Pentu cultura noastra generala o mica enciclopedie.

Am sa creez acest topic pentru cultura noastra generala, in orice domeniu. Mi-am propus ca topicul sa fie unul cultural �i enciclopedic, con�inutul sa fie perfectibil �i poate fi �n continuu �mbun�t��it, sa nu promovam curente �i ideologii politice, sa fie obiectiv �n spiritul ADEVARULUI STIINTIFIC, s� promoveze �i s� consolideze prezen�a culturii �n spa�iul virtual al internetului, s� acopere un num�r �i o varietate c�t mai mare de subiecte dar �i de subiecte corelate. Numai bine si sper sa fie cel mai popular si obiectiv topic.
Pentru inceput sa vorbim despre ... popoare existente si apuse.
Bulgarii au fost o popula�ie antic� migratoare din mare familie a neamurilor de limb� turc�, din ramura occidental� a acestora. Ei se stabilesc �n secolul al II-lea d. Hr. pe teritoriul dintre Don �i Volga, dup� ce plecaser� din regiunea central� a ASIEI. Aici ei r�m�n p�n� �n secolul al V-lea d. Hr. c�nd, spre sf�r�itul acestui secol �i �n cursul celui urm�tor, atac� pentru prad� IMPERIUL BIZANTIN.
�n anul 643 n�v�lesc dinspre est chazarii, neam de origine turc� �i religie mozaic�, iar o parte din bulgari trec Donul, Niprul �i Nistrul �i ajung �n Bugeac, deci �n sudul Moldovei dintre Nistru �i Prut. De aici bulgarii trec mai departe, probabil �n Delt� sau �n regiunea satului Niculi�el de l�ng� Tulcea. Dup� moartea �m�ratului Constantin al II-lea, bulgarii �ncep s� �i �ntind� st�p�nirea spre sud, pr�d�nd de-a lungul Dun�rii. Dup� �nfr�ngerea bizantinilor �n anul 679, bulgarii se stabilesc definitiv �n sudul Dobrogei �n zona �umla-Varna. Treptat, bulgarii vor supune toat� zona dintre Dun�re, Balcani �i Marea Neagr� �i triburile slave care locuiau aici. Slavii fiind �n num�r mult mai mare dec�t bulgarii, �i vor ASIMILA PE ACESTIA DIN URMA, astfel �nc�t ace�tia au disp�rut, le-a disp�rut �i limba de origine turc�, r�m�n�ndu-le numai numele dat ��rii ce o ocupaser�.
Puterea statului bulgar va cre�te considerabil pe vremea conduc�torului bulgar Krum (802-814) care �i �ntinde st�p�nirea pe ambele maluri ale Dun�rii. Krum profit� de �nfr�ngerea avarilor de c�tre Carol cel Mare �n anul 797 �i anexeaz� zona actualului Banat �i probabil �i-a �ntins st�p�nirea �i asupra Munteniei �i Ardealului, unde locuia popula�ia daco-roman� �i slavii �n curs de asimilare de c�tre aceasta.
Din vechea limb� turcic� a bulgarilor nu se cunoa�te nimic, iar influen�a bulgarilor asupra noastr� vine prin influen�a slavilor care i-au asimilat pe bulgari �i de la care am �mprumutat alfabetul chirilic �i c�teva elemente privind via�a statal�.
Pentru aceasta descriere am folosit surse de la Constantin Giurescu.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

Slavii au fost �n antichitate o popula�ie migratoare, alc�tuit� dintr-o mul�ime de triburi �i foarte numeroas�. Dintre toate popoarele migratoare care au trecut peste p�m�ntul Daciei, cel mai �nsemnat rol �n formarea poporului rom�n l-au avut SLAVII. Astfel, poporul rom�n s-a format din substratul dacic peste care s-a a�ezat primul superstrat roman, apoi al doilea superstrat, cel slav. Rom�nii sunt un popor romanic cu influen�� slav�, dup� cum francezii, italienii �i spaniolii sunt popoare romanice cu influen�� germanic�.
Slavii ne-au influen�at sub aspectul limbii, organiz�rii sociale �i de stat �i sub aspect cultural �i bisericesc. Limba rom�n� modern� �i-a luat cele mai pregnante caracteristici �i cele mai uzitate cuvinte din limba latin�, cu modific�rile specifice nou�, atestate de c�tre speciali�tii �n lingvistic�. Doar circa 16% din cuvintele din limba rom�n� sunt de origine cert slav�.
Patria primitiv� a slavilor se afla aproximativ pe teritoriul actualei Polonii, cu margini cuprinse �ntre Vistula la vest, Nipru la est, Lacurile Mazuriene �i cele dintre afluen�ii Narewului �i ai Pripetului la nord �i Carpa�ii gali�ieni la sud. Slavii erau foarte numero�i �i erau organiza�i �n triburi. Cu timpul acestea s-au diferen�iat ca limb� �i au format mai multe popoare: ru�ii, �mp�r�i�i �n velicoru�i (ru�ii mari) �i maloru�i (ru�ii mici sau ucrainienii), apar�in�nd grupul de slavi de r�s�rit; cehii, slovacii, polonii, sorabo-luzacienii �i polabii, ce apar�ineau grupului slavilor de apus; slovenii, croa�ii, s�rbii �i bulgarii, form�nd grupul de sud. Slavii care s-au aflat pe teritoriul Daciei �i care au fost asimila�i de popula�ia daco-roman� apar�ineau cel mai probabil grupului slavilor de sud. Ca �i religie, vechii slavi erau animi�ti, adic� ei credeau c� toate lucrurile �nconjur�toare �i fenomenele naturale aveau suflet. Dintre zeit��ile la care se �nchinau erau: Perun, zeul suprem, reprezentarea cerului �nnourat de furtun�, cu tunete �i fulgere; Svarog, zeul cerului senin, numit uneori �i Dajbog; Veles sau Volos, protectorul turmelor; Troian, care nu e altceva dec�t �mp�ratul roman Traian, cuceritorul Daciei, divinizat de tradi�ia popular� slav�, �n urma faimei pe care acest �mp�rat �i-a c�tigat-o.
Slavii ajung pe teritoriul Daciei �n num�r foarte mare �n secolul al VI-lea d. Hr. Nu este exclus ca infiltr�ri slave �n num�r mai mic s� fi existat �i �nainte pe teritoriul Daciei, dar ca �i importan�� a migr�rii, aceasta devine masiv� doar �n secolul mai sus men�ionat. Atestarea lor documentar� pe teritoriul vechii Dacii vine pe vremea �mp�ratului Iustinian (527-565), c�nd scriitorul bizantin Procop din Cezareea spune c� avarii, sclavinii �i an�ii locuiau la nord de Dun�re, aproape de malurile ei. Avarii locuiau �n c�mpia Tisei, sclavinii �n Muntenia, iar an�ii �n Moldova �i pe coasta de nord a M�rii Negre. Slavii, fiind foarte numero�i, s-au r�sp�ndit ulterior pe �ntreaga suprafa�� a fostei Dacii, at�t la c�mpie, c�t �i �n zonele montane. O geografie armean� din anii 670-680 d. Hr. spune c� �n Dacia au locuit �nainte "dou�zeci �i cinci de neamuri de neamuri de slavi". Ulterior, o bun� parte din ace�tia au trecut Dun�rea �i s-au a�ezat acolo, unii ajung�nd p�n� �n Ahaia �i Dalma�ia. Slavii au continuat s� n�v�leasc� �n Imperiul bizantin (din care f�cea parte �i o bun� parte din teritoriul fostei Dacii) cam un secol �i jum�tate, de pe vremea lui Iustin (518-527) �i p�n� �n secolul al VII-lea, c�nd aproape �ntreaga Peninsul� Balcanic� ajunge s� fie ocupat� de neamurile de origine slav�. Imperiul bizantin era o �int� foarte tentant� pentru un popor migrator precum slavii, care c�utau s� tr�iasc� pe seama jafului �i erau atra�i de bog��iile romanilor. De altfel, atunci c�nd supuneau un popor, slavii obi�nuiau s� le spun� acestora: "Sem�na�i �i secera�i; noi o s� v� lu�m numai o parte din produse". Era normal c� bizantinii nu erau prea ferici�i av�nd la grani�� astfel de popoare. Prin urmare, �mp�ratul Iustinian cedeaz� sclavinilor ora�ul Turris (�n traducere Turnul), pentru a �mp�ca �ntr-un fel pe slavi �i a-i opri s� avanseze �n imperiu. Ora�ul Turris este men�ionat ca fiind a�ezat pe malul st�ng al Dun�rii, dar localizarea sa pe teren nu s-a reu�it cu certitudine. Totu�i, slavii nu se opresc �i ocup�nd o bun� parte din Balcani, �ntreprind expedi�ii de prad� chiar p�n� la Marea Egee. Pentru a-i combate, bizantinii intr� �n leg�tur� cu avarii �i ace�tia din urm� se aliaz� cu bizantinii pentru a-i ataca pe slavi. Atacul avarilor are loc �n anul 581. Baza lor de plecare e c�mpia Tisei, dar ei nu trec prin teritoriul controlat de slavi �n Transilvania, ci trec oastea lor de 60.000 c�l�re�i �nz�ua�i pe malul drept al Dun�rii pe la Viminacium �i merg pe acest mal p�n� �n zona Br�ilei, unde flota bizantin� �i trece pe malul st�ng. Aici avarii intr� �n contact cu slavii, elibereaz� mai multe mii de prizonieri romani din m�inile slavilor, dar p�n� la urm� ajung la o �n�elegere cu ace�tia �i se �ntorc �mpotriva fo�tilor alia�i, bizantinii, care erau o �int� mai tentant� de pr�dat. �n vara anului 591 �mp�ratul bizantin Mauriciu trimite �mpotriva slavilor o armat� condus� de generalul Priscus. Acesta �i trece trupele �n Muntenia pe la Durostorum, �l �nfr�nge pe Radogost, o c�petenie slav� �i ia prizonier un alt �ef slav, pe Musokios. A doua zi, trupe bizantine trec r�ul Ilivachia, identificat cu Ialomi�a de azi, �i urm�resc pe slavi p�n� �n p�durile �i mla�tinile �n care ace�tia se retr�seser�. �n anul 592 are loc o nou� campanie roman� �mpotriva slavilor, condus� de generalul Petrus, fratele �mp�ratului Mauriciu. �n timpul luptelor, duse ini�ial �n sudul Dun�rii, cade c�petenia slav� Pirogost. Romanii trec la nord de Dun�re �n urm�rirea slavilor, dar datorit� dificult��ilor legate de teren, armata roman� se vede nevoit� s� se retrag�. Se pare c� bizantinii �ncercaser� s� str�bat� zona actualului Teleorman. �n anul 600 are loc o nou� campanie bizantin� pe teritoriul Daciei �mpotriva slavilor, de data aceasta �n vestul Daciei, �n dreptul ora�ului Viminacium. Tot generalul Priscus conduce trupele romane, care intr�nd �n teritoriul avarilor, c�tig� mai multe b�t�lii contra gepizilor, avarilor �i slavilor, lu�nd peste 17.000 prizonieri. �n anul 602 are loc o alt� expedi�ie la nord de Dun�re a romanilor, condu�i de generalul Petrus, expedi�ie �ncheiat� cu victorie asupra slavilor.
Asimilarea de c�tre daco-romani a slavilor r�ma�i pe teritoriul fostei Dacii are loc pe parcursul a circa cinci secole. Dac� �n preajma venirii ungurilor, popula�ia "ducatelor" din Ardeal era �nc� men�ionat� ca fiind alc�tuit� din rom�ni �i slavi, �n jurul anului 1000, pe vremea regelui Ungariei �tefan cel Sf�nt, asimilarea slavilor era �nc� �n desf�urare, dar �n jurul anului 1241 c�nd are loc marea n�v�lire t�tar�, procesul de asimilare se �ncheiase deja.

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

Topirea Antarcticii va duce la modificarea gravitatiei? Da!
Topirea celei mai mari calote glaciare de pe Terra va duce la afectarea campului gravitational al planetei. Chiar si rotatia Pamantului va fi afectata intr-atat de mult incat nivelul Oceanului Planetar va creste mai mult decat au anticipat cercetatorii, iar acesta nu este decat inceputul
Pentru inceput, cresterea nivelului marilor si oceanelor va fi mai accentuata pe coastele de est si de vest ale continentului nord-american, unde cresterea cu 25% mai mare decat media pe planeta, va cauza inundatii catastrofale in metropole precum New York, Washington DC. si San Francisco. Un studiu preliminar asupra calotei din vestul Antarcticii ne dezvaluie ca topirea acestei mase imense de gheata cauzata de efectul de sera, va duce intr-un final la schimbarea campului gravitational al planetei.
Vestea in sine este una care da fiori tuturor specialistilor, deoarece in aceasta situatie efectele vor fi neasteptate si greu de anticipat atat pentru viata de pe Terra, cat si pentru civilizatia umana in ansamblul ei. Daca calota glaciara din vestul �continentului alb� va disparea, pierderea unei asemenea mase de apa din emisfera sudica va duce la cresterea gravitatiei in emisfera nordica, ducand la cresterea accentuata a nivelului marilor din acesta emisfera.
�Calota din Antarctica de vest este este una din cele trei mari calote glaciare din lume. In limbajul specialistilor este cunoscuta sub numele de �Gigantul Adormit�, deoarece are o consistenta instabila, mare parte din ea aflandu-se sub nivelul marii. Aceasta o face cu atat mai vulnerabila la topire si dezintegrare rapida. Spre deosebire de celelalte doua mari calote glaciare, calota glaciara din Antarctica de est si Groenlanda, cea din vestul Antarcticii este singura cu o configuratie atat de instabila�, declara Jonathan Bamber, cercetator in cadrul Universitatii din Bristol.
Sursa : The Independent USA

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

In privinta popoarelor migratoare , este recomandabila cartea " Barbarii " , autor Vladimir Rosulescu , editura " Scorilo " , Craiova