Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! tudor vladimirescu

2.1. Statul mafiot postdecembrist (rezumat)

Prin lovitura de stat care a urmat revoltei populare anticomuniste din decembrie 1989 �i prin manipularea informa�ional� a cet��enilor, �n Rom�nia a fost instaurat un stat care s-a autointitulat democratic, dar care nu este construit de popor �i nu guvereneaz�, nu exercit� puterea statal�, �n interesul poporului, pentru popor.

Dimpotriv�, el este un stat autocratic, dictatorial. Este un stat care s-a autoconstruit, un stat care s-a autocreat. Este un stat care s-a autoinvestit cu puterea statal�.

Statul rom�n postdecembrist este opera activi�tilor �i securi�tilor partidului �i statului comunist, care au creat Constitu�ia din 1991, au infiltrat partidele politice postdecembriste, au devenit membrii parlamentelor �i guvernelor postcomuniste, au conceput �i aplicat �reforma�, au conceput �i aplicat legile prin care capitalul rom�nesc acumulat p�n� �n 1989 a trecut �n proprietatea lor privat�, prin care o bun� parte a veniturilor cet��enilor create dup� 1989 au intrat tot �n buzunarele lor, ale guvernen�ilor, prin care na�iunea rom�n� a fost adus� la starea de cea mai s�rac� �i umilit� na�iune din Europa.

Clasa politic� rom�neasc� postdecembrist�, constituit� din fo�tii securi�ti �i activi�ti comuni�ti s-a �nregimentat �n diverse partide, care, prin discursuri �i lozinci acoper� �ntreg spectrul politic european, av�nd, �ns�, toate, un scop comun: �reforma�, adic� �mbog��irea lor, a guvernan�ilor, prin �nsu�irea avu�iei create de rom�ni �nainte de 1989 �i dup�.

Pentru a-�i realiza obiectivul s�u fundamental � �mbog��irea � clasa politic� rom�neasc� postdecembrist� �i-a creat statul de care avea nevoie, stat care a aplicat aceea�i politic�, aceea�i �reform�, indiferent de coloratura politic� a celor care au c�tigat alegerile din 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008.

Pentru a-�i realiza scopul s�u fundamental � �mbog��irea guvernan�ilor � statul rom�n postdecembrist s-a autodotat cu puteri nelimitate, discre�ionare, dictatoriale.

Acest stat s-a autodotat cu puterea de a-�i pune membrii s�i deasupra legii, prin legiferarea imunit��ii parlamentarilor ho�i, excroci, corup�i, �p�gari, �epari de b�nci, de societ��i de asigur�ri, de fonduri de investi�ii, �.a.m.d.

Acest stat s-a autodotat cu puterea de a da legi prin care a expropriat cet��enii Rom�niei de �ntregul capital acumulat de ace�tia de-a lungul istoriei, capital care a fost trecut, mai �nt�i, �n proprietatea statului, prin Legea nr. 15/1990, apoi, prin a�a-zisa privatizare, �n proprietatea privat� a lor, a guvernan�ilor �i a clientelei lor politice �i financiare.

Acest stat s-a autodotat cu puterea de a adopta legi, ordonan�e �i hot�r�ri de guvern care au f�cut posibil� �mbog��irea guvernan�ilor, prin jefuirea cet��enilor de o mare parte a veniturilor acestora, prin infla�ie artificial�, manipularea pie�elor de capital (vezi FNI, SAFI), falimentarea b�ncilor �i a �ntreprinderilor industriale, reducerea continu� a puterii de cump�rare a salariilor �i pensiilor.

Constitu�ia din 1991 nu i-a acordat statului rom�n puterea de a tip�ri moned�, dar nici nu i-a interzis s� tip�reasc� moned�, astfel �nc�t statul, prin Banca Na�ional� a Rom�niei, a tip�rit �i a aruncat pe pia�� at��ia bani c��i i-au trebuit pentru a genera o infla�ie galopant�, prin care salariile �i pre�ul for�ei de munc� au fost aduse la unul din cele mai sc�zute niveluri din lume, prin care �ntreprinderile rom�ne�ti au fost falimentate �i decapitalizate, astel �nc�t s� poat� fi �trecute�, cvasigratuit, �n proprietatea privat� a guvernan�ilor.

Constitu�ia din 1991 nu i-a acordat statului rom�n puterea de a stabili nivelul dob�nzilor la care banii tip�ri�i de stat au fost pu�i la dispozi�ia sistemului bancar, nici nu i-a interzis, nu i-a impus vreo restric�ie, sau vreo r�spundere legat� de nivelul acestor dob�nzi, astfel �nc�t statul, prin Banca Na�ional� a Rom�niei, a impus, cu de la sine putere, niveluri ale dob�nzilor de peste 100% pe an, care au contribuit �i ele la crearera infla�iei artificiale, principalul instrument utilizat pentru jefuirea capitalului na�ional, pentru reducerea valorii for�ei de munc� �i a capitalului na�ional, pentru s�r�cirea popula�iei �i �mbog��irea guvernan�ilor.

Constitu�ia din 1991 nu a acordat statului rom�n puterea de a da legi prin care s� reglementeze pia�a de capital, respectiv modul �n care s� fie efectuate opara�iunile de v�nzare-cump�rare a titlurilor de valoare � ac�iuni, obliga�iuni, etc. F�r� a avea aceast� putere, statul a dat mai multe legi, ordonan�e �i hot�r�ri de guvern pentru reglementarea pie�ei de capital, care au permis ca sume b�ne�ti uria�e ale cet��enilor s� fie furate de excroci � SAFI, FNI � cu ajutorul instrumentelor acestei pie�e, instrumente create de stat, prin lege, regulamente, instruc�iuni, etc.

Constitu�ia din 1991 nu a acordat statului rom�n puterea de a da legi prin care s� reglementeze circula�ia banilor �n economie, prin care s� reglementeze activitatea b�ncilor, a sistemului bancar. F�r� a avea aceast� putere de la popor, statul rom�n a adoptat mai multe legi, ordonan�e �i hot�r�ri de guvern prin care a permis B�ncii Na�ionale a Rom�niei s� falimenteze cea mai mare parte a b�ncilor cu capital de stat �i privat rom�nesc (BANCOREX, BANCA AGRICOL�, BANKOOP, B.I.R., etc) �i aproape toate b�ncile populare �nfiin�ate dup� 1989.

Constitu�ia din 1991 nu a acordat statului rom�n puterea de a avea proprietate privat�, nici pe aceea de a fi proprietar de capital. Nici nu i-a interzis dreptul de a fi proprietar de capital. Nici nu i-a stabilit vreo r�spundere pentru capitalul ajuns �n proprietatea lui, a statului.

El, statul rom�n, se auto�mpropriet�rise �n 1990, prin Legea 15/1990, cu �ntregul capital acumulat de cet��enii rom�ni p�n� �n 1989, �nc�lc�nd prevederile Constitu�iei �n vigoare la acea dat�.

Neav�nd nici o r�spundere constitu�ional� pentru capitalul na�ional pe care �i l-a �nsu�it abuziv, statul rom�n postdecembrist a f�cut ce a vrut din acest capital, f�r� s� dea vreo socoteal� poporului, de la care furase capitalul: l-a devalizat, l-a v�ndut, la pre�uri de nimic, cu sumele �ncasate �i-a pl�tit men�inerea la putere, i-a mituit pe salaria�i s� se lase expropria�i �i concedia�i.

Statul rom�n postdecembrist s-a autodotat cu puterea de a pune pe grumazul cet��eanului rom�n cele mai grele impozite �i taxe de pe continent, de�i el, cet��eanul rom�n, tot datorit� statului, are cele mai mici venituri.

Acest stat s-a autodotat cu puterea de a �nc�lca, �n mod sistematic, Constitu�ia, propriile legi, ordonan�e �i hot�r�ri de guvern, cu puterea de a �nc�lca libert��ile �i drepturile cet��enilor, f�r� s� r�spund�, �n nici un fel, f�r� s� dea socoteal� �n fa�a cet��enilor pentru abuzurile sale.

Este cunoscut modul fraudulos �n care guvernan�ii Rom�niei au ob�inut �n octombrie, 2003, votarea Legii privind revizuirea Constitu�iei.
Adev�ratul motiv al revizuirii Constitu�iei nu l-a constituit, nicidecum, aderarea la Uniunea European�, ci jaful, adic� scoaterea la mezat, la v�nzare, a unor importante componente ale avu�iei na�ionale, care, conform Constitu�iei din 1991, nu puteau fi �nstr�inate.

�Sc�paser� bog��iile subsolului � aurul, uraniul, c�rbunele, petrolul, gazele naturale, etc, ca �i apele � delta, lacurile, r�urile, apele minerale.

Conform Constitu�iei din 1991, f�ceau obiectul exclusiv al propriet��ii public � adic� nu puteau fi �nstr�inate, v�ndute � �bog��iile de orice natur� ale subsolului, c�ile de comunica�ii, spa�iul aerian, apele cu poten�ial energetic valorificabil �i acelea ce pot fi folosite �n interes public�.

Conform Constitu�iei revizuite �n 2003, fac obiectul propriet��ii publice �bog��iile de interes public (deci nu de orice natur�) ale subsolului, spa�iul aerian (nu �i c�ile de comunica�ii), apele cu poten�ial energetic valorificabil, de interes na�ional (deci nu toate apele, ci numai cele de interes na�ional)�.

Cine va stabili care bog��ii ale subsolului nu sunt de interes public �i care ape nu sunt de interes na�ional? Poporul? Nu. Statul. Cum? Prin legi adoptate de parlamentarii care au votat �i legile privatiz�rii, �i legile care au falimentat b�ncile �i fondurile de investi�ii, �i legile care au condus la �njum�t��irea salariilor �i pensiilor.

Statul rom�n postdecembrist a fost de la �nceput �i continu� s� fie un stat autocratic, mafiot, care trebuie �nlocuit cu opusul s�u, un stat democratic, un stat popular.

Doctrina populara-Dr Constantin COJOCARU
Absolvent al Colegiului Na�ional �Sf. Sava" �i al Academiei de Studii Economice din Bucure�ti. Doctor �n economie, specialitatea management.
Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU

Rom�nii din afara hotarelor: www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=82
Situatia Rom�niei: criza identitara, politica, sociala, economica :
www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=228
Fonduri de documente : www.procesulcomunismului.com/marturii/default.asp.htm
Universul Romanesc.ORG: www.universulromanesc.org/biblio/
Procesul Comunismului: www.procesulcomunismului.com/
Tribuna BASARABIEI : www.tribuna-basarabiei.ro/
Rom�nii din jurul Rom�niei : www.romaniidinjurulromaniei.ro/
G.I.D.-Romania : gid-romania.com/index.asp
Nelinistea Generalilor: www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=156
Proiect pentru Romania-Dr. Constantin Cojocaru : www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
Varianta COJOCARU,site autor : www.variantacojocaru.ro/

�Fra�ilor locuitori ai ��rii Rom�ne�ti, veri de ce neam ve�i fi! Nici o pravil� nu opre�te pe om a �nt�mpina r�ul cu r�u! �arpele cand ��i ias� �nainte, dai cu ciomagul s�-l love�ti, ca s�-�i aperi via�a, care mai de multe ori ni se primejduie�te din mu�carea lui. Dar pe balaurii care ne �nghit de vii, c�peteniile noastre, zic, at�t cele biserice�ti, c�t �i cele politice�ti, p�n� c�nd s�-i suferim a ne suge s�ngele din noi? P�n� cand s� le fim robi? Veniti dar, fra�ilor, cu to�ii, cu r�u s� pierdem pe cei r�i, ca sa ne fie nou� bine!

Veichiul lui Dumnez�u, prea puternicul nostru �mp�rat, voe�te ca noi, ca ni�te credincio�i ai lui, s� tr�im bine. Dar nu ne las� r�ul ce ni-l pun peste cap c�peteniile noastre!

[...]S� s� aleag� c�peteniile noastre cei care pot s� fie buni. Aceia sunt ai no�tri �i cu noi dinpreun� vor lucra binele, precum ne sunt f�g�dui�i.

Nu v� lenevi�i, ci sili�i d� veni�i �n grab� cu to�ii; care ve�i avea arme, cu arme, iar care nu ve�i avea arme, cu furci de fier �i l�nci; s� v� face�i de grab� �i s� veni�i unde ve�i auzi c� se afl� adunarea cea or�nduit� pentru binele �i folosul a toat� �ara.

�i ce v� vor pov��ui mai marii Adun�rii aceia s� urma�i �i unde v� vor chema ei acolo s� merge�i. C� ne ajunge, fra�ilor, at�ta vreme de c�nd lacr�mile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.

�i iar s� �ti�i c� nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca s� s� ating� macar de un graun�i, de binele sau de casa vreunui negu��tor, oro�an sau ��ran sau de al vreunui l�cuitor, dec�t numai binele �i averile cele r�u agonisite ale tiranilor boieri s� s� jertfeasc�: �ns� al c�rora nu vor urma nou� - precum sunt f�g�dui�i - numai al acelora s� s� ia pentru folosul de ob�te!�


Fragment din Proclama�ia de la Pade�

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU