back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Romania mare

 


 
 
bodea_katy

29 mesaje
Membru din: 31/08/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 5 Noiembrie 2013, ora 17:34

Dac� ești rom�n adev�rat CITEȘTE tot textul de mai jos, d� like dac� ești de acord și apoi share ca s� afle toți rom�nii de acas� și de peste m�ri și ț�ri, s� vedem ce p�rerere au!

Un profesor de istorie s�rb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redac�iei unui ziar o reac�ie pe marginea articolului �Afront adus rom�nilor pe bani europeni�, ap�rut �n num�rul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest. Reproducem integral textul transmis de profesorul s�rb Miodrag Stanojevic:

> �M� numesc Miodrag Stanojevic, sunt s�rb din Vojvodina �i profesor de istorie �n Novi Sad. Afl�ndu-m� �ntr-o c�l�torie c�tre Ucraina, am z�bovit trei zile �n urbea dvs., bucur�ndu-m� de ospitalitatea unui vechi prieten �i a familiei sale. Men�ionez c� vorbesc fluent limba rom�n� deoarece am copil�rit �ntr-un sat mixt vlaho-s�rbesc.
�tiind c� sunt profesor de istorie �i bun cunosc�tor al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a ar�tat articolul �Afront adus rom�nilor pe bani europeni� ap�rut �n ziarul Dvs. Totodat� mi-a relatat c�teva evenimente recente de acest gen:
- fenomenul Csibi Barna, un degenerat care �i permite s� dea foc �n centrul Rom�niei unei p�pu�i reprezent�nd un erou na�ional al rom�nilor (n.r. Avram Iancu), autorit��ile rom�ne ignor�nd acest gest.
V� propun un exerci�iu de imagina�ie: Ce s-ar fi �nt�mplat dac�:
- un rom�n ar fi dat foc la Budapesta unei p�pu�i reprezent�ndu-l pe Kosuth Lajos
- un turist german ar fi incendiat la Tel Aviv o p�pu�� reprezent�ndu-l pe David Ben Gurion (n.r. primul premier al Israelului) sau pe Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului)
- un ungur din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o p�pu�� reprezent�ndu-l pe Milos Obilic, eroul na�ional al s�rbilor de la Kosovopolje.
Meciul Steaua � Ujpest de acum 3 ani: la intrarea �n Rom�nia, suporterii unguri afla�i �n tren au afi�at �Transilvania apar�ine Ungariei�, iar pe stadionul Steaua din Bucure�ti au afi�at rom�nii = �igani. Acela�i scenariu:
- ce s-ar fi �nt�mplat dac� Ujpest ar fi jucat la Beograd cu Partizan sau Steaua Ro�ie. Oare ar fi avut curajul ungurii s� afi�eze mesajele �s�rbii = �igani sau Vojvodina apar�ine Ungariei�? Nu, nu ar fi �ndr�znit, iar dac� ar fi fost at�t de t�mpi�i s� o fac�, �n aceea�i sear� ar fi cinat �n Infern.
De ce �i permit asta �n Rom�nia? De ce nu �i permit acela�i lucru �n celelalte ��ri unde au minorit��i maghiare �i revendic�ri revizioniste, adic� Slovacia, Serbia, Ucraina? Simplu, pentru c� ei �tiu (a�a cum au men�ionat �n �Traseul Legendelor S�tm�rene)� c� rom�nii sunt �un popor pa�nic, binevoitor �i primitiv� �i, completez eu, un popor �imbecil de tolerant�. Totodat� ei �tiu c� slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu sunt a�a. �i nu �i permit.
Afirm cu t�rie c� nu exist� nic�ieri �n lumea civilizat� o �ar� care s� acorde at�tea drepturi unei minorit��i alogene cum acord� Rom�nia minorit��ii maghiare. �i totu�i nu vor fi mul�umi�i niciodat�, s�c�indu-v� perpetuu (ca un ��n�ar �n miezul nop�ii) cu aceea�i preten�ie imbecil�: autonomie. Tupeul lor se manifest� �i prin faptul c� ei consider� ca fiind similar� preten�ia lor de autonomie teritorial� �n Rom�nia cu cea a catalanilor din Spania, ignor�nd cu bun� �tiin�� marea diferen��: catalanii sunt b�tina�i �n Spania, pe c�nd maghiarii sunt alogeni asiatici �n Rom�nia.
