminar privind cercetãrile arheologice din sectorul V al cetãþii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976 ºi 1978), MCA, 13, 1979, p. 175-178.
COVACEF 1983 = Z. COVACEF, Cercetãrile din sectorul V al cetãþii Capidava, MCA, 15, 1983, p. 361-366.
CHELUÞÃ-GEORGESCU 1979 = N. CHELUÞÃ-GEORGESCU, Cercetãri efectuate în necropola romanã (Capidava 1978). Raport preliminar, MCA, 13, 1979, p. 179-182.
COVACEF 1995 = Zaharia COVACEF, 22. Capidava, jud. Constanþa. A. Sectorul V al cetãþii, în în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1994, A XXIX-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 11-14 mai 1995, p. 17.
COVACEF 1996 = Zaharia COVACEF, 26. Capidava. Sectorul estic al cetãþii, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1995, A XXX-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Brãila, 2-5 mai 1996, p. 21-22.
COVACEF, PAPASIMA 1996 = Zaharia COVACEF, Tudor PAPASIMA, 40. Capidava. Sector V, Sector I, în Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Comisia Naþionalã de Arheologie, Muzeul Brãilei, Brãila, 1996, p. 25.
COVACEF 1997a = Zaharia COVACEF, 16. Capidava. Sectorul estic, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1996, A XXXI-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Bucureºti, 12-15 iunie 1997, p. 9.
COVACEF 1997b = Zaharia COVACEF, 14. Capidava, jud. Constanþa. I. Sectorul V al cetãþii, în Cronica cercetãrilor arheologice 1983-1992, A XXXI-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Bucureºti, 12-15 iunie 1997, p. 19-21.
COVACEF 1998 = Zaharia COVACEF, 12. Capidava. Sectorul estic, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1997, A XXXII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Cãlãraºi, 20-24 mai 1998, p. 12-13.
COVACEF 1999 = Zaharia COVACEF, 23. Capidava. I. Sectorul estic, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1998, A XXXIII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Vaslui, 30 iunie – 4 iulie 1999, p. 22.
COVACEF, DOBRINESCU 2000 = Zaharia COVACEF, Cãtãlin DOBRINESCU, 31. Capidava. I. Sectorul de est al cetãþii, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1999, A XXXIV-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Deva, 24-28 mai 2000, CIMEC, 2000, p. 26.
DOBRINESCU 2004 = Cãtãlin DOBRINESCU, 45. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Punct „La Bursuci”, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 – 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 70, pl. 15.2.
DOBRINESCU 2007 = Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct „La Bursuci”, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113.
DOBRINESCU, VOINEA, CÃRPUª 2005 = Cãtãlin DOBRINESCU, Valentina Voinea, Leonid CÃRPUª, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Punct „La Bursuci”, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 99-100.
FLORESCU GR. 1927-1932 = Gr. FLORESCU, Fouilles et recherches archéologiques à Calachioi (Capidava ?), Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 483-515.
FLORESCU GR. 1935-1936 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 351-386.
FLORESCU GR. 1937-1940 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 345-351.
FLORESCU GR. 1945-1947 = Gr. FLORESCU, Fouilles archéologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 209-220.
FLORESCU GR. 1949 = Gr. FLORESCU, Sãpãturile arheologice de la Capidava (1948), în Studii. Revistã de ºtiinþã ºi filosofie, II, 1, 1949, p. 130-131.
FLORESCU GR., CONSTANTINESCU, DIACONU, DAVIDESCU, FLORESCU R., SIMION 1959a = Gr. FLORESCU, ªtefan CONSTANTINESCU, P. DIACONU, Miºu DAVIDESCU, Radu FLORESCU, Gavrilã SIMION, Capidava. Raport asupra activitãþii arheologice din 1956, MCA, 5, 1959, p. 555-559.
FLORESCU GR., FLORESCU R. 1959b = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU (Fl. ANASTASIU, D. VÂLCEANU, T. MATEESCU, DINU TEODORESCU, P. MUNTEANU), Sãpãturile arheologice de la Capidava, MCA, 6, 1959, p. 617-627.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1961 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, Sãpãturile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1962 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, Sãpãturile arheologice de la Capidava, MCA, 8, 1962, p. 693-704.
FLORESCU, MATEI, OPRIª, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON 2001 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIª, Zaharia COVACEF, Cãtãlin DOBRINESCU, Costin MIRON, 35. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Sector basilical; Sectoarele III ºi VI; Sectorul de E (V ºi IV); Sectorul de SV al castrului, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2000, A XXXV-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001, CIMEC, 2001, p. 52-57.
FLORESCU, MATEI, OPRIª, MIRON, COVACEF, ÞIPLIC 2002 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIª, Costin MIRON, Zaharia COVACEF, Marian ÞIPLIC, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul VII; Sectorul V / IV; Sectorul extramuran VIII; Sectorul estic, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2001, A XXXVI-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Buziaº, 28 mai – 1 iunie 2002, CIMEC, 2002, p. 81-85, pl. 32-33.
FLORESCU, MATEI, OPRIª, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON, ÞIPLIC 2003 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRIª, Zaharia COVACEF, Cãtãlin Dobrinescu, Costin MIRON, Marian ÞIPLIC, 42. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul estic; Sectorul VII; Sectorul extramuran VIII;, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2002, A XXXVII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Covasna, 2 – 6 iunie 2003, CIMEC, 2003, p. 71-74, pl. 30.
MATEI, COVACEF, OPRIª, MIRON, ÞIPLIC 2004 = Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Ioan C. OPRIª, Costin MIRON, Marian ÞIPLIC, 44. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Sectorul I; Sector est; Sector VI; Sector VII; Sectorul VIII (medieval) extramuros, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 – 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 65-70, pl. 15.1.
OPRIª, MATEI, COVACEF, MIRON 2005 = Ioan C. OPRIª, Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, 61. Capidava, com. Topalu, jud. Constanþa. Sectorul I; Sectorul de est; Sectorul VI, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 – 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 94-98, pl. 8.
OPRIª, COVACEF, MIRON, PINTER, URDUZIA, CONSTANTIN, ALEXANDRU, DOBRINESCU 2006 = Ioan C. OPRIª, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, Zeno K. PINTER, Claudia URDUZIA, Robert CONSTANTIN, Nicolae ALEXANDRU, Ionut Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta. Sectorul de Est intra muros; Sectorul VI intra muros; Sectorul VII intra muros; Sectorul VIII extramuran; Sector X (Terme); Punctul „La Bursuci”, în Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai – 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 111-116, pl. 17-18.
OPRIª, COVACEF, POTÂRNICHE, MIRON, PINTER, URDUZIA, GÂNDILA, BALASESCU, RADU, BELDIMAN, SCURTU 2007 = Ioan C. OPRIª, Z. COVACEF, T. POTÂRNICHE, C. MIRON, Z. PINTER, Cl. URDUZIA, A. GÂNDILA, A. BALASESCU, V. RADU, C. BELDIMAN, Fl. SCURTU 2007, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 101-113, pl. 22-23.
OPRIª, STEFAN, DUTESCU 2007= Ioan C. OPRIª, D. STEFAN, Maria Magdalena DUTESCU, 51. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct „Valea Vlahcanara”, în Cronica cercetarilor arheologice din România. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai – 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113-114, pl. 23.
PAPASIMA, OPRIª, COVACEF, MATEI, GEORGESCU 1994 = Tudor PAPASIMA, Ioan Carol OPRIª, Zaharia COVACEF, Cristian MATEI, Valeriu Georgescu, 23. Capidava. Sectorul I, III, V, IX – „Port”, X – „Terme”, în Cronica cercetãrilor arheologice. Campania 1993, A XXVIII-a Sesiune naþionalã de rapoarte arheologice, Satu Mare, 12-15 mai 1994, p. 12-14.
PÂRVAN 1913 = V. PÂRVAN, Descoperiri nouã în Scythia Minor, AAR, 1913, p. 467-478.
sus

Publicaþii electronice
www.capidava.ro – site internet al santierului arheologic Capidava (com. Topalu, jud. Constanta).
www.cimec.ro – site internet al Institutului pentru Memorie Culturalã al Ministerului Culturii ºi Cultelor (CIMEC), unde este gãzduitã ºi pagina pentru ºantierul arheologic Capidava. Vezi tot acolo ºi pagina Arhive digitale ale Institului de Arheologie Vasile Pârvan (Muzeul Naþional de Antichitãþi): text, fotografii de arhivã ºi legenda acestora, despre sãpãturile antebelice de la Capidava (autor Ioan I.C. Opriº). Pe acelasi site pot fi consultate si rapoartele de sapatura sistematica la Capidava din ultimii ani, în forma exhaustiva (cu toata ilustratia aferenta).
TEODOR E.S. 2001 = E.S. Teodor, Ceramica din Muntenia de la sfârºitul veacului al V-lea pânã la mijlocul sec. al VII-lea, tezã de doctorat (coordonator ºtiinþific Dan Ghe. TEODOR), Universitatea din Iaºi, 2001, în special Cap. 5: Referinþa sincronicã. 5.2. Ceramica arealelor periferice. 5.2.8. Ceramica arhaicã în mediu roman (Capidava). Poate fi consultatã pe site-ul Muzeului Naþional de Istorie a României din Bucureºti, la adresa www.mnir.ro

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:40:22Lanolina este:a]o materie prima folosita la realizarea portelanului;b]un obiect de vestimentatie din garderoba feminina;c]un instrument muzical;d]un extract animal bogat in grasimi,care este raspunsul corect?

un extract animal bogat in grasimi.

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:43:03Sensul cuvantului feluca este:a]o specie de plante;b]un tip de ambarcatiune;c]o locuitoare din Orientul Apropiat;d]o substanta cu miros intepator,care este raspunsul corect?

un tip de ambarcatiune,

De la: 9am041089, la data 2009-06-24 17:16:34

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:40:22Lanolina este:a]o materie prima folosita la realizarea portelanului;b]un obiect de vestimentatie din garderoba feminina;c]un instrument muzical;d]un extract animal bogat in grasimi,care este raspunsul corect?

un extract animal bogat in grasimi.

corect

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Capidava. Atestari literare si epigrafice.

Capidava este un toponim getic, care, potrivit lui W. Tomaschek (Die alten Thraker, II, 2, 83) s-ar traduce prin „asezarea de la cotitura” – adica tocmai cotul pe care il face fluviul intre satele Dunarea (vechiul Boazcic) si Topalu.

Ilustratie din Notitia Dignitatum imperii romani (Basel ?, cca 1436): Paris, Bibliothèque nationale de France. Manuscrits. Latin 9661 (fol. 101 verso). Vezi catalogul L’Or des princes barbares. Du Caucase à la Gaule Ve siècles après J.-C., Musée des Antiquités nationales, chateau de Saint-Germain-en-Laye (21 septembre 2000 – 8 janvier 2001)/ Reiss-Museum Mannheim (11 février – 4 juin 2001), Éditions des la Réunion des Musées nationaux, Paris, 2000, p. 21. Capidava apare aici intre cetatile situate pe limesul Dunarii de Jos si aflate sub autoritatea comandantului militar al provinciei (dux Scythiae).
In chiar hotarele acelui territorium Capidavense, constituit mai tarziu de catre autoritatea romana provinciala, identifica Vasile Parvan regatul lui Dapyx (iar burgul acestuia chiar la Capidava). Dinastul get isi intindea asadar stapanirea asupra intregului spatiu central dobrogean, din zona Capidava-Carsium de-a lungul Dunarii, si mergand inspre rasarit, catre Ulmetum si Histria.
Sursele literare antice (mai precis Cassius Dio, in Istoria romana, LI, 26, 1-4) ni-l prezinta in conflict cu Roles, un alt conducator getic local, al carui regat ocupa intreg sudul Dobrogei, intre Durostorum-Abritus-Axiopolis. Atacul declansat in 28 i.Hr. asupra lui Roles, aliat al Romei (purtand titlul de „prieten si aliat al poporului roman”), va conduce la interventia prompta, in cursul aceluiasi an, a lui Marcus Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei. Nepotul triumvirului intreprinde o campanie fulgeratoare, soldata cu distrugerea nucleelor de putere ale getilor central si nord-dobrogeni, condusi de Dapyx si Zyraxes.
Dapyx va fi curand asediat in chiar fortareata sa (gr. φρούριον), care sfarseste prin a fi cucerita de generalul roman, dupa tradarea unor greci mercenari sau localnici vorbitori de elina din randul trupelor regelui get. Sfarsitul acestuia este unul tragic, caci, asemenea lui Decebal mai tarziu, el alege calea eroica a sinuciderii, urmat de ceilalti fruntasi geti.
Toponimul getic initial confirma nu doar existenta, dar si insemnatatea locuirii preromane. Desi inca neidentificata in teren, aceasta se bucura de o pozitie geografica si strategica privilegiate, jucand, fara indoiala, un rol important pentru contactele dintre getii dobrogeni si cei din Campia Munteana.

Atestarea explicita a toponimului getic, asociat fortificatiei romane initiale si asezarii civile aflate in curs de urbanizare, o aflam in mai multe surse literare antice si apoi bizantine, intre secolele al III-lea si al X-lea: Itinerarium Antonini Augusti - Capidava (224, 3); Calidavape Tabula Peutingeriana(VIII, 3); Cappidava sau Capidapa la Geograful ravennat din sec. VII (179, 3 si 186, 15); Capidava in Notitia Dignitatum (Or., XXXIX, 13); in sfarsit, Καπίδαβα in Synecdemos-ul lui Hierokles (437, 10) si intr-una dintre scrierile imparatului bizantin Constantin (al VII-lea) Porphyrogenetos (De thematibus, 47, 15).

Segmentum VII din Tabula Peutingeriana (sec. XI-XII). Vezi Tabula Peutingeriana. Codex Vindobonensis 324, Graz, 1976. Capidava apare in forma corupta Calidava. Cetatea apare la 18.000 pasi (27 km) distanta de Axiopolis (Cernavoda) si Carsio (corect Carsium, astazi Harsova).

Din punct de vedere epigrafic aflam intaia mentionare explicita a numelui cetatii, gratie unei notorii inscriptii funerare din secolul al II-lea (astazi in patrimoniul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta), care fusese descoperita la Ulmetum, in vremea sapaturilor lui Vasile Parvan. Importantul personaj mentionat este C. Iulius Quadratus, conducator local romanizat sau descendent al unui asemenea personaj (caci este princeps loci in vicus-ul de la Ulmetum), indeplinind si rolul administrativ de quinquennalis territorii Capidavensis (ISM V, 77).

ISM V, nr. 77. Piatra funerara a lui C. Iulius Quadratus (Ulmetum), princeps loci si quinquennalis territorii Capidavensis.

Cea de-a doua epigrafa, reprezentand totodata unul dintre ultimele monumente dedicate in Scythia divinitatilor pagane la sfarsitul sec. III – in prima parte a sec. IV d.Hr., pare sa provina din acelasi vicus, subordonat Capidavei. Altarul votiv respectiv era oferit divinitatii tracice Hero (Herrone) de catre Aurelius Valens, „praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava„ (praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium).

O alta inscriptie funerara fragmentara de la Capidava, descoperita in timpul recentelor sapaturi din sectorul III al cetatii, apartine lui Aurelius …, conducatorul militar (preposit) al unitatii cantonate in garnizoana de pe limesul dunarean la inceputul epocii Dominatului. Este si ultima mentiune cunoscuta pentru stationarea in cetatea „de la cotul Dunarii” a vexillatio equitum scutariorum, din vremea Tetrarhiei si pana la punerea in opera a unor noi reforme militare la Dunarea de Jos de catre Constantin cel Mare (sfarsitul sec. III – primele decenii ale sec. IV d.Hr.).
Importanta stiintifica a stelei funerare mentionate deriva din chiar faptul ca reprezinta prima atestare epigrafica explicita, descoperita in situ, a numelui Capidavei.

IGLR, nr. 220. Altar dedicat divinitatii tracice Hero (Herrone) la Ulmetum (?) de catre Aurelius Valens, praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium – „praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava”



Inscriptia a fost, poate (iar probabilitatea este foarte ridicata, daca nu cumva avem de-a face doar cu o inselatoare omonimie), pusa chiar acelui Aurelius Valens, care dedicase anterior un altar (aram posuit) lui Deus sanctus Hero (sau Herrone) la Ulmetum, pro salute sua et vexillationis Capidabesium. Piatra funerara, al carei registru superior a fost decorat potrivit unei scheme iconografice traditionale, are in mod sigur un caracter crestin, data fiind formula de incheiere in pac[e (re)quiescit]. Seducatoarea ipoteza a identificarii lui Aurelius … cu prepositul Aurelius Valens ne poarta spre un personaj militar dedicand mai intai un altar unei divinitati pagane locale, pentru sanatatea sa si a unitatii pe care o avea sub comanda, dar care sfarseste prin a se ingropa crestineste. Aceasta interpretare este plauzibila, ea oferindu-ne totodata ocazia de a remarca dualitatea, ambiguitatea si – in sfarsit – uriasa distanta dintre pozitia oficiala, multa vreme violent anticrestina, si convingerile religioase private ale epocii.

1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung, in Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Philosophisch-historische Klasse, Wien, vol. 128 (IV), 1893, p. 1-130 (I. Übersicht der Stämme); 130 (II), 1893, p. 1-70; 131 (I), 1894, p. 1-103 (Die Sprachreste) [reimprimare 1980].

2. V. PÂRVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, p. 88-89 (reeditare R. FLORESCU, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982, p. 54-55). Vezi si Gr. FLORESCU, Capidava in cadrul organizarii limesului dunarean al Dobrogei antice, in FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958, p. 16.

3. IGLR, 220, p. 230-232.

4. ISM V, p. 30: „O indoiala in privinta localizarii Capidavei persista totusi, caci pana acum n-a fost descoperita pe loc nici o inscriptie care sa mentioneze numele Capidavei. Ambele documente care pastreaza numele localitatii au fost gasite la Ulmetum. Inscriptia de la sfarsitul secolului al III-lea sau inceputul secolului al IV-lea pusa de un detasament al unei unitati de equites scutarii nu aduce nici ea dovada decisiva, caci se pare ca equites scutarii nu-si aveau garnizoana la Capidava”. Contra, vezi IGLR, p. 232: „Inscriptia constituie primul document epigrafic, care pomeneste numele antic Capidava. Desi nu i se cunoaste locul exact de descoperire, altarul trebuie atribuit Capidavei”. In acelasi sens, vezi si BARNEA Al. 1991, p. 212 si n. 261.

5. OPRIª 2004-2005, p. 183-194. Vezi textul si ilustratia acestui recent articol pe site, la „publicatii recente”.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: nutaturda, la data 2009-02-22 10:44:51lanolina este un material ,de culoare alba,care se foloseste la fabricarea ceramicii.

la fabricarea ceramicii fine se foloseste un fel de argila numita caolin.

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:49:28Semnificatia cuvantului xerofil este:a]care iubeste strainii;b]fila duplicata la xerox;c]rezistent la seceta;d]care colectioneaza xerografii,care este raspunsul corect?

rezistent la seceta sau xerofita

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:51:46Cuvantul acvaforte denumeste:a]o acuarela executata in culori vii;b]un procedeu de gravare cu acid azotic;c]un vitaminizant puternic;d]acidul sulfuric,care este raspunsul corect?

un procedeu de gravare cu acid azotic

Povestea constructiei acestei manastiri incepe in sec 17, cand Preda Brâncoveanu a inaltat prima biserica din lemn pe valea Sambetei. In acelasi loc in jurul anului 1696 Constantin Brâncoveanu, conducatorul Tarii Romanesti intre 1688 – 1714, a construit prima biserica din piatra pentru a salva ortodoxismul romanesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgii care in anul 1683 cucerisera Transilvania si voiau sa impuna catolicismul.

text : www.hoinari.ro

In 1785 manastirea a fost partial distrusa din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fata pamantului, iar calugarii au fost obligati sa paraseasca manastirea. In urmatorii 140 de ani multi oameni de vaza au incercat sa reconstruiasca manastirea. Dintre ei merita amintiti: Mitropolitul Andrei Saguna, Episcopul Ilarie Puscariu si calugarita Maria Boros. Din pacate nici unul nu a reusit sa-si puna planurile in aplicare. Onoarea de a fi al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu ii apartine Mitropolitului Th. D. Nicolae Balan, care a inceput lucrarile de reconstructie in 1926. Sfintirea manastirii a avut loc in 1946 , dupa razboi.
Biserica este construita in stil brancovenesc (foarte la moda in Tara Romaneasca la sfarsitul sec 17 -inceputul sec 18). Pietre masive decoreaza ferestrele si incadreza usile. Clopotnita este octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Privita pe interior biserica este la fel ca toate celelalte construite in aceeasi perioada: altar, naos, portic. Picturile de pe portic sunt noi si reprezinta scene din Vechiul Testament. Intrarea dintre portic spre nartex se face printr-o usa groasa de stejar incadrata de piatra.
In partea de vest a nartexului, unde se afla pictura Fecioarei Maria, se poate observa si portretul Brancovenilor, fondatorii bisericii. In interiorul manastirii se afla cinci clopote de la Viena ce cantaresc 2000 kg.

Biserica este construita in stil brancovenesc (foarte la moda in Tara Romaneasca la sfarsitul sec 17 -inceputul sec 18). Pietre masive decoreaza ferestrele si incadreza usile. Clopotnita este octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Privita pe interior biserica este la fel ca toate celelalte construite in aceeasi perioada: altar, naos, portic. Picturile de pe portic sunt noi si reprezinta scene din Vechiul Testament. Intrarea dintre portic spre nartex se face printr-o usa groasa de stejar incadrata de piatra.
In partea de vest a nartexului, unde se afla pictura Fecioarei Maria, se poate observa si portretul Brancovenilor, fondatorii bisericii. In interiorul manastirii se afla cinci clopote de la Viena ce cantaresc 2000 kg.

Zidurile care inconjoara manastirea au fost reconstruite tot in stil brancovenesc, sub forma de cvatrilater. Trei turnuri sapate in piatra imfrumuseteaza zidurile atat pe exterior cat si pe interior.
La parterul manastirii, in partea de nord, sunt amplasate chiliile calugarilor si abatia. Primul etaj adaposteste clopotnita si o biserica noua extrem de spatioasa. La parter, in partea de sud, putem vedea sala de mese, bucataria si vreo cateva chilii, in timp ce la primul etaj descoperim o imensa biblioteca si un xenodochium.
In cladirea noua care adaposteste muzeul, sunt expuse unele dintre cele mai vechi picturi pe sticla – apartinand sec 18 si 19 – si documente foarte vechi si rare (scrisori, prima editie a unor ziare, sutane purtate de calugari, obiecte ecleziastice).

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

este vorba de manastirea de la sambata de sus

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II , Alexandru Doboº
Carti Online Carti / Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II


mareste
Categorii: Istorie
Editura: Obiectiv
Autor: Alexandru Doboº
An aparitie: 2007
Nr. Pagini: 185
Aceasta carte nu mai este disponibila spre vanzare!


PRET


Descriere

Cuvântul editorului ............................................................................ 3

PROLOG............................................................................................... 19

I. DACIA ªI FIUL EI CHRISTOS...................................................... 21

Dacii, Columna ºi ultimele provizii de apã................................... 21

Botezul � o tradiþie dacicã ........................................................... 22

Dacia preistoricã � reincarnare ºi nemurire................................. 23

Apa � Izvorul Vieþii la arieni ......................................................... 24

Îmbãierea statuilor zeilor ºi spargerea vaselor de ritual.............. 24

Ritualul apei � difuzat din Dacia .................................................. 25

Dacii de pe Columnã erau... creºtini !? ....................................... 26

Zalmoxe, robul lui Pitagora ? Ar vrea unii ! ................................. 27

Dacii ºi transmigraþia sufletului .................................................... 28

Dacii ºi... miruirea Domnului...................................................... 29

Invazia lui Traian � împotriva... creºtinismului dacic ! ................. 30

�Bãutura zeilor� ºi longevitatea dacilor ........................................ 31

�Apa vie�, elixirul vieþii.................................................................. 32

Creºtinismul � vechea credinþã... a dacilor !................................ 33

Distrugerea dovezilor istorice din România................................. 34

Iisus ºi Sf. Andrei au lãsat �urme� la Sibiu................................... 36

Dacia � centrul creºtinismului..................................................... 37

Bãnãþenii îi creºtinau pe... sicilieni .............................................. 38

Martirii creºtini de la Roma erau daci .......................................... 39

Creºtinismul s-a nãscut... vorbind româneºte ............................. 40

Constantin cel Mare � dacul cel creºtin....................................... 40

Origen: �Le-am luat credinþa geþilor !�.......................................... 41

Poporul daco-român s-a format...

în lupta cu invadatorii de la Roma .......................................... 42

Get / Got = Dumnezeu !............................................................... 43

Legea christicã � în spiritul dacic................................................. 44

Preoþii daci � �cãlãtori prin nori� !................................................. 45

II. �ÞARA ZEILOR � � IZVORUL RELIGIILOR................................. 46

Zalmoxe � Marele Zeu al Antichitãþii ........................................... 46

Simbolul dacic al ºarpelui ............................................................ 47

Eroii Greciei antice � veneau la specializare în Dacia... ............. 48

Dacia � �lapte ºi miere�................................................................ 49

Zalmoxe ºi... nepoþelul Zeus...................................................... 50

Arthemis � Albina, Diana, Zâna................................................... 51

România � o veche þintã iudeo-masonicã ................................... 51

Numele de Gé aratã... poziþia Pãmântului în sistemul solar ....... 52

Insula Fericiþilor = Insula ªerpilor ................................................ 53

Dacia era... Europa !................................................................... 54

Zeus � grad mare, funcþii multe................................................... 55

Zeus a ajuns pe Olymp... adus de dorieni................................... 56

Atributele lui Zalmoxe � plagiate de Zeus... ................................ 57

Zalmoxe � �Cel care este ºi nu este�........................................... 58

Zalmoxe Basileul � Strãbunul zeilor ............................................ 58

Istorici... muºcaþi de ºarpe........................................................... 60

Daksha / Dacia � Zeul Creaþiei !................................................. 61

Dakcha � strãmoºul oamenilor................................................... 62

Zalmoxe ºi Sfânta Treime............................................................ 63

Dao = Brahman = Zalmoxe ......................................................... 64

Misterele divinilor daci ................................................................ 65

Orfeu ºi originea Universului ....................................................... 67

Zeii arieni � în... Africa ºi religia voodoo...................................... 67

Motivul ºarpelui dacic � în America Latinã .................................. 69

Zalmoxe ºi Kogaion � modele universale.................................... 70

Taina �gropilor ritualice� dacice ................................................... 71

David i-a furat praºtia lui Goliat... ................................................ 72

Decebal, Marele Preot................................................................ 72

III. ZEII EGIPTENI ªI MODELUL ARIAN ........................................ 74

Zeii daci din... China .................................................................... 74

Hermes purta... pãlãrie etruscã ................................................... 75

Purgatoriul e la... planeta Pluton ! ............................................... 76

Egiptul avea zei arieni ? .............................................................. 76

Zeul Thot � avocatul familiei Osiris ............................................. 78

Dacii � inventatorii medicinii preventive ...................................... 79

Afroditei îi plãceau tracii. Zei ºi muritori....................................... 80

Hermes � zeul cu multe sarcini ................................................... 81

Egipt, Ind, Grecia � aceiaºi zei, nume diferite... .......................... 82

Osiris � zeu sau faraon ?............................................................. 83

Thot � zeul cu cap de ibis............................................................ 84

Osiris era din... constelaþia Orion ? ............................................. 85

Osiris � un uriaº de 5 m !............................................................. 86

Dacia � Þara Zeilor ºi Uriaºilor .................................................... 87

Cultul zeiþei Isis � interzis de �zeul� Caesar ................................ 88

Numele secret al lui Ra � model pentru Iahve ............................ 89

Isis, mumiile ºi... nemurirea ........................................................ 90

Muºcat de cobrã, Geb... a trãit 1.773 ani ! .................................. 91

Zeii, titanii ºi uriaºii din Dacia � stãpânii Pãmântului................... 92

IV. FIII LUI SATAN............................................................................ 94

Rãzboinicii romani se credeau specialiºti în stupãrit................... 94

Stupii romanilor � moartea albinelor............................................ 94

Lingviºtii români ºi mierea din prisaca Moscovei ........................ 95

Etruscul Vergiliu � o albinã printre trântori .................................. 96

Limba dacilor � �gãsitã� de greci ºi romani.................................. 97

Americanizarea... ca romanizarea.............................................. 98

Vechi obicei de trãdãtori: închinarea la idoli strãini ..................... 99

Ocupaþia începe cu înlocuirea zeilor locali ................................ 100

Dacilor li s-a furat... ºi hydromelul ............................................. 101

Albinele Daciei � a 8-a minune a Antichitãþii ! ........................... 102

Romanii ne-au luat ºi mãºtile de cearã... .................................. 103

Dacii �n-aveau scriere� dar... ..................................................... 104

îi învãþau pe alþii pe ce sã scrie ! ............................................... 104

Elevii daci � model pentru Ministerul Învãþãmântului... ............. 105

�Scoateþi Dacia din Istorie !� ...................................................... 106

V. CE CÃUTA ALEXANDRU ÎN DACIA ?..................................... 108

Traco-geþii � teama lui Macedon ............................................... 108

Alexandru uitase cã trac însemna viteaz................................... 109

Generalul � macedonean, luptãtorii � traci................................ 110

Traseul lui Alexandru � schimbat de... V. Pârvan ..................... 111

Tracii luptau cât mai aproape de Cer ! ...................................... 111

Pe unde a trecut Macedon Dunãrea ......................................... 113

Marea Defilare de pe Dunãre .................................................... 114

Geþii aveau holde înalte.. fãrã reforme agricole ........................ 115

Darius I ºi Alexandru � turiºtii nedoriþi ai Daciei... ..................... 116

Aristotel i-a spus sã nu treacã Dunãrea... ................................. 117

Alexandru s-a închinat lui Oceanos , �tatãl zeilor�..................... 118

Traian � Fiul lui Satan................................................................ 119

Expediþia lui Alexandru în Dacia... putea fi ultima ..................... 120

Alexandru ºi... admiratorul satanic Traian ................................. 121

VI. EXPEDIÞIA LUI MACEDON ªI... SHAMBALA ........................ 123

Aristotel � adevãratul �zeu�........................................................ 123

Liceul � �ºcoala lupilor� !........................................................... 123

Piramidele uriaºe din Bosnia ..................................................... 124

Dacia � legãtura principalã cu... Shambala............................... 125

Canalele subpãmântene asigurã... nemurirea fizicã ? .............. 126

Alexandru Macedon cãuta... intrãrile în Shambala ! ................. 126

Au murit Aristotel ºi Alexandru ?! .............................................. 128

Macedon ºi misia sa: spiritualizarea mondialã .......................... 128

Darius III � învins de patru ori.................................................... 130

VII. DACIA � CENTRUL SPIRITUAL AL LUMII............................. 131

Dacus Felix � soþii multe ºi devotate ! ....................................... 131

Incinerarea � pentru a ajunge mai repede la Zalmoxe.............. 131

Þara albinelor nu suporta trântorii ! ........................................... 132

Alexandru a adus lumina, .......................................................... 134

Cesar � incendiul Bibliotecii din Alexandria............................... 134

�Canoanele alexandrine� � evidenþe... computerizate............... 135

Muzeele antice � biblioteci, universitãþi, institute de cercetare . 136

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei ............................................... 136

Alexandru � scutierul lui Zalmoxe ............................................. 137

Macedon a impus limba primordialã...

ºi învãþãmântul gratuit ºi obligatoriu ..................................... 138

Prima mare revoluþie a Omenirii civilizate ................................. 140

�Invenþiile� din Imperiul Macedonean � preluate din Dacia... .... 140

Misteriosul impuls al Greciei elenistice...................................... 141

În 2.300 ani am evoluat... 1 secundã ! ...................................... 142

Dacii � medicii Antichitãþii ......................................................... 144

Medicina actualã... descoperã pe antici .................................... 145

Dacii fãceau trepanaþii, acum se moare de apendicitã... .......... 146

Diogene cãuta, ziua, cu felinarul un om adevãrat. Nu l-a gãsit. 147

Virtutea � singurul lucru adevãrat. La stoici... ........................... 148

Iisus Christos � sol al lui Zalmoxe ! ........................................... 149

Groaza faþã de Dumnezeu � diversiune de control !................. 150

Epicurienii � moderaþie ºi plãcerea prieteniei............................ 151

Epicur ºi... Renaºterea ............................................................. 152

Adevãrul � o convenþie ?! ......................................................... 153

Explozia elenisticã ºi... fãcliile dacilor........................................ 154

Oraºele moderne � dupã modelul etrusc .................................. 155

Meºterii �alexandrini� erau... geto-daci ...................................... 156

Termos cu... 2.000 de statui ...................................................... 157

�Marea civilizaþie greacã� � numai simboluri dacice !................ 158

Grecii din Dobrogea nu civilizau,............................................... 160

doar luau civilizaþie ! .................................................................. 160

Ce cãutau ar.géo.nauticii........................................................... 161

în Dacia, þara lui Ar / Ra ºi Gé ?................................................ 161

Idilele apar în Grecia... .............................................................. 162

... cu pãstori bucolici ................................................................ 163

Ziaristica modernã � inventatã de un trac ................................. 164

Dacul Menandru a trãit 20 ani,

dar a pus bazele comediei elenistice ................................... 164

�Mizantropul� � al lui Menandru................................................. 165

Universul nostru � creat de... �Poetul�....................................... 166

VIII. � SATANIZAÞI ZEII DACIEI ! �................................................ 168

Monoteismul dacilor � �ºters�... pentru poporul ales ................. 168

Artemis = Diana = Hekate, zeiþa Infernului ?............................. 169

Zeiþa Infernului era... blândã ºi prevestea sãnãtatea ................ 170

Zeiþele Romei � cum voiau meºterii daci !................................. 171

Prima soþie a lui Adam a fugit... pe Lunã !................................. 172

Mithra � 280 de monumente în Dacia ....................................... 173

Romanii înlocuiau Mama dacilor cu Zeiþa Infernului ! ............... 174

Dacii trebuiau sã renunþe la Soare pentru Luna iudaicã ... ....... 175

Istoria ºi religia � arme vechi..................................................... 176

Zeiþa Infernului � preferata iudeo-masoneriei............................ 177

Lilith, repudiatã de Adam, impusã prin Hekate.......................... 178

De ce urlã câinele la Lunã ? ...................................................... 179

Zeiþa Infernului are, normal, ... 6 mâini...................................... 179

Ovidiu era etrusc ....................................................................... 180

Hekate ºi eleva ei Medeea ........................................................ 181

Dacia, centrul universitar al unei lumi �arhaice� ........................ 182

Medeea ºi satanizarea Daciei ................................................... 183

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei .....

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

asta-i adevarata apocalipsa,bomba cu hidrogen,nu alta,zau

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Fantoma fara nume
1. Ai aparut de nicaieri iubita mea, deodata
Apari in noapte si dispari si ochii mei te cauta
Nu stie nimeni cine esti, ce rost ai tu pe lume
Ai glas, dar nu vrei sa-mi vorbesti, fantoma fara nume

2. Tu taci si nu spui un cuvant si gura ti-e un nufar
Ai aparut in calea mea ca sa ma faci sa sufar
Ca zilele sa-mi treaca-n zbor, nu stiu nimic de tine
Si stau adesea sa ma-ntreb ce-ai vrut sa faci din mine

3. Vei plange si vei regreta, vei plange nu o data
Vei plange c-ai facut un rau si raul nu se iarta
Vei plange cum am plans si eu, vei plange nu de mine
Vei plange c-ai facut un rau si rau-i pentru tine

4. La cununie de-am sa vin, sa nu te-nece plansul
Caci singura ti-ai daruit iubirea pentru dansul
Nu esti a mea, nu esti a lui, a nimanui pe lume
Apari in noapte si dispari, fantoma fara nume

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

asta este unul din cantecele pe care le cantam pe munte sau in tabere

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

REAST IN PEACE MICHAEL JACKSON

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=40

Copy-paste

Din 6 mai 2009, pentru 3 luni avem 3 numere de telefon TELEDON pentru Asociatia P.A.V.E.L., in cadrul campaniei "COPII CU CANCER", desfasurate de noi cu ajutorul acestor numere:

0900 900 310 10 EURO
0900 900 314 4 EURO
0900 900 316 6 EURO

Va rugam sa sustineti activitatile desfasurate de organizatia noastra pentru copiii si tinerii cu cancer si parintii lor! Multumim!


P.S.
Asociatia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasa) este asociatia parintilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave si este o asociate caritabila, non-profit, neguvernamentala, apolitica si fara afiliere religioasa, inregistrata la 10 mai 1996.

Asociatia P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii: ICCCPO (Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer), UICC (Uniunea Internationala Contra Cancerului), ECPC (Coalitia Europeana a Pacientilor cu Cancer), EUROCHILD aisbl (retea activa de organizatii si persoane lucrand pentru a imbunatati calitatea vietii copiilor si tinerilor din Europa), IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti) si membru asociat a SIOPE (Societatea Internationala Europeana a Oncologilor Pediatri).

Mai multe pe www.asociatiapavel.ro

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

ia cititi cu ce se ocupa guvernul romaniei,hotaraste ca-i musai sa fie cutremur peste sapte grade anul acesta,cititi si va minunati In cazul producerii unui cutremur de nivelul celui din 1977, in Bucuresti, peste 4.000 de oameni ar muri, 10.000 ar fi raniti si peste 8.000, sinistrati. Un dezastru de proportie in tara noastra este inevitabil, iar acesta se va produce in cativa ani, arata un document privind reducerea riscului seismic intocmit de Comisariatul pentru Societatea Civila. Conform acestuia, institutiile din Romania nu sunt pregatite sa faca fata unui cutremur cu valori de peste 7 grade pe scara Richter.

“Bucurestiul poate fi afectat de cutremurele produse in zona Vrancea, care sunt cutremure intermediare (50-250 km), marea majoritate fiind neinsemnate din punct de vedere al efectelor. Insa la un interval de 30-50 de ani se produc cutremure cu consecinte destul de grave, care ar trebui sa ne determine sa luam cat mai multe masuri”, ne-a declarat, ieri, Ioan Prodan, seful Comisariatului pentru Societatea Civila. Pana in acest moment, in Bucuresti sunt inventariate si expertizate circa 548 imobile incadrate in clasele de risc seismic I si II, in majoritate blocuri de locuit cu peste 4 etaje. Asta inseamna ca numarul apartamentelor care ar fi distruse in cazul unui cutremur se ridica la circa 27.000, iar persoanele aflate in real pericol depaseste 50.000-60.000. Astfel, se apreciaza ca circa 150-200 de imobile s-ar prabusi in totalitate, adica 20-30% din cele inventariate, iar celelalte ar suferi distrugeri puternice, la un cutremur cu magnitudinea de 7,2-7,4 grade pe scara Richter, se arata in documentul citat. Pierderile de vieti omenesti pot atinge cifre dramatice. Cutremurul ar curma viata a 3.000-4.000 de bucuresteni, 10.000-12.000 ar fi raniti iar peste 10.000 ar fi nevoiti sa se retraga in provincie. Mai mult, cutremurul ar provoca peste 40 de incendii, 30-40 km de strazi ar fi avariate, 25 km de cale ferata ar fi distruse, 20 km de linii de tramvai ar fi blocate, iar retelele electrice ar fi distruse pe o arie de 50 km. In perioada postdezastru sunt posibile efecte adiacente, explozii, inundarea subsolurilor imobilelor, a galeriilor de metrou si a pasajelor. Liniile de metrou, tramvaie si troleibuze vor fi paralizate cateva zile, la fel si comunicatiile rutiere si feroviare, ceea ce va ingreuna practic manevra de forte si mijloace, salvarea victimelor si transportul populatiei. Din document rezulta un deficit semnificativ de echipe de cautare-salvare cu caini (exista doar 5, desi necesarul ar fi de 25) si echipe de salvare de la inaltimi (avem doar 30 din necesarul de 90) pe care I.S.B Bucuresti nu le are. In plus, ar mai fi nevoie de peste 200 de ambulante si peste 200 de paturi de spitalizare. Pentru a face fata unui asemenea dezastru, ar mai trebui procurate peste 100 de buldozere, 77 de gredere pentru saparea pamantului, 71 de excavatoare, 80 de autocisterne, 90 de grupuri electrogene si 80 de motocompresoare.

Populatia este total nepregatita
Populatia Capitalei nu este pregatita pentru a face fata unui asemenea fenomen. “In plus, este mai bine sa ne pregatim decât sa fim luati prin surprindere. Cutremurul nu ne va ocoli”, sustine comisarul Prodan. Ca solutii, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta a propus formarea unor echipe de voluntari, care sa fie alaturi de autoritati în caz de necesitate si amplasarea in Capitala a 10-20 de corturi în care sa se poata face întâlniri cu cetatenii, pentru a fi informati despre masurile pe care trebuie sa le urmeze în cazul unui cutremur. Cele doua parti au convenit sa tipareasca în urmatoarea perioada circa 150.000 de pliante informative cu date informative despre pasii pe care trebuie sa îi urmeze în cazul unei situatii de urgenta.
Steliana Bancu
Voteaza articolul
8.05

Raporteaza abuz de limbaj
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter revine la o perioadã de 32 de ani, spune o Hotãrâre de Guvern, publicatã în Monitorul Oficial, care face referire la planul de acþiune pe care ar trebui sã îl aibã autoritãþile române în caz de calamitate. Astfel, în 2009 sunt cele mai mari ºanse de producere a unui cutremur de peste 7 grade Richter, potrivit guvernului. Însã, potrivit lui Gheroghe Mãrmureanu, director Institutul de Fizica Pãmântului, prezent la "Realitatea te priveºte", nu existã un ciclu al cutremurelor, prin urmare nu putem prezice când vor avea loc.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

A fost odata ca niciodata o fetita care spunea blesteme. Cum se-apuca sa faca ceva, sau cum se-ntalnea cu cineva, una-doua si blestema. Fetita totusi nu era eminamente rea, numai ca nu putea sa se-abtina.

Cand cineva face un lucru toata vremea, si-l face cu aplicatie, ajunge in cele din urma sa atraga atentia publica. Asa s-a intamplat si cu fetita care spunea blesteme, de-a aflat de ea tot cartierul – care-a si ramas pe ganduri. Cateva casnice batrane, autoritati regionale in domeniu, a dezbatut intr-o zi cazul fetitei care spunea blesteme si a ajuns la concluzia ca era indracita.

Dar fetita nu era indracita, dupa cum a spus si-un domn serios si cu barba, care se nimerea sa treaca pe langa sedinta autoritatilor casnice:

- Fetita nu e deloc indracita, zise el. Doar ca profereaza blesteme.

“Hm”, gandi fetita care tragea cu urechea de dupa coltul blocului. “Auzi vorba, proferez blesteme. Asta trebuie s-o tin minte.” Si fugi la joaca, sa mai blesteme pe cate cineva.

- Fa, striga Olguta suparata… De ce ma blestemi?

- Da nu te blestem, fata…

- Da ce faci?

- Perforez blesteme.

- Ce faci, fata? intreba Olguta interesata.

- Perforez blesteme, fata.

- Cum adica perforezi blesteme?

- Pai uite-asa fata, ca atunci cand te urci in tramvai si ti-e frica de controlori.

- Adica le compostezi?

- Da, fata.

- Hmm… ramase Olguta un pic pe ganduri, da-si reveni repede: Nu te cred.

- Arza-te-ar focu.

PS Finalu textului era despre cum se intrebafetita care spunea blesteme ce se-ntampla cu bucatelele de blesteme perforate, da nu stiu cum s-a brodit de mi s-a facut foame si n-am mai apucat sa scriu si finalul.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Radu Cinamar-Viitor cu cap de mort Radu Cinamar-Viitor cu cap de mort

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost