Verificati-va cunostintele de cultura generala

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Mai jos ni�te citate din perfidul Lavrenti Beria si al sau diabolic manual de spalare a creierelor pe care le g�si�i pe blogul lui Deceneu:
decantare.wordpress.com/psihopolitica/
�Degradarea si cucerirea merg mana in mana. �
Degradarea insa, poate fi obtinuta intr-un fel mult mai ascuns si mai eficient printr-o defaimare consecventa si continua. Defaimarea este arma principala si cea mai buna a psihopoliticii pe scara larga.
Defaimarea consecventa si continua a conducatorilor nationali, a institutiilor nationale, a practicilor nationale si a eroilor nationali trebue sa aiba loc sistematic, dar aceasta este datoria principala a membrilor Partidului Comunist, nu a psihopoliticienilor.
Domeniul defaimarii si degradarii de catre psihopolitician este omul insusi. Prin atacarea caracterului si moravurilor insusi si prin crearea unui sentiment general de degradare, prin contaminarea tineretului, se usureaza intr-o foarte mare masura controlul asupra poporului.�
�
�Daca am putea sa distrugem efectiv mandria nationala si patriotismul unei singure generatii, aceasta ar insemna victoria noastra asupra tarii respective. Prin urmare, trebuie sa existe o propaganda permanenta in strainatate pentru subminarea atasamentului cetatenilor, in general, si al adolescentilor in special.�

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

La aproape 20 de km. in aval de Cernavoda, Dunarea face o mare cotitura, marginita pe dreapta de peretii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stanga de malul impadurit ca o perie al Baltii Ialomitei, luandu-o mai intai spre nord-est, apoi spre nord ca sa se mai intoarca inca o data spre nord-vest. O data facut acest urias ocol, in care fluviul a ros adanc din faleza de calcar a malului Dobrogean, albia se ingusteaza drastic si stim ca, de asemenea fundul fluviului se inalta, asa incat vara, cand apa scade de caldura, vapoarele nu mai pot trece. In fundul marii cotituri sta pitit, intr-un soi de gavan, satul actual Capidava, care si-a luat numele recent de la cetatea romana ale carei ruine il strajuiesc de pe un pinten stancos situat la SSE de sat. De acolo, de langa cetate, apusurile de soare, cand astrul moare in apele Dunarii, moarandu-i undele in toate nuantele curcubeului, se vad ca adevarate simfonii de culori si de lumina.

Imperiul roman ajunsese la Dunare inca din anul 14 d. Chr., cand generalul Aelius Catus a si intreprins o expeditie dincolo de fluviu pentru a-i tine la respect pe neastamparatii daci si pe proaspetii lor aliati, sarmatii. Dar legiunile nu-si desfasurasera efectivele decat pana la Durostorum, nordul Dobrogei de astazi fiind lasat in seama fortelor regilor sapaei, aliatii si protejatii romanilor, ajutati de fortele pe care le comanda Praefectus Orae Maritimae (comandantul litoralului). In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. Soarta schimbatoare a acestor expeditii, efectul de dezorganizare pe care doua infrangeri succesive l-au avut, au impiedecat un efort sistematic de fortificare si garnizonare a malului Dunarii.

Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca, cu detasamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana formata, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decat o veriga dintr-un sistem cuprinzand inca multe altele intre care trebuie amintite fortificatiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul a fost prevazut si cu o instalatie portuara, cuprinzand un cheu, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Acest cheu era de fapt principala dotare a unei statii a flotei Classis Flavia Moesica a carei principala baza fusese stabilita la Noviodunum. Spre E si NE de cetate se intindea cimitirul tumular cu morminte de incineratie, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modest garnisite. Nu stim in ce masura fortul traianeic a avut un rol de jucat in cadrul episodului moesic din toamna primului an al primului razboi dacic (101 d. Chr.) cand a avut loc si marea batalie de la Adamclisi. Oricum el si-a indeplinit, in continuare, functia de garda a fluviului si a vadului de la Capidava, se pare ca fara rea multe probleme, in afara de schimbarea trupei de garnizoana, dupa 243 cand Cohors I Ubiorum este inlocuita cu Cohors I Germanorum civium romanorum, pana la sfarsitul sec. III d. Chr.

Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului.

Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana. Castrul, situat langa un vad de trecere a fost construit de detasamente din Legiunea V Macedonica si Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. Tabula Peutingeriana ne ofera date exacte privind distantele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distante coincid cu distantele dintre localitatile actuale Hinog - Capidava si Capidava - Harsova. In verificarea tabulei vine descoperirea unui stalp miliar in localitatea Seimenii Mici care da distanta de 18000 de pasi de la Axiopolis la Capidava adica 27 de km.




Colectiv de cercetare:
- conf.univ.dr. Ioan I.C. OPRI� (Seminarul de Arheologie �Vasile P�rvan�, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure�ti) � s�p�turi �n sectoarele III �i VI intra muros � asigur� coordonarea �tiin�ific� general� a �antierului;
- dr. Zaharia COVACEV, drd. C�t�lin DOBRINESCU, Tiberiu POT�RNICHE (Muzeul de Istorie Na�ional� �i Arheologie Constan�a) � s�p�turi �n sectorul de est al cet��ii (sectoarele II, IV, V intra muros); s�p�turi �n punctul �La Bursuci� (la cca 3 km N de Capidava); participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Robert CONSTANTIN, drd. Nicolae ALEXANDRU (Muzeul de Arheologie Callatis, Mangalia) � s�p�turi extra muros �n sectorul N (necropol�) �i X (terme);
- prof.univ.dr. Zeno Karl PINTER, lector univ.dr. Ioan Marian �IPLIC, lector univ.dr. Costin MIRON (Universitatea �Lucian Blaga�, Facultatea de Istorie �i Patrimoniu �Nicolae Lupu� din Sibiu) � s�p�turi �n sectorul VII intra muros �i VIII extra muros;
- Dan �TEFAN, Maria Magdalena DU�ESCU (Seminarul �Vasile P�rvan�, Universitatea Bucure�ti) � s�p�turi extra muros �n punctul �villa rustica de pe Valea Vlahcanara�; participare la proiectul de cartare a punctelor cu descoperiri arheologice din territorium Capidavense.
- drd. Andrei G�NDIL� (Cabinetul Numismatic, Muzeul Na�ional de Istorie a Rom�niei, Bucure�ti) � expertiz� numismatic�;
- lector univ.dr. Cornel BELDIMAN (Universitatea Cre�tin� �Dimitrie Cantemir�, Bucure�ti) � cercet�ri analitice paleotehnic�, analizele traseologice pe utilajul de os descoperit (nu lucreaz� �n teren).

Cercet�rile arheologice anuale de la Capidava se desf�oar� �n regim de �antier-�coal�, cu participarea studen�ilor (afla�i �n practic� arheologic�) de la Universitatea din Bucure�ti, Facultatea de Istorie; Universitatea �Ovidius� din Constan�a; Universitatea �Lucian Blaga�, Facultatea de Istorie �Nicolae Lupu� din Sibiu; Universitatea Cre�tin� �Dimitrie Cantemir� din Bucure�ti, Facultatea de Istorie.
sus


Drumuri de acces
Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean �nalt al Dunarii, la jumatatea distantei �ntre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-H�rsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A � A2 � 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C �nspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urm�nd DJ 223, fie venind dinspre H�rsova (prin intersectia de la Hanul Morilor � Tichilesti � Topalu � Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni � Dunarea � Capidava). Soseaua dinspre H�rsova nu prezinta probleme, afl�ndu-se �ntr-o stare foarte buna. �n schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea �n satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pam�nt, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari. La fel, drumul amenajat deasupra satului a fost asfaltat in 2008. La iesirea din sat, trebuie, insa, urmat drumul spre Silistea (intrucat cea de-a doua portiune afectata de alunecarile de teren nu a putut fi reparata). La jumatatea distantei �ntre cele doua comune apare o noua intersectie, de unde turistii vor merge spre st�nga, pentru a reintra pe DJ 223. Aceasta �bretea� de legatura cu DJ 223 se prezinta �ntr-o stare excelenta, fiind si ea integral asfaltata in 2008. De aici, mai departe, spre Dunarea si Capidava! La intrarea �n satul Capidava, pe terasa �nalta a Dunarii, apar zidurile masive ale cetatii romane si bizantine, ridicate pe un masiv de calcar care strajuieste si astazi apele batr�nului Danubiu

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

BIBLIOGRAFIA CAPIDAVEI (1893 � 2007)

Dic�ionare, enciclopedii, serii epigrafice
*** Th. MOMMSEN, O. HIRSCHFELD, A. von DOMASZEWSKI, Corpus Inscriptionum Latinarum, III (= CIL III), Berlin, 1873-1902, nr. 12478, 14214/19; 14214/20, 14440.
*** Paulys Real-encyclop�die der classischen Altertumswissenschaft, s.v. Capidava (autor C. PATSCH) neue Bearbeitung, herausgegeben von G. Wissowa, III, Stuttgart, 1899, col. 1510.
*** Dic�ionar de istorie veche a Rom�niei (Paleolitic � sec. X), coord. D.M. PIPPIDI, s.v. Capidava (autor Em. DORU�IU-BOIL�), Bucure�ti, 1976, p. 127-128.
*** R. FLORESCU, H. DAICOVICIU, L. RO�U, �n Dic�ionar enciclopedic de art� veche a Rom�niei, s.v. Capidava (autor R. FLORESCU), Bucure�ti, 1980, p. 78-80.
*** Enciclopedia civiliza�iei romane (coord. D. TUDOR), s.v. Capidava (autor V. BARBU), Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1982, p. 158-159.
*** Enciclopedia arheologiei �i istoriei vechi a Rom�niei (coord. C. PREDA), s.v. Capidava (autori Al. BARNEA, I. BARNEA), vol. I, Bucure�ti, 1994, p. 247-249.
*** Emilia DORU�IU-BOIL�, Inscriptiones Scythiae Minoris (coord. D.M. PIPPIDI), vol. V. Capidava-Troesmis-Noviodunum, Bucure�ti, 1980, p. 30-75, nr. 8-54.
*** Em. POPESCU, Inscrip�iile grece�ti �i latine din secolele IV-XIII descoperite �n Rom�nia, Bucure�ti, 1976, p. 230-237, nr. 220-229.
*** Tabula Imperii Romani (Romula-Durostorum-Tomis), L 35, Bucure�ti, 1969, p. 29-30.
sus

Monografii, albume, volume de popularizare, teze de doctorat
BARNEA I. 1968 = I. BARNEA, Perioada Dominatului, �nR. VULPE, I. BARNEA, Din istoria Dobrogei. Romanii la Dun�rea de Jos, vol. II, Bucure�ti, 1968, p. 371-373, 391, 411, 421-422 �i passim.
BARNEA I. 1977 = I. BARNEA, Les monuments pal�ochr�tiens de Roumanie, Città del Vaticano, 1977, p. 121.
BARNEA I. 1971 = I. BARNEA, �n I. BARNEA, �t. �TEF�NESCU, Din istoria Dobrogei. III. Bizantini, rom�ni �i bulgari la Dun�rea de Jos, Bucure�ti, 1971, p. 33-36, 64-67, 80-81, 91, 122-125, 169-172, 243-247, 252, 256, 261, 265, 269, 271, 273, 275, 276, 277, 282, 283, 285, 288, 290, 294, 304, 311, 318, 319, 325, 330, 331.
BARNEA I. 1981 = I. BARNEA, Arta cre�tin� �n Rom�nia, 2, secolele VII-XIII, Bucure�ti, 1981, p. 156-157, pl. 64/2b; 158-159, pl. 65/b.
BARNEA Al. 1991 = Al. BARNEA, La Dobroudja aux IVe-VIIe siècles n.è., �n Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucure�ti, 1991, p. 157, 162, 168, 174, 181, 182, 207, 210, 212, 220, 227, 233, 253, 254, 256, 272, 285, 286.
B�RBULESCU 2001 = M. B�RBULESCU, Via�a rural� �n Dobrogea roman� (sec. I-III p.Chr.), Muzeul de Istorie Na�ional� �i Arheologie Constan�a, 2001, p. 104-112, 184-188 �i passim.
BERCIU 1965 = D. BERCIU, �n D. BERCIU, D.M. PIPPIDI, Din istoria Dobrogei. I. Ge�i �i greci la Dun�rea de Jos, Bucure�ti, 1965, p. 132, 134.
CONRAD 2004 = Sv. CONRAD, Die Grabstelen aus Moesia Inferior. Untersuchungen zu Chronologie, Typologie und Ikonographie, Casa Libri, Leipzig, 2004, p. 190-196, nr. 241-261 (Capidava und Territorium).
COVACEF 2002 = Z. COVACEF, Arta sculptural� �n Dobrogea roman�. Secolele I-III, Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, passim.
FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, P. DIACONU, Capidava. Monografie arheologic�, I, Bucure�ti, 1958.
FLORESCU R. 1965a = R. FLORESCU, Capidava, Ed. Meridiane, Bucure�ti, 1965, 72 p., il.
FLORESCU R. 1968 = R. FLORESCU, Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucure�ti, Meridiane, 1968, p. 72-77, fig. 48-63 + 2 pl.
HAR�UCHE, ANASTASIU 1976 = N. HAR�UCHE, F. ANASTASIU, Catalogul selectiv al Colec�iei de Arheologie a Muzeului Br�ilei, Br�ila, 1976, p. 270, nr. 558.
IONESCU-DOBROGIANU M.D. 1904 = M.D. IONESCU-DOBROGIANU, Dobrogia �n pragul veacului al XX-lea, Editura Socec, 1904, p. 79.
MADGEARU 1997a = Al. Madgearu, Continuitate �i discontinuitate cultural� la Dun�rea de Jos �n secolele VII-VIII, Bucure�ti, 1997, passim.
MATEI 1993 = Cr.D. MATEI, Capidava �i Dun�rea �n secolele II-VI d.Chr., tez� de doctorat (coordonator �tiin�ific R. FLORESCU), Universitatea Bucure�ti, Facultatea de Istorie, Bucure�ti, 1993.
MICLEA 1978 = I. MICLEA, Dobrogea, Bucure�ti, Ed. Sport-Turism, 1978, cap. Capidava (semnat R. Florescu, f.p. � 14 p.).
MICLEA, FLORESCU 1980 = I. MICLEA, R. FLORESCU, Str�mo�ii rom�nilor. Daco-romanii, capitolul Capidava, Bucure�ti, Ed. Meridiane, 1980, �n vol. II, p. 135-136, fig. 404-415 �i p. 178-180, fig. 660-662.
OPRI� 2000 = Ioan I.C. OPRI�, Ceramica roman� t�rzie din Dobrogea (sec. IV-VI d.Hr.). Cu privire special� la Capidava, tez� de doctorat (coordonator �tiin�ific dr. Gh. POPILIAN), Ministerul Educa�iei Na�ionale, Institutul Rom�n de Tracologie, Bucure�ti, 2000.
OPRI� 2003 = Ioan I.C. OPRI�, Ceramica roman� t�rzie �i paleobizantin� de la Capidava �n contextul descoperirilor de la Dun�rea de Jos (sec. IV-VI p. Chr.), Editura Enciclopedic�, Bucure�ti, 2003.
POPOIU 2001 = P. POPOIU, Antropologia habitatului �n Dobrogea, colec�ia Om-natur�-cultur�, Editura Oscar Print, Bucure�ti, 2001, p. 145-162.
R�DULESCU, SCORPAN, FLORESCU 1976 = A. R�DULESCU, C. SCORPAN, R. FLORESCU, Itinerare arheologice dobrogene, Ed. Sport-Turism, Bucure�ti, 1976, p. 84-86, fig. 21-22 (vezi mai larg itinerarul V. Constan�a � Pantelimon de Jos (Ulmetum) � Capidava � H�r�ova (Carsium) (137 km), p. 80-86.
SUCEVEANU Al. 1977 = Al. SUCEVEANU, Via�a economic� �n Dobrogea roman�. Secolele I-III, Editura Academiei, Bucure�ti, 1977, p. 66-68, 103-105, 140-142.
SUCEVEANU Al. 1991 = Al. Suceveanu, La Dobroudja aux Ier-IIIe siècles n.è., �n Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucure�ti, 1991, p. 20, 31, 33, 34, 45, 48-52, 54, 55, 59, 60, 64, 65, 69, 71, 81, 82, 86, 94, 95, 100, 110, 113, 114, 123, 127, 135.
TOCILESCU Gr. 1900 = Gr. TOCILESCU, Fouilles et recherches arch�ologiques en Roumanie. Inscriptions in�dites, Bucarest, 1900, p. 193, nr. 12.
VULPE 1938 = R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Acad�mie Roumaine: Connaissance de la terre et de la pens�e roumaines, Bucure�ti, 1938, p. 39, 50, 103, 109, 110, 128, 154, 160, 161, 163, 165, 167-169, 176, 189-191, 193, 195, 196, 200, 212, 215, 229, 231, 247, 252, 254, 255, 257, 262, 302, 306, 307, 331, 340, 341.
WEISS 1911 = Jakob WEISS, Die Dobrudscha im Altertum. Historische Landschaftskunde, Sarajevo, Daniel A. Kajon Verlag, 1911, p. 23, 43, 46, 58.
ZAHARIADE 2006 = Mihail ZAHARIADE, Scythia Minor. A History of a Later Roman Province (284-681), with contributions by Virgil Lungu and Zaharia Covacef, in Pontic Provinces of the Later Roman Empire, I, Amsterdam, A.M. Hakkert, 2006, passim.
ZAHARIADE, GUDEA 1997 = M. ZAHARIADE, N. GUDEA, The Fortifications of Lower Moesia (A.D. 86-275), Amsterdam, 1997, p. 79.
sus

Studii �i articole
ARICESCU 1976 = A. ARICESCU, Observa�ii privind garnizoana de la Capidava �n secolele I-III, Pontica, IX, 1976, p. 79-88.
B�RBULESCU, C�TEIA 1998a = M. B�RBULESCU, A. C�TEIA, Drumurile din Dobrogea roman�, pe baza st�lpilor miliari din sec. II-III p.Chr., Pontica, XXXI, 1998, p. 119-129.
B�RBULESCU, C�TEIA 1998b = M. B�RBULESCU, A. C�TEIA, Observations sur deux bornes milliaires in�dites de la province de Scythie, The Roman Danubian Frontier between the 4th-6th centuries (The Second International Limes Symposium, Halmyris, August 1996, Romanian Institute of Thracology, Bucharest, 1998, p. 195-203.
C�RPU� C., C�RPU� L., BURIU, SCARLAT 2005 = Cornelia C�RPU�, Leonid C�RPU�, Mihaela BURIU, Emilian SCARLAT, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Studiu privind posibilitatea folosirii unor metode de laborator de analize medicale �n arheologie, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 � 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 98-99.
CEACALOPOL 1962 = Gl. CEACALOPOL, Crucea relicvar de la Capidava, SCIA, IX, 1, 1962, p. 192-194.
CHELU��-GEORGESCU 1978 = N. CHELU��-GEORGESCU, Considera�ii asupra tipului de locuin�e feudale de la Capidava �i elemente specifice amenaj�rii interiorului lor, Pontica, 11, 1978, p. 211-222.
CIOS I. 1986 = I. CIOS, Un sceptru apar�in�nd epocii bronzului descoperit �n cetatea feudal� timpurie de la Capidava, Pontica, 19, 1986, p. 239-242.
COVACEF 1980 = Z. COVACEF, Raport preliminar asupra cercet�rilor arheologice din sectorul V al cet��ii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976, 1978 �i 1979), Pontica, 13, 1980, p. 254-274.
COVACEF 1988-1989 = Z. COVACEF, Capidava �n secolul VI e.n. C�teva observa�ii pe baza cercet�rilor din sectorul V al cet��ii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 187-196.
COVACEF 1993 = Z. COVACEF, C�teva observa�ii pe marginea unor opai�e descoperite �n sectorul V al Capidavei, Pontica, 26, 1993, p. 245-251.
COVACEF 1995-1996 = Z. COVACEF, Accesorii vestimentare, de toalet� �i podoabe descoperite �n sectorul estic al cet��ii Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 95-120.
COVACEF 1999a = Z. COVACEF, Ceramica de uz comun din sectorul de est al cet��ii Capidava. Sec. IV-VI, Pontica, 32, 1999, p. 137-184.
COVACEF 1999b = COVACEF Zaharia, Christian symbols on objects discovered at Capidava, N. Gudea (Ed.), Roman Frontier Studies, XVII/1997, Proceedings of the XVIIth International Congress of Roman Frontier Studies, Zal�u 1999, p. 813-826.
COVACEF 2000 = COVACEF Zaharia, Cohors I Germanorum à Capidava, �n �Army and Urban Development in the Danubian Provinces of the Roman Empire�, Proceedings of The International Symposium � Alba Iulia, 8th-10th october 1999, Muzeul Na�ional al Unirii Alba Iulia = Bibliotheca Musei Apulensis, XV, Alba Iulia, 2000, p. 286-291.
COVACEF 2002-2003 = Z. COVACEF, Inele sigilare, Pontica, 35-36, 2002-2003, p. 323-327.
COVACEF, CORBU 1991 = Z. COVACEF, E. CORBU, Considera�ii asupra unei categorii de opai�e descoperite �n sectorul V al cet��ii Capidava, Pontica, 24, 1991, p. 287-297.
COVACEF Z., COVACEF, P. 1992 = Z. COVACEF, P. COVACEF, O nou� m�rturie arheologic� paleocre�tin� descoperit� la Capidava, Pontica, 25, 1992, p. 343-348.
COVACEF, DOBRINESCU 1999 = Z. COVACEF, C. DOBRINESCU, Mecanisme de �nchidere descoperite �n sectorul de est al cet��ii Capidava, jud. Constan�a, Pontica, 32, 1999, p. 273-283.
DAMIAN O., DAMIAN P. 1995-1996 = O. DAMIAN, P. DAMIAN , El�ments chr�tiens de l��poque byzantine au Bas-Danube, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 233-244 (piesele de la Capidava discutate �n p. 241-242).
DIACONU 1962a = P. DIACONU, Despre datarea valului de piatr� din Dobrogea �i localizarea evenimentelor din nota toparhului grec, �n Studii, 15, 1962, 5, p. 1215-1233 (�n special p. 1228).
DIACONU 1962b = P. DIACONU, Zur Frage der Datierung des Steinwalles in der Dobrudscha und der Lokalisierung der im Berichte des griechischen Toparchen geschilderten Ereignisse, Dacia, VI, 1962, p. 317-335 (�n special p. 330-331).
FLORESCU GR. 1934a = Gr. FLORESCU, Monuments �pigraphiques in�dits de Capidava, Istros, I, 1934, 2, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1934b = Gr. FLORESCU, Monumentum epigraphicum ineditum e Scythia Minore, �n vol. �n memoria lui Vasile P�rvan, Bucure�ti, 1934, p. 134-137.
FLORESCU GR. 1938 = Gr. FLORESCU, Ein germanischer Name aus Capidava, Germania, 22, 1, ian. 1938, p. 54-55.
FLORESCU GR. 1940a = Gr. FLORESCU, Monumente epigrafice �n leg�tur� cu problema continuit��ii, RIR, 10, 1940, p. 164-174.
FLORESCU GR. 1940b = Gr. FLORESCU, Dou� monumente epigrafice �n leg�tur� cu problema continuit��ii, RIR, X, 1940, p. 164-173.
FLORESCU GR. 1944 = Gr. FLORESCU, Capidava, �n vol. �n amintirea lui Constantin Giurescu, Bucure�ti, 1944, p. 249-261.
FLORESCU GR. 1946 = Gr. FLORESCU, Capidava �n epoca migra�iilor, RIR, 16, 1946, 4, p. 325-343.
FLORESCU GR. 1950a = Gr. FLORESCU, O nou� inscrip�ie referitoare la familia Cocceilor dela Capidava, SCIV, 1, 2, 1950, p. 126-138.
FLORESCU GR. 1950b = Gr. FLORESCU, La famille des Coccei de Capidava, Serta Kazaroviana, Sofia, 1950, p. 285-290.
FLORESCU GR. 1957a = Gr. FLORESCU, O piatr� de hotar de la Capidava, SCIV, VIII, 1957, p. 317-321.
FLORESCU GR. 1957b = Gr. FLORESCU, Einige neue Beobachtungen �ber den Donaulimes entlang der Dobrudscha, Dacia, N.S., I, 1957, p. 237-244.
FLORESCU R. 1961 = R. FLORESCU, Problema originii ceramicii rom�ne�ti �i unele descoperiri recente de la Capidava, �n Omagiu lui George Oprescu cu prilejul �mplinirii a 80 ani, Bucure�ti, 1961, p. 199-210 �i il.
FLORESCU R. 1965 = R. FLORESCU, Lucrul lemnului �n a�ezarea feudal� timpurie de la Capidava, Revista de etnografie �i folclor, 10, 5, 1965, p. 529-536.
FLORESCU R. 1967 = R. FLORESCU, Date noi de la Capidava. �n leg�tur� cu cultura material� a zonei Dun�rii de Jos �n perioada anterioar� campaniilor lui Ioan Tzimisces, Apulum, 6, 1967, p. 259-267.
FLORESCU R. 1975 = R. FLORESCU, Date noi cu privire la cronologia Capidavei romane t�rzii, Pontica, 8, 1975, p. 361-372.
FLORESCU R. 1986 = R. FLORESCU, Limesul dun�rean bizantin �n vremea dinastiilor isaurian� �i macedonean�, Pontica, 19, 1986, p. 171-177.
FLORESCU R. 2000-2001 = R. FLORESCU, Des tremblements de terre et des invasions en Scythie Mineure pendant l'Antiquit� tardive, Pontica, 33-34, 2000-2001, p. 451-457.
FLORESCU R. 2004 = R. FLORESCU, Bordeiul mediobizantin de la Capidava �i rolul s�u �n via�a familiilor de stratiotai, Sesiunea Zilele Antropologiei rom�ne�ti � Universul locuin�ei, Sibiu 2001 (volumul reune�te sesiunile desf�urate la Sibiu din anii 1999-2001), Sibiu, 2004, p. 253-261.
FLORESCU R., CIOBANU R. 1972 = R. FLORESCU, R. CIOBANU, Problema st�p�nirii bizantine �n nordul Dobrogei, Pontica, 5, 1972, p. 381-400.
FLORESCU R., CHELU��-GEORGESCU 1974 = R. FLORESCU, N. CHELU��-GEORGESCU, S�p�turile de la Capidava, Pontica, 7, 1974, p. 417-435.
FLORESCU R., CHELU��-GEORGESCU 1975 = R. FLORESCU, N. CHELU��-GEORGESCU, S�p�turile de la Capidava, Pontica, 8, 1975, p. 77-85.
FLORESCU R., COVACEF 1988-1989 = R. FLORESCU, Z. COVACEF, Stratigrafia Capidavei romane t�rzii �i feudale timpurii, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 197-247.
G�L 2005 = Erika G�L, New data on bird bone artefacts from Hungary and Romania, �n From Hooves to Horns, from Mollusc to Mammoth. Manufacture and Use of Bone Artefacts from Prehistoric Times to the Present, H. Luik, A. M. Choyke, C. E. Batey & L. L�ugas (eds.), Proceedings of the 4th Meeting of the ICAZ Worked Bone Research Group at Tallinn, 26th-31st of August 2003, Muinasaja teadus, 15, Tallinn, 2005, p. 325-338 (�n special p. 331-332, fig. 10-11, 14).
G�L 2006 = Erika G�L, The role of Archaeo-Ornithology in the environmental and animal history studies, in E. Jerem, Zs. Mester and R. Benczes (eds.), Archaeological and Cultural Heritage Preservation within the Light of New Technologies, Selected papers from the joint Archaeolingua-EPOCH workshop, 27, September - 2 October 2004, Sz�zhalombatta, Hungary, Archaeolingua Foundation, Budapest, p. 49-61.
GOSTAR N. 1966 = N. GOSTAR, Studii epigrafice. II, Arheologia Moldovei, IV, p. 185-186.
HAIMOVICI, URECHE 1979 = S. HAIMOVICI, R. URECHE, Studiul preliminar al faunei descoperite �n a�ezarea feudal� timpurie de la Capidava, Pontica, 12, 1979, p. 157-170.
HAIMOVICI 2006 = Sergiu HAIMOVICI, Ameliorarea rasiala a animalelor domestice evaluata prin specia taurine (bos taurus), facuta de catre romani, dupa venirea lor �n antichitate, �n actuala Dobroge, �n Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai � 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 118-119.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006a = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl romano-bizantin de la Capidava � sec. IV-VI p.Chr., Pontica, 39, 2006, p. 355-363.
HAIMOVICI, L. CARPUS, C. CARPUS 2006b = Sergiu HAIMOVICI, Leonid CARPUS, Cornelia CARPUS, Studiul arheozoologic al unui lot de fauna provenit din situl bizantin de la Capidava � sec. IV-VI p.Chr., �n Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai � 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 116-118.
MADGEARU 1997b = Al. Madgearu, The Downfall of the Lower Danubian Late Roman Frontier, Revue Roumaine d�Histoire, XXXVI, 1997, 3�4, p. 315�336.
MADGEARU 2001 = Al. Madgearu, The End of Town-life in Scythia Minor, Oxford Journal of Archaeology, vol. 20, nr. 2, May 2001, p. 207-217.
MATEI 1987 = Cr. MATEI, Cercet�rile arheologice �n zona instala�iei portuare antice de la Capidava, I, CCDJ, III-IV, 1987, p. 95-101.
MATEI 1988-1989 = Cr. MATEI, Cercet�rile arheologice �n zona instala�iei portuare antice de la Capidava, II, CCDJ, V-VI-VII, 1988-1989, p. 121-141.
MATEI 1991 = Cr. Matei, Considera�ii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica �i fortifica�iile limesului roman de la Dun�rea de Jos (sec. I-VI), Pontica, 24, 1991, p. 143-158, �n special p. 150-152.
MATEI 1991 b = Cr. Matei, O camee antic� cu reprezentarea lui Eros de la Capidava, SCIVA, 42, 3-4, 1991, p. 241-244.
MATEI 1992 = Cr. Matei, Piepteni de os bilaterali de la Capidava, Istros, VI, Muzeul Br�ilei, Br�ila 1992, p. 273-276 + il. (pl. I-II, p. 440-441).
M�NUCU-ADAME�TEANU 1984 = Gh. M�NUCU-ADAME�TEANU, Elemente de cultur� bizantin� la gurile Dun�rii,Peuce, IX, 1984, p. 375-388 (mai ales p. 375-376; il. la p. 726-732).
MUNTEANU 1970 = M. MUNTEANU, Cu privire la organizarea administrativ� a teritoriului capidavens (sec. I-III e.n.), Pontica, 3, 1970, p. 211-221.
NICOLAESCU-PLOP�OR, CEACALOPOL 1960 = Dardu NICOLAESCU-PLOP�OR, GLORIA CEACALOPOL, Contribu�ii istorico-arheologice �i antropologice cu privire la problema sclavajului �n teritoriul Capidavei, �n Probleme de antropologie, 5, 1960, p. 98-111.
NOICA, MATEI, DIMA, MUNTEANU 1995 = N.�t. NOICA, Cr. MATEI, I. DIMA, M. MUNTEANU, Cercet�rile fizico-chimice privind mortarul de rostuial� folosit la instala�ia portuar� antic� de la Capidava, CCDJ, XIII-XIV, 1995, p. 193-196.
OPRI� 1997a = Ioan I.C. OPRI�, Notes sur la c�ramique romaine import�e de la Scythie Mineure. I. Les grands plats africains à d�coration chr�tienne estamp�e de Capidava. Des nouveaux �l�ments iconographiques, Thraco-Dacica, XVIII, 1-2, 1997, p. 207-218.
OPRI� 1997b = Ioan I.C. OPRI�, O nou� m�rturie epigrafic� privitoare la sta�ionarea cohortei I Ubiorum la Capidava, SCIVA, 3-4, 1997, p. 277-281.
OPRI� 1998 = Ioan I.C. OPRI�, Notes sur la c�ramique romaine import�e de la Scythie Mineure. II. Deux formes africaines nouvelles de Capidava: African Red Slip Wares Hayes 56 et 97, Thraco-Dacica, XIX, 1-2, 1998, p. 161-166.
OPRI� 2004-2005 = Ioan I.C. OPRI�, Un nou monument epigrafic privitor la vexillatio Capidavensium, Pontica, XXXVII-XXXVIII, 2004-2005, p. 183-194.
OPRI� 2005 = Ioan I.C. OPRI�, Cetatea cu un mileniu de istorie. Capidava, Magazin istoric, s.n., XXXIX, nr. 9 (462), septembrie 2005, p. 9-12.
OPRI� 2006 = Ioan I.C. OPRI�, Fortificarea frontierei dobrogene a Moesiei Inferioare �n preajma razboaielor daco-romane, �n volumul DACIA AVGVSTI PROVINCIA. Crearea provinciei, Actele simpozionului desfasurat �n 13-14 octombrie 2006 la Muzeul National de Istorie a Rom�niei, Bucuresti, 2006, p. 237-248.
OPRI�, POPESCU 1996 = Ioan I.C. OPRI�, M. POPESCU, Une nouvelle borne milliaire de Capidava, Thraco-Dacica, XVII, 1996, p. 189-190.
OPRI�, POPESCU 1997 = Ioan I.C. OPRI�, M. POPESCU, Un pr�fet inconnu de la cohorte de Capidava, Pontica, XXX, 1997, p. 177-181.
PAPASIMA 1999 = T. PAPASIMA, Cruciuli�e medievale inedite din Dobrogea, Pontica, XXXII, 1999, p. 297-301 (piesa de la Capidava la p. 297).
PETCULESCU 2006 = L. PETCULESCU, The Roman Army as a Factor of Romanization in the North-Eastern Part of Moesia Inferior, �n Black Sea Studies, 5, Rome and the Black Sea Region. Domination, Romanisation, Resistance, edited by Tønnes Bekker-Nielsen, Aarhus University Press, 2006, p. 31-42.
PETRE 1963 = A. PETRE, Quelques donn�es arch�ologiques concernant la continuit� de la population et de la culture romano-byzantine dans la Scythie Mineure aux VIe et VIIe siècles de notre ère, Dacia, N.S., VII, 1963, p. 317-353 (�n special p. 337-346).
POPESCU M.F. 2001-2002 = M.F. POPESCU, Trupele auxiliare romane din Moesia Inferior, SCIVA, 52-53, 2001-2002, p. 211-212, 229-230.
R�DULESCU 1970 = A. R�DULESCU, Un atestat str�rom�nesc la Capidava, Pontica, III, 1970, p. 255-274.
R�DULESCU 1970 = A. R�DULESCU, Un document proto-roumain à Capidava, Dacia, N.S., 14, 1970, p. 311-323.
SCORPAN 1968 = C. Scorpan, Contribu�ii arheologice la problemele etnice ale Dobrogei antice. I. Carpi �n Scythia Minor. II. O nou� problem� pentru secolele VI-VII e.n. III. Vase pictate din sec. IX-X �n Dobrogea, �n Pontice. Studii �i materiale de istorie, arheologie �i muzeografie, Muzeul de Arheologie Constan�a, 1968, p. 364-366, fig. 22 a-b.
TOCILESCU Gr. 1893 = Gr. TOCILESCU, �n AEM (Arch�ologisch-epigraphische Mittheilungen aus �sterreich-Ungarn), 17, 1893, Vienna, p. 83-84, nr. 6.
TOCILESCU Gr. 1896 = Gr. TOCILESCU, �n AEM, 19, 1896, p. 88-90, nr. 28-31.
TOCILESCU Gr. 1903 = Gr. TOCILESCU, �n RIAF (Revista pentru istorie, arheologie �i filologie), 9, 1903, Bucure�ti, p. 23, nr. 29; p. 24, nr. 30-31; p. 25-26, nr. 32-34.
�ENTEA, POPESCU M.F. 2002-2003 = O. �ENTEA, M.F. POPESCU, Alae et cohortes Daciae et Moesiae. A review and updating of J. Spaul�s Ala2 and Cohors2, Acta Musei Napocensis, 39-40/I, 2002-2003 (2004), p. 295-296.
VASILE 2005-2006 = Gabriel VASILE, Un schelet incomplet atribuit primei epoci a fierului (Hallstatt), descoperit la Capidava La Bursuci - studiu anthropologic, Studii de Preistorie, 3, 2005-2006, Asociatia Rom�na de Arheologie, Editura Renaissance, 2006, p. 215-224.
ZAHARIADE 1996 = M. ZAHARIADE, The Roman Frontier in Scythia Minor (1980-1994), �n Roman Limes on the Middle and Lower Danube (Cahiers des Portes de Fer, Monographies 2), Belgrad, 1996, p. 223-234.
sus

Numismatic�
CUSTUREA 1986 = G. CUSTUREA, Unele aspecte privind penetra�ia monedei bizantine �n Dobrogea �n secolele VII-X, Pontica, 19, 1986, p. 273-277.
CUSTUREA 1995-1996 = G. CUSTUREA, Catalogul monedelor bizantine anonime descoperite la Capidava, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 301-307.
CUSTUREA, VERTAN, TALMA�CHI 1997 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMA�CHI, Descoperiri monetare �n Dobrogea. XI, Pontica, 30, 1997, p. 371-386.
CUSTUREA, VERTAN, TALMA�CHI 1998 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMA�CHI, Descoperiri monetare �n Dobrogea. XII, Pontica, 31, 1998, p. 309-328.
CUSTUREA, VERTAN, TALMA�CHI 1999 = G. CUSTUREA, A. VERTAN, G. TALMA�CHI, Descoperiri monetare �n Dobrogea. XIII, Pontica, 32, 1999, p. 347-365.
G�NDILA 2006 = A. G�NDILA, Early Byzantine Capidava: The Numismatic Evidence, Cercetari numismatice, 12, 2006 (in print).
OCHE�EANU, PAPUC 1976 = R. OCHE�EANU, G. PAPUC, Monede grece�ti, romane �i bizantine descoperite �n Dobrogea, Pontica, 9, 1976, p. 215-235.
POENARU-BORDEA 1976-1980 = Gh. POENARU-BORDEA, C�teva monede romane �i bizantine descoperite �nt�mpl�tor la Capidava, BSNR, LXX-LXXIV, 1976-1980, Nr. 124-128, Bucure�ti, 1981, p. 247-251.
POENARU-BORDEA 1983-1985 = Gh. POENARU-BORDEA, Alte c�teva monede descoperite la Capidava, BSNR, LXXVII-LXXIX, 1983-1985, Nr. 133, Bucure�ti, 1986, p. 169-176.
VERTAN, CUSTUREA 1980 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. II, Pontica, 13, 1980, p. 347-366.
VERTAN, CUSTUREA 1981 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. III, Pontica, 14, 1981, p. 331-356.
VERTAN, CUSTUREA 1982 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. IV, Pontica, 15, 1982, p. 275-292.
VERTAN, CUSTUREA 1986 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n brogea. VII, Pontica, 19, 1986, p. 297-308.
VERTAN, CUSTUREA 1988-1989 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. VIII, Pontica, 21-22, 1988-1989, p. 369-390.
VERTAN, CUSTUREA 1992 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. IX, Pontica, 25, 1992, p. 381-398.
VERTAN, CUSTUREA 1995-1996 = A. VERTAN, G. CUSTUREA, Descoperiri monetare �n Dobrogea. X, Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 309-321.
sus

Rapoarte de s�p�tur� (periegheza P�rvan-Polonic 1912; cercet�ri arheologice sistematice 1924-2005)
COVACEF 1979 = Z. COVACEF, Raport preliminar privind cercet�rile arheologice din sectorul V al cet��ii Capidava (Campaniile din anii 1975, 1976 �i 1978), MCA, 13, 1979, p. 175-178.
COVACEF 1983 = Z. COVACEF, Cercet�rile din sectorul V al cet��ii Capidava, MCA, 15, 1983, p. 361-366.
CHELU��-GEORGESCU 1979 = N. CHELU��-GEORGESCU, Cercet�ri efectuate �n necropola roman� (Capidava 1978). Raport preliminar, MCA, 13, 1979, p. 179-182.
COVACEF 1995 = Zaharia COVACEF, 22. Capidava, jud. Constan�a. A. Sectorul V al cet��ii, �n �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1994, A XXIX-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 11-14 mai 1995, p. 17.
COVACEF 1996 = Zaharia COVACEF, 26. Capidava. Sectorul estic al cet��ii, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1995, A XXX-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Br�ila, 2-5 mai 1996, p. 21-22.
COVACEF, PAPASIMA 1996 = Zaharia COVACEF, Tudor PAPASIMA, 40. Capidava. Sector V, Sector I, �n Situri arheologice cercetate �n perioada 1983-1992, Comisia Na�ional� de Arheologie, Muzeul Br�ilei, Br�ila, 1996, p. 25.
COVACEF 1997a = Zaharia COVACEF, 16. Capidava. Sectorul estic, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1996, A XXXI-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Bucure�ti, 12-15 iunie 1997, p. 9.
COVACEF 1997b = Zaharia COVACEF, 14. Capidava, jud. Constan�a. I. Sectorul V al cet��ii, �n Cronica cercet�rilor arheologice 1983-1992, A XXXI-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Bucure�ti, 12-15 iunie 1997, p. 19-21.
COVACEF 1998 = Zaharia COVACEF, 12. Capidava. Sectorul estic, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1997, A XXXII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, C�l�ra�i, 20-24 mai 1998, p. 12-13.
COVACEF 1999 = Zaharia COVACEF, 23. Capidava. I. Sectorul estic, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1998, A XXXIII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Vaslui, 30 iunie � 4 iulie 1999, p. 22.
COVACEF, DOBRINESCU 2000 = Zaharia COVACEF, C�t�lin DOBRINESCU, 31. Capidava. I. Sectorul de est al cet��ii, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1999, A XXXIV-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Deva, 24-28 mai 2000, CIMEC, 2000, p. 26.
DOBRINESCU 2004 = C�t�lin DOBRINESCU, 45. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Punct �La Bursuci�, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 � 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 70, pl. 15.2.
DOBRINESCU 2007 = Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct �La Bursuci�, �n Cronica cercetarilor arheologice din Rom�nia. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai � 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113.
DOBRINESCU, VOINEA, C�RPU� 2005 = C�t�lin DOBRINESCU, Valentina Voinea, Leonid C�RPU�, 62. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Punct �La Bursuci�, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 � 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 99-100.
FLORESCU GR. 1927-1932 = Gr. FLORESCU, Fouilles et recherches arch�ologiques à Calachioi (Capidava ?), Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 483-515.
FLORESCU GR. 1935-1936 = Gr. FLORESCU, Fouilles arch�ologiques de Capidava. 1928-1936, Dacia, V-VI, 1935-1936, p. 351-386.
FLORESCU GR. 1937-1940 = Gr. FLORESCU, Fouilles arch�ologiques de Capidava. 1937-1940, Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p. 345-351.
FLORESCU GR. 1945-1947 = Gr. FLORESCU, Fouilles arch�ologiques de Capidava. 1940-1945, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 209-220.
FLORESCU GR. 1949 = Gr. FLORESCU, S�p�turile arheologice de la Capidava (1948), �n Studii. Revist� de �tiin�� �i filosofie, II, 1, 1949, p. 130-131.
FLORESCU GR., CONSTANTINESCU, DIACONU, DAVIDESCU, FLORESCU R., SIMION 1959a = Gr. FLORESCU, �tefan CONSTANTINESCU, P. DIACONU, Mi�u DAVIDESCU, Radu FLORESCU, Gavril� SIMION, Capidava. Raport asupra activit��ii arheologice din 1956, MCA, 5, 1959, p. 555-559.
FLORESCU GR., FLORESCU R. 1959b = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU (Fl. ANASTASIU, D. V�LCEANU, T. MATEESCU, DINU TEODORESCU, P. MUNTEANU), S�p�turile arheologice de la Capidava, MCA, 6, 1959, p. 617-627.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1961 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, S�p�turile arheologice de la Capidava (1958), MCA, 7, 1961, p. 571-579.
FLORESCU GR., FLORESCU R., CEACALOPOL Gl. 1962 = Gr. FLORESCU, R. FLORESCU, Gl. CEACALOPOL, S�p�turile arheologice de la Capidava, MCA, 8, 1962, p. 693-704.
FLORESCU, MATEI, OPRI�, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON 2001 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRI�, Zaharia COVACEF, C�t�lin DOBRINESCU, Costin MIRON, 35. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Sector basilical; Sectoarele III �i VI; Sectorul de E (V �i IV); Sectorul de SV al castrului, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2000, A XXXV-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001, CIMEC, 2001, p. 52-57.
FLORESCU, MATEI, OPRI�, MIRON, COVACEF, �IPLIC 2002 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRI�, Costin MIRON, Zaharia COVACEF, Marian �IPLIC, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul VII; Sectorul V / IV; Sectorul extramuran VIII; Sectorul estic, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2001, A XXXVI-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Buzia�, 28 mai � 1 iunie 2002, CIMEC, 2002, p. 81-85, pl. 32-33.
FLORESCU, MATEI, OPRI�, COVACEF, DOBRINESCU, MIRON, �IPLIC 2003 = Radu FLORESCU, Cristian MATEI, Ioan C. OPRI�, Zaharia COVACEF, C�t�lin Dobrinescu, Costin MIRON, Marian �IPLIC, 42. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Sectorul I; Sectorul III / VI; Sectorul estic; Sectorul VII; Sectorul extramuran VIII;, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2002, A XXXVII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Covasna, 2 � 6 iunie 2003, CIMEC, 2003, p. 71-74, pl. 30.
MATEI, COVACEF, OPRI�, MIRON, �IPLIC 2004 = Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Ioan C. OPRI�, Costin MIRON, Marian �IPLIC, 44. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Sectorul I; Sector est; Sector VI; Sector VII; Sectorul VIII (medieval) extramuros, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2003, A XXXVIII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26 � 29 mai 2004, CIMEC, 2004, p. 65-70, pl. 15.1.
OPRI�, MATEI, COVACEF, MIRON 2005 = Ioan C. OPRI�, Cristian MATEI, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, 61. Capidava, com. Topalu, jud. Constan�a. Sectorul I; Sectorul de est; Sectorul VI, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 2004, A XXXVII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25 � 28 mai 2005, CIMEC, 2005, p. 94-98, pl. 8.
OPRI�, COVACEF, MIRON, PINTER, URDUZIA, CONSTANTIN, ALEXANDRU, DOBRINESCU 2006 = Ioan C. OPRI�, Zaharia COVACEF, Costin MIRON, Zeno K. PINTER, Claudia URDUZIA, Robert CONSTANTIN, Nicolae ALEXANDRU, Ionut Catalin DOBRINESCU, 50. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta. Sectorul de Est intra muros; Sectorul VI intra muros; Sectorul VII intra muros; Sectorul VIII extramuran; Sector X (Terme); Punctul �La Bursuci�, �n Cronica cercetarilor arheologice. Campania 2005, A XL-a Sesiune nationala de rapoarte arheologice, Constanta, 31 mai � 3 iunie 2006, CIMEC, 2006, p. 111-116, pl. 17-18.
OPRI�, COVACEF, POT�RNICHE, MIRON, PINTER, URDUZIA, G�NDILA, BALASESCU, RADU, BELDIMAN, SCURTU 2007 = Ioan C. OPRI�, Z. COVACEF, T. POT�RNICHE, C. MIRON, Z. PINTER, Cl. URDUZIA, A. G�NDILA, A. BALASESCU, V. RADU, C. BELDIMAN, Fl. SCURTU 2007, 49. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, �n Cronica cercetarilor arheologice din Rom�nia. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai � 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 101-113, pl. 22-23.
OPRI�, STEFAN, DUTESCU 2007= Ioan C. OPRI�, D. STEFAN, Maria Magdalena DUTESCU, 51. Capidava, com. Topalu, jud. Constanta, punct �Valea Vlahcanara�, �n Cronica cercetarilor arheologice din Rom�nia. Campania 2006, A XLVI-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29 mai � 1 iunie 2007, Ministerul Culturii si Cultelor, Directia Generala Patrimoniu Cultural National / Directia Monumente Istorice si Arheologie, cIMec, 2007, p. 113-114, pl. 23.
PAPASIMA, OPRI�, COVACEF, MATEI, GEORGESCU 1994 = Tudor PAPASIMA, Ioan Carol OPRI�, Zaharia COVACEF, Cristian MATEI, Valeriu Georgescu, 23. Capidava. Sectorul I, III, V, IX � �Port�, X � �Terme�, �n Cronica cercet�rilor arheologice. Campania 1993, A XXVIII-a Sesiune na�ional� de rapoarte arheologice, Satu Mare, 12-15 mai 1994, p. 12-14.
P�RVAN 1913 = V. P�RVAN, Descoperiri nou� �n Scythia Minor, AAR, 1913, p. 467-478.
sus

Publica�ii electronice
www.capidava.ro � site internet al santierului arheologic Capidava (com. Topalu, jud. Constanta).
www.cimec.ro � site internet al Institutului pentru Memorie Cultural� al Ministerului Culturii �i Cultelor (CIMEC), unde este g�zduit� �i pagina pentru �antierul arheologic Capidava. Vezi tot acolo �i pagina Arhive digitale ale Institului de Arheologie Vasile P�rvan (Muzeul Na�ional de Antichit��i): text, fotografii de arhiv� �i legenda acestora, despre s�p�turile antebelice de la Capidava (autor Ioan I.C. Opri�). Pe acelasi site pot fi consultate si rapoartele de sapatura sistematica la Capidava din ultimii ani, �n forma exhaustiva (cu toata ilustratia aferenta).
TEODOR E.S. 2001 = E.S. Teodor, Ceramica din Muntenia de la sf�r�itul veacului al V-lea p�n� la mijlocul sec. al VII-lea, tez� de doctorat (coordonator �tiin�ific Dan Ghe. TEODOR), Universitatea din Ia�i, 2001, �n special Cap. 5: Referin�a sincronic�. 5.2. Ceramica arealelor periferice. 5.2.8. Ceramica arhaic� �n mediu roman (Capidava). Poate fi consultat� pe site-ul Muzeului Na�ional de Istorie a Rom�niei din Bucure�ti, la adresa www.mnir.ro

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:40:22Lanolina este:a]o materie prima folosita la realizarea portelanului;b]un obiect de vestimentatie din garderoba feminina;c]un instrument muzical;d]un extract animal bogat in grasimi,care este raspunsul corect?

un extract animal bogat in grasimi.

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:43:03Sensul cuvantului feluca este:a]o specie de plante;b]un tip de ambarcatiune;c]o locuitoare din Orientul Apropiat;d]o substanta cu miros intepator,care este raspunsul corect?

un tip de ambarcatiune,

De la: 9am041089, la data 2009-06-24 17:16:34

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:40:22Lanolina este:a]o materie prima folosita la realizarea portelanului;b]un obiect de vestimentatie din garderoba feminina;c]un instrument muzical;d]un extract animal bogat in grasimi,care este raspunsul corect?

un extract animal bogat in grasimi.

corect

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Capidava. Atestari literare si epigrafice.

Capidava este un toponim getic, care, potrivit lui W. Tomaschek (Die alten Thraker, II, 2, 83) s-ar traduce prin �asezarea de la cotitura� � adica tocmai cotul pe care il face fluviul intre satele Dunarea (vechiul Boazcic) si Topalu.

Ilustratie din Notitia Dignitatum imperii romani (Basel ?, cca 1436): Paris, Bibliothèque nationale de France. Manuscrits. Latin 9661 (fol. 101 verso). Vezi catalogul L�Or des princes barbares. Du Caucase à la Gaule Ve siècles après J.-C., Mus�e des Antiquit�s nationales, chateau de Saint-Germain-en-Laye (21 septembre 2000 � 8 janvier 2001)/ Reiss-Museum Mannheim (11 f�vrier � 4 juin 2001), �ditions des la R�union des Mus�es nationaux, Paris, 2000, p. 21. Capidava apare aici intre cetatile situate pe limesul Dunarii de Jos si aflate sub autoritatea comandantului militar al provinciei (dux Scythiae).
In chiar hotarele acelui territorium Capidavense, constituit mai tarziu de catre autoritatea romana provinciala, identifica Vasile Parvan regatul lui Dapyx (iar burgul acestuia chiar la Capidava). Dinastul get isi intindea asadar stapanirea asupra intregului spatiu central dobrogean, din zona Capidava-Carsium de-a lungul Dunarii, si mergand inspre rasarit, catre Ulmetum si Histria.
Sursele literare antice (mai precis Cassius Dio, in Istoria romana, LI, 26, 1-4) ni-l prezinta in conflict cu Roles, un alt conducator getic local, al carui regat ocupa intreg sudul Dobrogei, intre Durostorum-Abritus-Axiopolis. Atacul declansat in 28 i.Hr. asupra lui Roles, aliat al Romei (purtand titlul de �prieten si aliat al poporului roman�), va conduce la interventia prompta, in cursul aceluiasi an, a lui Marcus Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei. Nepotul triumvirului intreprinde o campanie fulgeratoare, soldata cu distrugerea nucleelor de putere ale getilor central si nord-dobrogeni, condusi de Dapyx si Zyraxes.
Dapyx va fi curand asediat in chiar fortareata sa (gr. φρούριον), care sfarseste prin a fi cucerita de generalul roman, dupa tradarea unor greci mercenari sau localnici vorbitori de elina din randul trupelor regelui get. Sfarsitul acestuia este unul tragic, caci, asemenea lui Decebal mai tarziu, el alege calea eroica a sinuciderii, urmat de ceilalti fruntasi geti.
Toponimul getic initial confirma nu doar existenta, dar si insemnatatea locuirii preromane. Desi inca neidentificata in teren, aceasta se bucura de o pozitie geografica si strategica privilegiate, jucand, fara indoiala, un rol important pentru contactele dintre getii dobrogeni si cei din Campia Munteana.

Atestarea explicita a toponimului getic, asociat fortificatiei romane initiale si asezarii civile aflate in curs de urbanizare, o aflam in mai multe surse literare antice si apoi bizantine, intre secolele al III-lea si al X-lea: Itinerarium Antonini Augusti - Capidava (224, 3); Calidavape Tabula Peutingeriana(VIII, 3); Cappidava sau Capidapa la Geograful ravennat din sec. VII (179, 3 si 186, 15); Capidava in Notitia Dignitatum (Or., XXXIX, 13); in sfarsit, Καπίδαβα in Synecdemos-ul lui Hierokles (437, 10) si intr-una dintre scrierile imparatului bizantin Constantin (al VII-lea) Porphyrogenetos (De thematibus, 47, 15).

Segmentum VII din Tabula Peutingeriana (sec. XI-XII). Vezi Tabula Peutingeriana. Codex Vindobonensis 324, Graz, 1976. Capidava apare in forma corupta Calidava. Cetatea apare la 18.000 pasi (27 km) distanta de Axiopolis (Cernavoda) si Carsio (corect Carsium, astazi Harsova).

Din punct de vedere epigrafic aflam intaia mentionare explicita a numelui cetatii, gratie unei notorii inscriptii funerare din secolul al II-lea (astazi in patrimoniul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta), care fusese descoperita la Ulmetum, in vremea sapaturilor lui Vasile Parvan. Importantul personaj mentionat este C. Iulius Quadratus, conducator local romanizat sau descendent al unui asemenea personaj (caci este princeps loci in vicus-ul de la Ulmetum), indeplinind si rolul administrativ de quinquennalis territorii Capidavensis (ISM V, 77).

ISM V, nr. 77. Piatra funerara a lui C. Iulius Quadratus (Ulmetum), princeps loci si quinquennalis territorii Capidavensis.

Cea de-a doua epigrafa, reprezentand totodata unul dintre ultimele monumente dedicate in Scythia divinitatilor pagane la sfarsitul sec. III � in prima parte a sec. IV d.Hr., pare sa provina din acelasi vicus, subordonat Capidavei. Altarul votiv respectiv era oferit divinitatii tracice Hero (Herrone) de catre Aurelius Valens, �praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava� (praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium).

O alta inscriptie funerara fragmentara de la Capidava, descoperita in timpul recentelor sapaturi din sectorul III al cetatii, apartine lui Aurelius �, conducatorul militar (preposit) al unitatii cantonate in garnizoana de pe limesul dunarean la inceputul epocii Dominatului. Este si ultima mentiune cunoscuta pentru stationarea in cetatea �de la cotul Dunarii� a vexillatio equitum scutariorum, din vremea Tetrarhiei si pana la punerea in opera a unor noi reforme militare la Dunarea de Jos de catre Constantin cel Mare (sfarsitul sec. III � primele decenii ale sec. IV d.Hr.).
Importanta stiintifica a stelei funerare mentionate deriva din chiar faptul ca reprezinta prima atestare epigrafica explicita, descoperita in situ, a numelui Capidavei.

IGLR, nr. 220. Altar dedicat divinitatii tracice Hero (Herrone) la Ulmetum (?) de catre Aurelius Valens, praepositus equitum Scutariorum pro salute sua et vexillationis Capidabesium � �praepositus (comandant) al calaretilor scutari (purtatori de scut) pentru sanatatea sa si a detasamentului din Capidava�



Inscriptia a fost, poate (iar probabilitatea este foarte ridicata, daca nu cumva avem de-a face doar cu o inselatoare omonimie), pusa chiar acelui Aurelius Valens, care dedicase anterior un altar (aram posuit) lui Deus sanctus Hero (sau Herrone) la Ulmetum, pro salute sua et vexillationis Capidabesium. Piatra funerara, al carei registru superior a fost decorat potrivit unei scheme iconografice traditionale, are in mod sigur un caracter crestin, data fiind formula de incheiere in pac[e (re)quiescit]. Seducatoarea ipoteza a identificarii lui Aurelius � cu prepositul Aurelius Valens ne poarta spre un personaj militar dedicand mai intai un altar unei divinitati pagane locale, pentru sanatatea sa si a unitatii pe care o avea sub comanda, dar care sfarseste prin a se ingropa crestineste. Aceasta interpretare este plauzibila, ea oferindu-ne totodata ocazia de a remarca dualitatea, ambiguitatea si � in sfarsit � uriasa distanta dintre pozitia oficiala, multa vreme violent anticrestina, si convingerile religioase private ale epocii.

1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Untersuchung, in Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Philosophisch-historische Klasse, Wien, vol. 128 (IV), 1893, p. 1-130 (I. �bersicht der St�mme); 130 (II), 1893, p. 1-70; 131 (I), 1894, p. 1-103 (Die Sprachreste) [reimprimare 1980].

2. V. P�RVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, p. 88-89 (reeditare R. FLORESCU, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982, p. 54-55). Vezi si Gr. FLORESCU, Capidava in cadrul organizarii limesului dunarean al Dobrogei antice, in FLORESCU GR., FLORESCU R., DIACONU P. 1958, p. 16.

3. IGLR, 220, p. 230-232.

4. ISM V, p. 30: �O indoiala in privinta localizarii Capidavei persista totusi, caci pana acum n-a fost descoperita pe loc nici o inscriptie care sa mentioneze numele Capidavei. Ambele documente care pastreaza numele localitatii au fost gasite la Ulmetum. Inscriptia de la sfarsitul secolului al III-lea sau inceputul secolului al IV-lea pusa de un detasament al unei unitati de equites scutarii nu aduce nici ea dovada decisiva, caci se pare ca equites scutarii nu-si aveau garnizoana la Capidava�. Contra, vezi IGLR, p. 232: �Inscriptia constituie primul document epigrafic, care pomeneste numele antic Capidava. Desi nu i se cunoaste locul exact de descoperire, altarul trebuie atribuit Capidavei�. In acelasi sens, vezi si BARNEA Al. 1991, p. 212 si n. 261.

5. OPRI� 2004-2005, p. 183-194. Vezi textul si ilustratia acestui recent articol pe site, la �publicatii recente�.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: nutaturda, la data 2009-02-22 10:44:51lanolina este un material ,de culoare alba,care se foloseste la fabricarea ceramicii.

la fabricarea ceramicii fine se foloseste un fel de argila numita caolin.

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:49:28Semnificatia cuvantului xerofil este:a]care iubeste strainii;b]fila duplicata la xerox;c]rezistent la seceta;d]care colectioneaza xerografii,care este raspunsul corect?

rezistent la seceta sau xerofita

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-02-22 10:51:46Cuvantul acvaforte denumeste:a]o acuarela executata in culori vii;b]un procedeu de gravare cu acid azotic;c]un vitaminizant puternic;d]acidul sulfuric,care este raspunsul corect?

un procedeu de gravare cu acid azotic

Povestea constructiei acestei manastiri incepe in sec 17, cand Preda Br�ncoveanu a inaltat prima biserica din lemn pe valea Sambetei. In acelasi loc in jurul anului 1696 Constantin Br�ncoveanu, conducatorul Tarii Romanesti intre 1688 � 1714, a construit prima biserica din piatra pentru a salva ortodoxismul romanesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgii care in anul 1683 cucerisera Transilvania si voiau sa impuna catolicismul.

text : www.hoinari.ro

In 1785 manastirea a fost partial distrusa din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fata pamantului, iar calugarii au fost obligati sa paraseasca manastirea. In urmatorii 140 de ani multi oameni de vaza au incercat sa reconstruiasca manastirea. Dintre ei merita amintiti: Mitropolitul Andrei Saguna, Episcopul Ilarie Puscariu si calugarita Maria Boros. Din pacate nici unul nu a reusit sa-si puna planurile in aplicare. Onoarea de a fi al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu ii apartine Mitropolitului Th. D. Nicolae Balan, care a inceput lucrarile de reconstructie in 1926. Sfintirea manastirii a avut loc in 1946 , dupa razboi.
Biserica este construita in stil brancovenesc (foarte la moda in Tara Romaneasca la sfarsitul sec 17 -inceputul sec 18). Pietre masive decoreaza ferestrele si incadreza usile. Clopotnita este octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Privita pe interior biserica este la fel ca toate celelalte construite in aceeasi perioada: altar, naos, portic. Picturile de pe portic sunt noi si reprezinta scene din Vechiul Testament. Intrarea dintre portic spre nartex se face printr-o usa groasa de stejar incadrata de piatra.
In partea de vest a nartexului, unde se afla pictura Fecioarei Maria, se poate observa si portretul Brancovenilor, fondatorii bisericii. In interiorul manastirii se afla cinci clopote de la Viena ce cantaresc 2000 kg.

Biserica este construita in stil brancovenesc (foarte la moda in Tara Romaneasca la sfarsitul sec 17 -inceputul sec 18). Pietre masive decoreaza ferestrele si incadreza usile. Clopotnita este octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Privita pe interior biserica este la fel ca toate celelalte construite in aceeasi perioada: altar, naos, portic. Picturile de pe portic sunt noi si reprezinta scene din Vechiul Testament. Intrarea dintre portic spre nartex se face printr-o usa groasa de stejar incadrata de piatra.
In partea de vest a nartexului, unde se afla pictura Fecioarei Maria, se poate observa si portretul Brancovenilor, fondatorii bisericii. In interiorul manastirii se afla cinci clopote de la Viena ce cantaresc 2000 kg.

Zidurile care inconjoara manastirea au fost reconstruite tot in stil brancovenesc, sub forma de cvatrilater. Trei turnuri sapate in piatra imfrumuseteaza zidurile atat pe exterior cat si pe interior.
La parterul manastirii, in partea de nord, sunt amplasate chiliile calugarilor si abatia. Primul etaj adaposteste clopotnita si o biserica noua extrem de spatioasa. La parter, in partea de sud, putem vedea sala de mese, bucataria si vreo cateva chilii, in timp ce la primul etaj descoperim o imensa biblioteca si un xenodochium.
In cladirea noua care adaposteste muzeul, sunt expuse unele dintre cele mai vechi picturi pe sticla � apartinand sec 18 si 19 � si documente foarte vechi si rare (scrisori, prima editie a unor ziare, sutane purtate de calugari, obiecte ecleziastice).

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

este vorba de manastirea de la sambata de sus

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II , Alexandru Dobo�
Carti Online Carti / Dacia - Izvorul Neamurilor - vol. II


mareste
Categorii: Istorie
Editura: Obiectiv
Autor: Alexandru Dobo�
An aparitie: 2007
Nr. Pagini: 185
Aceasta carte nu mai este disponibila spre vanzare!


PRET


Descriere

Cuv�ntul editorului ............................................................................ 3

PROLOG............................................................................................... 19

I. DACIA �I FIUL EI CHRISTOS...................................................... 21

Dacii, Columna �i ultimele provizii de ap�................................... 21

Botezul � o tradi�ie dacic� ........................................................... 22

Dacia preistoric� � reincarnare �i nemurire................................. 23

Apa � Izvorul Vie�ii la arieni ......................................................... 24

�mb�ierea statuilor zeilor �i spargerea vaselor de ritual.............. 24

Ritualul apei � difuzat din Dacia .................................................. 25

Dacii de pe Column� erau... cre�tini !? ....................................... 26

Zalmoxe, robul lui Pitagora ? Ar vrea unii ! ................................. 27

Dacii �i transmigra�ia sufletului .................................................... 28

Dacii �i... miruirea Domnului...................................................... 29

Invazia lui Traian � �mpotriva... cre�tinismului dacic ! ................. 30

�B�utura zeilor� �i longevitatea dacilor ........................................ 31

�Apa vie�, elixirul vie�ii.................................................................. 32

Cre�tinismul � vechea credin��... a dacilor !................................ 33

Distrugerea dovezilor istorice din Rom�nia................................. 34

Iisus �i Sf. Andrei au l�sat �urme� la Sibiu................................... 36

Dacia � centrul cre�tinismului..................................................... 37

B�n��enii �i cre�tinau pe... sicilieni .............................................. 38

Martirii cre�tini de la Roma erau daci .......................................... 39

Cre�tinismul s-a n�scut... vorbind rom�ne�te ............................. 40

Constantin cel Mare � dacul cel cre�tin....................................... 40

Origen: �Le-am luat credin�a ge�ilor !�.......................................... 41

Poporul daco-rom�n s-a format...

�n lupta cu invadatorii de la Roma .......................................... 42

Get / Got = Dumnezeu !............................................................... 43

Legea christic� � �n spiritul dacic................................................. 44

Preo�ii daci � �c�l�tori prin nori� !................................................. 45

II. ��ARA ZEILOR � � IZVORUL RELIGIILOR................................. 46

Zalmoxe � Marele Zeu al Antichit��ii ........................................... 46

Simbolul dacic al �arpelui ............................................................ 47

Eroii Greciei antice � veneau la specializare �n Dacia... ............. 48

Dacia � �lapte �i miere�................................................................ 49

Zalmoxe �i... nepo�elul Zeus...................................................... 50

Arthemis � Albina, Diana, Z�na................................................... 51

Rom�nia � o veche �int� iudeo-masonic� ................................... 51

Numele de G� arat�... pozi�ia P�m�ntului �n sistemul solar ....... 52

Insula Ferici�ilor = Insula �erpilor ................................................ 53

Dacia era... Europa !................................................................... 54

Zeus � grad mare, func�ii multe................................................... 55

Zeus a ajuns pe Olymp... adus de dorieni................................... 56

Atributele lui Zalmoxe � plagiate de Zeus... ................................ 57

Zalmoxe � �Cel care este �i nu este�........................................... 58

Zalmoxe Basileul � Str�bunul zeilor ............................................ 58

Istorici... mu�ca�i de �arpe........................................................... 60

Daksha / Dacia � Zeul Crea�iei !................................................. 61

Dakcha � str�mo�ul oamenilor................................................... 62

Zalmoxe �i Sf�nta Treime............................................................ 63

Dao = Brahman = Zalmoxe ......................................................... 64

Misterele divinilor daci ................................................................ 65

Orfeu �i originea Universului ....................................................... 67

Zeii arieni � �n... Africa �i religia voodoo...................................... 67

Motivul �arpelui dacic � �n America Latin� .................................. 69

Zalmoxe �i Kogaion � modele universale.................................... 70

Taina �gropilor ritualice� dacice ................................................... 71

David i-a furat pra�tia lui Goliat... ................................................ 72

Decebal, Marele Preot................................................................ 72

III. ZEII EGIPTENI �I MODELUL ARIAN ........................................ 74

Zeii daci din... China .................................................................... 74

Hermes purta... p�l�rie etrusc� ................................................... 75

Purgatoriul e la... planeta Pluton ! ............................................... 76

Egiptul avea zei arieni ? .............................................................. 76

Zeul Thot � avocatul familiei Osiris ............................................. 78

Dacii � inventatorii medicinii preventive ...................................... 79

Afroditei �i pl�ceau tracii. Zei �i muritori....................................... 80

Hermes � zeul cu multe sarcini ................................................... 81

Egipt, Ind, Grecia � aceia�i zei, nume diferite... .......................... 82

Osiris � zeu sau faraon ?............................................................. 83

Thot � zeul cu cap de ibis............................................................ 84

Osiris era din... constela�ia Orion ? ............................................. 85

Osiris � un uria� de 5 m !............................................................. 86

Dacia � �ara Zeilor �i Uria�ilor .................................................... 87

Cultul zei�ei Isis � interzis de �zeul� Caesar ................................ 88

Numele secret al lui Ra � model pentru Iahve ............................ 89

Isis, mumiile �i... nemurirea ........................................................ 90

Mu�cat de cobr�, Geb... a tr�it 1.773 ani ! .................................. 91

Zeii, titanii �i uria�ii din Dacia � st�p�nii P�m�ntului................... 92

IV. FIII LUI SATAN............................................................................ 94

R�zboinicii romani se credeau speciali�ti �n stup�rit................... 94

Stupii romanilor � moartea albinelor............................................ 94

Lingvi�tii rom�ni �i mierea din prisaca Moscovei ........................ 95

Etruscul Vergiliu � o albin� printre tr�ntori .................................. 96

Limba dacilor � �g�sit�� de greci �i romani.................................. 97

Americanizarea... ca romanizarea.............................................. 98

Vechi obicei de tr�d�tori: �nchinarea la idoli str�ini ..................... 99

Ocupa�ia �ncepe cu �nlocuirea zeilor locali ................................ 100

Dacilor li s-a furat... �i hydromelul ............................................. 101

Albinele Daciei � a 8-a minune a Antichit��ii ! ........................... 102

Romanii ne-au luat �i m�tile de cear�... .................................. 103

Dacii �n-aveau scriere� dar... ..................................................... 104

�i �nv��au pe al�ii pe ce s� scrie ! ............................................... 104

Elevii daci � model pentru Ministerul �nv���m�ntului... ............. 105

�Scoate�i Dacia din Istorie !� ...................................................... 106

V. CE C�UTA ALEXANDRU �N DACIA ?..................................... 108

Traco-ge�ii � teama lui Macedon ............................................... 108

Alexandru uitase c� trac �nsemna viteaz................................... 109

Generalul � macedonean, lupt�torii � traci................................ 110

Traseul lui Alexandru � schimbat de... V. P�rvan ..................... 111

Tracii luptau c�t mai aproape de Cer ! ...................................... 111

Pe unde a trecut Macedon Dun�rea ......................................... 113

Marea Defilare de pe Dun�re .................................................... 114

Ge�ii aveau holde �nalte.. f�r� reforme agricole ........................ 115

Darius I �i Alexandru � turi�tii nedori�i ai Daciei... ..................... 116

Aristotel i-a spus s� nu treac� Dun�rea... ................................. 117

Alexandru s-a �nchinat lui Oceanos , �tat�l zeilor�..................... 118

Traian � Fiul lui Satan................................................................ 119

Expedi�ia lui Alexandru �n Dacia... putea fi ultima ..................... 120

Alexandru �i... admiratorul satanic Traian ................................. 121

VI. EXPEDI�IA LUI MACEDON �I... SHAMBALA ........................ 123

Aristotel � adev�ratul �zeu�........................................................ 123

Liceul � ��coala lupilor� !........................................................... 123

Piramidele uria�e din Bosnia ..................................................... 124

Dacia � leg�tura principal� cu... Shambala............................... 125

Canalele subp�m�ntene asigur�... nemurirea fizic� ? .............. 126

Alexandru Macedon c�uta... intr�rile �n Shambala ! ................. 126

Au murit Aristotel �i Alexandru ?! .............................................. 128

Macedon �i misia sa: spiritualizarea mondial� .......................... 128

Darius III � �nvins de patru ori.................................................... 130

VII. DACIA � CENTRUL SPIRITUAL AL LUMII............................. 131

Dacus Felix � so�ii multe �i devotate ! ....................................... 131

Incinerarea � pentru a ajunge mai repede la Zalmoxe.............. 131

�ara albinelor nu suporta tr�ntorii ! ........................................... 132

Alexandru a adus lumina, .......................................................... 134

Cesar � incendiul Bibliotecii din Alexandria............................... 134

�Canoanele alexandrine� � eviden�e... computerizate............... 135

Muzeele antice � biblioteci, universit��i, institute de cercetare . 136

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei ............................................... 136

Alexandru � scutierul lui Zalmoxe ............................................. 137

Macedon a impus limba primordial�...

�i �nv���m�ntul gratuit �i obligatoriu ..................................... 138

Prima mare revolu�ie a Omenirii civilizate ................................. 140

�Inven�iile� din Imperiul Macedonean � preluate din Dacia... .... 140

Misteriosul impuls al Greciei elenistice...................................... 141

�n 2.300 ani am evoluat... 1 secund� ! ...................................... 142

Dacii � medicii Antichit��ii ......................................................... 144

Medicina actual�... descoper� pe antici .................................... 145

Dacii f�ceau trepana�ii, acum se moare de apendicit�... .......... 146

Diogene c�uta, ziua, cu felinarul un om adev�rat. Nu l-a g�sit. 147

Virtutea � singurul lucru adev�rat. La stoici... ........................... 148

Iisus Christos � sol al lui Zalmoxe ! ........................................... 149

Groaza fa�� de Dumnezeu � diversiune de control !................. 150

Epicurienii � modera�ie �i pl�cerea prieteniei............................ 151

Epicur �i... Rena�terea ............................................................. 152

Adev�rul � o conven�ie ?! ......................................................... 153

Explozia elenistic� �i... f�cliile dacilor........................................ 154

Ora�ele moderne � dup� modelul etrusc .................................. 155

Me�terii �alexandrini� erau... geto-daci ...................................... 156

Termos cu... 2.000 de statui ...................................................... 157

�Marea civiliza�ie greac�� � numai simboluri dacice !................ 158

Grecii din Dobrogea nu civilizau,............................................... 160

doar luau civiliza�ie ! .................................................................. 160

Ce c�utau ar.g�o.nauticii........................................................... 161

�n Dacia, �ara lui Ar / Ra �i G� ?................................................ 161

Idilele apar �n Grecia... .............................................................. 162

... cu p�stori bucolici ................................................................ 163

Ziaristica modern� � inventat� de un trac ................................. 164

Dacul Menandru a tr�it 20 ani,

dar a pus bazele comediei elenistice ................................... 164

�Mizantropul� � al lui Menandru................................................. 165

Universul nostru � creat de... �Poetul�....................................... 166

VIII. � SATANIZA�I ZEII DACIEI ! �................................................ 168

Monoteismul dacilor � ��ters�... pentru poporul ales ................. 168

Artemis = Diana = Hekate, zei�a Infernului ?............................. 169

Zei�a Infernului era... bl�nd� �i prevestea s�n�tatea ................ 170

Zei�ele Romei � cum voiau me�terii daci !................................. 171

Prima so�ie a lui Adam a fugit... pe Lun� !................................. 172

Mithra � 280 de monumente �n Dacia ....................................... 173

Romanii �nlocuiau Mama dacilor cu Zei�a Infernului ! ............... 174

Dacii trebuiau s� renun�e la Soare pentru Luna iudaic� ... ....... 175

Istoria �i religia � arme vechi..................................................... 176

Zei�a Infernului � preferata iudeo-masoneriei............................ 177

Lilith, repudiat� de Adam, impus� prin Hekate.......................... 178

De ce url� c�inele la Lun� ? ...................................................... 179

Zei�a Infernului are, normal, ... 6 m�ini...................................... 179

Ovidiu era etrusc ....................................................................... 180

Hekate �i eleva ei Medeea ........................................................ 181

Dacia, centrul universitar al unei lumi �arhaice� ........................ 182

Medeea �i satanizarea Daciei ................................................... 183

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

D.ion.aisus � Fiul Zeului Daciei .....

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

asta-i adevarata apocalipsa,bomba cu hidrogen,nu alta,zau

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Fantoma fara nume
1. Ai aparut de nicaieri iubita mea, deodata
Apari in noapte si dispari si ochii mei te cauta
Nu stie nimeni cine esti, ce rost ai tu pe lume
Ai glas, dar nu vrei sa-mi vorbesti, fantoma fara nume

2. Tu taci si nu spui un cuvant si gura ti-e un nufar
Ai aparut in calea mea ca sa ma faci sa sufar
Ca zilele sa-mi treaca-n zbor, nu stiu nimic de tine
Si stau adesea sa ma-ntreb ce-ai vrut sa faci din mine

3. Vei plange si vei regreta, vei plange nu o data
Vei plange c-ai facut un rau si raul nu se iarta
Vei plange cum am plans si eu, vei plange nu de mine
Vei plange c-ai facut un rau si rau-i pentru tine

4. La cununie de-am sa vin, sa nu te-nece plansul
Caci singura ti-ai daruit iubirea pentru dansul
Nu esti a mea, nu esti a lui, a nimanui pe lume
Apari in noapte si dispari, fantoma fara nume

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

asta este unul din cantecele pe care le cantam pe munte sau in tabere

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

REAST IN PEACE MICHAEL JACKSON

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=40

Copy-paste

Din 6 mai 2009, pentru 3 luni avem 3 numere de telefon TELEDON pentru Asociatia P.A.V.E.L., in cadrul campaniei "COPII CU CANCER", desfasurate de noi cu ajutorul acestor numere:

0900 900 310 10 EURO
0900 900 314 4 EURO
0900 900 316 6 EURO

Va rugam sa sustineti activitatile desfasurate de organizatia noastra pentru copiii si tinerii cu cancer si parintii lor! Multumim!


P.S.
Asociatia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasa) este asociatia parintilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave si este o asociate caritabila, non-profit, neguvernamentala, apolitica si fara afiliere religioasa, inregistrata la 10 mai 1996.

Asociatia P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii: ICCCPO (Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer), UICC (Uniunea Internationala Contra Cancerului), ECPC (Coalitia Europeana a Pacientilor cu Cancer), EUROCHILD aisbl (retea activa de organizatii si persoane lucrand pentru a imbunatati calitatea vietii copiilor si tinerilor din Europa), IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti) si membru asociat a SIOPE (Societatea Internationala Europeana a Oncologilor Pediatri).

Mai multe pe www.asociatiapavel.ro

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

ia cititi cu ce se ocupa guvernul romaniei,hotaraste ca-i musai sa fie cutremur peste sapte grade anul acesta,cititi si va minunati In cazul producerii unui cutremur de nivelul celui din 1977, in Bucuresti, peste 4.000 de oameni ar muri, 10.000 ar fi raniti si peste 8.000, sinistrati. Un dezastru de proportie in tara noastra este inevitabil, iar acesta se va produce in cativa ani, arata un document privind reducerea riscului seismic intocmit de Comisariatul pentru Societatea Civila. Conform acestuia, institutiile din Romania nu sunt pregatite sa faca fata unui cutremur cu valori de peste 7 grade pe scara Richter.

�Bucurestiul poate fi afectat de cutremurele produse in zona Vrancea, care sunt cutremure intermediare (50-250 km), marea majoritate fiind neinsemnate din punct de vedere al efectelor. Insa la un interval de 30-50 de ani se produc cutremure cu consecinte destul de grave, care ar trebui sa ne determine sa luam cat mai multe masuri�, ne-a declarat, ieri, Ioan Prodan, seful Comisariatului pentru Societatea Civila. Pana in acest moment, in Bucuresti sunt inventariate si expertizate circa 548 imobile incadrate in clasele de risc seismic I si II, in majoritate blocuri de locuit cu peste 4 etaje. Asta inseamna ca numarul apartamentelor care ar fi distruse in cazul unui cutremur se ridica la circa 27.000, iar persoanele aflate in real pericol depaseste 50.000-60.000. Astfel, se apreciaza ca circa 150-200 de imobile s-ar prabusi in totalitate, adica 20-30% din cele inventariate, iar celelalte ar suferi distrugeri puternice, la un cutremur cu magnitudinea de 7,2-7,4 grade pe scara Richter, se arata in documentul citat. Pierderile de vieti omenesti pot atinge cifre dramatice. Cutremurul ar curma viata a 3.000-4.000 de bucuresteni, 10.000-12.000 ar fi raniti iar peste 10.000 ar fi nevoiti sa se retraga in provincie. Mai mult, cutremurul ar provoca peste 40 de incendii, 30-40 km de strazi ar fi avariate, 25 km de cale ferata ar fi distruse, 20 km de linii de tramvai ar fi blocate, iar retelele electrice ar fi distruse pe o arie de 50 km. In perioada postdezastru sunt posibile efecte adiacente, explozii, inundarea subsolurilor imobilelor, a galeriilor de metrou si a pasajelor. Liniile de metrou, tramvaie si troleibuze vor fi paralizate cateva zile, la fel si comunicatiile rutiere si feroviare, ceea ce va ingreuna practic manevra de forte si mijloace, salvarea victimelor si transportul populatiei. Din document rezulta un deficit semnificativ de echipe de cautare-salvare cu caini (exista doar 5, desi necesarul ar fi de 25) si echipe de salvare de la inaltimi (avem doar 30 din necesarul de 90) pe care I.S.B Bucuresti nu le are. In plus, ar mai fi nevoie de peste 200 de ambulante si peste 200 de paturi de spitalizare. Pentru a face fata unui asemenea dezastru, ar mai trebui procurate peste 100 de buldozere, 77 de gredere pentru saparea pamantului, 71 de excavatoare, 80 de autocisterne, 90 de grupuri electrogene si 80 de motocompresoare.

Populatia este total nepregatita
Populatia Capitalei nu este pregatita pentru a face fata unui asemenea fenomen. �In plus, este mai bine sa ne pregatim dec�t sa fim luati prin surprindere. Cutremurul nu ne va ocoli�, sustine comisarul Prodan. Ca solutii, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta a propus formarea unor echipe de voluntari, care sa fie alaturi de autoritati �n caz de necesitate si amplasarea in Capitala a 10-20 de corturi �n care sa se poata face �nt�lniri cu cetatenii, pentru a fi informati despre masurile pe care trebuie sa le urmeze �n cazul unui cutremur. Cele doua parti au convenit sa tipareasca �n urmatoarea perioada circa 150.000 de pliante informative cu date informative despre pasii pe care trebuie sa �i urmeze �n cazul unei situatii de urgenta.
Steliana Bancu
Voteaza articolul
8.05

Raporteaza abuz de limbaj
Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter revine la o perioad� de 32 de ani, spune o Hot�r�re de Guvern, publicat� �n Monitorul Oficial, care face referire la planul de ac�iune pe care ar trebui s� �l aib� autorit��ile rom�ne �n caz de calamitate. Astfel, �n 2009 sunt cele mai mari �anse de producere a unui cutremur de peste 7 grade Richter, potrivit guvernului. �ns�, potrivit lui Gheroghe M�rmureanu, director Institutul de Fizica P�m�ntului, prezent la "Realitatea te prive�te", nu exist� un ciclu al cutremurelor, prin urmare nu putem prezice c�nd vor avea loc.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

A fost odata ca niciodata o fetita care spunea blesteme. Cum se-apuca sa faca ceva, sau cum se-ntalnea cu cineva, una-doua si blestema. Fetita totusi nu era eminamente rea, numai ca nu putea sa se-abtina.

Cand cineva face un lucru toata vremea, si-l face cu aplicatie, ajunge in cele din urma sa atraga atentia publica. Asa s-a intamplat si cu fetita care spunea blesteme, de-a aflat de ea tot cartierul � care-a si ramas pe ganduri. Cateva casnice batrane, autoritati regionale in domeniu, a dezbatut intr-o zi cazul fetitei care spunea blesteme si a ajuns la concluzia ca era indracita.

Dar fetita nu era indracita, dupa cum a spus si-un domn serios si cu barba, care se nimerea sa treaca pe langa sedinta autoritatilor casnice:

- Fetita nu e deloc indracita, zise el. Doar ca profereaza blesteme.

�Hm�, gandi fetita care tragea cu urechea de dupa coltul blocului. �Auzi vorba, proferez blesteme. Asta trebuie s-o tin minte.� Si fugi la joaca, sa mai blesteme pe cate cineva.

- Fa, striga Olguta suparata� De ce ma blestemi?

- Da nu te blestem, fata�

- Da ce faci?

- Perforez blesteme.

- Ce faci, fata? intreba Olguta interesata.

- Perforez blesteme, fata.

- Cum adica perforezi blesteme?

- Pai uite-asa fata, ca atunci cand te urci in tramvai si ti-e frica de controlori.

- Adica le compostezi?

- Da, fata.

- Hmm� ramase Olguta un pic pe ganduri, da-si reveni repede: Nu te cred.

- Arza-te-ar focu.

PS Finalu textului era despre cum se intrebafetita care spunea blesteme ce se-ntampla cu bucatelele de blesteme perforate, da nu stiu cum s-a brodit de mi s-a facut foame si n-am mai apucat sa scriu si finalul.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Radu Cinamar-Viitor cu cap de mort Radu Cinamar-Viitor cu cap de mort

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost