Romania comunista vs romania azi ...

Inca ne mai confruntatam cu nostalgici care ne explica pe diferite surse .... cat de bine era pe vremea comunismului. Pentru inceput un articol preluat din ziarul Adevarul ...

�n anii �80, v�nzarea condi�ionat� � �ca s� lua�i asta, trebuie s� cump�ra�i �i asta� � devenise o practic� frecvent� �n cadrul comer�ului socialist. Rezultat al anilor de supunere �i dictatur�, rom�nii se �nv��aser� s� tolereze absurdit��ile lumii �n care tr�iau �i acceptau s� li se v�re pe g�t m�rfuri de care nu aveau nevoie.
Rom�nia, anul 1986, interior de alimentar�. �Dac� vre�i s� lua�i un baton de salam, trebuie s� cump�ra�i �i dou� picioare de porc.� Zi ceva dac� po�i.
Dup� ore bune petrecute la coad�, storco�it �ntre cel din fa�� �i cel din spate, �ntre cel din st�nga �i cel din dreapta, �i, �n general, dup� multe zile care sem�nau una cu alta �i-n care nu te mai mira nimic, sim�ul critic �i puterea de reac�ie se diminuaser� p�n� la dispari�ie.
A�a c� acceptai s� pl�te�ti �i picioarele de porc �i p�r�seai magazinul f�r� s� comentezi. �i-a doua zi f�ceai la fel. Iar zilele se repetau �ntocmai, �ntr-un �ir ce p�rea nesf�r�it.
�Oamenii erau �nv��a�i s� tolereze absurditatea lumii care li se oferea. Nu reclamau nimic, de�i ar fi putut s-o fac�. V�nzarea condi�ionat� nu era o practic� legal� �i putea fi atacat�, spune etnologul �erban Anghelescu, de la Muzeul ��ranului Rom�n. Nimeni nu mi�ca �ns� �n front, iar asta e �reac�ia de resemnare a celui care crede c� nu se mai poate �nt�mpla nimic �i care a�teapt� s� se �nt�mple ceva din cer �i nu din ini�iativa lui personal�.
�i se for�a m�na
�n anii �80, v�nzarea condi�ionat� � �ca s� lua�i asta, trebuie s� cump�ra�i �i asta� � era o practic� frecvent� �n cadrul comer�ului socialist. D�deai nas �n nas cu ea �n multe dintre unit��ile comerciale ale Rom�niei socialiste, cu prec�dere �n alimentare �i �n libr�rii.
�Dar eu mi-am luat odat� �i o pereche de cizme �i m-au pus s� cump�r �i o alt� pereche de �nc�l��ri, din plastic. Erau mai ieftine, dar tot te f�ceau s� pierzi bani�, spune Dana Popovici, 40 de ani. Ea adaug�: �Oricum, asta a �nceput s� se �nt�mple prin anii �80, atunci c�nd a �nceput o criz� crunt� din motive de returnare a datoriei externe. P�n� atunci a mai fost cum a mai fost�.
V�nzarea �la pachet� devenise, �n ultimul deceniu al epocii comuniste, o obi�nuin�� �i pentru c� i se creaser� condi�ii de desf�urare. Produsele esen�iale traiului aproape c� disp�ruser� de pe pia��, umblai de nebun prin toate pie�ele �i magazinele s� g�se�ti ceva. �i atunci c�nd, �ntr-un final, reu�eai s� faci rost de o pung� de fic��ei sau de un pachet de unt, era simplu s� fii �antajat cu o conserv� sau cu doi �adida�i�, adic� dou� picioare de porc.
Nu aveai cum s� refuzi �afacerea�. George Rizoiu, 55 de ani, rezum� situa�ia: �Metoda asta se practica intens la alimentara. C�utai un produs care nu prea se g�sea �i, atunci c�nd se g�sea, v�nz�torii mai puneau al�turi �i produse care n-aveau c�utare. �i le luai. Ce s� faci?�.
Unu plus unu
La r�ndul s�u, Adrian Micu �i aminte�te: �Era �n 1988 �i st�team la coad� s� cump�r salam de Sibiu de la alimentara Arie�ul din Alba Iulia. �i �in minte c� mi-am l�sat loc la coad� �i am plecat la mama, la munc�, s� mai iau ni�te bani. Aflasem c� era obligatoriu s� iau, pe l�ng� batonul de salam, �i dou� conserve de pe�te oceanic. Salamul era 80 �i ceva de lei, o conserv� era 10 lei, iar eu n-aveam dec�t 100 de lei la mine�.
Dana Popovici poveste�te �i ea cum st�teau lucrurile: �La un kilogram de carne, un kilogram de sl�nin�. La un kilogram de piept de pui, o pung� de tac�muri. Asta era. �i nu se �nt�mpla numai �n alimentare, ci �i atunci c�nd f�ceai o comand� la Casa de comenzi. Se adunau trei-patru in�i, comandau de o anumit� sum�, dar li se b�gau pe g�t �i conservele de pe�te. Bine, asta e alt� discu�ie, c� nu toat� lumea reu�ea s� afle num�rul de la Casa de Comenzi�.
Tactici neortodoxe
V�nzarea �la pachet� a fost precedat�, �nainte de anii �80, de numeroase alte tactici de a sc�pa de m�rfurile de pe stoc. Valerica Cristea, v�nz�toare la alimentara, �i aminte�te: �P�n� prin 1982 s-au g�sit pui �n prostie. �i nu reu�eam s�-i vindem pe to�i, se stricau �i trebuia s� �i pl�tim. A�a c� �i sp�lam cu ap� rece, �i treceam printr-un butoi �n care puneam hipermanganat, un dezinfectant, �i �i scoteam din nou �n galantare. Cu salamul se �nt�mpla la fel: dac� trecea timpul �i nu se cump�ra, �l �tergeam bine de m�zg� �i-l d�deam cu ulei, s� par� nou, s� par� proasp�t, ca s� se cumpere�.
Dai ou�, prime�ti gaz
V�nzarea condi�ionat� cuprindea sub p�l�ria ei cel pu�in dou� fenomene. Pe de-o parte, trebuia s� cumperi lucruri de care nu aveai nevoie: conserve de pe�te, cutii cu creve�i, c�r�i cu autori obscuri. Pe de alta, erai for�at s� dai statului lucruri pe care doreai s� le p�strezi.
Vezi, de pild�, obliga�ia ��ranilor de a pl�ti �n bani, dar �i �n ou�, gazul lampant. Lucrurile st�teau �n felul urm�tor: coopera�iile s�te�ti aveau sarcina de a achizi�iona un anumit num�r de ou� de la popula�ie. Oamenii nu erau �ns� dispu�i s� le dea pentru c� pre�ul oferit era departe de a fi convenabil.
Dar cum ��ranii aveau, la r�ndul lor, nevoie de gaz lampant, statul recurgea la o form� de �antaj: le vindea s�tenilor gazul, dar cerea �n schimb �i o anumit� cantitate de ou�.
Dana Popovici poveste�te: �Mi-amintesc cum se ducea bunic�-mea cu poala plin� cu ou� ca s� ia 20 de litri de gaz pentru lamp�...�. Etnologul �erban Anghelescu e de p�rere c� fenomenul acesta exista �n sate �nc� din anii �50, iar �modelul era sovietic. Marele vecin de la R�s�rit inventase asta �naintea noastr�.
�Lumea, ce s� zic�? Nu mai zicea nimic�
Conservele de pe�te nu se cump�rau, �n ciuda unei aprige campanii de stimulare a consumului.
Bun, bun, dar de ce se �nt�mpla asta? De ce se ajunsese la v�nzarea condi�ionat�? Explica�iile curg una dup� alta, �ntr-o �n�iruire logic�. Unit��ile comer�ului socialist trebuiau s� scape de m�rfurile care nu se vindeau. Ca s�-�i ia salariul �i s� mearg� �nainte, comercian�ii trebuiau s� elimine din stoc �i acele lucruri care nu prezentau interes pentru clien�i. Nu puteau r�m�ne cu ele, asta nu era o op�iune.
V�nzarea condi�ionat� era, a�adar, o modalitate de a debloca pia�a. V�nz�toare la alimentara �nainte de 1989, Valerica Cristea poveste�te: ��efii ne puneau s� vindem la pachet. Dac� voiai s� iei mai mult dec�t era ra�ia, trebuia s� iei �i doi �adida�i�, o conserv� de pe�te sau o cutie de creve�i. Trebuia s� le vindem, s� nu r�m�nem cu ele. C�te am mai �i aruncat... Lumea, ce s� zic�? Nu mai zicea nimic. Le cump�ra, c� nu avea ce face. Bine, unii le luau cu ei, al�ii le pl�teau �i le l�sau �n alimentar�.
Planul te m�nca de viu
Conservele de pe�te erau, de pild�, printre cele mai ocolite produse. Iar asta era, �ntr-adev�r, o problem�, �in�nd cont c� Rom�nia avea, �n anii aceia, numeroase vapoare de pescuit oceanic �i multe fabrici care produceau conserve. Pentru c� oamenii nu se �nghesuiau s� cumpere pe�te �i produse din pe�te, o campanie f�r� precedent de stimulare a consumului fusese ini�iat�, iar alimentarele �ncercau �i ele, cum puteau, s� �in� pasul, for��nd cump�rarea.
Pe de alt� parte �ns�, v�nzarea condi�ionat� putea fi considerat� atunci �i o modalitate de a �ine pe linia de plutire �ntreprinderi nerentabile: m�rfurile nedorite erau introduse �i ele cu for�a �n plasa de cump�r�turi pentru ca o fabric� sau alta s� nu ajung� �n situa�ia de a disp�rea, pentru ca muncitorii s� nu r�m�n� pe drumuri. Falimentul �i �omajul erau fenomene de neconceput �n Epoca de Aur.
A�a c� v�nzarea condi�ionat� era, p�n� la urm�, o form� de corectare a absurdit��ilor comer�ului socialist, centralizat �i planificat p�n� �n p�nzele albe. A se vedea, de pild�, cazul libr�riilor, care trebuiau s� scape de c�r�ile �de stoc�, ca angaja�ii s�-�i poat� primi salariile. �i cum planul era umflat de la an la an, sarcina asta devenea din ce �n ce mai dificil�.
Lucia B�lan, librar cu 35 de ani de experien��, e categoric�: �Dac� nu f�ceam planul, nu luam salariul�. �i explic�: �Planul se stabilea �n func�ie de v�nz�rile anului precedent. La acesta se mai ad�ugau, s� zicem, �nc� 20%, �i �sta era planul pe anul viitor. �i ca s� faci planul, ajungeai s� p�c�le�ti cump�r�torul f�c�nd pachete de c�r�i. O carte bun� �i una de umplutur�.
Jules Verne, �premiat� cu c�te trei garoafe pe volum
Dac� �n cele mai multe dintre cazuri erai obligat s� cumperi produse de acela�i tip, �n alte cazuri se �nt�mpla s� �i se pretind� achizi�ionarea unor lucruri total diferite. Adrian Micu spune: ��mi amintesc c� atunci c�nd am cump�rat �Insula misterioas� a lui Jules Verne m-au pus s� cump�r c�te trei garoafe pentru fiecare dintre cele dou� volume�.
Etnologul �erban Anghelescu eviden�iaz� o caracteristic� anume a comer�ului socialist: �Comunismul este �i perioada asocierilor foarte stranii �ntre m�rfurile din magazine. Puteai s� g�se�ti, de pild�, f�r� probleme, crem� de ghete la flor�rie. Aveai tot timpul surprize de felul �sta: s� g�se�ti �ntr-un magazin specializat m�rfuri care n-ar fi trebuit s� fie acolo�.
C� v�nzarea condi�ionat� a fost o realitate a ultimului deceniu al Epocii de Aur o demonstreaz� �i exploatarea ei, �n cadrul unei lans�ri de carte, dup� c�derea comunismului, �n vara lui 1990. �erban Anghelescu poveste�te: �Mi-amintesc o lansare memorabil� �n care a fost comemorat� v�nzarea condi�ionat�. Se �nt�mpla �ntr-o m�cel�rie din Pia�a Amzei, aflat� la parterul unei cl�diri. Cartea lansat� se vindea cu un kilogram de carne. Dac� voiai cartea, trebuia s� iei �i carnea. Imaginea era foarte limpede, de�i asocierea asta nu fusese f�cut� niciodat� �n comunism�.
Adeverin�e �i scobitori
Ra�ionalizarea m�rfurilor �i condi�iile pe care trebuia s� le �ndepline�ti, ca s� le achizi�ionezi, intraser� �i �n bancuri. A se vedea, de pild�, urm�torul: �O t�n�r� intr� �ntr-o galanterie: �A� vrea s� cump�r o pereche de chilo�i!�, �Avem numai modelul �sta, 25 de lei bucata�. T�n�ra achit� la cas� �i merge cu bonul la raion. �Ce-i asta?�, �Bonul pentru chilo�i�, �Dar... adeverin�� c� lucra�i pe schel� ave�i?��.
Un altul scoate �n eviden�� at�t condi�ionarea, c�t �i minciuna generalizat� din acei ani: ��ntr-o alimentar� intr� un tip cam timid: �Nu v� sup�ra�i, �tiu c� nu se g�se�te, dar poate, totu�i, dumneavoastr� ave�i pus deoparte un pic de mu�chi �ig�nesc...�, �Da, sigur, c�t dori�i?�, �Ave�i? P�i... o jum�tate de kilogram dac� s-ar putea�, �Sigur c� se poate, dar dac� vre�i s� lua�i asta trebuie s� lua�i �i �unc� de Praga�, �Cum? Ave�i �i �unc� de Praga? P�i... da�i-mi un kilogram�, �Bine, dar dac� vre�i astea, trebuie s� lua�i �i ca�caval�, �Cum? Ave�i �i ca�caval? P�i, da�i-mi un kilogram, c� tot am luat azi chenzina�, �Bine, dar dac� vre�i s� lua�i astea, trebuie s� lua�i �i scobitori�, �Bine, domnule, iau �i scobitori!�, �P�i, scobitori nu avem!�� ...

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

E cam pe acolo. cu un internet in plus si libertate de vorbit. Ca cea economica nu au de gind sa ne-o acorde. Trebuie sa ne-o luam. Ca altfel murim .....fara sa traim.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 08:22:33Ca cea economica nu au de gind sa ne-o acorde. Trebuie sa ne-o luam. Ca altfel murim .....fara sa traim.

�n Ro.criza f-e nu-i o problem�, dar, criza competen�elor �i-a califica�ilor se cronicizeaz�, dc� nu s-a cronicizat deja!..

Ai dreptate Mih�i��!..TREBUIE s-o lua�i !..

Scrisoare deschisa,
adresata de oamenii de stiinta din diaspora
candidatilor la presedintie si sefilor de partide politice
din Rom�nia




Domnilor,


Semnatarii acestei scrisori deschise sunt profesori universitari �i cercet�tori rom�ni care
lucreaz� temporar sau definitiv �n strainatate. Urm�rim cu interes �i �n permanen��
evenimentele din �ar� �i ne adres�m dumneavoastr� pentru a ne exprima profunda
�ngrijorare fa�� de situa�ia actual� �i mai ales fa�� de perspectivele cercetarii �tiin�ifice
din Rom�nia.

Importan�a cercetarii �tiin�ifice, riscurile �i dramatismul situa�iei sunt
insuficient �ntelese sau sunt ignorate de catre clasa politica de orice culoare. Demersul
nostru se alatura numeroaselor interpelari mai vechi sau mai recente ale cercetatorilor
romani din Romania sau din strainatate, ramase pana acum fara ecou la nivel politic-
decizional.

In lumea de azi lupta pentru suprematia economica si tehnologica, in care se
angajeaza numai marile puteri, este dublata de o lupta pentru suprematie intelectuala, in
care se inscriu toate statele, indiferent de marime.
Absenta din aceasta lupta descalifica o tara, cu efecte care pot fi dramatice.
Medicina, economia, politica si istoria - pana la productia industriala, mecanica agricola si reciclarea deseurilor, necesita astazi, in
majoritatea tarilor lumii, metode elaborate pe baze stiintifice.

Tarile care se limiteaza la statutul de utilizatori ai acestor metode, sunt
condamnate la o permanenta dependenta de acele tari care le elaboreaza. La polul opus,
tarile care elaboreaza si, in final, vand asemenea metode si strategii, isi asigura nu doar
statutul de tari dezvoltate din punct de vedere economic, ci si pe acela de tari care
conduc, efectiv, destinele lumii.

Romania experimenteaza deja, cu rezultate
dezastruoase pentru viata ei economica, lipsa de fundament profesional in luarea
deciziilor la toate nivelele. Sintagma "merge si asa", mentionata recent intr-un cotidian
romanesc, pare sa existe in subconstientul colectiv. Din pacate, rezultatele acestui mod
de gandire incep sa fie din ce in ce mai cumplite pentru tara, in conditiile in care
globalizarea economica si sociala ia amploare. Romania se condamna la
permanentizarea statutului sau de tara din "lumea a III-a" in domenii prioritare ca:
s�n�tate, �nv���m�nt, ap�rare, securitate alimentar�, protec�ia mediului, domenii care
depind �n mare m�sur� de nivelul cercet�rii.

In recent aprobata Lege a Cercetarii este subliniat fara drept de apel statutul de
prioritate nationala al cercetarii stiintifice. Noi cerem ca acest statut sa devina efectiv,
nu doar o afirmatie fara acoperire, ca in prezent. In acest scop, insa, toti factorii de
decizie trebuie sa constientizeze faptul ca, astazi, in intreaga lume stiinta a devenit parte
integranta din activitatile economice profitabile si nicaieri ea nu mai este privita ca o
activitate de divertisment a unor savanti "ciudati", izolati de lume intr-un turn de fildes.

Semnatarii prezentei scrisori lanseaza un energic semnal de alarm� pentru luarea
unor masuri hotarate si urgente din partea clasei politice in vederea salvarii cercetarii
stiintifice din Romania. Nutrim speranta ca apelul nostru va fi perceput ca un semnal
apolitic, pornit din cele mai sincere si bune intentii.

La ora actuala, in Romania, situatia dezastruoasa a cercetarii este oglindita de
urmatoarele date concrete:

a. Numarul foarte redus de proiecte finantate de Comunitatea Europeana prin
Programele Cadru FP5 si FP6. Romania pierde astfel sume importante de bani, deoarece
din contributia ei financiara obligatorie la aceste programe europene (acceptata si
semnata de Romania) revin sume infime pentru unitatile de cercetare din Romania. Este
semnificativ in acest sens faptul ca doar 8,68% din propunerile de proiect din Romania
au fost finantate in cadrul FP6, cifra cu mult sub media de 31,58% pentru tarile
europene in general.

b. Romania aloca in continuare cele mai mici fonduri pentru cercetare dintre statele
candidate ale Uniunii Europene (UE). Astfel, Romania a alocat in 2003 doar 0,21% din
PIB - procent cu mult scazut fata de anii 1994 - 1995, cand acesta era de 0,68%. Iata ca -
in timp ce toate tarile est-europene candidate ori recent acceptate in UE aloca cercetarii
si dezvoltarii in jur de 1-2 % din PIB-ul lor � Romania micsoreaza ponderea fondurilor
alocate cercetarii stiintifice! Mai mult, la conferinta de la Sinaia, oficialitatile au anuntat
ca nu va fi respectata conventia dintre UE si Romania, prin care aceasta din urma se
angaja sa aloce 1% din PIB pentru cercetare incepand din 2007. Procentul urmeaza sa
ajunga anul viitor doar la un modest 0,3%, iar cel de 1%, convenit cu UE va fi atins abia
in 2010 - un alt exemplu de obligatie asumata si neindeplinita de catre Romania, intr-un
mers continuu si sigur catre pierderea totala a credibilitatii.

Oricum, acest procent alocat cercetarii este ilegal - pentru ca Legea Cercetarii prevede ca el trebuie sa fie de 0,8%.

c. Intr-un raport intocmit in 2002 de National Science Foundation din SUA, Romania
figureaza pe o pozitie sub-mediocra 46 intre tarile lumii cu doar 34,2 lucrari stiintifice
per milionul de locuitori, in timp ce Iugoslavia este mentionata cu 50,1, Belarus cu 54,
Letonia cu 60,1, Lituania cu 62,1, Croatia cu 73, 3, Bulgaria cu 100,3, Estonia cu 175,
Slovacia cu 190,1, respectiv Slovenia cu 271,3 lucrari per milionul de locuitori. Astfel,
Rom�nia contribuie cu numai 0,05% la fluxul principal al �tiin�ei mondiale, comparativ
cu Polonia 0,90%, Ungaria 0,40%, Republica Ceh� 0,33%, Slovacia 0,33%, Bulgaria
0,22%.

d. In perioada 1993 - 2001, numarul salariatilor din cercetare a scazut dramatic, cu
50,7%, numarul total al cercetatorilor din Romania in 2001 fiind de numai 58453. Daca
statul roman nu va interveni energic in vederea stoparii acestui proces, si el va continua
in acelasi ritm, Romania are sanse sa intre in 2007 in UE cu un trist si rusinos record -
acela de-a fi singura tara europeana in care activitatea de cercetare a fost eradicata.

e. Prin proiectele nationale de cercetare-dezvoltare � categoria celor mai substantiale
fonduri de cercetare bugetare - sunt finantate adesea proiecte de cercetare fara valoare
sau desuete, ajungandu-se adeseori la ridicol � fie si prin citarea unora din titlurile
proiectelor (cateva exemple din Programul CERES, competitia C4-2004: "Inventarierea
pietrelor funerare din cimitirul Bellu ortodox", "Menopauza la sobolani" etc.)

Recunoa�tem c� nici o �ar�, cu excep�ia poate a unor superputeri, nu-�i poate
permite s� acopere toate domeniile �tiin�ei. Fiecare �ar� trebuie s�-�i stabileasc�
priorit��ile dup� nevoile �i posibilit��ile de care dispune. �n acest context, Rom�nia
trebuie s� decida: ce �i c�t� cercetare �tiin�ific� poate s� sprijine financiar. Este imperios
necesar ca procesul de evaluare a proiectelor de cercetare propuse spre finantare sa fie o
data pentru totdeauna asezat pe fundamente sanatoase, sa se bazeze pe criterii obiective
de evaluare - in asa fel incat posibilitatea de finantare a non-valorilor, sa fie eliminata.

Este esentiala restructurarea intregii activitatii de cercetare din Romania si
ierarhizarea valorica a institutelor de cercetare si a cercetatorilor stiintifici dupa criterii
de valoare obiective, recunoscute astazi pretutindeni in comunitatea stiintifica
internationala. De asemenea, se impune dezvoltarea relatiilor cu UE intr-un mod
transparent astfel incat contributia Romaniei la programele stiintifice europene sa fie
corecta, sa nu secatuiasca resursele nationale si sa raspunda obiectivelor strategice ale
cercetarilor comunitare la care participa.

Trebuie elaborata o legislatie bine fundamentata, care sa ia in seama dezideratele
mai sus enumerate, sa fie capabila sa faciliteze desfasurarea activitatii de cercetare si sa
elimine birocratia si inflexibilitatea financiara care in prezent o sufoca.

Fata de situatia descrisa mai sus, solicitam de la principalii factori politici sa
indice modul CONCRET prin care vor rezolva problemele reale si grave prezentate mai
jos � ca semn al responsabilitatii pe care si-o asuma fata de soarta Romaniei in urmatorii
4 ani, si, implicit, fata de viitorul acesteia.

Ca un prim pas in aceasta directie, raspunsul sincer la urmatoarele intrebari generale ar putea clarifica
pozitia factorilor de decizie.(Aceste intrebari au fost publicate pentru prima data de Sebastian Buhai in
rubrica Cercetare, Stiinta, Tehnologie de pe portalul independent � Romania libera, in viitor � si au fost
preluate ulterior de catre Asociatia Ad Astra):

1. �n opinia dumneavoastr�, este �tiin�a �i cercetarea �tiin�ific� o prioritate pentru
Rom�nia? Dori�i s� avem cercetare �tiin�ific� performant� �n Rom�nia?

Dac� raspunsul la aceast� �ntrebare este pozitiv, va rug�m s� r�spunde�i �ntreb�rilor
urm�toare:

2. Care vor fi mecanismele de finan�are a cercet�rii �tiin�ifice pe termen lung,
conform planului dumneavoastr�; dac� �i cum crede�i c� ve�i reu�i implicarea at�t
a guvernului c�t �i a industriei �n sus�inerea cercet�rii? Cum vede�i cercetarea
�tiin�ific� privat� vis-à-vis de cea public�?

3. Din moment ce sunte�i avocatul unei cercet�ri �tiin�ifice performante (conform
r�spunsului la prima �ntrebare), ce procentaj din PIB care s� fie alocat cercet�rii
�tiin�ifice ve�i sus�ine �i �n c�t timp va fi atins acest nivel, av�nd �n vedere �inta de
3% indicat� de UE pentru anul 2010 �i faptul c� �n prezent procentul din PIB
alocat cercet�rii de la buget este un minuscul 0,21%?

4. Care este pozi�ia dumneavoastr� �n ceea ce prive�te leg�tura dintre
�nv���m�ntul universitar / postuniverstar �i cercetarea �tiin�ifica, av�nd �n vedere
situa�ia curent� din Rom�nia �i prevederile acordului de la Bologna? �n particular,
sus�ine�i integrarea cercet�rii �tiin�ifice �i a �nv���m�ntului universitar /
postuniverstar?

5. Sunte�i �n favoarea evalu�rii obiective, bazate pe criteriul excelen�ei �n
cercetarea �tiin�ific�, a tuturor departamentelor �i institutelor de cercetare �i a
finan��rii de baz� a acestor institu�ii dup� acest criteriu al excelen�ei? Ce p�rere
ave�i despre faptul c�, din cele peste 700 de reviste ��tiin�ifice� din Rom�nia, doar
8 sunt indexate de ISI (principala institu�ie interna�ional� care monitorizeaz�
revistele �tiin�ifice), datorit� slabei lor calit��i, �n timp ce multe persoane din
func�ii de decizie din sistemul academic �i �tiin�ific rom�nesc �i bazeaz� cariera pe
publica�ii �n aceste reviste locale?

6. Dac� �i cum ve�i rezolva problemele gerontocra�iei, rezisten�ei sistemului fa�� de
�ntinerire, opunerii fa�� de promovarea pe baz� de merit, nepotismului �i
favoritismului din universit��ile rom�ne�ti?

7. Care este opinia dumneavoastr� �n ceea ce prive�te m�rirea cuantumului
granturilor oferite pentru proiectele de cercetare performante �i a cre�terii
importan�ei finan��rii cercet�rii �tiin�ifice prin metoda granturilor �i burselor de
cercetare?

8. Care este pozi�ia dumneavoastr� fa�� de evaluarea propunerilor de proiecte
�tiin�ifice finan�ate din bugetul de stat? Concret, sunte�i �n favoarea evalu�rii
competitive, bazate pe peer-review, f�cut� de exper�i �n domeniile respective?

9. Care sunt, pentru dumneavoastr�, domeniile �tiin�ifice prioritare pe care
cercetarea rom�neasc� va trebui s� se axeze, domenii care ar fi sus�inute �i
finan�ate ca prioritare?

10. Ce m�suri concrete ve�i lua pentru cre�terea statutului social al cercet�torilor,
respectiv redob�ndirea decen�ei �i prestigiului meseriei de cercetator �tiin�ific �n
Rom�nia?

11. Cum inten�iona�i s� stopa�i �exodul creierelor� c�tre ��rile occidentale, �n
particular SUA �i statele UE, �i cum inten�iona�i s� �i aduce�i �napoi, dac� dori�i
aceasta, pe cercet�torii rom�ni performan�i afla�i deja �n centre de excelen�� din
aceste state dezvoltate?

Semneaza:

Prof. George Emil Palade (SUA), laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si
Medicina (1974), membru de onoare al Academiei Romane

Dr. Mihail D. Barboiu (Franta), laureat al Premiilor Europene pentru Tineri Cercetatori -
European Young Investigator Awards (2004)

Acad. Ionel Haiduc (Romania), membru al Academiei Romane
Acad. Alexandru T. Balaban (SUA), membru al Academiei Romane

Prof. Claude G. M�tas� (SUA)

Dr. Daniel Funeriu (Japonia)

Asocia�ia Ad Astra a cercet�torilor rom�ni

Forumul Academic Rom�n

Portalul Rom�nia, Liber� �n Viitor

De la: mytcor, la data 2010-01-16 11:55:14

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 08:22:33Ca cea economica nu au de gind sa ne-o acorde. Trebuie sa ne-o luam. Ca altfel murim .....fara sa traim.

�n Ro.criza f-e nu-i o problem�, dar, criza competen�elor �i-a califica�ilor se cronicizeaz�, dc� nu s-a cronicizat deja!..

Ai dreptate Mih�i��!..TREBUIE s-o lua�i !..

Nici o problema Devansez de mult.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

...sunt "stoarse" inteligentele locale pe sume derizorii, iar dorin�a specialistului de-a�i ierarhiza competen�a , mai ales �n Ro , ca spa�iu de�ertificat al recunoa�terilor meritelor prof. este sursa �i motorul dezvolt�rii exponen�iale-a altora!...

din 2-�n-2 exponen�ial informa�ional, din 10-�n-10 salt tehnologic aplicat �n piat�, �i nu-i dec�t 0,1% ce se aplic� pe masa public�, �n rest...

De la: Dorulet, la data 2010-01-16 23:47:22

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

Pina prin 1995 nu a fost. Mai pe nicaieri.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 00:13:51

De la: Dorulet, la data 2010-01-16 23:47:22

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

Pina prin 1995 nu a fost. Mai pe nicaieri.

De la: mytcor, la data 2010-01-17 00:32:31

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 00:13:51

De la: Dorulet, la data 2010-01-16 23:47:22

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

Pina prin 1995 nu a fost. Mai pe nicaieri.

De ce rizi. Ca si-au marit gama produselor exponential?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 02:01:25

De la: mytcor, la data 2010-01-17 00:32:31

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 00:13:51

De la: Dorulet, la data 2010-01-16 23:47:22

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

Pina prin 1995 nu a fost. Mai pe nicaieri.

De ce rizi. Ca si-au marit gama produselor exponential?

normal !..neuron proasp�t, setos, odihnit, ranament maxim. etc etc..totul la superlativ.

dar, cele din pia�� erau ale lor.

De la: mytcor, la data 2010-01-17 02:04:00

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 02:01:25

De la: mytcor, la data 2010-01-17 00:32:31

De la: nastasemihail, la data 2010-01-17 00:13:51

De la: Dorulet, la data 2010-01-16 23:47:22

De la: nastasemihail, la data 2010-01-16 23:44:25Am observat un fenomen f ciudat. Firmele la care am lucrat, dupa ce au intrat pe piata noastra si pe colaborarae, in citiva ani si-au marit gama de vreo 3-4 ori. Cam in 10 ani. si innoirea la 2 ani. Apoi la 6 luni. Pina sa vina la noi aveau produse care nu se schimbau ca design mai multi ani. Si produse vechi si de 100 ani.
Fenomenul, se pare ca e datorat, asanumitor tari dinamice. Nu numai noi. Sutul in fund nu stiu cine l-a primit, noi sau tarile avansate. e o dilema.

E o simpl� abordare de marketing Mihai....nimic special!

Pina prin 1995 nu a fost. Mai pe nicaieri.

De ce rizi. Ca si-au marit gama produselor exponential?

normal !..neuron proasp�t, setos, odihnit, ranament maxim. etc etc..totul la superlativ.

dar, cele din pia�� erau ale lor.

Pina in dec8, aceleasi firme isi innoiau gama la 2 ani. Probabil cele care puteau. Dupa 95, fenomenul e exploziv. Acum cu criza s-a mai domolit.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.