Tracomani �i r�slerieni

�ncepe s� m� irite insisten�a �i, mai ales, maniera �n care sunt contestate unele abord�ri �n materie de istorie �i arheologie, anume cele care pledeaz� pentru importan�a istoric� a tracilor sau, �i mai �r�u�, a dacilor. Toate sunt luate �n derizoriu �i b�gate de-a valma �n cazanul comun al �tracomaniei� sau �dacomaniei�, ca manifest�ri patologice ale insuficien�ei �n materie de cercetare istoric�.



Nu zic c� nu sunt exager�ri �i abera�ii printre argumentele care sus�in identitatea trac� sau daco-getic� a culturii noastre �i a multor altor culturi dar, p�n� acum, nu am v�zut contra-argumente �tiin�ifice sau probe, ci doar referin�e la alte teorii, calificative, ironii, sarcasme, b�c�lii. �mi vine s� iau un anti-tracoman de guler �i s�-i zic a�a, �ne�tiin�ific�: �B�, �tii c�te statui de daci sunt �n lume? �tii, b�, cum sunt ipostazia�i dacii, �n acele statui? De ce, b�, erau at�t de frumo�i �i de m�ndri ace�ti �nvin�i, sculpta�i de �nving�tori?�. A r�spuns �ns�, deja, un doctor �n istoria artelor pe nume Leonard Velcescu, prin lucrarea sa �Les Daces dans la sculpture romaine - �tude d�iconographie antique�, cu care �i-a luat doctoratul la Sorbona, �n 2000. O fi �i el vreun tracoman...



Inventarul grosso modo al �impostorilor� traco-dacomani, men�iona�i �i caracteriza�i de contestatarii lor, include urm�toarele nume: Mihail Kog�lniceanu, Cezar Bolliac, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu-Ha�deu, Nicolae Densu�ianu, Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Romulus Vulc�nescu, Al. Br�tescu-Voine�ti, Edgar Papu, Iosif Constantin Dr�gan, Napoleon S�vescu, ca s�-i men�ion�m pe cei mai importan�i. Unii erau ni�te exalta�i (Kog�lniceanu, Bolliac, Densu�ianu, Eminescu), al�ii doar �colabora�ioni�ti� ai dacismului (Eliade, Lovinescu, Vulc�nescu), unul era falsificator notoriu al pl�cu�elor de plumb de la Sinaia (Ha�deu), altul era protocronist �fundamentalist� (Edgar Papu), unul era legionar �i comunist (Iosif Constantin Dr�gan), altul e medic (Napoleon S�vescu), iar Br�tescu-Voine�ti - un fantezist care sus�inea c� romanii au fost urma�ii tracilor... Asta, la o adic�, st� �n picioare chiar de la prima vedere, dac� s� d�m crezare legendei �ntemeierii Romei, cu cei doi fra�i crescu�i de lupoaic�, descenden�i ai lui Eneas, eroul troian... Troia fiind, se �tie, o ceate trac�.



Deci ace�tia ar fi, �n mare, principalii vinova�i de �malpraxis istoric� iar to�i �enoria�ii� care le iau �n serios teoriile sunt ni�te retarda�i semidoc�i sau sfertodoc�i. La lista de mai sus �i putem ad�uga �i pe istoricii Procopius din Cesareea, Flavius Aurelius Cassiodor, Flavius Iordanes �i Carol Lundius care sus�in, nici mai mult, nici mai pu�in, c� go�ii sunt descenden�ii ge�ilor, iar Zamolxe ar fi legislatorul lor suprem.



Trec�nd peste faptul c�, adev�rat� sau nu, teoria acestora relev�, �n cel mai r�u caz, nevoia go�ilor de a-�i construi o ascenden�� ilustr� (ceea ce �nseamn� c� geto-dacii aveau un prestigiu uria� �n epoc�), este interesant� reac�ia noastr� (a unora dintre noi) de respingere a oric�rei tentative de recuperare a demnit��ii na�ionale prin recurs la origine, pe motiv c� falsific�m istoria. Cazul cu t�bli�ele de la T�rt�ria este aproape notoriu. Suntem singurii care contest�m vechimea lor �i concluzia istoric� implicit�, de m�rturie a celei mai vechi scrieri de pe p�m�nt.



�i, �n timp ce noi b�g�m adev�rul sub pre�, ca pe un gunoi, teoria �spa�iului vid� din "Rom�nische Studien" a lui Eduard Robert R�sler (1871) se bucur� de circula�ie �i de credibilitate �n toat� Europa �i chiar �n lume, de�i este un studiu pueril �i aberant, care contrazice cele mai elementare cuno�tin�e de istorie� Cei care se iau de piept cu �tracomanii� ar putea dovedi aceea�i os�rdie �n a-l pune la punct pe R�sler, dac� sunt at�t de grijulii cu istoria noastr� �i dac� nu sunt cumva r�slerieni.



Din p�cate, aceste manipul�ri istorice, care, abil, invoc� �i incrimineaz� chiar manipularea, au efect �n spa�iul public, prin aplombul cu care mimeaz� autoritatea, f�r� a r�spunde punctual la vreuna din problemele sensibile atinse de �tracomani�. �i astfel fezanda�i, din jena de c�dea �n capcana teoriei conspira�iei, accept�m pe nemestecate chiar conspira�ia.



Poate c� ar trebui s� mut�m discu�ia din planul istoric �n cel educa�ional. Nu �tiu dac� noi, rom�nii, suntem buricul lumii, dar dac� avem cu ce s� sus�inem asta, de ce s� nu o facem? Hai s� ne uit�m �n jur, s� vedem cum fac al�ii: ru�ii, americanii, francezii, ungurii, evreii� Noi, de ce nu�? R�spunsul, dup� p�rerea mea, este: DE PRO�TI! Eu cred c� e mult mai bine s� li se spun� copiilor, �n �coal�, c� sunt descenden�ii unui neam eroic, m�ndru �i civilizat, �i s� li se induc� o responsabilitate moral� pe m�sur�, dec�t s� li se induc� ideea c� suntem cu to�ii scursura Europei, ceea ce nu reclam� nicio responsabilitate. Pentru c�, �ntr-adev�r, nu e suficient s� afirmi c� e�ti cine e�ti, trebuie s� �i probezi asta, prin propriile fapte, prin propriile atitudini. Demnitatea, �ns�, se �nva�� acas� �i se dezvolt� la �coal�.

P.S. Care �coal�?

Surs�: www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/tracomani-si-roslerieni