Gazda mea mi-a spus c�, pe l�ng� �valahi puturo�i� maghiarii v� mai numesc �i �m�m�ligari�. κi permit asta �n �ara voastr�. Sunt derutat �i confuz, neput�nd �n�elege cum este posibil s� nu existe �n r�ndurile poporului rom�n, �pa�nic, binevoitor �i primitiv� un profesor de istorie altruist care s� explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere:
- �n anul 700 sunt men�iona�i �n cronicile coreene ca fiind ni�te nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei �i estul Chinei
- �n 896, �apte triburi maghiare �i trei triburi de turci khazari, fug�rite din stepele Asiei de c�tre pecenegi, se stabilesc �n Panonia (locuit� atunci de slavi, valahi, avari, germanici), �n total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad. Prima lor preocupare dup� stabilirea �n Panonia a fost jaful (logic). Incursiunile lor s�ngeroase s-au desf�urat �n toat� Europa ajung�nd p�n� �n Spania, p�n� c�nd Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld �n 955.
- �tefan cel Sf�nt (997 � 1038) unific� triburile ungure�ti �i �i cre�tineaz�. Totodat� �ncepe �i procesul de maghiarizare agresiv� a popula�iilor din jur: germanici, valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esen�a strategiei de supravie�uire a acestui mic popor migrator asiatic �n Europa. Personalit��ile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar � s�rb, p�rin�ii lui nu cuno�teau limba maghiar�), Kosuth Lajos � slovac, precum �i majoritatea regilor Ungariei. �n 1910 un istoric maghiar recunoa�te c� doar 10% din unguri sunt urma�ii celor �apte triburi maghiare stabilite �n Europa �n 896, restul fiind popula�ii maghiarizate de-a lungul timpului (valahi, germanici, slavi). De fapt cum ar putea un ungur blond din zilele noastre s� fie urma�ul cetelor mongoloide venite �n Europa �n secolul IX?
Ceea ce trebuie accentuat este faptul c� �ncep�nd de la �tefan cel Sf�nt �i p�n� la dispari�ia regatului ungar �n 1526, Transilvania nu a f�cut parte niciodat� din regatul ungar, fiind �ntotdeauna voievodat autonom.
- �nfr�ngerea de la Mohacs din 1526 �n fa�a turcilor �i cucerirea capitalei Buda �n 1541 are ca urmare dispari�ia de pe harta Europei a regatului ungar. Partea occidental� a Ungariei este anexat� de Imperiul Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda, devine pa�al�c turcesc. Transilvania r�m�ne principat independent sub suzeranitate otoman�.
- Dup� respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocup� teritoriul fostului regat ungar �i Transilvania, anexiuni recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699).
- �n 1849 Kosuth Lajos proclam� Ungaria stat independent, dar interven�ia habsburgic� �i �arist� �n�bu�� aceast� preten�ie.
- �n urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat �n cadrul imperiului Habsburgic (numit din acel moment imperiul Austro-Ungar), av�nd constitu�ie proprie �i o oarecare autonomie.
- �n 1918, �n urma �nfr�ngerii din primul r�zboi mondial, imperiul Austro-Ungar se destram�, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege s� se uneasc� cu Rom�nia.
Trebuie s� subliniez imbecilitatea revizioni�tilor unguri. Cum pot sus�ine c� Transilvania a apar�inut Ungariei 1000 de ani, c�nd regatul Ungariei a disp�rut din 1541 p�n� �n 1867, perioad� �n care a fost pa�al�c sau provincie habsburgic�, �n timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la �tefan cel Sf�nt (997 � 1038) p�n� �n 1699 c�nd devine provincie austriac� (ca �i Ungaria de altfel). Deci Transilvania �i-a pierdut independen�a �n 1699 �i a apar�inut p�n� �n 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 p�n� �n 1867 nu a existat).
- �n 1940, �n urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei este cedat� (pentru prima dat� �n istorie) Ungariei. P�n� �n 1944, c�nd revine Rom�niei, ce fac ungurii �n Transilvania? Ce �tiu mai bine: ucid valahi �i evrei, considera�i rase inferioare. Gena lor asiatic� i-a ajutat pe unguri s� devin� cei mai zelo�i executan�i ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei. �n perioada 1940 � 1944, timp �n care Transilvania a apar�inut Ungariei, popula�ia evreiasc� de aici a sc�zut cu 90%, marea majoritate fiind trimis� de c�tre autorit��ile maghiare c�tre lag�rele de exterminare naziste. La fel s-au purtat �i �n Serbia odat� cu invadarea al�turi de germani a Iugoslaviei �n 1941.
�n �ncheiere, ca s� sintetizez rela�ia dintre b�tina�ii valahi �i alogenii unguri, �mi �ng�dui un scenariu: un ungur pribeag bate la u�a unui valah. Acesta, ospitalier, �l prime�te �n cas�. �i �ntinde masa, oferindu-i ce are mai bun �n c�mar�. Ungurul, �n timp ce se osp�teaz�, pune ochii pe nevasta valahului (frumoas�, bine�n�eles) consider�nd c� ar fi normal ca dup� osp�� valahul s� �i ofere �i un desert, adic� nevasta. Indignat de faptul c� dup� ce s-a s�turat, valahul nu-i ofer� �i nevasta, ungurul �i trage o palm� zdrav�n� valahului �i �nc� una. �nainte ca m�m�ligarul s� se dezmeticeasc�, ungurul fuge pe uli�� strig�nd din to�i r�runchii: s�ri�i oameni buni, c� m� omoar� valahul, sunt o victim�.
A�a c�, valahi, fi�i �n�eleg�tori �i da�i-le �i nevasta, dar v� avertizez c� nu le va ajunge. Urm�toarea lor dorin�� va fi casa voastr�.�
� with Afrodita Deity and Daniel Soacat.
Photo: Dac� ești rom�n adev�rat CITEȘTE tot textul de mai jos, d� like dac� ești de acord și apoi share ca s� afle toți rom�nii de acas� și de peste m�ri și ț�ri, s� vedem ce p�rerere au! Un profesor de istorie s�rb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redac�iei unui ziar o reac�ie pe marginea articolului �Afront adus rom�nilor pe bani europeni�, ap�rut �n num�rul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest. Reproducem integral textul transmis de profesorul s�rb Miodrag Stanojevic: > �M� numesc Miodrag Stanojevic, sunt s�rb din Vojvodina �i profesor de istorie �n Novi Sad. Afl�ndu-m� �ntr-o c�l�torie c�tre Ucraina, am z�bovit trei zile �n urbea dvs., bucur�ndu-m� de ospitalitatea unui vechi prieten �i a familiei sale. Men�ionez c� vorbesc fluent limba rom�n� deoarece am copil�rit �ntr-un sat mixt vlaho-s�rbesc. �tiind c� sunt profesor de istorie �i bun cunosc�tor al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a ar�tat articolul �Afront adus rom�nilor pe bani europeni� ap�rut �n ziarul Dvs. Totodat� mi-a relatat c�teva evenimente recente de acest gen: - fenomenul Csibi Barna, un degenerat care �i permite s� dea foc �n centrul Rom�niei unei p�pu�i reprezent�nd un erou na�ional al rom�nilor (n.r. Avram Iancu), autorit��ile rom�ne ignor�nd acest gest. V� propun un exerci�iu de imagina�ie: Ce s-ar fi �nt�mplat dac�: - un rom�n ar fi dat foc la Budapesta unei p�pu�i reprezent�ndu-l pe Kosuth Lajos - un turist german ar fi incendiat la Tel Aviv o p�pu�� reprezent�ndu-l pe David Ben Gurion (n.r. primul premier al Israelului) sau pe Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului) - un ungur din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o p�pu�� reprezent�ndu-l pe Milos Obilic, eroul na�ional al s�rbilor de la Kosovopolje. Meciul Steaua � Ujpest de acum 3 ani: la intrarea �n Rom�nia, suporterii unguri afla�i �n tren au afi�at �Transilvania apar�ine Ungariei�, iar pe stadionul Steaua din Bucure�ti au afi�at rom�nii = �igani. Acela�i scenariu: - ce s-ar fi �nt�mplat dac� Ujpest ar fi jucat la Beograd cu Partizan sau Steaua Ro�ie. Oare ar fi avut curajul ungurii s� afi�eze mesajele �s�rbii = �igani sau Vojvodina apar�ine Ungariei�? Nu, nu ar fi �ndr�znit, iar dac� ar fi fost at�t de t�mpi�i s� o fac�, �n aceea�i sear� ar fi cinat �n Infern. De ce �i permit asta �n Rom�nia? De ce nu �i permit acela�i lucru �n celelalte ��ri unde au minorit��i maghiare �i revendic�ri revizioniste, adic� Slovacia, Serbia, Ucraina? Simplu, pentru c� ei �tiu (a�a cum au men�ionat �n �Traseul Legendelor S�tm�rene)� c� rom�nii sunt �un popor pa�nic, binevoitor �i primitiv� �i, completez eu, un popor �imbecil de tolerant�. Totodat� ei �tiu c� slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu sunt a�a. �i nu �i permit. Afirm cu t�rie c� nu exist� nic�ieri �n lumea civilizat� o �ar� care s� acorde at�tea drepturi unei minorit��i alogene cum acord� Rom�nia minorit��ii maghiare. �i totu�i nu vor fi mul�umi�i niciodat�, s�c�indu-v� perpetuu (ca un ��n�ar �n miezul nop�ii) cu aceea�i preten�ie imbecil�: autonomie. Tupeul lor se manifest� �i prin faptul c� ei consider� ca fiind similar� preten�ia lor de autonomie teritorial� �n Rom�nia cu cea a catalanilor din Spania, ignor�nd cu bun� �tiin�� marea diferen��: catalanii sunt b�tina�i �n Spania, pe c�nd maghiarii sunt alogeni asiatici �n Rom�nia. Gazda mea mi-a spus c�, pe l�ng� �valahi puturo�i� maghiarii v� mai numesc �i �m�m�ligari�. κi permit asta �n �ara voastr�. Sunt derutat �i confuz, neput�nd �n�elege cum este posibil s� nu existe �n r�ndurile poporului rom�n, �pa�nic, binevoitor �i primitiv� un profesor de istorie altruist care s� explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere: - �n anul 700 sunt men�iona�i �n cronicile coreene ca fiind ni�te nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei �i estul Chinei - �n 896, �apte triburi maghiare �i trei triburi de turci khazari, fug�rite din stepele Asiei de c�tre pecenegi, se stabilesc �n Panonia (locuit� atunci de slavi, valahi, avari, germanici), �n total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad. Prima lor preocupare dup� stabilirea �n Panonia a fost jaful (logic). Incursiunile lor s�ngeroase s-au desf�urat �n toat� Europa ajung�nd p�n� �n Spania, p�n� c�nd Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld �n 955. - �tefan cel Sf�nt (997 � 1038) unific� triburile ungure�ti �i �i cre�tineaz�. Totodat� �ncepe �i procesul de maghiarizare agresiv� a popula�iilor din jur: germanici, valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esen�a strategiei de supravie�uire a acestui mic popor migrator asiatic �n Europa. Personalit��ile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar � s�rb, p�rin�ii lui nu cuno�teau limba maghiar�), Kosuth Lajos � slovac, precum �i majoritatea regilor Ungariei. �n 1910 un istoric maghiar recunoa�te c� doar 10% din unguri sunt urma�ii celor �apte triburi maghiare stabilite �n Europa �n 896, restul fiind popula�ii maghiarizate de-a lungul timpului (valahi, germanici, slavi). De fapt cum ar putea un ungur blond din zilele noastre s� fie urma�ul cetelor mongoloide venite �n Europa �n secolul IX? Ceea ce trebuie accentuat este faptul c� �ncep�nd de la �tefan cel Sf�nt �i p�n� la dispari�ia regatului ungar �n 1526, Transilvania nu a f�cut parte niciodat� din regatul ungar, fiind �ntotdeauna voievodat autonom. - �nfr�ngerea de la Mohacs din 1526 �n fa�a turcilor �i cucerirea capitalei Buda �n 1541 are ca urmare dispari�ia de pe harta Europei a regatului ungar. Partea occidental� a Ungariei este anexat� de Imperiul Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda, devine pa�al�c turcesc. Transilvania r�m�ne principat independent sub suzeranitate otoman�. - Dup� respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocup� teritoriul fostului regat ungar �i Transilvania, anexiuni recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699). - �n 1849 Kosuth Lajos proclam� Ungaria stat independent, dar interven�ia habsburgic� �i �arist� �n�bu�� aceast� preten�ie. - �n urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat �n cadrul imperiului Habsburgic (numit din acel moment imperiul Austro-Ungar), av�nd constitu�ie proprie �i o oarecare autonomie. - �n 1918, �n urma �nfr�ngerii din primul r�zboi mondial, imperiul Austro-Ungar se destram�, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege s� se uneasc� cu Rom�nia. Trebuie s� subliniez imbecilitatea revizioni�tilor unguri. Cum pot sus�ine c� Transilvania a apar�inut Ungariei 1000 de ani, c�nd regatul Ungariei a disp�rut din 1541 p�n� �n 1867, perioad� �n care a fost pa�al�c sau provincie habsburgic�, �n timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la �tefan cel Sf�nt (997 � 1038) p�n� �n 1699 c�nd devine provincie austriac� (ca �i Ungaria de altfel). Deci Transilvania �i-a pierdut independen�a �n 1699 �i a apar�inut p�n� �n 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 p�n� �n 1867 nu a existat). - �n 1940, �n urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei este cedat� (pentru prima dat� �n istorie) Ungariei. P�n� �n 1944, c�nd revine Rom�niei, ce fac ungurii �n Transilvania? Ce �tiu mai bine: ucid valahi �i evrei, considera�i rase inferioare. Gena lor asiatic� i-a ajutat pe unguri s� devin� cei mai zelo�i executan�i ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei. �n perioada 1940 � 1944, timp �n care Transilvania a apar�inut Ungariei, popula�ia evreiasc� de aici a sc�zut cu 90%, marea majoritate fiind trimis� de c�tre autorit��ile maghiare c�tre lag�rele de exterminare naziste. La fel s-au purtat �i �n Serbia odat� cu invadarea al�turi de germani a Iugoslaviei �n 1941. �n �ncheiere, ca s� sintetizez rela�ia dintre b�tina�ii valahi �i alogenii unguri, �mi �ng�dui un scenariu: un ungur pribeag bate la u�a unui valah. Acesta, ospitalier, �l prime�te �n cas�. �i �ntinde masa, oferindu-i ce are mai bun �n c�mar�. Ungurul, �n timp ce se osp�teaz�, pune ochii pe nevasta valahului (frumoas�, bine�n�eles) consider�nd c� ar fi normal ca dup� osp�� valahul s� �i ofere �i un desert, adic� nevasta. Indignat de faptul c� dup� ce s-a s�turat, valahul nu-i ofer� �i nevasta, ungurul �i trage o palm� zdrav�n� valahului �i �nc� una. �nainte ca m�m�ligarul s� se dezmeticeasc�, ungurul fuge pe uli�� strig�nd din to�i r�runchii: s�ri�i oameni buni, c� m� omoar� valahul, sunt o victim�. A�a c�, valahi, fi�i �n�eleg�tori �i da�i-le �i nevasta, dar v� avertizez c� nu le va ajunge. Urm�toarea lor dorin�� va fi casa voastr�.�
812Share
Silvica Kimelposted toLiliana Bradler
May 24

Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 11 Noiembrie 2013, ora 00:52

Iti vine sa-i dai dreptate acestui Stanislav, insa noi rominii am depasit ceea ce lor li s-a intimplat din anul 1992 pina in 1999. O tragedie mare. Noi o depasisem la revolutie.
NOI AR TREBUI SA LE SPUNEM CE AM FACUT DE AM PREZERVAT UNITATEA TARII, CIND ALTII AU INCERCAT CU DISPERARE SA O ELIMINE.
Si inca nu a trecut.
Sau e sirb romin?

Lectie de buna vecinatate si cum s-au rezolvat problemele teritoriale ar trebui sa ia toti de la romini.

Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
| Varianta pentru tiparire a topicului ROMANIA MARE
Mergi la: