Putem citi si discuta biblia ca literatura indiferent daca dam sau nu crezare elucubratiilor din ea,ca sursa de a gandi rational si a trai omeneste

Evident ca nu se poate asa ceva,este un nonsens,astept pareri si comentarii.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

off, dragul meu!

De la: marinescuirina, la data 2009-03-08 19:15:14off, dragul meu!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

ce-ai patit,IRINA,esti suparata pe mine?de ce nu vrei sa comentezi,indiferent ce spui,atata timp cat nu injuri sau jignesti[fara delir sau elucubratii] esti intotdeauna binevenita alaturi de mine,s-auzim numai de bine!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-03-08 19:19:40ce-ai patit,IRINA,esti suparata pe mine?de ce nu vrei sa comentezi,indiferent ce spui,atata timp cat nu injuri sau jignesti[fara delir sau elucubratii] esti intotdeauna binevenita alaturi de mine,s-auzim numai de bine!

Nu sunt suparata, Florine.
Doar ca nu inteleg de ce vrei sa te lupti.. si nici cu cine.
Iti doresc numai bine.

Izbitor este �i rolul extrem de ne�nsemnat pe care Biblia �l atribuie stelelor �n programul f�uririi lumii. "Cei doi lumin�tori mari" s�nt considera�i Soarele �i Luna. Dar Luna nu este dec�t un satelit ne�nsemnat al P�m�ntului nostru! Obscurantista carte a Facerii nici nu b�nuie�te c� Luna, P�m�ntul �i chiar Soarele nu �nseamn� mare lucru �n raport cu universul! P�n� �i Soarele orbitor, principalul astru din lumea noastr� solar�, nu este dec�t o modest� stea, una dintre zecile de miliarde de stele care alc�tuiesc un uria� sistem stelar, galaxia noastr�. Autorul "sf�nt" nu vede dec�t P�m�ntul �i reduce totul la P�m�nt. P�m�ntul �ns� nu este dec�t una dintre planete. El se mi�c� �n jurul unei stele relativ mici. Ignorantul autor al c�r�ii "Facerea" consider� c� aceast� stea ― Soarele nostru, care este totu�i de 1 300 000 de ori mai mare ca P�m�ntul ― ar fi total dependent� de satelitul ei P�m�ntul. Autorul naivelor fantezii din Biblie ar �nlemni dac� ar �nvia �n zilele noastre. Ce ochi ar deschide dac� ar citi orice carte de popularizare din domeniul astronomiei sau dac�, nimerind �ntr-un observator astronomic, ar vedea printr-un bun telescop mun�ii din Lun�, petele din Soare, sateli�ii planetei Jupiter �i alte corpuri cere�ti, pe care dumnezeu cic� le-a "pus pe bolta cerului"! S� ne �ntoarcem la Biblie: "�i a zis dumnezeu: �S� mi�une apele de sumedenie de jivine cu via�� �n ele �i p�s�rile s� zboare pe p�m�nt �i pe �ntinsul cerului�. �i a f�cut dumnezeu chi�ii cei mari �i toate viet��ile viermuitoare de care mi�un� apele, dup� soiul lor, �i toate p�s�rile zbur�toare, dup� soiul lor. �i a v�zut dumnezeu c� este bine. �i le-a binecuv�ntat dumnezeu zic�nd: �Pr�si�i-v� �i v� �nmul�i�i �i umple�i apele m�rilor �i p�s�rile s� se �nmul�easc� pe p�m�nt�. �i s-a f�cut sear�, �i s-a f�cut diminea��: ziua a cincea. �i a zis dumnezeu: �S� scoat� p�m�ntul fiin�e vii dup� fel �i fel: dobitoace, t�r�toare �i fiare, dup� soiul lor�. �i s-a f�cut a�a. �i a f�cut dumnezeu fiarele p�m�ntului dup� soiul lor �i dobitoacele dup� soiul lor �i toate t�r�toarele de pe p�m�nt dup� soiul lor. �i a v�zut dumnezeu c� este bine" (Facerea, I, 20―25). Mai bine nici c� se putea! �i atotputernicul me�ter �i freca m�inile mul�umit. �l a�tepta �ns� ceva �i mai bun. ― Totu�i, nici unul dintre aceste animale nu seam�n� cu mine ― �i-a f�cut el socoteala. ― Ce p�cat! Eu am cap frumos, urechi potrivite, privire vioaie, nas drept �i, �n sf�r�it, din�i s�n�to�i. Fire�te, a� putea s� creez cu u�urin�� �i o oglind� ca s� m� uit �n ea, dar cred c� ar fi mult mai bine s� m� admir privind pe cineva care s� semene cu mine. Stra�nic� idee! Pe p�m�nt trebuie s� existe un animal dup� chipul �i asem�narea mea. �n vreme ce b�tr�nul cugeta astfel, c�teva dintre maimu�ele pe care le z�mislise cu pu�in �nainte se d�deau tumba la picioarele lui. ― Ele au ceva din chipul meu ― �i-o fi zis, probabil, dumnezeu. ― Dar asta �nc� nu e ceea ce mi-ar trebui. Ele au coad�, pe c�nd eu nu am a�a ceva. Ce-i drept, �i printre ele s�nt unele f�r� coad�, dar... tot nu-i ceea ce-mi trebuie!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

C�nd P�m�ntul i s-a supus �i merii au crescut, d�nd mere �i nu altceva, dumnezeu iar�i �i-a zis "c� este bine. �i a fost sear�, �i a fost diminea��: ziua a treia" (Facerea, I, 12―13). Dar iat� o alt� poveste ciudat�: f�c�ndu-se lumin�, trecuser� trei zile cu dimine�ile �i serile respective. �i aceast� lumin�, care la sf�r�itul zilei ceda locul �ntunericului nop�ii, �nv�luia lumea ce se n�tea f�r� a porni de la vreo surs� vizibil�; de Soare nu era �nc� nici pomeneal�. Aici este cazul s� reproducem un citat lung din Biblie: "�i a zis dumnezeu: �S� fie lumin�tori pe bolta cerului, ca s� despart� ziua de noapte �i s� fie semne ale anotimpurilor, ale zilelor �i ale anilor. �i s� fie lumin�tori pe bolta cerului ca s� lumineze pe p�m�nt�. �i s-a f�cut a�a. Deci a f�cut dumnezeu cei doi lumin�tori mari: lumin�torul cel mai mare, ca s� st�p�neasc� ziua, �i lumin�torul cel mai mic, ca s� st�p�neasc� noaptea, precum �i stelele. �i i-a pus dumnezeu pe bolta cerului ca s� lumineze pe p�m�nt. �i s� st�p�neasc� peste zi �i peste noapte �i s� despart� lumina de �ntuneric. �i a v�zut dumnezeu c� este bine. �i a fost sear�, �i a fost diminea��: ziua a patra" (Facerea, I, 14―19). Nu �ncape nici un fel de �ndoial�, nu-i a�a? Este vorba de Soare �i de Lun�. Prin urmare, potrivit Bibliei, separarea zilei de noapte �i alternarea lor existau �nc� �nainte de ivirea Soarelui, care a fost "creat" de dumnezeu �n a patra zi dup� apari�ia luminii. Atunci de ce i-a dictat "sf�ntul duh" lui Moise acele n�scociri uluitoare cu privire la Soare �i lumin�? Explica�ia este foarte simpl�: p�n� la sf�r�itul secolului al XVII-lea, chiar �i �nv��a�ii credeau c� nu Soarele d� lumin�, ci c� lumina exist� de la sine, iar Soarele numai "o las� s� treac�". P�n� �i vestitul g�nditor francez Ren� Descartes �mp�rt�ea aceast� eroare. �tiin�a �i datoreaz� astronomului danez Olaus R�mer (1644―1710) descoperirea unui adev�r important, complet opus celor ce se spun �n Biblie, �i anume c� lumina care se revars� asupra lumii noastre provine de la Soare, iar propagarea ei nu este instantanee. R�mer a determinat viteza luminii, stabilind ― �i p�n� ast�zi lucrul acesta a fost dovedit de nenum�rate ori ― c� lumina str�bate distan�a de la Soare la P�m�nt �n 8 minute �i 18 secunde, adic� are o vitez� de aproape 300 000 km pe secund�. El a ajuns la aceast� descoperire observ�nd �i studiind eclipsele sateli�ilor lui Jupiter, planet� care face parte din sistemul nostru solar. R�mer locuia pe atunci �n Fran�a �i, la 22 noiembrie 1675, a prezentat Academiei din Paris o comunicare despre descoperirea sa. Autorul r�ndurilor respective din Biblie a fost, desigur, un ignorant des�v�r�it �n materie de astronomie. Dumnezeu �ns� ar fi trebuit s� �tie totul, chiar �i pe vremea c�nd a fost scris� Biblia.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Maimu�ele continuau s� se zbenguie �i s� se str�mbe. Atunci dumnezeu a luat o bucat� de p�m�nt jilav �i s-a apucat s� modeleze un om. Se mai poate oare afirma, dup� toate astea, c� dumnezeu este numai duh �i nu are m�ini? Biblia spune de asemenea c�, dup� ce l-a zidit pe om, dumnezeu "a suflat �n n�rile lui suflare de via�� �i s-a f�cut Adam fiin�� vie" (Facerea, II, 7). �n capitolul �nt�i al c�r�ii "Facerea" (v. 27) exist� un pasaj confuz din care s-ar putea conchide c� omul a fost z�mislit hermafrodit (de ambele sexe) �i c� abia mai t�rziu dumnezeu "�i-a corectat" crea�ia. �ntr-adev�r, despre crearea femeii se vorbe�te abia la sf�r�itul capitolului al II-lea, iar �n versetul 27 din primul capitol al Bibliei se spune: "�i a f�cut dumnezeu pe om dup� chipul s�u, b�rbat �i femeie la f�cut, dup� chipul lui dumnezeu". A�a sun� versetul cu pricina, tradus textual din ebraica veche. El a �i determinat apari�ia legendei foarte r�sp�ndite despre zeii hermafrodi�i. Pe de alt� parte, tocmai datorit� sensului s�u echivoc, acest verset a fost �ntotdeauna denaturat de t�lm�citorii cre�tini bine inten�iona�i . Totu�i, ar fi o gre�eal� s� d�m prea mult� �nsemn�tate acestei fantezii biblice; �n Biblie exist� �i destule alte pasaje care nu trebuie �n�elese de loc �i, de altfel, nici nu ai ce s� �n�elegi. S� examin�m mai bine ceea ce se consider� admis de toat� lumea. De �ndat� ce l-a z�mislit pe om, dumnezeu l-a proclamat rege al crea�iei �i a organizat imediat pentru el o parad� a tuturor animalelor. "C�ci domnul dumnezeu f�cuse din p�m�nt toate vie�uitoarele c�mpului �i toate p�s�rile cerului �i le adusese la Adam ca s� vad� cum le va numi; �i pe fiecare vietate, cum era s-o numeasc� Adam, a�a era s� fie numele ei" (Facerea, II, 19). Trebuie s� fi fost, desigur, o parad� foarte amuzant�. Nici cel mai �nv��at naturalist nu s-ar fi �ncumetat s� ia, �n cazul acesta, locul lui Adam. "Umple�i p�m�ntul �i supune�i-l― i-a spus dumnezeu lui Adam ― �i st�p�ni�i peste pe�tii m�rii �i peste p�s�rile cerului �i peste toate viet��ile care se mi�c� pe p�m�nt" (Facerea, I, 28). Nu stric� s� subliniem c�, �n ciuda acestei porunci a domnului, "regele naturii" ― omul ― a fost nevoit s� lupte, �i nu �ntotdeauna cu succes, �mpotriva leilor, tigrilor, ur�ilor, crocodililor, lupilor etc. Dar nu numai fiarele s�nt du�manii omului. �ntreaga omenire are de suferit �i din pricina numero�ilor parazi�i ― pureci, p�duchi, plo�ni�e ―, precum �i a microbilor aduc�tori de boli. Ba mai mult, dumnezeu, care a creat animale de prad� amatoare de biftec din carne de om, i-a poruncit �n schimb omului s� fie vegetarian. Cit�m din Biblie: "Iat�, v� dau vou� toate ierburile care au s�m�n�� �n ele, de pe toat� fa�a p�m�ntului, �i to�i pomii care au roade cu s�m�n�� �n ele. Acestea s� fie hrana voastr�" (Facerea, I, 29). V� rug�m s� re�ine�i aceast� particularitate a alimenta�iei primilor oameni

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

�n sf�r�it, �n seara zilei a �asea, c�nd totul fusese terminat sau aproape terminat, dumnezeu, nespus de �nc�ntat de munca sa, sim�indu-se obosit, s-a g�ndit s� se odihneasc�. Cit�m: "�i a sf�r�it dumnezeu �n ziua a �aptea lucrarea sa pe care o f�cuse �i s-a odihnit �n ziua a �aptea de toat� lucrarea sa pe care o f�cuse" (Facerea, 11,2). Mai departe: "�i a s�dit domnul dumnezeu o gr�din�, �n Eden, spre r�s�rit, �i a s�l�luit acolo pe omul pe care �l zidise... �i un fluviu ie�ea din Eden ca s� ude gr�dina �i de acolo se desp�r�ea �n patru bra�e. Numele celui dint�i este Fison. Acesta �nconjur� tot �inutul Havila; acolo se afl� aur. �i aurul acestui �inut e de mare pre�. Acolo se afl� bdeliul �i onixul. �i numele fluviului al doilea este Ghibon: acesta �nconjur� tot �inutul Cu�. �i numele fluviului al treilea este Tigru, care curge la r�s�ritul Asiriei. Iar al patrulea fluviu este Eufratul" (Facerea, II, 8, 10―14). Prin aceste am�nunte, autorul vrea s� indice precis locul unde se afl� raiul pe p�m�nt. Dar mai bine s-ar fi l�sat p�guba�, c�ci �n felul acesta se las� prins proste�te cu m��a-n sac. To�i comentatorii recunosc c� Fisonul este r�ul Faz, denumit mai t�rziu Araks. Acest r�u se afl� �n Armenia �i �i are izvoarele �ntr-unul dintre cele mai inaccesibile defileuri din Caucaz. S� admitem c� �n aceste locuri se g�se�te aur �i onix, dar, �n orice caz, nimeni nu �tie ce este "bdeliul". Pe de alt� parte, nu poate exista nici un fel de eroare �n privin�a fluviilor Tigru �i Eufrat. De aici reiese limpede c�, potrivit c�r�ii "Facerea", raiul p�m�ntesc se afla �n regiunea cuprins� �ntre Armenia �i Irak ( Mesopotamia). De�i izvoarele Araksului, Tigrului �i Eufratului s�nt situate relativ aproape unele de altele, totu�i aceste fluvii au fiecare izvorul lui propriu. Araksul, cel mai mare afluent al r�ului Kura, izvor�te de l�ng� Binghiol-Dagh (�n Turcia) �i curge spre Marea Caspic�. C�t prive�te Tigrul �i Eufratul, aceste fluvii nu au izvoare comune, ci se unesc departe de izvor, v�rs�ndu-se �n Golful Persic. �n privin�a fluviului pe care cartea "Facerea" �l nume�te Ghihon, gre�eala autorului "sf�nt" este de-a dreptul fantastic�. "Acesta ― spune el ― �nconjur� tot �inutul Cu�". Dar, chiar potrivit Bibliei, �inutul lui Cu� (fiul lui Ham �i tat�l lui Nimrod) nu este altceva dec�t Etiopia. Prin urmare, Ghihonul este Nilul, care, dup� cum se �tie, nu curge �n Asia, ci �n Africa �i �ntr-o direc�ie opus� Tigrului �i Eufratului, adic� de la sud la nord. �ntruc�t izvoarele lui se afl� �n mun�ii Africii ecuatoriale, �n regiunea lacului Victoria-Nyanza, rezult� c� �ntre izvoarele sale �i ale celorlalte trei fluvii este o distan�� de aproape 3 000 km.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cartea "Facerea" declar� �ns� c� toate ud� una �i aceea�i gr�din�, gr�dina Edenului. E drept, izvoarele a dou� din aceste fluvii ― Tigrul �i Eufratul ― se afl� la o distan�� de cel mult 100 km unul de cel�lalt, dar chiar �i aceast� distan�� este prea mare pentru o gr�din�. �i apoi cum poate fi numit gr�din� acest teritoriu imens, cu mun�i �i st�nci abrupte, situat �ntr-una din cele mai vitrege regiuni ale globului? S� l�s�m g�ndul s� ne duc� spre acest rai minunat, unde patru mari fluvii izvor�sc din acela�i loc �i �i poart� apele �n diferite direc�ii. Adam se plimb� pe mo�ia lui �i gust� din plin desf�tarea tr�nd�viei. Iat� ce-�i zice, probabil, �n g�nd: "S�nt om �i m� numesc Adam; se pare c� asta �nseamn� �p�m�nt ro�u�, pentru c� am fost f�cut din lut, ca un urcior oarecare. C��i ani oi fi av�nd? M-am n�scut acum c�teva zile, dar, dup� cum spune o zical� b�tr�neasc�, un b�rbat are at��ia ani c�t �i arat� fa�a. Iat� de ce pot spune c�, la drept vorbind, m-am n�scut la v�rsta de 28 de ani, av�nd toate m�selele... Ba nu, �nc� nu toate m�selele. �mi lipsesc deocamdat� m�selele de minte. S�nt bine legat, nu? �i apoi cum a� putea s� nu fiu b�iat frumos din moment ce, cu excep�ia v�rstei �i a b�rbii, s�nt o copie fidel� a domnului, a celei mai vestite fiin�e din tot universul? Admira�i-mi, v� rog, s�n�tatea, privi�i aceste bra�e, picioarele zvelte, mu�chii, bujorii din obraji... Nici urm� de reumatism! Nu-mi pas� de nici un fel de boal�, nici m�car de v�rsat: t�ticul m-a z�mislit gata vaccinat. F�r� �ndoial�, s�nt b�iat frumos! �i duc o via�� de huzur �n acest rai minunat. M� duc unde vreau, rup din copaci orice fructe �i m�n�nc c�t �ncape �n mine. Nu simt nici cea mai mic� oboseal�, pentru c� nu fac nimic. M� t�v�lesc pe iarb� numai din pl�cere. �n ziua a treia, amabilul meu amfitrion, dumnezeu, mi-a organizat o mic� distrac�ie, despre care voi p�stra o amintire pl�cut� toat� via�a. Toate animalele au defilat prin fa�a mea: ��i pe fiecare vietate cum o vei numi, a�a va fi numele ei�, mi-a spus mo�neagul. A�a ospitalitate mai zic �i eu! Nici nu v� �nchipui�i c�te vie�uitoare au defilat prin fa�a mea! N-am crezut vreodat� c� exist� at�tea fiin�e pe lume. Totu�i, nu mi-a fost greu s� le dau nume la fiecare. Limba pe care o vorbesc c�t se poate de curg�tor, de�i n-am �nv��at-o niciodat� �i nic�ieri, este o limb� neobi�nuit de bogat�, cu nenum�rate expresii. F�r� s� stau o clip� pe g�nduri, mi-am dat seama ce �nsu�iri are fiecare animal, privindu-l doar, �i am definit printr-un singur cuv�nt particularit��ile fiec�rei specii. Prin urmare, numele dat de mine este �n acela�i timp �i o defini�ie precis� �i complet�. S� lu�m, de exemplu, animalul care mai t�rziu va fi denumit �equus� �n latin�, �cheval� �n francez�, �cal� �n rom�n� etc. Ei bine, eu i-am dat un nume care define�te cu precizie acest patruped, cu p�rul, coada �i hamul lui. Ah, limba pe care o vorbesc nu-�i are seam�n �i ce r�u �mi pare c�nd m� g�ndesc c� �ntr-o zi ea va disp�rea pentru totdeauna!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Urbea si scrisul au mers mina in mina in Rasaritul Apropiat, Egypt, Grecia si Roma, au fost jinduite si folosite de catre locuitorii acelor civilizatii, care au prelungit in scris si activitatea religioasa, si pe cea economica, si pe cea de cunoastere, si pe cea de continuitate gentilica si etnica, dar mai ales pe cea de dominatie politica si civilizatoare [vezi si prefata la cartea noastra "Basho against Kobayashi" , Basarabia, 1999]. Disparitia unor popoare, cetati, civilizatii a insemnat atunci si disparitia urbei, si disparitia scrisului. Si, invers, disparitia urbei si a scrisului, a scos din istorie pe constructorii acelei urbe si acelui scris.

Acelasi lucru se poate spune si despre urmele civilizatiei Romei in spatiul balcanic si dunarean. Dupa plecarea romanilor din Dacia (un spatiu primordial al omului in care a fost descoperita casa pe fundament construit special, de multe ori sacralizat, casa pastrata aici chiar si in cele mai neprielnice vremuri ale invaziilor nomade, ale traitorilor "in care", lucru demonstrat cu putere mai ales de lucrarile extraordinare ale arheologilor de la Institutul de arheologie din Iasi, Romania) principalele produse ale acestei civilizatii, scrisul si urbea, au fost abandonate imediat de catre populatia ramasa in regiune (nu si casa, producerea ceramica sau metalurgica, tesutul pinzei si agricultura multianuala, etc). E de presupus ca oamenii care au abandonat si urbea, si scrisul in spatiul de geneza al limbii romine erau chiar dacii si nu cetatenii (veteranii) obisnuiti cu aceste agregate ale Romei, dar si cu desfatarile urbei: circul, taverna, baile publice, caldarimul, notarea evenimentelor istorice sau economice, "invesnicirea" cu ajutorul epitafelor de pe lespezile mormintelor sau a statuelor, prestarea serviciilor publice etc. Or, majoritatea istoricilor romini continua sa caute cu infrigurare dovezile scrise ale istoriei dacilor si protorominilor, cauta scrisul la geto-dacii care l-au desconsiderat (din motive neelucidate inca) ca procedeu de desavirsire morala si spirituala.

Noi sintem convinsi ca dovezile corecte ale spiritualitatii geto-dacilor in spatiul carpato-danubian pot fi scoase la iveala acum doar prin cercetarea arheologica multidisciplinara (care are deja dovezi sigure ca dacii au fost poate cea mai tehnologizata civilizatie rustica a omenirii - pilda demna de urmat pentru a construi viitorul fiintarii omenesti, care se intrezareste sumbru in perspectiva dezvoltarii megapolisului care nu-si pune limite salvatoare de pericol) .

Evul Mediu rominesc urban, crestin ortotodox, dotat cu scrisul slavon (de ce nu cu cel grecesc?), apoi latin, a poposit in principatele rominesti tirziu si nu ca un fenomen de masa, ci ca unul de uz negustoresc si manastiresc, de import [se crede ca si arhitectura specifica a bisericelor rominesti din Nordul Moldovei a fost importata pe calea slavona din Serbia: vezi, de pilda, studiile dlui acad. Razvan Teodorescu "Arta si societate in Tara Romineasca in veacul al XIV-lea" /Studii si cercetari de istoria artei, seria ARTA PLASTICA, tomul 19, 1, 1972, p. 3-35/ si "Quelques remarques sur le role des villes et de monasteres dans la civilization valaque du XIV-e secle, in "Actes du II-e Congres international des etudes du sud-est europeen, Athenes, 7-13 mai 1970]. Lipsa urbei si a scrisului (nu si a casei, adica a constructului artificial armonizat cu actele naturii), cum dovedeste multimea exceptionala (mai ales) a monumetelor arhitecturale si picturale rominesti, bogatia miturilor, a poeziei populare rustice de dragoste, a incantatiilor, a descintecelor, a obiceiurilor ritualice de nastere, nunta si moarte, de venire a Anului Nou sau a sarbatorilor solstitiale si, mai ales, splendoarea fenomenala, intelectuala si enciclopedica a folcolurului copiilor, demonstreaza o continuitate spirituala rustica a civilizatiei carpato-danubiene care era mult mai veche decit cea pe care au adus-o legiunile Romei. Dacii au facut parte din acel spatiu vechi, primordial, civilizator rustic de limba si spiritualitate si revenirea lor la normalitatea rustica dupa parasirea Daciei de catre Roma demonstreaza anume aceasta calitate a poporului carpato-dunarean, geto-dacic la acea vreme, apoi daco-vlah, vlah si daco-romin (a nu se uita ca si in secolul XIX termenul Valahia era foarte popular), calitate care, prin nestudiatul inca in profunzime Jus Valachum, a reusit sa-si pastreze prezenta in spatiul carpato-dunarean pina in zilele globalizarii (tocmai datorita refuzului urbei si a continuitatii legilor comunitatilor satesti /legea pamintului asigurata de batrinii "cu brazda pe cap"/ organizate astfel ca sa poata exista de la sine fara prezenta unei puteri administrative superioare)

Or, refuzul vietii urbane si a scrisului, refuzul asa zisei intrari in istorie prin aceste inventii ale omului, nu a insemnat ca oamenii din aceste spatii nu au cunoscut o bogata viata spirituala sau metode bune de depozitare si transmitere a informatiei vitale. Viata spirituala in spatiul balcanic si carpato-nordpontic, mai ales ca o de-solidarizare de cosmosul material in sens vedic, a fost pentru Europa antica focarul de unde au roit importante simboluri ale modernitatii actuale. Orfismul, cultul lui Dionisos sau Sabasios, o multime de alte zeitati trace, preluate de civilizatia elena sau latina, aici si-au avut patria. Dar mai inainte, mult mai inainte, in spatiul carpato-danubian si balcanic a aparut casa [vezi "imensul" sat paleolitic de la Molodova, de pe Nistru, descris in cartea dlui Ilie Borziac "Inceputurile istoriei Moldovei", p. 56-57, Stiinta, Chisinau, 1996, adevarat "megapolis" proto-istoric unde s-au descoperit 5 nivele de locuire din musterian cu mostre de arta din acea vreme primordiala: "gravura in ocru, incizii in forma de linii, curbe, zigzaguri"], imblinzirea animalelor si agricultura, metalurgia nativa si ceramica, sculpturile din lut modelat si ars, templul (si arhitectura), ca loc de intilnire spirituala a Cerului si Pamintului cu Omul. Principalele simboluri geomtrice (unghiul, triunghiul, rombul, cercul si elipsa, meandrul, spirala si virtejul, zig-zagul, incizate mai intii in lemn, os si piatra) tot aici, in bazinul fluviului sacru Dunare (bogat in sare si metale, in lemn si poame, in pasari, pesti, insecte si animale, in munti si cimpii, in ape si pasuni, in ierni dure si veri ne-aride) isi re-descopera originea. Aici, in spatiul cartografiat de Gordon V. Childe (autorul termenului "revolutie neolitica") inca in 1929 [in a doua lucrare a sa, ramasa destul de necunoscuta si "incomoda", "The Danube in Prehistory") s-au intimplat minuni simbolice spirituale aflate inca in arhivele secrete ale istoriei omului. Descoperirile arheologice de la Brinzeni, Mitoc, Cosauti, Dorohoi (pentru paleoliticul superor timpuriu) sau cele de la Portile de Fier (arealul Cuina Turcului - Schela Cladovei) (pentru paleoliticul tirziu si neoliticul timpuriu) inca nu au fost puse de istoriografia moderna in timelane-ul lumii. Dar necesitatea imperioasa a acestui act de justete fata de originile intregii specii umane o cere cu staruinta chiar starea actuala a fiintarii fiintei omenesti pe Pamint.

Arhitectura casei, a gardului si portilor, a surelor si stinelor, ca fenomen de masa, utilizarea perfecta a arcului de cerc si a celui eliptic in combinatie armonica cu stilpul si zidul, pictura si sculptura obiectelor de uz casnic, broderia, covorul (toate dotate chiar si astazi din ambundenta cu stravechi simboluri geometrice) au fost la un nivel ridicat de utilizare spirituala in spatiul carpato-danubian mult inainte si mult dupa plecarea romanilor din Dacia. Asa se lamureste faptul ca nasterea unui "nou" stil arhitectural in constructia de biserici ortodoxe nu a intirziat sa apara la inceputul secolului XV in Moldova lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. Pictorii romini din Evul Mediu au atins in scurt timp o inalta maiestrie artistica si in pictarea icoanelor, lucru care a dus la o alta exceptionala inventie strict romineasca: pictarea exterioara a bisericilor ortodoxe rominesti din Moldova de Nord. Mesterii zidari si arhitectii romini (chiar daca au imprumutat formele de la cei sirbi, cum se sustine) au construit intr-un timp record o multime de edificii religioase monumentale folosind cu pricepere nu numai legile arcului de cerc si ale arcului eliptic, ale perspectivei gotice si ale interferentei patrat-cerc, interferenta pe care au trecut-o cu usurinta de invidiat in planul dreptunghiului, al cercului si al elipsei, in desfasurarea tipurilor de lacas triconc (mult mai armonizat cu dimensiunile de aur ale geometriei la moldoveni decit la sirbi) , ci si orientarea cosmica a edificiilor de cult si a caselor, armonizarea lor cu fenomenele cosmice si naturale, dar si cu traditiile spirituale valahe si daco-vlahe. Maretia arhitecturala a Putnei sau a Moldovitei, a Neamtului sau a Voronetului, nu a trecut, insa, si in constructia urbana din acele timpuri. Scrisul bisericesc, slavon, nu a devenit fenomen de masa. Tirgurile medievale rominesti vor raminea inca pentru multe secole niste aglomerari de case urite, sezoniere, in care rominul refuza cu indaratnicie sa traiasca (recesamintele din Moldova acelor timpuri arata ca majoritatea populatiei urbane o constituiau evreii si armenii).

Or, toate aceste inventii, aparute parca de la sine, folosite cu pricepere in arhitectura crestina monumentala din Evul Mediu rominesc, existau catre acel moment in arhitectura miniaturala, rustica din spatiul balcano-dunarean. Construitul frumos al caselor si locurilor sacre, incrustarea elementelor constructive ale casei si templelor cu desavirsite figuri geometrice (rombul, elementul principal ale acestor construiri simbolice, este numit de taranul romin "titina lumii"), inlantiute in adevarate siruri simfonice geometrice, ridicarea casei si, mai ales, a templului, in locurile sacre ale stramosilor (cum o demonstreaza ciclul baladelor care re-povestesc miturile de constructie ale rominilor), dotarea fiecarei case cu un mic altar sau spatiu sacru (de regula in partea ei nordica sau rasariteana, lucru care se regaseste si la populatiile geto-dacice, si la cele dinaintea lor), parasirea vechilor vetre dupa o epuizare spirituala a locului, nu a fost intrerupt in aceste locuri (cum sustine Mircea Eliade) de la inceputurile vetii sedentare a omului, adica din paleolitic [constructia podinei de lut la case, veritabila actiune bactericida, avind o multime de principii comuni si la cucutenieni si la daci - vezi modelul cucutenian de constructie a vetrei casei in studiul argeologilor ieseni C-M. Mantu si S. Turcanu "Scanteia - situl arheologic" in "Scanteia. Cercetare arheologica si restaurare", Helios, Iasi, 1999. C-M. Mantu a editat recent si o superba carte "Cultura Cucuteni. Evolutie. Cronologie. Legaturi", Piatra Neamt, 1998 unde demonstreaza, in baza multor date moderne /inclusiv carbon14/ vechimea corecta a superbei civilizatii neolitice din spatiul carpato-dunarean si nordpontic].

Nu numai bisericile (cazul bisericii Manastirii Putna din Bucovina, proiectata si construita in doar citeva luni ale anului 1467, posibil, ca o reactie ortodoxa la ocuparea Constantinopolului /mareata construire de manastiri "ascunse" in Moldova de munte poate fi privita ca o citadela de refugiu a Athosului in cazul distrugerii lui de catre turci/ ca exista o asemnea primejdie o dovedeste transformarea Sfintei Sofii in moschee/), ci si podurile, cetatile, casele seniorale, drumurile se construiau rapid (fapt care demonstreaza inalta organizare a procesului muncii), frumos (sub aspect arhitectural si plastic) si trainic (sub aspect ingineresc) (dar toate aste numai in mediul rural - existind o mare diferenta de stil, cum arata cercetarea istorica intre arhitectura saraca a tirgurilor si arhitectura bogata a spatiului rustic rominesc unde isi construia casa-palatul (curtea) si taranul, si, mai incoace, seniorul). Ca toate acestea nu erau de imprumut o dovedeste clar mitologia romineasca unde miturile si riturile de constructie au atins desavirsiri poetice, mitologoice (sic!!!) si filosofice de negasit in alte parti. Toate aceste constructii se mai realizau pe un fagas lingvistic de exeptie in care creatia poetica anonima, rustica atinsese culmi exceptionale si unde morfema fru era fundatoare, universala si la ea acasa (si unde, tot universal, umbra necesara a acestor constructuri exceptionale nastea spontan groaznice efecte de cruzime si violenta, efecte omologate deseori de eruditii moderni cu sintagma "sindromul balcanic" - a se vedea, de pilda, ciclul de balade "Kira" sau "Corbea").

Sa ne oprim, insa, aici cu cercetarea arheo-lingvistica (adica arheologica, arhitecturala si de origine-inceput, vezi gr., arch , inceput, principiu de baza, putere) fiindca provocarea noastra tinteste, cum am anuntat din capul lucrarii, alt subiect - dedublarea reprezentarilor umane si cautarea (prin investigatie stiintifica) a leaganului lor comun. Vom pune, totusi, inainte de a purcede mai in voie spre tinta declarata de capo, o intrebare mai putin galanta pentru obisnuita cercetare lingvistica:

cum a fost posibil ca limba romina, singura, de la sine, fara efort uman constientizat, sa construiasca (in sens sanscritic) morfema fru si s-o foloseasca doar pentru cei 5 termeni de exceptie, uniti (tot de la sine), intr-un spectaculos mesaj simbolic si enciclopedic ce defineste si baza vietii naturale si a celei spirituale de pe pamint?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Poporul de imparati din tara nimanui



Astazi, popoarele care au daruit lumii marile civilizatii ori au disparut (sumerienii, persii, vechii egipteni, incasii...), ori, comparativ cu gloria trecuta, vegeteaza (grecii, italienii, olandezii, spaniolii, portughezii, englezii, turcii, arabii etc.). Noi, cei nascuti din ciocnirea a doua civilizatii care au modelat fata Lumii Vechi, traco-daca si romana, nu am avut inca momentul nostru de stralucire. Ba parca, cel putin teritorial, traim intr-un regres continuu!
Suntem un popor nascut batran, sau neterminat, spun unii, popor vegetal, proclama altii! Strainii sunt de vina si faptul ca ne-am nascut in calea rautatilor, proclamam noi! Sau greaua mostenire a trecutului, sustine fiecare generatie, lamentandu-se ca nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi si refuzand sa priceapa ca omul nu poate fi sub vremi, ci tot sub oameni, sub alti oameni care au avut taria sa-si supuna vremurile! Si niciodata nu ne-am pus intrebarea de bun-simt... Dar noi, noi chiar nu avem nici o vina?
Strainii ne resping pentru ca au ceva cu noi sau pentru ca nu pot sa ne inteleaga? Dar noi, noi ii intelegem, oare? Am facut ceva concret sa-i intelegem si sa ne facem intelesi? Ii vorbim strainului, adesea copilul sau chiar nepotul nostru, la scara Istoriei, in limba lui si pe coordonatele mentalului lui, sau in limba noastra si coordonatele gandirii noastre intortocheate, de ghiuj batran si sfatos chiar si cand cere? Se impaca vreunul dintre noi cu ideea de a fi doar simplu soldat al datoriei si nu un Napoleon genial in toate, gata sa gaseasca solutii si sa dea sfaturi oricui, la orice, oricand si in oricare imprejurare? Se simte vreunul dintre noi in stare sa si primeasca lectii, nu numai sa dea? Vrem cu adevarat sa invatam despre si de la altii si sa-i invatam, la randul nostru, cate ceva despre noi? Stim si, daca stim, recunoastem oare cine suntem cu adevarat?
De ce?
Ne tragem seva, ca popor statornic, in aceasta parte a Lumii Vechi, dintr-o semintie care era, pentru antici, cea mai numeroasa dupa aceea a inzilor. O semintie care, considera Herodot cu doua milenii si jumatate in urma, ar fi putut fi de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului! Ar fi putut fi, dar nu a fost! De ce? Nu numai ca inaintasii nostri nu au durat un imperiu care sa supuna lumea, dar si-au pierdut treptat bastina!
Spatiul nord tracic, spatiu al etnogenezei romanesti, cuprins intre Dunarea de Mijloc si Adriatica, Nipru si Marea Neagra, Carpatii Padurosi si Albania, Kosovo, nordul Greciei (linia Skok-Jirecek-Philippide), a explodat in puzderie de insule gravitand de jur imprejurul continentului nord-dunarean (Adolf Armbruster), redus la ceea ce, la 1 decembrie 1918, s-a numit Romania Mare. Si erodarea a continuat: am pierdut Tisa cu Jula, Seghedinul si Debretinul, Timocul si vestul Banatului in 1920, Moldova de est si de nord, cu Tara Hertei, in 1940, Vlahia Dristorului care s-a dus, tot in 1940, dupa fosta Vlahie care este Tara lui Asan, Insula Serpilor in 1948... De ce, daca vitejia nu ne-a contestat-o niciodata nimeni? Si nici dreapta judecata! De ce, daca inaintasii nostri au fost cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci (Herodot)?
In evul mediu romanesc nici un proiect de cruciada nu ne-a ocolit, imparatul latin de Constantinopol, Henri de Hainaut (1206-1216), fiind incredintat ca romanii erau oamenii... cei mai temuti si cei mai tari ai intregului Imperiu, ba chiar ai pamantului! Si nici un papa, rege ori imparat catolic n-a imaginat o cruciada antiotomana fara Magna Valahia (Marea Tara a Romanilor, Mapamondul Borgian, sec. XV) sau blocul dacic (1595, Barton, agent englez la Poarta). De ce, daca s-a temut insusi Soliman (Magnificul, dupa Anton Verancsics) sa ne atace in 1526, cand a desfiintat Ungaria, sau in 1529, cand a indraznit sa asedieze Viena, de ce, cand in prima conflagratie mondiala, Occidentul, prin Georges Clemenceau, declara in fata poporului roman imi scot respectuos palaria, am pierdut treptat aproape totul? De ce am castigat batalii dupa batalii, dar am pierdut de fiecare data razboiul? De ce vitejii traco-daci si-au pierdut rand pe rand pamanturile in fata legiunilor Romei, intre 146 i.Hr. si 106 d.Hr.? De ce, daca erau superiori aproape tuturor popoarelor si aproape egali cu grecii (Cassius Dio), si-au pierdut limba, mare parte din obiceiuri, traditii, intr-un cuvant cultura, capotand in fata civilizatiei romane? Si daca tot si-au impletit destinul cu al semintiilor mediteraneene, de limba si cultura latina, venite in Dacii ex toto orbe Romano (Eutropius), de ce poporul rezultat din impletire n-a mostenit de la romani tenacitatea, disciplina, acceptarea ordinii si supunerii fata de porunci (Strabon) care, racordate calitatilor lor nationale, aceleasi ca si ale romanilor, i-ar fi facut stapanii lumii? De ce i-au influentat ei pe cuceritori, o data deveniti cetateni ai republicii si militari, legiune dupa legiune proclamandu-si comandantul imparat si indreptandu-se de la Dunare spre Roma, cu vechea netemere de moarte a poporului nemuritorilor (Herodot, Ovidiu, Pomponius Mela, Strabon)? De ce n-am suportat, ca germanicii, ideea unui conducator pe care sa-l urmam? De ce, inteligenti fiind si autori individuali de planuri perfecte, niciodata aproape duse la bun sfarsit, n-am durat o putere care sa infrunte veacurile? De ce imparatii basmelor noastre, Ros Imparat, Verde Imparat etc. in realitate sunt simpli cnezi de sate, de ce Fetii nostri Frumosi au alergat dupa himere si tinerete fara de batranete sau viata fara de moarte, nu dupa concret, chiar daca fetele noastre l-au preferat pe Catalin Luceafarului? De ce taranii nostri si-au spus pruncilor coconi, adica fii de imparat, si nevestelor lor cocoane, de ce voievozii s-au numit dominus - domn, purtand mantia de purpura si coroana imperiala? De ce, avand ca indivizi toate calitatile si stapanind un pamant atat de bogat, a carui dulceata l-am preschimbat in Eden pentru latrones gentium din toate timpurile, am fost si suntem condamnati sa fim vesnic poporul sarac din tara bogata? De ce, darzi si razboinici, adevarata intruchipare a lui Marte (Ovidiu), ne-am topit in popoarele moderne vecine, constituite pe pamantul nostru, cu sangele nostru curgandu-le prin vene, cu trasaturile noastre, dar cu alte apucaturi in spatele pavezei ridicate de limbi straine noua, pe care le-am insusit uitandu-ne stirpea? De ce suntem romani dar si, in parte, unguri, secui, ceangai, bulgari, sarbi, croati, sloveni, slovaci, cehi, hutuli si, de foarte curand, ucraineni? De ce buciumele si doinele noastre plang? De ce intotdeauna in baladele noastre eroul moare acceptandu-si cu fatalism destinul? De ce la trei romani doi se intorc intotdeauna impotriva celui de-al treilea? De ce, beneficiind de uriasul bagaj de cunostinte tehnice si inventivitate mostenit de la inaintasii traco-romani, am durat o civilizatie a lemnului in Tara de piatra? De ce noi, urmasii cetatenilor Romei care au cladit Europa, noi artefact al istoriei, suntem astazi invitati sa intram alaturi de urmasii barbarilor in casa comuna care a fost, in fapt, casa noastra? De ce din bagajul de intelepciune mostenit ne-am facut lozinci doar din proverbele ce accepta fatalitatea: Apa trece pietrele raman!, Capul plecat, sabia nu-l taie!, Fa-te frate cu dracul pana treci puntea! s.c.l., sugrumandu-ne in numele lor, in fasa, eroii?

Si fara sa ne gandim ca, apa trecand, roade piatra care in timp se tot micsoreaza, ca nu e nevoie ca sabia sa desprinda capul care va fi strivit de cizma straina pusa pe grumaz si ca, o data pe punte, diavolul ne va arunca de fiecare data in hau! De ce ne-am impiedicat eroii sa-si urmeze destinul? Din pizma care, potrivit cronicilor, l-a ucis si pe Domnul Unirii? Ca nu cumva sa sara cizmarul peste calapod? De ce ne place sa ne punem in frunte prosti, pentru a putea sa-i batjocorim apoi cum ne vine la gura, aratandu-ne superioritatea doar prin vorbe? Si de ce vedem intotdeauna doar paiul din ochii altora si niciodata barna din propriii ochi? De ce la noi prostul moare intotdeauna de grija altuia? De ce n-am acceptat niciodata principiul omul potrivit, la locul potrivit? De ce clamam nevoia de Tepes, dar admitem ca hotul neprins e negustor cinstit? De ce admitem transformarea hotilor in negustori cinstiti si a tradatorilor in eroi, gratulandu-i cu invidie cu un Bravo lui, baiat destept! Cine poate, oase roade!? De ce generatie dupa generatie ne confruntam, in saracie cu lustru, exact cu aceleasi probleme, refacem ca Sisif drumul la infinit, cand solutia era mostenita? De ce sfarsim la batranete prin a deveni exact ceea ce uram mai mult in tinerete, pentru ca generatia urmatoare sa o ia de la capat, cu speranta ca, daca strange cureaua un pic, o sa-i fie bine candva, la pastele cailor sau, mai curand, pe lumea cealalta? Vulturii nu vaneaza muste!, ne-au lasat diata mosii si exact asta facem, nascandu-ne si murind, generatie dupa generatie, in una si aceeasi vesnica reforma, care ne scoate periodic gunoaiele la suprafata, ca furtuna ce rascoleste fundul apelor adanci, fiindca mandria ne-a impiedicat de fiecare data sa incepem cu inceputul - cu acel strop de intelepciune care spune Cunoaste-te pe tine insuti! Si, cunoscandu-ne, ne-am fi dat seama ca tragedia noastra incape intreaga in cinci vorbe - Sa moara si capra vecinului!
Avem tot ce ne trebuie sa cladim piramide, dar constructia noastra nu depaseste stadiul de plan, fiindca de mii de ani ne amagim cu minciuna ca Pe-al nostru steag e scris Unire,/ Unire-n cuget si-n simtiri! Noi, cei care sarim intotdeauna cu usurinta nevastuicii dintr-o extrema in cealalta! Votand schimbarea cu eterna majoritate zdrobitoare de 99,98%! De ce, scapati de marxism, de patriotardism, ne aruncam astazi, cu bucuria prostului, intr-un nou tip de internationalism, la fel de antiuman ca si cel proletar? Chiar nu putem trai fara isme?
Ce ne lipseste?
Cheia insucceselor noastre dintotdeauna nu sta in suma defectelor noastre care, trecand pe prim-plan la elite, ne saboteaza interesul national, aceleasi defecte sesizate de Herodot in veacul V i.Hr., de Mauricius in veacul VI d.Hr., de Kekaumenos in 1078, de mii de tineri reformatori ai natiei sau de observatori straini pe care ne grabim sa-i huiduim si chiar de noi insine, atunci cand ne analizam la rece clasa politica in cuvinte identice pe parcursul a doua milenii si jumatate: umbla pe toti sa-i insele si minte strasnic si fura mult, jurandu-ne zilnic cu juraminte infricosate - si isi calca usor juramintele si facand si fratii de cruce, si cumetrii, inchipuindu-si ca prin aceasta ii vor insela pe cei mai simpli! Cheia se afla in cuvintele lui Herodot - sub o conducere unitara! Sub o conducere unitara, semintia inaintasilor nostri si a noastra ar fi putut deveni de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului!
Dar de cate ori au acceptat inaintasii nostri si noi insine unitatea in istorie? De ce ala si nu eu? De circumstanta l-au acceptat pe Burebista in fata asaltului Romei si, cand Cezar a pierit, de Maur n-a mai fost nevoie! Porniti pe un drum, uniti in interes national s-au gasit intotdeauna, de-a doua zi, unii mai cu idei, care au actionat independent si contrar, din pozitie subalterna. Decebal tradat si parasit, Vitalian tradat si ucis, Gelu parasit si uitat, Ahtum tradat si ucis si asa mai departe Vlad Dracul, Vlad Tepes, Ion Voda, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Horea, Tudor, Avram Iancu, Ion Antonescu etc. Au rezistat ca lideri la romani cei foarte norocosi si cei ce au stiut sa-i scurteze de cap pe hicleni: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Petru Rares si ceilalti, dar acestora li s-a dus vestea de degraba varsatoriu de sange nevinovat. Tara a ramas aceeasi si a indurat mai departe, suportandu-si fatalist boierii pe care Macarie ii definea la 1538, pentru eternitate, drept minti oarbe pentru cele ce vor veni, dornici doar sa-si insuseasca averi ale altora, iar pe ale lor sa le inmulteasca cu mijloace nedrepte, prea rar saturandu-se de nesfarsita reforma si sculandu-se impotriva balaurilor care ne inghit de vii (Tudor Vladimirescu)! Ba chiar acceptand periculoasa idee ca nu am fost si nu suntem in stare sa facem nimic decat sub bici!
Soarta noastra ar fi fost alta si va putea fi alta daca am fi inteles ori vom intelege ca, in numele interesului national, ar fi trebuit sau va trebui, o data decizia luata si liderul ales, sa actionam unit si nu numai prin vorbe, de la opinca la vladica, pentru telul propus, fara sa acordam prioritate intereselor personale sau de grup. Dovada ca, in ce priveste trezirea constiintei nationale, doua milenii de istorie, de experiente catastrofale, de pierderi irecuperabile, de la Herodot citire, n-au schimbat intr-adevar nimic sta in plangerea reformistilor de la 1769, care-si doreau exact ce ne dorim si noi, astazi: In patru parti ale lumii/ Pre numiti era romanii/ ca sunt escusiti la fire/ Dar n-au intre ei unire./ Si dintr-a lor neunire/ Va veni a tarii peire. (Istoria Tarii Romanesti da la let 1769)
Iar daca cei ajunsi, cel mai adesea pe nemerit, in fruntea bucatelor au subordonat aproape intotdeauna interesul national lacomiei, setei de putere, ambitiilor lor meschine, poporul s-a facut in egala masura vinovat de a se fi complacut, adaptandu-se fara ambitii oricarei situatii si facand din complacere si adaptabilitate un modus vivendi. In 1736-1739, unul din cumplitele razboaie ruso-austro-turce, decise sa rezolve Chestiunea Orientala (nerezolvata nici astazi cu toate bombardamentele pacifiste din Kosovo), ne-a insangerat pentru a mia oara tara, excese deosebite petrecandu-se in Banat, acolo unde romanii luptasera atat in armata romano-germana, cat si in armata turca si, cei mai multi, pe cont propriu, ca haiduci impotriva colonistilor catolici. Cu stupoare notau agentii imperiali ca, la hore, duminica, jucau alaturi tarani, haiduci si soldati romani in uniforme nemtesti sau otomane, chiuind Tine Doamne tot asa, nici cu turcu, nici cu neamtu! Tine Doamne tot asa! Haosul devenise stare naturala, iar urmasii cuceritorilor Lumii Vechi - un popor de supravietuitori!
Tradarile si ambitiile personale, lipsa de unitate au facut ca planul unirii tuturor romanilor, conceput atunci, la jumatatea veacului XVIII, sa tot fie amanat, pana cand Europa s-a incaierat, miza fiind tocmai bogatiile noastre, si razboiul Crimeii a pus capat celei de-a n-a Noi Ordini continentale, introdusa cu tunul de Sfanta Alianta. Condusa de tineri cu pregatire militara, dar si scoliti in revolutiile europene, generatia pasoptista a reusit sa-si impuna vointa vechilor boieri si sa realizeze, dintr-o fictiune numita Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, printr-o lupta tenace, in perioada 24 ianuarie 1859-11 decembrie 1861, unirea reala, intr-un singur stat numit Romania. Cum? Ne dezvaluie secretul scrisoarea din 13 ianuarie 1856 a lui Mihail Kogalniceanu catre C.A. Rosetti: Am indemnat pe toata lumea, si sper sa fi reusit, ca fiecare sa lase deoparte orice dusmanie, orice parere de mana a doua si sa ne tinem hotarat si uniti sub marele si nobilul steag al Unirii!
Printr-un efort de vointa surprinzator, care a dovedit ca se poate, unitatea a rezistat atunci pana la implinirea obiectivului Unirii, avand deci ca liant camarazii de arme si idei, dar a capotat ulterior in fata magicului cuvant Reforma. Proiectul de reforma agrara din 1862 i-a facut pe cei ce purtau in suflet germenul parvenirii si demonul lacomiei sa devina peste noapte, din marxisti, boieri. Este cazul lui I.C. Bratianu, daca nu artizanul, cel putin sufletul Monstruoasei coalitii care a dus la rasturnarea ctitorului Romaniei moderne, Alexandru Ioan I Cuza, punand sub semnul intrebarii insasi Unirea in perioada 11 februarie-10 mai 1866!
In locul lui Cuza, care a acceptat sacrificiul de dragul interesului national, a fost adus un strain si inoculata criminala idee ca nu suntem in stare sa ne guvernam singuri. Ca ne trebuie un mediator strain pentru a realiza ceva! Nemaivorbind de faptul ca noi, cei nascuti intr-o republica devenita imperium mundi, am acceptat reintoarcerea de la democratie la barbarie prin regalitatea reintrodusa, intr-o Europa unita si civilizata, de germanici (franci, ostrogoti, vizigoti, vandali, saxoni) la inceputurile evului intunecat!
Uitam adesea, datorita meritelor minore incontestabile ale lui I.C. Bratianu, in continuarea operei cuzistilor de modernizare a structurilor statale, ca, la apusul carierei, el a fost, alaturi de Carol I, artizanul si semnatarul unui tratat secret de alianta a Romaniei cu Austro-Ungaria (Viena, 18/30 octombrie 1883), indreptat nu numai impotriva Frantei, Marii Britanii si Rusiei, dar si a interesului national care cerea eliberarea teritoriilor celor patru milioane de romani supusi de Ungaria dualista genocidului etnic si cultural si Unirea lor cu tara! Ca o ironie a sortii insa, cel ce va relua munca lui Mihail Kogalniceanu si Cuza, in perspectiva primei mari conflagratii mondiale, avea sa fie tocmai fiul sau, Ionel Bratianu, adevaratul artizan, alaturi de Regina Maria, al Marii Uniri din 1918. Cu diplomatie, dar si duritate, el a explicat generatiei sale ca in chestiunile cele mari, in acele de ordin moral care stapanesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare si de nationalitate, nu pot fi preturi de tocmeala, nu pot fi motive de oportunitate ca sa te hotarasca a le compromite, coborandu-te de pe taramul inalt si sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor si anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rasplatirii!
De ce era necesara o astfel de punere la punct? Pentru ca adevarul in privinta elitei noastre politice din primele decenii ale veacului trecut, elita idealizata de urmasii sai intru totul de astazi, difera de ceea ce ni s-a inoculat prin educatie. Si, fara cunoasterea acestui adevar, am ajuns sa facem scump platita greseala din 1996, cand ne-am dat pe mana celor 15 000 de specialisti, adica a propriilor noastre himere! In cuvinte cumplit de actuale, unul dintre analistii politici lucizi facea, din interior, radiografia elitei politice romanesti a anilor 1914-1919, definind-o drept Turn Babel... in care cele mai scarboase ambitii cautau sa-si faca jocul la adapostul declamatiilor patriotice... Toata lumea facea politica europeana si nimeni romaneasca, adica toata lumea se preocupa de soarta Europei si nimeni de a Romaniei.
Romanii se imparteau in francofoni si germanofili si cereau intrarea noastra imediat in razboi, dupa cum simpatiile lor se indreptau spre unii sau spre altii din beligeranti, fara sa se ocupe de interesele romanesti. Nimeni nu mai simtea romaneste! (C. Argetoianu)
Daca am fi cunoscut si acceptat acest adevar, am mai fi fost oare nevoiti sa o luam de la capat sau sa suportam oracaiala bicisnica a unor falsi profeti botezati analisti politici? Fiindca Europa nu a permis Unirii celei Mari, platita cu un milion de martiri, carora, in loc de Remembrance Day, le dam astazi Valentine's Day, sa existe decat 20 de ani, dupa care, in anul tradarii generale 1940, cand diplomatii lesinau ca midinetele, semnandu-i decesul, cand regele, politicienii si generalii si-au pus limba in ghips, armata Tarii, neprimind ordinul de lupta s-a retras de la toate fruntariile fara sa fi tras (suprema umilinta!) un foc de arma! Cu o singura exceptie - maiorul Valeriu Carp, simplu comandant de batalion, care s-a jertfit interesului national, oprindu-i pe rusi cu foc in fata Putnei! Iar rasplata i-a fost pe masura! Proclamat de rusi criminal de razboi, figureaza inca pe lista infamiei in tara in care o justitie chioara i-a declarat eroi pe spionii defectori care, vanzand secrete economice si militare, n-au tradat poporul roman, ci pe Ceausescu (!!!!!).
In aceeasi situatie se afla Reintregitorul, militarul care a reinviat virtutea romana, angajandu-i pe romani intr-un razboi national, fara aliati consfintiti prin tratate! Si a facut-o ridicand prin proclamatia Catre romani, din ianuarie 1941, steagul lui Mihai Kogalniceanu, Cuza si Ion Bratianu: Fii om, fii drept si recunoaste ca deasupra ambitiilor si intrigilor si urilor este Patria, este vesnicia Neamului si ca acolo trebuie sa ne intalnim intotdeauna chiar daca nu ne intelegem de fiecare data! (Ion Antonescu). Pentru ca nu Unirea pamanturilor noastre intr-un tot a fost cheia de bolta a edificiului nostru national, ci unirea in cuget si-n simtiri, unitatea care ne-a lipsit aproape intotdeauna si ne lipseste si astazi cand suntem pe cale sa cedam pentru eternitate parti din putinul ramas, fara sa ne punem, orbi la colapsul spre care ne indreptam ca neam, intrebari...
Ai voie?
Ai voie in dispretul majoritatii, urmand doar propriul interes, sa calci in picioare jertfa generatiilor trecute si viitorul generatiilor nenascute? Ai voie sa te substitui lui Dumnezeu, decizand unilateral ca binele general nu tine de vointa majoritatii dispretuite, ci de vointa celor putini si (auto)alesi, despre a caror moralitate si calitati reale ar fi multe de spus? Ai voie sa vinzi in detrimentul interesului national suflete de romani, pamant romanesc, paduri, pasuni, ape, fabrici, holde, mine, drumuri, flote, banci? Gandeste-te, spunea geniul national si el hulit astazi de epigoni, ca Tara aceasta este rodul muncii unor zeci de generatii si ca apartine altor zeci de generatii care vor veni (Mihai Eminescu). Iar interesul national este liantul fara de care ne-am inceta existenta ca fiinta etnica, este coloana noastra vertebrala, este ceea ce ne face demni si egali in randul celorlalte natiuni, amintindu-le ca avem si noi o misie a implini in lume (Nicolae Balcescu). Cu singura conditie de a ne tine hotarat si uniti sub steagul lui! Cine s-a saturat de Romania este liber sa plece unde o vedea cu ochii! Dar fara pamantul mortilor nostri si al pruncilor nostri nenascuti, pe talpi! Pentru ca nimeni nu are dreptul sa ia decizii pentru altii!
De mii de ani ne lamentam! De mii de ani cladim scenarii si ne ucidem, din indolenta sau invidie, visele. De mii de ani speram ca poate o noua generatie va avea curajul sa se priveasca sincer in oglinda sufletului si sa extirpe, in sfarsit, cancerul din noi! Romanul... dusmanul romanului! Singurul etern! De mii de ani! Si tot de mii de ani adormim cu speranta ca generatia copiilor nostri va fi poate cea aleasa, aceea care va gasi solutia nu in isme, nu pe pamant strain, ci in sine! Sa fi sosit oare clipa? Sa se fi nascut in sfarsit o generatie de romani-soldati, dupa atatea si atatea generatii de romani-Napoleoni si imparati? O generatie unita, capabila sa-si schimbe mentalul, genetic mostenit, de supravietuitor intr-unul de cuceritor? Si daca aceasta este generatia, va intelege ea, oare, ca nu Canada trebuie cucerita, nu Statele Unite, nu Germania, ci... Romania?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Printul Anti- Sapun
Publicat de Calmy David

A fost odata ca-n povesti, a fost ca niciodata
Un mandru fiu de imparat, care-si dorea o fata
Dar printul nostru-era jegos ba, cred c-avea si raie
Si se ferea el de sapun ca dracul de tamaie !

A cautat in tara lui iubita mult visata
Dar in zadar, nu si-a gasit perechea mult sperata.

Le-a spus parintilor: - Salut, eu am sa plec indata!
Si nu ma-ntorc pan- n-oi gasi printesa cautata.
A-ncalecat, a spus bye bye, Si pe aici ti-e drumul !
A disparut in orizont, precum dispare fumul.

Trecuse multe aventuri cu zmei si vrajitoare…
A strabatut campii si tari, pe jos si-n sea calare
Si peste tot el intreba de fete si fecioare
Spunand ca-i print si vrerea lui, e doar sa se insoare!

Dar, ce fata de maritat ar accepta pe gura
Un pup jegos si lipicios? (doar, poate sub tortura!)

Intr-un tarziu, un om batran i-a spus ca peste mare
Ar exista printesa lui frumoasa ca un soare!
Dar pan-la ea e drumul lung si el fiind ca omul,
Nu poate-ajunge calarind ci, numai cu TAROM-ul

Dar, ca sa poti pleca cu el, va trebui ca-agentul
Sa-ti dea tichetul fermecat dar, vezi - impertinentul -,
Fara de bani, nu-ti da nimic! Deci, fara nici o sfada
Va trebui sa vinzi si cal si sa renunti la spada!

- Asa voi face, cum spui tu a spus printul agale
Si n-oi uita ce-am auzit din gura dumitale!
Ramai cu bine si multam! El, traista si-o innoada
Si o porni inspre talcioc, sa vanda cal si spada ...
…………………………………………………� ��…….
Cu banii-n dinti a alergat direct la agentie
Sa-si ia biletul fermecat, direct la-mparatie!
…………………………………………………� ��……..
Era acu-n avion si lin, nici ca simtea ca zboara,
Cu traista goala si-n chimir, nici o letcaie chioara!
…………………………………………………� ��…...…
Ajuns odata la palat cam sifonat la dunga…
Printesa remarca indat-, ca n-are bani in punga
Il intreba :
-Au esti tu print? Cum poate sa se vada
Cand vi aici fara un sfantz, nu cal si nici tu spada ?

Mai mult de-atat, mirosi urat a balega si zoaie
Si porti pe cap nu piei de jder ci, ca taranii oaie!
-Nu am un ban, e-adevarat si punga-mi este goala
Dar, am bilet de la TAROM si-n traista o parjoala!

Miros urat, si asta-i just fiindca, capcaunul
Cand am luptat cu el mi-a luat caciula si sapunul !
Dar intr-un an sau doi sau trei. cand voi ajunge-acasa,
Ma voi spala si-oi imbraca doar straie de matasa !

Ca am acasa un palat cu mandre servitoare
Cu paji, lachei si curtezani castele si ogoare
Garjduri cu cai si vizitii si caini de vanatoare
Si faptul ca sunt print real nu-ti spune nimic oare?
-
- Ba sa ma ierti dar cand un print ar vrea sa se insoare
Se spala-n cap si cel putin pe maini si pe picioare!
Asa cum esti si drept ti-o spun, ca nu ma trage ata
Sa ma apropii, sa privesc cum iti arata fata!

- Soldati! Luati-l de aici si duceti-l la baie!
Sa nu-l aduceti inapoi cu blana lui de oaie!
Sa il frecati si cu sapun si cu bureti de mare,
Pana ce pielea-i vom vedea in reala ei culoare!

- Am sa ma spal mai spuse el cu-amar si resemnare
Dar asta cere neaparat un dram de razbunare!
Si dupa nunta ori ce-ar fi, cu spada si cu tunul
Voi interzice in regat spalatul cu sapunul !
Si de se-opune careva la legea-mi protectoare
La funie-i voi da sapunul doar, pentru spanzurare!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

haideti cu totii sa palavragim,cica face bine la neuroni,unora le apar ca din senin,altora le cresc ca la zmeii din biblie

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999video.google.com/googleplayer.swf?docid=-35570740140716532&hl=ro..." style="width:400px;height:326px" allowFullScreen="true" allowScriptAccess="always" type="application/x-shockwave-flash">

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost