Info

Romanul s-a nascut poet

Toate forumurile General

Horoscop 30 noiembrie 2025

Horoscop 29 noiembrie 2025

Francezii dedicÄ un festival culturii romĂ˘ne

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 >> Sari la pagina:

Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 27 August 2013, ora 09:19 De la: sandu60, la data 2013-08-27 01:26:44 De la: daniela_, la data 2013-08-25 22:51:29bravo baieti!! pupa mama poetii! pupam ....si eu Asta fu, doar aripa penticostală Mai e un rege la ţiganii creştini Şi-un împărat pus la vrăjeală Peste ciorditorii de găini Dar să-i lăsăm pe rromi în pace, să-şi pună regii cărora le place, că din afară, poate, şi de noi râd alţii, ne văd ca turmele de oi, care se lasă conduse de ciobani fără să zbiere de aţâţia ani. Sau ne consideră nişte gloate, la-înghesuială dând din coate cerşind un mic, o amărîtă bere în schimbul unui vot pentru putere, sau şi mai trist, când îmbulzeală e la ajutoare din UE. Vor trece încă destui ani să-i emancipăm pe ţigani, să-i facem prieteni pe maghiari, să-i cuminţim pe bişniţari, să-i facem oameni şi pe guvernanţi, să nu mai fie aroganţi, să-avem produse ieftine pe piaţă, să-avem şi noi o altă viaţă, să facem leul cât un euroi, să-avem prosperitate şi la noi. Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain

giovausaro 4610 mesaje Membru din: 21/09/2009 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 27 August 2013, ora 23:08 A venit intai o snoaba, Sa anunte miilor, Cum ca imparatul Cioaba, Nu e -n lumea viilor. Stirile se intretaie, Ci ca-n lume aromilor Se-ntarata la bataie Clanul faraonilor. Harasel d-acilea Cioaba, Nu ne trebe imparat Se zmuti chioras o baba Catre ala raposat. Striga de rasuna casa, cum ca fii mortului I-ar dori impararteasa, regi la usa cortului. Garabladine si shui, Ia plecati in alta parte, Drept la mama Ori puneti mana pe carte.... Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 3068 mesaje Membru din: 30/04/2011 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 28 August 2013, ora 11:56 De la: mili, la data 2013-08-27 09:19:10 De la: sandu60, la data 2013-08-27 01:26:44 De la: daniela_, la data 2013-08-25 22:51:29bravo baieti!! pupa mama poetii! pupam ....si eu Asta fu, doar aripa penticostală Mai e un rege la ţiganii creştini Şi-un împărat pus la vrăjeală Peste ciorditorii de găini Dar să-i lăsăm pe rromi în pace, să-şi pună regii cărora le place, că din afară, poate, şi de noi râd alţii, ne văd ca turmele de oi, care se lasă conduse de ciobani fără să zbiere de aţâţia ani. Sau ne consideră nişte gloate, la-înghesuială dând din coate cerşind un mic, o amărîtă bere în schimbul unui vot pentru putere, sau şi mai trist, când îmbulzeală e la ajutoare din UE. Vor trece încă destui ani să-i emancipăm pe ţigani, să-i facem prieteni pe maghiari, să-i cuminţim pe bişniţari, să-i facem oameni şi pe guvernanţi, să nu mai fie aroganţi, să-avem produse ieftine pe piaţă, să-avem şi noi o altă viaţă, să facem leul cât un euroi, să-avem prosperitate şi la noi. i-as lasa, nu stau pe ace insa ei, dupa cum vezi sunt pe micile ecrane din sculat, pana-n amiezi si inainte de culcare ne servesc complet tacamul guvernanti si caldarari alesi doar unul si unul si cand stai s-analizezi tiganeala din platou nu gasesti vreo diferenta parca-s facuti dintr-un ou io nu am nicio speranta si nici timp ca sa traiesc sa vad lumea fericita pe pamantul stramosesc Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 28 August 2013, ora 12:33 De la: mili, la data 2013-08-27 09:19:10 Dar să-i lăsăm pe rromi în pace, să-şi pună regii cărora le place, că din afară, poate, şi de noi râd alţii, ne văd ca turmele de oi, care se lasă conduse de ciobani fără să zbiere de aţâţia ani. Sau ne consideră nişte gloate, la-înghesuială dând din coate cerşind un mic, o amărîtă bere în schimbul unui vot pentru putere, sau şi mai trist, când îmbulzeală e la ajutoare din UE. Vor trece încă destui ani să-i emancipăm pe ţigani, să-i facem prieteni pe maghiari, să-i cuminţim pe bişniţari, să-i facem oameni şi pe guvernanţi, să nu mai fie aroganţi, să-avem produse ieftine pe piaţă, să-avem şi noi o altă viaţă, să facem leul cât un euroi, să-avem prosperitate şi la noi. Raporteaza abuz de limbaj Daniela

Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 28 August 2013, ora 12:34 De la: giovausaro, la data 2013-08-27 23:08:22A venit intai o snoaba, Sa anunte miilor, Cum ca imparatul Cioaba, Nu e -n lumea viilor. Stirile se intretaie, Ci ca-n lume aromilor Se-ntarata la bataie Clanul faraonilor. Harasel d-acilea Cioaba, Nu ne trebe imparat Se zmuti chioras o baba Catre ala raposat. Striga de rasuna casa, cum ca fii mortului I-ar dori impararteasa, regi la usa cortului. Garabladine si shui, Ia plecati in alta parte, Drept la mama Ori puneti mana pe carte.... Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 28 August 2013, ora 12:34 De la: sandu60, la data 2013-08-28 11:56:59 i-as lasa, nu stau pe ace insa ei, dupa cum vezi sunt pe micile ecrane din sculat, pana-n amiezi si inainte de culcare ne servesc complet tacamul guvernanti si caldarari alesi doar unul si unul si cand stai s-analizezi tiganeala din platou nu gasesti vreo diferenta parca-s facuti dintr-un ou io nu am nicio speranta si nici timp ca sa traiesc sa vad lumea fericita pe pamantul stramosesc Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 30 August 2013, ora 15:04 Marius Tucă: Şterge-mă din telefonul tău Şterge-mă din telefonul tău, Acolo unde eram pune o liniuţă Sau poate un semn de întrebare Pentru toate întrebările la care Nu ţi-am răspuns sau n-am vrut Sau mai bine pune un punct Un punct şi de la capăt cu altul, Şterge-mă din telefonul tău, Iar dacă printr-o întâmplare Te-aş suna, pune-l să tacă Să tacă frumos, deplin şi îndelung Să nici nu ştii că te-am sunat Aşa am să devin un apel ratat Fără sunet, fără melodie, Şterge-mă din telefonul tău Şi aşa nu mai sunt demult acolo Rămăsesem un număr şi atât S-a dus vremea, a trecut Când odată cu numele meu Ţi se aprindea sufletul Şi aveai lumea la picioare, Şterge-mă din telefonul tău Nu pentru azi, pentru totdeauna N-am ce să mai caut pe-acolo Ca un număr rătăcit şi rătăcitor Un număr al tuturor şi al nimănui De parcă nu ţi-aş fi spus Că eu sunt numărul tău, Şterge-mă din telefonul tău, Lasă un loc liber, fără nimic Ca un spaţiu gol, necompletat Şi atunci când îţi va fi greu Selectează-l şi apasă pe el O să sune într-una, la nesfârşit, Numărul tău l-am divertat Spre o planetă pustie, ca şi sufletul tău. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

tp_necalai 10 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 31 August 2013, ora 12:04 cel ma bun joc de strategie online la nivel global unde poti converti moneda facuta in joc in euro,incerca si tu: www.marketglory.com/strategygame/jacamar Raporteaza abuz de limbaj

Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 31 August 2013, ora 14:08 O, nu pleca iubito, mai rămâi! De ce te-ai pregătit să pleci, să-mi laşi în suflet fiori reci? Mai vreau să fii ca-n ziua cea dintâi! M-ai răsfăţat atât de mult in toate; căldura ta din razele de soare mi-a fost o dulce dezmierdare pe care o râvnesc şi zi şi noapte. Te-astept oricând să vii iubito şi ştiu că iar o să te-ntorci, mai fragedă, tot caldă şi frumoasă. Acum că pleci, te du, grăbito, dar nu-mi lăsa tristeţea pe poteci! Iubită vară, te-aştept mereu acasă! Raporteaza abuz de limbaj Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain
Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 31 August 2013, ora 14:13 ''Te-astept iubitul meu sa vii, Sa-ti mangai pletele-aurii Sa ma imbeti cu-al tau miros De strugur dulce, tamaios. Sa-mi darui dulci melancolii Cand lacrimezi pe strazi pustii Sa uit de fericita vara Sorbindu-ti gustul fin de para. Te-astept, rabdatoare si calma Tu, prima mea luna de toamna :)'' Ingrid Cum să nu vin, gust de căpşună, să te îmbăt cu miros fin, de roşu trandafir, de crin? Vin în a toamnei prima lună. Vin recules din triste rătăciri, să-mi ştergi o lacrimă târzie cu un sărut, cu gingăşie. sperând la marile iubiri. Şi-n toamnele ce vor irma cuprins de dor te-oi căuta, atât cât lumea n-o să piară. Transfigurat în pom aş vrea, un păr in cale-ti, de-aş putea, să fiu cules pară cu pară! Raporteaza abuz de limbaj Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain
Doruleatza 2631 mesaje Membru din: 1/09/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 31 August 2013, ora 14:14 De la: mili, la data 2013-08-31 14:08:17 O, nu pleca iubito, mai rămâi! De ce te-ai pregătit să pleci, să-mi laşi în suflet fiori reci? Mai vreau să fii ca-n ziua cea dintâi! M-ai răsfăţat atât de mult in toate; căldura ta din razele de soare mi-a fost o dulce dezmierdare pe care o râvnesc şi zi şi noapte. Te-astept oricând să vii iubito şi ştiu că iar o să te-ntorci, mai fragedă, tot caldă şi frumoasă. Acum că pleci, te du, grăbito, dar nu-mi lăsa tristeţea pe poteci! Iubită vară, te-aştept mereu acasă! Raporteaza abuz de limbaj Doruletz
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 31 August 2013, ora 14:53 of-of, mai-mai, ce de poeti si ce frumos scriu ei si ce drag imi e de ei ! Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 31 August 2013, ora 20:48 De la: mili, la data 2013-08-31 14:13:45 ''Te-astept iubitul meu sa vii, Sa-ti mangai pletele-aurii Sa ma imbeti cu-al tau miros De strugur dulce, tamaios. Sa-mi darui dulci melancolii Cand lacrimezi pe strazi pustii Sa uit de fericita vara Sorbindu-ti gustul fin de para. Te-astept, rabdatoare si calma Tu, prima mea luna de toamna :)'' Ingrid Cum să nu vin, gust de căpşună, să te îmbăt cu miros fin, de roşu trandafir, de crin? Vin în a toamnei prima lună. Vin recules din triste rătăciri, să-mi ştergi o lacrimă târzie cu un sărut, cu gingăşie. sperând la marile iubiri. Şi-n toamnele ce vor irma cuprins de dor te-oi căuta, atât cât lumea n-o să piară. Transfigurat în pom aş vrea, un păr in cale-ti, de-aş putea, să fiu cules pară cu pară! De vrei sa-mi fii al toamnei sol Aduna-mi pasarile stol Cand vor pleca la cald, departe Sa-mi poarte cate-un vis, in parte. Si frunzele sa le strangi, toate Sa-mi fie asternut de noapte In somnul rasfatat sa gust, Para cu para, sa beau must... Vezi, fiecare pic de ploaie sa aiba rima lui vioaie Si in lumina ca o miere Iti las o calda mangaiere. Raporteaza abuz de limbaj ,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 31 August 2013, ora 22:20 De la: _Ingrid, la data 2013-08-31 20:48:07 De la: mili, la data 2013-08-31 14:13:45 ''Te-astept iubitul meu sa vii, Sa-ti mangai pletele-aurii Sa ma imbeti cu-al tau miros De strugur dulce, tamaios. Sa-mi darui dulci melancolii Cand lacrimezi pe strazi pustii Sa uit de fericita vara Sorbindu-ti gustul fin de para. Te-astept, rabdatoare si calma Tu, prima mea luna de toamna :)'' Ingrid Cum să nu vin, gust de căpşună, să te îmbăt cu miros fin, de roşu trandafir, de crin? Vin în a toamnei prima lună. Vin recules din triste rătăciri, să-mi ştergi o lacrimă târzie cu un sărut, cu gingăşie. sperând la marile iubiri. Şi-n toamnele ce vor irma cuprins de dor te-oi căuta, atât cât lumea n-o să piară. Transfigurat în pom aş vrea, un păr in cale-ti, de-aş putea, să fiu cules pară cu pară! De vrei sa-mi fii al toamnei sol Aduna-mi pasarile stol Cand vor pleca la cald, departe Sa-mi poarte cate-un vis, in parte. Si frunzele sa le strangi, toate Sa-mi fie asternut de noapte In somnul rasfatat sa gust, Para cu para, sa beau must... Vezi, fiecare pic de ploaie sa aiba rima lui vioaie Si in lumina ca o miere Iti las o calda mangaiere. Ce frumos ati scris!!!!!!!!! Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 31 August 2013, ora 22:41 Cântaţi, valuri! Cântaţi, valuri În ultima zi a verii! Vuiţi a tristeţe Într-o mare neagra În care s-au spălat Toate păcatele. Ţipaţi pescăruşi Ca la îngropăciunea vacanţei, Plutind în eternitate Cu amintirile noastre. Iubiţi soarele Cu lacrima de rouă, Ci fierbinţeala sectei, Cu pastelul amurgului; Iubiti soarele Chiar dacă se ascunde după nori. Stâncile se macină Vrând să apere lumea De furia sărată, Lăsând în milenii Nisipul să se nască. Idealurile înfrânte Capătă înfăţişarea unor prăpăstii Spre fundul pământului. Cântaţi valuri! Voi ajungeţi în adânc. Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 31 August 2013, ora 23:48 De la: daniela_, la data 2013-08-31 22:41:15Cântaţi, valuri! Cântaţi, valuri În ultima zi a verii! Vuiţi a tristeţe Într-o mare neagra În care s-au spălat Toate păcatele. Ţipaţi pescăruşi Ca la îngropăciunea vacanţei, Plutind în eternitate Cu amintirile noastre. Iubiţi soarele Cu lacrima de rouă, Ci fierbinţeala sectei, Cu pastelul amurgului; Iubiti soarele Chiar dacă se ascunde după nori. Stâncile se macină Vrând să apere lumea De furia sărată, Lăsând în milenii Nisipul să se nască. Idealurile înfrânte Capătă înfăţişarea unor prăpăstii Spre fundul pământului. Cântaţi valuri! Voi ajungeţi în adânc. www.youtube.com/watch?v=5MGTOZ1sXtI Raporteaza abuz de limbaj ,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 08:23 www.youtube.com/watch?v=_1NhLoxcL-c amintiri... Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 10:11 De la: _Ingrid, la data 2013-08-31 20:48:07 De la: mili, la data 2013-08-31 14:13:45 ''Te-astept iubitul meu sa vii, Sa-ti mangai pletele-aurii Sa ma imbeti cu-al tau miros De strugur dulce, tamaios. Sa-mi darui dulci melancolii Cand lacrimezi pe strazi pustii Sa uit de fericita vara Sorbindu-ti gustul fin de para. Te-astept, rabdatoare si calma Tu, prima mea luna de toamna :)'' Ingrid Cum să nu vin, gust de căpşună, să te îmbăt cu miros fin, de roşu trandafir, de crin? Vin în a toamnei prima lună. Vin recules din triste rătăciri, să-mi ştergi o lacrimă târzie cu un sărut, cu gingăşie. sperând la marile iubiri. Şi-n toamnele ce vor irma cuprins de dor te-oi căuta, atât cât lumea n-o să piară. Transfigurat în pom aş vrea, un păr in cale-ti, de-aş putea, să fiu cules pară cu pară! De vrei sa-mi fii al toamnei sol Aduna-mi pasarile stol Cand vor pleca la cald, departe Sa-mi poarte cate-un vis, in parte. Si frunzele sa le strangi, toate Sa-mi fie asternut de noapte In somnul rasfatat sa gust, Para cu para, sa beau must... Vezi, fiecare pic de ploaie sa aiba rima lui vioaie Si in lumina ca o miere Iti las o calda mangaiere. Superbe versuri! Raporteaza abuz de limbaj Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain
Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 10:13 De la: Doruleatza, la data 2013-08-31 14:14:20 De la: mili, la data 2013-08-31 14:08:17 O, nu pleca iubito, mai rămâi! De ce te-ai pregătit să pleci, să-mi laşi în suflet fiori reci? Mai vreau să fii ca-n ziua cea dintâi! M-ai răsfăţat atât de mult in toate; căldura ta din razele de soare mi-a fost o dulce dezmierdare pe care o râvnesc şi zi şi noapte. Te-astept oricând să vii iubito şi ştiu că iar o să te-ntorci, mai fragedă, tot caldă şi frumoasă. Acum că pleci, te du, grăbito, dar nu-mi lăsa tristeţea pe poteci! Iubită vară, te-aştept mereu acasă! Cred că la mare încă nu a plecat vara. Raporteaza abuz de limbaj Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 10:19 De la: _Ingrid, la data 2013-08-31 20:48:07 De la: mili, la data 2013-08-31 14:13:45 ''Te-astept iubitul meu sa vii, Sa-ti mangai pletele-aurii Sa ma imbeti cu-al tau miros De strugur dulce, tamaios. Sa-mi darui dulci melancolii Cand lacrimezi pe strazi pustii Sa uit de fericita vara Sorbindu-ti gustul fin de para. Te-astept, rabdatoare si calma Tu, prima mea luna de toamna :)'' Ingrid Cum să nu vin, gust de căpşună, să te îmbăt cu miros fin, de roşu trandafir, de crin? Vin în a toamnei prima lună. Vin recules din triste rătăciri, să-mi ştergi o lacrimă târzie cu un sărut, cu gingăşie. sperând la marile iubiri. Şi-n toamnele ce vor irma cuprins de dor te-oi căuta, atât cât lumea n-o să piară. Transfigurat în pom aş vrea, un păr in cale-ti, de-aş putea, să fiu cules pară cu pară! De vrei sa-mi fii al toamnei sol Aduna-mi pasarile stol Cand vor pleca la cald, departe Sa-mi poarte cate-un vis, in parte. Si frunzele sa le strangi, toate Sa-mi fie asternut de noapte In somnul rasfatat sa gust, Para cu para, sa beau must... Vezi, fiecare pic de ploaie sa aiba rima lui vioaie Si in lumina ca o miere Iti las o calda mangaiere. Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 939 mesaje Membru din: 4/11/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 10:27 De la: daniela_, la data 2013-08-31 22:41:15Cântaţi, valuri! Cântaţi, valuri În ultima zi a verii! Vuiţi a tristeţe Într-o mare neagra În care s-au spălat Toate păcatele. Ţipaţi pescăruşi Ca la îngropăciunea vacanţei, Plutind în eternitate Cu amintirile noastre. Iubiţi soarele Cu lacrima de rouă, Ci fierbinţeala sectei, Cu pastelul amurgului; Iubiti soarele Chiar dacă se ascunde după nori. Stâncile se macină Vrând să apere lumea De furia sărată, Lăsând în milenii Nisipul să se nască. Idealurile înfrânte Capătă înfăţişarea unor prăpăstii Spre fundul pământului. Cântaţi valuri! Voi ajungeţi în adânc. Îmi pari cam răvăşită şi cam tristă după a nostalgiei vară, plângi ale mării valuri, în lupta lor barbară, în care pentru ele pace nu există. Asmuţi şi pescăruşii, stoluri, stoluri pe neagra mare spumegândă, vuind apusul verii, epavă muribundă să-ngroape o vacanţă în negrele linţoluri. Si totuşi, mai speri, mai ai speranţă in soarele fierbinte, a toate iubitor, s-aducă în lumină, în pasul următor, cu marea-i dărnicie o noua vacanţă. Şi-atunci pe ape, în pustiu s-or duce 'frânte idealuri' şi pacate, pe fund de mare prăpăstiile toate, va răsări lumina din cerul cenuşiu. Raporteaza abuz de limbaj Omul fericit este acela care stăpâneşte şi munca, şi dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care îţi micşorează ambiţia. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevărat mari te fac să te simţi că şi tu poţi deveni mare.-Mark Twain
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 10:49 "George Toparceanu - Bacilul lui koch" Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferinţă lungă şi foarte importantă. Conform acestei date sinistre, aşadar, Avem între culise un conferenţiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luaţi aceasta drept o ameninţare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă ţină, un ceas şi jumătate, O conferinţă gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-aţi întristat? Mai aşteptaţi o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiţi în stal; Că somnul, în aceste condiţii verticale Ş-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferinţa lui, — Din spirit caritabil şi din filantropie, Ştiind mai dinainte ce toată lumea ştie, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Şi-n loc de conferinţă, veţi asculta o odă. Prea onorate doamne, Distins auditor! Subiectul odei mele e-atât de-ngrozitor Că biata-mi Muză, albă de spaimă şi uimire, Când i-am cerut concursul, în loc să mă inspire, S-a dat pe lângă uşă, a pretextat ceva Şi-a dispărut... adio! M-a părăsit aşa, Cu călimara plină de noapte şi de proză. E vorba de bacterii şi de tuberculoză, E vorba de bacilul lui Koch... Precum vedeţi, Un subiect anume făcut pentru poeţi! O, nu vă fie teamă... şi dracul este negru Când stă să-l zugrăvească un iconar integru, Dar... ici un pic de galben şi dincolo puţin Albastru... şi pe gură o dungă de carmin, — Cu toate c-adineaori părea insuportabil, Din drac urât şi negru devine acceptabil. (Dar nu fac oare zilnic cucoanele — şi ele — Cam tot acelaşi lucru pe propria lor piele? Ba fac aşa chiar domnii — de genul femeiesc...) Bacilul despre care aş vrea să vă vorbesc Se află-aici în sală... ştiu bine că m-ascultă, Dar nu vrea să-şi trădeze prezenţa lui ocultă. Intrarea n-a plătit-o fiindcă-i mititel, Dar unde-i lume multă acolo e şi el! Incognito ca regii şi nepoftit pătrunde În orice fel de casă; îl întâlneşti oriunde: În berării, pe stradă, la cinematograf; Îi place să se joace cu alţi bacili în praf; Se duce la plimbare cu trenul, cu tramvaiul, Şi peste tot se ţine de bietul om ca scaiul, În fabrică, la şcoală sau pe trotuar hai-hui, — Dar peste tot îşi vede de-afacerile lui! Îşi dă ades pe credit persoana lui culantă Cu o scadenţă lungă, când nu e... galopantă, Regia de tutunuri îi face mult rabat; La băuturi spirtoase e cointeresat; Din orice-abuz profită... La pândă, invizibil, În lupta mare-a vieţii e mic, dar e teribil — Şi chiar atunci când pare că doarme, e deştept, La primării el este ,,consilier de drept" Şi, tare-n atmosfera comunelor urbane, E cel mai mare duşman al speciei umane... Prea onorate doamne! Când ţin acest discurs, Dac-aţi vedea că intră în sală-aici un urs, N-aţi năvăli afară prin uşi şi prin ferestre Utilizând cu toţii resursele pedestre? De ce? Fiindcă-i mare şi foarte fioros... Bacilul lui Koch însă e mai primejdios! Dar fi'ndcă nu se vede şi fi'ndcă e prea mic, Nu sperie pe nimeni... Să judecăm un pic. De-ar fi cât Himalaia ori numai cât aluna, Când ştii că te omoară, mic-mare nu-i totuna? Să-mi spuneţi dumneavostră: ce importanţă are Când un tâlhar te-mpuşcă, dacă e mic sau mare? O fi el mic, bacilul... da-i rău! Pe lângă el, O biată matahală de urs e ca un miel. Câţi oameni mor, de pildă, în fiecare ţară Mâncaţi de urşi? Trei-patru... Pe când această fiară, Acest vrăjmaş de moarte al genului uman Atacă şi distruge pe fiecare an Nu zece, nu o sută... ci mii şi mii de vieţi, Ci zeci de mii şi sute de mii de tinereţi " Că judecându-l după isprăvile lui crunte Şi după lăcomie, apare cât un munte! Un monstru, un balaur încolăcit în spaţiu Ce-nghite fără milă, înghite cu nesaţiu Şi tot nu-i mai ajunge, tot nu mai e sătul... * Cu voia dumneavoastră, l-am insultat destul. Ar fi acum momentul să-l punem sub o lupă Să ştim: ce formă are şi cu ce se ocupă? După savanţi şi medici ca doctorul Argon, Bacilul se prezintă sub formă de baston... Dar bolnavii, săraicii, spun doctorului Ciucă, Că lor li se prezintă sub formă de măciucă! Ce-i el de fapt? Un zero, un fel de vârcolac Nici cât un ou de muscă, nici cât un vârf de ac, — Ceva aşa, cilindric... Regret că nu găsesc O cretă şi-o tabelă ca să vi-l zugrăvesc. — S-a zis că face parte din regnul vegetal, Dar eu nu cred... fiindcă nu-mi pare natural Să fie din aceeaşi familie cu floarea, Să fie văr cu macul şi rudă cu cicoarea, Cu gingaşa mimoză, cu palidul narcis... Ar însemna că-şi face familia de râs! Nu, nu prea are alură de plantă — dimpotrivă: Aţi întâlnit vreodată o plantă agresivă? Văzut-aţi dumneavoastră o floare sau un pom Să sară din grădină şi să se dea la om? Ori aţi putea concepe vreun fel de ciupercuţă Ce stă să se răpeadă, când nimeni n-o asmuţă?... Dar, în sfârşit, s-admitem că scârba asta mică Ar moşteni-n caracter ceva de la urzică, — Nu prea importă regnul din care face parte Cât mai cu seamă felul cum ştie să se poarte. Distruge-n organisme ţesuturile vii; Se instalează în trupuri firave de copii; Îl poartă-n nas şi-n gură aproape-orice persoană. Dar el preferă pieptul de fată diafană (Deşi nu-i prea rezistă nici cei mai mari atleţi). Şi — curios! — el are de mult pentru poeţi Un fel de slăbiciune... s-ar zice că anume Îi place să distrugă ce-i mai de preţ pe lume!... De obicei, trăieşte la umbră. Scos la soare, Devine melancolic şi, câteodată, moare. Dar nu întotdeauna. Uscat ca o mumie, Ades, de supărare, el cade-n letargie, Devine colb, se-nalţă pe-un strat de aer moale, Pluteşte-n atmosferă... şi dând mereu târcoale În jurul nostru, iarăşi găseşte un cotlon Şi căpătând viaţă — devine iar baston! Savanţi-l studiază făcând din el culturi, — Un fel de gelatină... un soi de răcituri Pe care stau microbii ca-n sânul lui Avram Şi se-nmulţesc acolo în voia lor... Uitam! El dragoste nu face. Cu omul în contrast, Bacilul lui Koch este surprinzător de cast. Dar cum se înmulţeşte atunci? Prin ce minune? — Prin sciziparitate sau prin diviziune: Se rupe-ntâi în două... apoi se face-n patru... Şi-n nouă luni e-n stare să-ţi umple acest teatru Cu fii, nepoţi, nepoate, şi socri mari, şi fraţi, Şi veri, şi verişoare, şi cuscri, şi cumnaţi, Că nici un fel de babă (de-a lor) n-ar fi în stare Să-ţi spună a cui este şi câte neamuri are! * Prea onorate doamne! Doar câteva cuvinte, Şi-am isprăvit... (v-asigur că nu mi-am pus în minte Să vă servesc bacilul lui Koch o noapte-ntreagă). Cum toată lumea ştie, microbul se propagă Prin aer, prin contactul cu un bolnav în casă, Prin lapte şi prin carne de vacă ofticoasă, — Dar mai ales sărutul, când cade pe-un teren Prielnic, răspândeşte agentul patogen. Deci n-ar fi rău, fiindcă prudenţa e de aur, Să vă feriţi din calea acestui mic balaur Şi orice om cuminte să cugete mai des Că n-are nici o grabă şi nici un iteres Să moară de ftizie... Că poate să-şi aleagă o altă maladie [1] Sau poate să-şi dea singur în cap c-o cărămidă, În caz când existenţa îi pare insipidă; Dar dacă-i place viaţa şi soarele, atunci E bine să respecte aceste vechi porunci, Pe care medicina de-un veac i le prescrie Şi dumenalui se face mereu că nu le ştie: Să nu stai toată ziua vârât cu nasu-n scripte, Iar laptele şi carnea — să fie bine fripte. În orice alimente şi-n orice băutură Să puneţi acid fenic — nu mult: o picătură... Şi cel puţin o dată la două săptămâni Tot omul să se spele pe faţă şi pe mâini... La poştă sau la gară (şi-n orice loc murdar) E obligat tot omul să scuipe-n buzunar, Că pe podea nu-i voie decât în caz de boală... Iar când te duci la teatru sau intri în vreo şcoală Şi aerul de-acolo îţi pare echivoc, E mai recomandabil să nu respiri de loc... Acei ce au bronşită sau tuse măgărească, De semenii lor teferi grozav să se ferească! Să nu-şi mai piardă noaptea cu lucruri nepermise, Să ţină toată iarna ferestrele deschise Iar vara să se ducă la aer, la Sinaia, Să steie-nchişi în casă, c-afară-i udă ploaia... Pe lângă asta-i bine, când suferi de-anemie, Cu propria ta viaţă să faci economie. De nu vrei ca la urmă să te trezeşti mofluz, Evită surmenajul şi orice fel de-abuz, Răreşte-o cu tutunul, mai lasă băutura!... Iar dacă, din păcate, vrei să-ţi apropii gura De epiderma unei persoane din elită, — Oricât ar fi persoana accea de grăbită, La locul ce urmează să fie sărutat Să dai întâi c-o cârpă muiată-n sublimat. Ori, ca să fiţi mai siguri de viaţă, eu vă zic: Nu sărutaţi nici mână, nici gură, nici... nimïc! Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
giovausaro 4610 mesaje Membru din: 21/09/2009 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 14:42 De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-01 10:49:02"George Toparceanu - Bacilul lui koch" Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferinţă lungă şi foarte importantă. Conform acestei date sinistre, aşadar, Avem între culise un conferenţiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luaţi aceasta drept o ameninţare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă ţină, un ceas şi jumătate, O conferinţă gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-aţi întristat? Mai aşteptaţi o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiţi în stal; Că somnul, în aceste condiţii verticale Ş-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferinţa lui, — Din spirit caritabil şi din filantropie, Ştiind mai dinainte ce toată lumea ştie, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Şi-n loc de conferinţă, veţi asculta o odă. Prea onorate doamne, Distins auditor! Subiectul odei mele e-atât de-ngrozitor Că biata-mi Muză, albă de spaimă şi uimire, Când i-am cerut concursul, în loc să mă inspire, S-a dat pe lângă uşă, a pretextat ceva Şi-a dispărut... adio! M-a părăsit aşa, Cu călimara plină de noapte şi de proză. E vorba de bacterii şi de tuberculoză, E vorba de bacilul lui Koch... Precum vedeţi, Un subiect anume făcut pentru poeţi! O, nu vă fie teamă... şi dracul este negru Când stă să-l zugrăvească un iconar integru, Dar... ici un pic de galben şi dincolo puţin Albastru... şi pe gură o dungă de carmin, — Cu toate c-adineaori părea insuportabil, Din drac urât şi negru devine acceptabil. (Dar nu fac oare zilnic cucoanele — şi ele — Cam tot acelaşi lucru pe propria lor piele? Ba fac aşa chiar domnii — de genul femeiesc...) Bacilul despre care aş vrea să vă vorbesc Se află-aici în sală... ştiu bine că m-ascultă, Dar nu vrea să-şi trădeze prezenţa lui ocultă. Intrarea n-a plătit-o fiindcă-i mititel, Dar unde-i lume multă acolo e şi el! Incognito ca regii şi nepoftit pătrunde În orice fel de casă; îl întâlneşti oriunde: În berării, pe stradă, la cinematograf; Îi place să se joace cu alţi bacili în praf; Se duce la plimbare cu trenul, cu tramvaiul, Şi peste tot se ţine de bietul om ca scaiul, În fabrică, la şcoală sau pe trotuar hai-hui, — Dar peste tot îşi vede de-afacerile lui! Îşi dă ades pe credit persoana lui culantă Cu o scadenţă lungă, când nu e... galopantă, Regia de tutunuri îi face mult rabat; La băuturi spirtoase e cointeresat; Din orice-abuz profită... La pândă, invizibil, În lupta mare-a vieţii e mic, dar e teribil — Şi chiar atunci când pare că doarme, e deştept, La primării el este ,,consilier de drept" Şi, tare-n atmosfera comunelor urbane, E cel mai mare duşman al speciei umane... Prea onorate doamne! Când ţin acest discurs, Dac-aţi vedea că intră în sală-aici un urs, N-aţi năvăli afară prin uşi şi prin ferestre Utilizând cu toţii resursele pedestre? De ce? Fiindcă-i mare şi foarte fioros... Bacilul lui Koch însă e mai primejdios! Dar fi'ndcă nu se vede şi fi'ndcă e prea mic, Nu sperie pe nimeni... Să judecăm un pic. De-ar fi cât Himalaia ori numai cât aluna, Când ştii că te omoară, mic-mare nu-i totuna? Să-mi spuneţi dumneavostră: ce importanţă are Când un tâlhar te-mpuşcă, dacă e mic sau mare? O fi el mic, bacilul... da-i rău! Pe lângă el, O biată matahală de urs e ca un miel. Câţi oameni mor, de pildă, în fiecare ţară Mâncaţi de urşi? Trei-patru... Pe când această fiară, Acest vrăjmaş de moarte al genului uman Atacă şi distruge pe fiecare an Nu zece, nu o sută... ci mii şi mii de vieţi, Ci zeci de mii şi sute de mii de tinereţi " Că judecându-l după isprăvile lui crunte Şi după lăcomie, apare cât un munte! Un monstru, un balaur încolăcit în spaţiu Ce-nghite fără milă, înghite cu nesaţiu Şi tot nu-i mai ajunge, tot nu mai e sătul... * Cu voia dumneavoastră, l-am insultat destul. Ar fi acum momentul să-l punem sub o lupă Să ştim: ce formă are şi cu ce se ocupă? După savanţi şi medici ca doctorul Argon, Bacilul se prezintă sub formă de baston... Dar bolnavii, săraicii, spun doctorului Ciucă, Că lor li se prezintă sub formă de măciucă! Ce-i el de fapt? Un zero, un fel de vârcolac Nici cât un ou de muscă, nici cât un vârf de ac, — Ceva aşa, cilindric... Regret că nu găsesc O cretă şi-o tabelă ca să vi-l zugrăvesc. — S-a zis că face parte din regnul vegetal, Dar eu nu cred... fiindcă nu-mi pare natural Să fie din aceeaşi familie cu floarea, Să fie văr cu macul şi rudă cu cicoarea, Cu gingaşa mimoză, cu palidul narcis... Ar însemna că-şi face familia de râs! Nu, nu prea are alură de plantă — dimpotrivă: Aţi întâlnit vreodată o plantă agresivă? Văzut-aţi dumneavoastră o floare sau un pom Să sară din grădină şi să se dea la om? Ori aţi putea concepe vreun fel de ciupercuţă Ce stă să se răpeadă, când nimeni n-o asmuţă?... Dar, în sfârşit, s-admitem că scârba asta mică Ar moşteni-n caracter ceva de la urzică, — Nu prea importă regnul din care face parte Cât mai cu seamă felul cum ştie să se poarte. Distruge-n organisme ţesuturile vii; Se instalează în trupuri firave de copii; Îl poartă-n nas şi-n gură aproape-orice persoană. Dar el preferă pieptul de fată diafană (Deşi nu-i prea rezistă nici cei mai mari atleţi). Şi — curios! — el are de mult pentru poeţi Un fel de slăbiciune... s-ar zice că anume Îi place să distrugă ce-i mai de preţ pe lume!... De obicei, trăieşte la umbră. Scos la soare, Devine melancolic şi, câteodată, moare. Dar nu întotdeauna. Uscat ca o mumie, Ades, de supărare, el cade-n letargie, Devine colb, se-nalţă pe-un strat de aer moale, Pluteşte-n atmosferă... şi dând mereu târcoale În jurul nostru, iarăşi găseşte un cotlon Şi căpătând viaţă — devine iar baston! Savanţi-l studiază făcând din el culturi, — Un fel de gelatină... un soi de răcituri Pe care stau microbii ca-n sânul lui Avram Şi se-nmulţesc acolo în voia lor... Uitam! El dragoste nu face. Cu omul în contrast, Bacilul lui Koch este surprinzător de cast. Dar cum se înmulţeşte atunci? Prin ce minune? — Prin sciziparitate sau prin diviziune: Se rupe-ntâi în două... apoi se face-n patru... Şi-n nouă luni e-n stare să-ţi umple acest teatru Cu fii, nepoţi, nepoate, şi socri mari, şi fraţi, Şi veri, şi verişoare, şi cuscri, şi cumnaţi, Că nici un fel de babă (de-a lor) n-ar fi în stare Să-ţi spună a cui este şi câte neamuri are! * Prea onorate doamne! Doar câteva cuvinte, Şi-am isprăvit... (v-asigur că nu mi-am pus în minte Să vă servesc bacilul lui Koch o noapte-ntreagă). Cum toată lumea ştie, microbul se propagă Prin aer, prin contactul cu un bolnav în casă, Prin lapte şi prin carne de vacă ofticoasă, — Dar mai ales sărutul, când cade pe-un teren Prielnic, răspândeşte agentul patogen. Deci n-ar fi rău, fiindcă prudenţa e de aur, Să vă feriţi din calea acestui mic balaur Şi orice om cuminte să cugete mai des Că n-are nici o grabă şi nici un iteres Să moară de ftizie... Că poate să-şi aleagă o altă maladie [1] Sau poate să-şi dea singur în cap c-o cărămidă, În caz când existenţa îi pare insipidă; Dar dacă-i place viaţa şi soarele, atunci E bine să respecte aceste vechi porunci, Pe care medicina de-un veac i le prescrie Şi dumenalui se face mereu că nu le ştie: Să nu stai toată ziua vârât cu nasu-n scripte, Iar laptele şi carnea — să fie bine fripte. În orice alimente şi-n orice băutură Să puneţi acid fenic — nu mult: o picătură... Şi cel puţin o dată la două săptămâni Tot omul să se spele pe faţă şi pe mâini... La poştă sau la gară (şi-n orice loc murdar) E obligat tot omul să scuipe-n buzunar, Că pe podea nu-i voie decât în caz de boală... Iar când te duci la teatru sau intri în vreo şcoală Şi aerul de-acolo îţi pare echivoc, E mai recomandabil să nu respiri de loc... Acei ce au bronşită sau tuse măgărească, De semenii lor teferi grozav să se ferească! Să nu-şi mai piardă noaptea cu lucruri nepermise, Să ţină toată iarna ferestrele deschise Iar vara să se ducă la aer, la Sinaia, Să steie-nchişi în casă, c-afară-i udă ploaia... Pe lângă asta-i bine, când suferi de-anemie, Cu propria ta viaţă să faci economie. De nu vrei ca la urmă să te trezeşti mofluz, Evită surmenajul şi orice fel de-abuz, Răreşte-o cu tutunul, mai lasă băutura!... Iar dacă, din păcate, vrei să-ţi apropii gura De epiderma unei persoane din elită, — Oricât ar fi persoana accea de grăbită, La locul ce urmează să fie sărutat Să dai întâi c-o cârpă muiată-n sublimat. Ori, ca să fiţi mai siguri de viaţă, eu vă zic: Nu sărutaţi nici mână, nici gură, nici... nimïc! Faina si amuzanta...da cu sarutau' nu-s de acord.Cum adica ,sa zic ,stai draga sa-ti daau cu carpa pe la gura Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 16238 mesaje Membru din: 20/03/2012 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 1 Septembrie 2013, ora 15:26 De la: giovausaro, la data 2013-09-01 14:42:24 Faina si amuzanta...da cu sarutau' nu-s de acord.Cum adica ,sa zic ,stai draga sa-ti daau cu carpa pe la gura Saruti pe altcineva draga, mai e si doamna, si domnisoara... Raporteaza abuz de limbaj ,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"
giovausaro 4610 mesaje Membru din: 21/09/2009 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 03:22 E ultima romanata, Ti-o scriu aici in gara, Zici ca pleci in vacanta Pe la sfarsit de vara, Zici c-ai sa vii tarziu, Pe la sfarsit de toamna, E trist fiindca stiu, Ca minti,stimata doamna. Dar amandoi mintim, Plecand crezi ca faci bine, Eu inspre tintirim, Nu plec decat cu tine. Adio doamna,du-te, Caci trenul nu asteapta, E ultimul vagon, Esti pe ultima treapta. Stiu ca-ti voi duce dorul, Dar va veni uitarea, Vei trece precum norul, Si-ti voi uita cararea. Voi uita tot si toate Ce m-au legat de tine, Doar inima mea poate Va scoate lungi suspine. Tu lacrimi n-o sa-mi storci Caci noi mintim la fel, Tu ca o sa te-ntorci, Eu c-o sa-ti fiu fidel. Raporteaza abuz de limbaj
Doruleatza 2631 mesaje Membru din: 1/09/2012 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 06:28 De la: giovausaro, la data 2013-09-04 03:22:41E ultima romanata, Ti-o scriu aici in gara, Zici ca pleci in vacanta Pe la sfarsit de vara, Zici c-ai sa vii tarziu, Pe la sfarsit de toamna, E trist fiindca stiu, Ca minti,stimata doamna. Dar amandoi mintim, Plecand crezi ca faci bine, Eu inspre tintirim, Nu plec decat cu tine. Adio doamna,du-te, Caci trenul nu asteapta, E ultimul vagon, Esti pe ultima treapta. Stiu ca-ti voi duce dorul, Dar va veni uitarea, Vei trece precum norul, Si-ti voi uita cararea. Voi uita tot si toate Ce m-au legat de tine, Doar inima mea poate Va scoate lungi suspine. Tu lacrimi n-o sa-mi storci Caci noi mintim la fel, Tu ca o sa te-ntorci, Eu c-o sa-ti fiu fidel. Raporteaza abuz de limbaj Doruletz
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 06:53 Marius Tucă: Niciodată să nu spui o dată Atât de fragil, timid şi tandru eram, Mă pierdeam cu totul subţire, Numai cu gândul dacă îndrăzneam Să mă uit în ochii ei calzi şi necopţi M-aş fi destrămat ca de la o pală de vânt Şi-atunci, plăpând, cu sufletul tremurând Îmi luam inima-n dinţi şi din nimic îi ceream, Totul, deodată, o dată, o singură dată. Obrazul ei alb, atât de alb, alb de alb Puf de păpădie prins în flori de gheaţă Ca la un semn devenea trandafiriu Iar sângele meu albastru îngheţa Albastru erotic, albastru de îngheţ, Dorinţele se ascundeau ruşinate prin pori, Iar chipul ei, ca o icoană cu capu-n nori Căpăta albastrul de la Voroneţ. Niciodată să nu spui o dată Când ele aşteaptă de o sută de ori, Niciodată să nu spui o dată Când ele visează în mii de culori, Niciodată să nu spui o dată Când ele mimează de atâtea ori, Niciodată să nu spui o dată Când ele vor deseori, Niciodată să nu spui o dată Când ele se pierd arareori. Bărbatul din mine era atât de departe Pierdut prin câmpiile întinse ale copilăriei, Curajul nebun se făcuse mic şi-mi tremura în piept Uitasem dintr-o dată toate rosturile vieţii, pe nedrept Şi, mai ales, uitasem cine sunt şi de ce, Cerusem cuminte o dată, ca niciodată Amor, iubire, dragoste fără recurs, Fără să ştiu că-mi semnasem sentinţa la nu. Şi nu mai aveam aripi, şi nu mai aveam dor Se terminase pământul, cerul se prăbuşise Nu mai aveam aer, nu mai aveam greutate Aş fi vrut să mă mai nasc încă o dată Să uit pentru totdeauna amorul de o dată, Se terminaseră toate drumurile care nu duceau nicăieri Mă căutam între milă, durere şi silă Ca un copil din flori cu mamă şi tată de prăsilă. Niciodată să nu spui o dată Când florile de câmp se risipesc prin curcubee, Niciodată să nu spui o dată Când florile de gheaţă se topesc în geam, Niciodată să nu spui o dată, Când florile de nu-mă-uita sunt prinse-n ierbar, Niciodată să nu spui o dată Când florile de tei se scutură pe ram, Niciodată să nu spui o dată Când niciodată eu n-am s-o am. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 15:09 De la: giovausaro, la data 2013-09-04 03:22:41E ultima romanata, Ti-o scriu aici in gara, Zici ca pleci in vacanta Pe la sfarsit de vara, Zici c-ai sa vii tarziu, Pe la sfarsit de toamna, E trist fiindca stiu, Ca minti,stimata doamna. Dar amandoi mintim, Plecand crezi ca faci bine, Eu inspre tintirim, Nu plec decat cu tine. Adio doamna,du-te, Caci trenul nu asteapta, E ultimul vagon, Esti pe ultima treapta. Stiu ca-ti voi duce dorul, Dar va veni uitarea, Vei trece precum norul, Si-ti voi uita cararea. Voi uita tot si toate Ce m-au legat de tine, Doar inima mea poate Va scoate lungi suspine. Tu lacrimi n-o sa-mi storci Caci noi mintim la fel, Tu ca o sa te-ntorci, Eu c-o sa-ti fiu fidel. Raporteaza abuz de limbaj Daniela
Fosta membra 9am.ro 3068 mesaje Membru din: 30/04/2011 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 17:23 De la: daniela_, la data 2013-09-04 15:09:40 De la: giovausaro, la data 2013-09-04 03:22:41E ultima romanata, Ti-o scriu aici in gara, Zici ca pleci in vacanta Pe la sfarsit de vara, Zici c-ai sa vii tarziu, Pe la sfarsit de toamna, E trist fiindca stiu, Ca minti,stimata doamna. Dar amandoi mintim, Plecand crezi ca faci bine, Eu inspre tintirim, Nu plec decat cu tine. Adio doamna,du-te, Caci trenul nu asteapta, E ultimul vagon, Esti pe ultima treapta. Stiu ca-ti voi duce dorul, Dar va veni uitarea, Vei trece precum norul, Si-ti voi uita cararea. Voi uita tot si toate Ce m-au legat de tine, Doar inima mea poate Va scoate lungi suspine. Tu lacrimi n-o sa-mi storci Caci noi mintim la fel, Tu ca o sa te-ntorci, Eu c-o sa-ti fiu fidel. Giovica pup si eu Pe sora Daniela Cu tine-as vrea sa beu Pana se-ntoarce Cinderela Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 17703 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 4 Septembrie 2013, ora 22:08 De la: sandu60, la data 2013-09-04 17:23:20 Giovica pup si eu Pe sora Daniela Cu tine-as vrea sa beu Pana se-ntoarce Cinderela povestea Cinderelei nu e prea instructiva pai ce sa-nvete lumea din fapta respectiva? fetita-i cam sireata, si neascultatoare, recurge la tertipuri si chiar la vrajitoare. si evident, finalul da multe de gandit, caci nu putea sa-i mearga asa, la infinit. flacaul o gaseste, o abureste-un pic si-apoi ii da papucii.... cu asta s-a sfarsit Raporteaza abuz de limbaj Daniela