Þigan sau rrom? ce ºtim, ce nu ºtim, ce vrem ºi ce putem face cu ºi pentru acesta?!

Wikipedia:
�iganii (�n german�: Zigeuner, �n englez�: Gypsy, �n francez�: Gitan, �n spaniol�: Gitano, �n ungar�: Cig�ny, �n bulgar�: Цигани, �n turc� �ingeneler, �n rus�: Цыгане, �n italian�: Zingari) este un termen folosit pentru a desemna mai multe grupuri etnice[necesit� citare] a c�ror istorie a fost marcat� de nomadism, cum ar fi romii, domii, ieni�ii, nomazii irlandezi si sco�ieni, si altele. Numele este larg r�sp�ndit �n toponimie, hidronimie, oronimie, onomastic� etc. (�n acest sens vezi: �ig�ne�ti (dezambiguizare), R�ul �iganu (dezambiguizare) �i �iganca)
�igani pot fi g�si�i �n aproape toat� lumea. �n Europa, importante grupuri tr�iesc �n Rom�nia, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Franta, Grecia �i Serbia. Importante comunit��i de �igani tr�iesc �i �n Asia (mai ales �n Turcia, Caucaz, Iran �i India), �n nordul Africii �i �n America. Se presupune c� numele de "�igani" (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani in alte limbi) provine din grecescul athinganoi, (tradus: "a nu se atinge"), numele unei secte din Bizan� care practica izola�ionismul, cu care �iganii au fost confunda�i.[1] O etimologie mai probabila a numelui "�igani", "gypsy" �i "gitani" dat acestui popor sunt numele "Egipt" , "egiptean" �n mai multe limbi europene, �i se bazeaz� pe faptul c� �n evul mediu se presupunea c� originea �iganilor ar fi fost din Egipt.
Limba �iganilor face parte din ramura indo-arian� a familiei de limbi indo-europene, fiind similar� cu alte limbi indiene precum hindi.

Origine:

Tiganii sunt originari[2] din nord-vestul Indiei �i nord-estul Pakistanului.
Ei f�ceau parte din casta kshatria (militar�) a rajputilor. [necesit� citare] �n 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost �nfr�nte �n B�t�lia de la Tararori), la nord-vest de Delhi (kshatria).

Istoric:

�ncep�nd din secolul V �iganii au migrat �n Iran �i �n Asia mediteranean�, apoi �n Imperiul bizantin �n secolul IX, de unde au p�truns �i �n sud-estul �i centrul Europei (secolul X - secolul XIV), ca �i �n nordul Africii. �n secolul XV au p�truns �n Europa apusean� (�n special �n peninsula Iberic�, iar din secolul XIX �n cele dou� Americi. Sunt semnala�i �n ��rile Rom�ne �n secolul XIV, fie ca me�te�ugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, c�ld�rari, c�nt�re�i, etc.) organiza�i �n �atre [necesit� citare], fie ca robi (sclavi) boiere�ti, domne�ti sau m�n�stire�ti.
De-a lungul vremii, cercet�tori renumi�i ca John Sampson, Alexandru Paspati, Johan Dimitri Taikon, sau pelerini ca Bernhard von Breydenbach ori Arnold von Haff, plaseaz� pe �igani pe baza unor cuno�tin�e aprofundate �n r�ndul triburilor hinduse sau indiene. John Sampson g�se�te originea triburilor �ig�ne�ti �n N-V Indiei, determin�nd dup� cercetarea idiomului ca str�mo�i apropia�i ai limbii �ig�ne�ti limbile singhalez�, marathi, sindhi, punjabi, dardica �i pahari de Vest (dialecte hinduse vorbite de b�tina�i). De asemenea graiul �ig�nesc con�ine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 de cuvinte a c�ror origine poate fi u�or de recunoscut. Dup� cercet�ri pe e�antioane de popula�ii �ig�ne�ti din �ntreaga Europ� �n 1940, savan�ii str�ini clasific� grupa de s�nge "B" ca predominant� �n cadrul persoanelor respective, ceeace �nr�d�cineaz� �nc� o dat� ideea c� originea �iganilor este total str�in� de teritoriul Europei, ace�tia apar�in�nd continentului asiatic.
C�teva �ntreb�ri nerezolvate sunt de pild� c�nd, cum �i de ce au migrat �iganii spre Europa. �n anul 950 istoricul arab Hamza din Isfahan vorbe�te despre monarhul persan Bahram Gur ce �i-a �ncheiat domnia �n jurul lui 438 De aici afl�m primele m�rturii despre �igani cunoscu�i ca zotti sau luri. Astfel, regele Persiei �i va cere suveranului Indiei 12.000 de l�utari care ar fi urmat s� distreze auditorii �i s� se stabileasc� acolo pentru a deveni agricultori �i a munci p�m�ntul, primind �n schimb vite, m�gari �i gr�ne.
50 de ani mai t�rziu �n poemul epic na�ional persan �ah (Cartea Regilor) afl�m c� lurii (�iganii) au m�ncat gr�nele �i vitele refuz�nd munca p�m�ntului fiind ca urmare izgoni�i de c�tre regele Bahram Gur. Migra�ia masiv� a �iganilor �n Europa �ncepe din secolul XIV, odat� cu cucerirea a portului grecesc Gallipoli de c�tre turci. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene va fi strict legat� de victoriile turce�ti �i f�urirea puternicului Imperiu Otoman, �iganii prosper�nd �n interiorul lui.

Rromi:

Romii din Rom�nia (roma �n limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din Rom�nia. Conform recens�m�ntului din 2002[1][2] ace�tia num�rau 535.140 de persoane sau 2,5% din totalul popula�iei, fiind al doilea grup etnic minoritar din Rom�nia dup� cel maghiar. Romii sunt concentra�i cu prec�dere �n Transilvania, Cri�ana, Muntenia �i Oltenia. �n Maramure�, Bucovina, Banat, Dobrogea �i Moldova concentra�ia romilor este sub media ��rii.

Demografie

Minoritatea rrom� in Romania (recens�m�nt 2002)
Num�rul oficial al romilor (conform recens�mintelor), numarul estimat este de obicei semnificativ mai mare:
1886 200.000 (3,2%) in Vechiul Regat (estimare neoficial�)
1930 242.656 (1,6%) in Rom�nia Mare
1956 104.216
1966 64.197
1977 227.398
1992 409.723 (1,8%)
2002 535.250 (2,5%)

Istoric

Anun� din 1852 pentru licita�ie de robi romi: A VINDE - un prim s�la� de robi sau SCLAVI �IG�NE�TI. Printr o licita�ie la Amiaz� 'a M�n�stire d. sf. Elias la 8 mai MDCCCLII cine se compun� din 18 Omeni 10 Baja�i, 7 Femei & 3 Fete �n condi�ie fin�
Prima atestare documentar� a romilor de pe teritoriul Rom�niei actuale, dateaz� din anul 1385, c�nd domnitorul ��rii Rom�ne�ti, Dan I, d�ruie�te M�n�stirii Tismana posesiunile care apar�inuser� mai �nainte M�n�stirii Vodi�a de l�ng� Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul s�u Vladislav I, �ntre care �i 40 de s�la�e de �a�igani�.
�n secolul XIX, sub influen�a ideilor liberale ale revolu�iei de la 1848, to�i oamenii au fost declara�i liberi �i egali, robia romilor fiind definitiv abolit� �n 1856.

Evacuarea romilor �n Transnistria �n 1942

Mare�alul Ion Antonescu a ordonat trimiterea peste Bug, �n limita r�s�ritean� a teritoriului numit generic "Transnistria", cuprins �ntre apele r�urilor Nistru �i Bug, p�n� la limanul Niprului, trecut sub administra�ie civil� rom�neasc� dup� declan�area r�zboiului contra URSS-ului, a urm�toarelor categorii de romi din Rom�nia, �mpreun� cu familiile lor:[3]
1.�igani nomazi - (c�ld�rari, lingurari etc);
2.�igani stabili, �i anume numai acei care, de�i nenomazi, sunt condamna�i recidivi�ti sau nu au mijloace de existen��, sau ocupa�ie precis� din care s� tr�iasc� �n mod cinstit prin munc� �i deci constituie o povar� �i un pericol pentru ordinea public�.
Situa�ie numeric� privitoare la evacuarea �iganilor nomazi �i nenomazi �n Transnistria, �ntocmit� de Inspectoratul General al Jandarmeriei, Serviciul Jandarmeriei. Sec�ia a III-a[4]
1)�igani nomazi evacua�i �ntre 1 iunie �i 15 august 1942:
B�rba�i..............2.352;
Femei..............2.375;
Copii..............6.714;
Total..............11.441.
2)�igani nenomazi (stabili) nemobilizabili �i periculo�i ordinii publice, evacua�i cu trenurile de evacuare �ntre 12-20 septembrie 1942:
B�rba�i..............3.187;
Femei..............3.780;
Copii..............6.209;
Total..............13.176.
Au mai fost evacua�i ulterior cu aprob�ri speciale, fiind infractori elibera�i din �nchisori:
B�rba�i..............22;
Femei..............17;
Copii..............30;
Total..............69.
Total general �igani nomazi �i nenomazi evacua�i: 24.686

Religie

Pe l�ng� numeroase practici p�g�ne, rromii de�in �n general religia popula�iei majoritare. Astfel, �n conformitate cu religia predominant� a Rom�niei, majoritatea rromilor sunt cre�tini ortodoc�i. �n ultimele dou� decenii au exitat multe cazuri �n care rromi ortodoc�i s-au convertit la diverse culte neoprotestante (totu�i, majoritatea enoria�ilor acestor comunit��i religioase nu sunt etnici rromi, ci rom�ni). �n localit��ile cu o popula�ie predominant maghiar� (�n estul �i nordul Transilvaniei), rromii sunt fie romano-catolici, fie reforma�i (�n func�ie de confesiunea maghiarilor). De asemenea, �n unele sate care de�in (sau au de�inut) o popula�ie s�seasc� exist� mici comunit��i de rromi luterani (de ex. la Uila). O bun� parte a rromilor din Dobrogea sunt musulmani (aprox. 1% din totalul rromilor din Rom�nia, una dintre cele mai �nsemnate comunit��i fiind cea din Babadag[5]).

Personalit��i de etnie rom� sau cu origini rome �n Rom�nia

Anton Pann[6]
Barbu L�utaru[7]
Nicolae Gheorghe[8]
Grigora� Dinicu[9]
�tefan B�nic� (senior)[10] (a� spune �i jr.-linie patern�)
Ion Cioab� (alias Regele Cioab�)
Florin Cioab� (alias Regele Cioab�)
Maria Mihai (alias Lumini�a Cioab�)
Jean Constantin[11]
Johnny R�ducanu[12]
Iulian R�dulescu (alias �mp�ratul Iulian)
Ilie Badea St�nescu (alias Regele Interna�ional al Romilor cre�tini-ortodoc�i)
Ion Voicu[13]
M�d�lin Voicu (din partea tat�lui)[14]
Costel Busuioc[15]

Limba romani (numit� �i rromani[1][2] sau �ig�neasc�;[3] autonim: rromani �hib) este limba vorbit� de romi. Limba face parte din ramura indo-arian� a limbilor indo-europene, fiind similar� cu limbi precum punjaba �i hindi.
�n toat� lumea, sunt aproximativ 4,8 milioane de vorbitori de romani, �ara cu cei mai mul�i vorbitori fiind Rom�nia (273.500 de persoane), urmat� de Slovacia (253.943). Alte ��ri unde num�rul de vorbitori este peste 100.000 sunt Cehia, Bulgaria �i Ungaria. �n termeni de procente din popula�ia ��rilor, Slovacia este pe primul loc cu 4,8% popula�ie vorbitoare de limb� romani; Rom�nia este pe locul 6, cu 1,2%.
Primele cuvinte scrise �n romani dateaza din anul 1547, c�nd englezul Andrew Borde public� �n The First Boke of the Introduction of Knowledge treisprezece expresii uzuale �n limba romani, folosindu-se de cuno�tin�ele superficiale ale unui informator.

Dialecte

�n func�ie de �ara �n care s-au stabilit popula�iile de romi, limba vorbit� a �mprumutat cuvinte din limbile dominante �n regiunile respective. Dialectele limbii romani s-au diferen�iat mult unele de altele, �n�elegerea reciproc� nefiind totdeauna posibil� �ntre vorbitori ai unor dialecte diferite.
[modific�]Standardizare

�n unele ��ri, precum Rom�nia, Suedia sau Serbia s-au f�cut eforturi de standardizare a limbii romani. �n Rom�nia, eforturile de standardizare s�nt �n primul r�nd rezultatul muncii lui Gheorghe Sar�u, care a alc�tuit o variant� purificat� a limbii romani, folosit� acum �n �nv���m�nt. La nivelul anului 2002, �n Rom�nia pentru aproximativ 15.000 de copii de etnie rrom� se preda limba rrom�.[4

�ncadrarea lingvistic� a limbii �ig�ne�ti (romani):

Limbi indo-iraniene
assamez� � avestic� � bactrian� � belucian� � belugistan� � bengalez� � ca�miran� � dari � hindi � gujarati � kuci � kurd� � maithili � malvi � marathi � nepalez� � orian� � ose�ian� � pali � pamirian� � pa�tun� � persan� � punjab� � ---romani--- � saka � sanscrit� � sarmat� � scitian� � sindhi � singalez� � �uma�ti � tajic� � urdu � zazaki

pentru compara�ie �ncadrarea lingvistic� a limbii rom�ne :

Limbi italice
aragonez� � aranez� � arom�n� (macedorom�n�) � asturian� � catalan� � corsican� (galurez�) � dalmat� � fala � faliscan� � francez� � friulian� � galician� � istrorom�n� � italian� � ladin� � ladino (iudeo-spaniol�) � latin� � meglenorom�n� � mirandez� � neapolitan� � occitan� � oscan� � portughez� � retoroman� (rumanci) � ---rom�n� ---� sard� (campidanez�, logudorez�) � sasarez� � spaniol� � umbrian� � valon� � venet�

Sursa acestor informa�ii este Wikipedia.

V� a�tept pe TO�I cu comentarii �i polemici

de omnia dubitandum

de a personalitatile acelea mai trebuie scoase niste cioabe, gen regi si printi si totul e ok

De la: tris, la data 2010-04-09 10:57:15de a personalitatile acelea mai trebuie scoase niste cioabe, gen regi si printi si totul e ok

Cu siguranta! Nu mi-am permis sa fac acest lucru, pentru ca la o cautare "la sursa" ati fi descoperit lipsa...Las incadrarea la latitudinea fiecaruia, doar de aceea am deschis acest topic...!

de omnia dubitandum