Proclamatia de la timisoara

Proclama�ia de la Timi�oara
Popula�ia ora�ului Timi�oara a fost ini�iatoarea Revolu�iei rom�ne. �ntre 16 �i 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singur�, un �nver�unat r�zboi cu unul dintre cele mai puternice �i mai odioase sisteme represive din lume. A fost o �ncle�tare cumplit� pe care noi, timi�orenii, o cunoa�tem la adev�ratele ei propor�ii.
De-o parte popula�ia ne�narmat�, de cealalt� parte Securitatea, Mili�ia, Armata �i trupele zeloase de activi�ti ai partidului. Toate metodele �i mijloacele de reprimare s-au dovedit �ns� neputincioase �n fa�a dorin�ei de libertate a timi�orenilor si hotar�rii lor de a �nvinge. Nici arest�rile, nici molest�rile, nici chiar asasinatele �n mas� nu i-au putut opri. Fiecare glon� tras a adus pe baricadele Revolu�iei al�i o sut� de lupt�tori. �i am �nvins.
�n 20 decembrie 1989, Timi�oara a intrat definitiv �n st�p�nirea popula�iei, transform�ndu-se �ntr-un ora� liber, �n marea �nchisoare care devenise, �n acele zile, Rom�nia.
Din acea zi, �ntreaga activitate din ora� a fost condus�, de la tribuna din Pia�a Operei, de Frontul Democrat Rom�n, exponent �n acel moment al Revolu�iei de la Timi�oara.
�n acea zi, armata a fraternizat cu demonstran�ii, hot�r�nd s� apere �mpreun� cu ei victoria ob�inut�. �n 21 decembrie, �n Pia�a Operei, peste o sut� de mii de glasuri scandau: "Suntem gata sa murim!" O serie de fapte �nt�mplate �n Rom�nia �ndeosebi dup� 28 ianuarie 1990, vin �n contradic�ie cu idealurile Revolu�iei de la Timi�oara. Aceste idealuri nici nu au fost aduse la cuno�tin�a opiniei publice rom�ne�ti de catre mass-media central�, dec�t par�ial �i confuz. �n asemenea condi�ii, noi, participan�ii nemijloci�i la toate evenimentele dintre 16 �i 22 decembrie 1989, ne vedem nevoi�i s� explic�m �ntregii na�iuni pentru ce au pornit timi�orenii Revolu�ia, pentru ce au luptat �i mul�i �i-au jertfit via�a, pentru ce suntem �n continuare hot�r��i s� luptam cu orice pre� �i �mpotriva oricui, p�n� la victoria deplin�.
1. Revolu�ia de la Timi�oara a fost �nc� din primele ei ore, nu doar anticeau�ista ci �i categoric anticomunista. �n toate zilele Revolu�iei s-a scandat, de sute de ori: �Jos comunismul!�. �n consens cu aspira�ia sutelor de milioane de oameni din Estul Europei, am cerut �i noi abolirea imediat� a acestui sistem social totalitar �i falimentar. Idealul Revolu�iei noastre a fost �i a r�mas re�ntoarcerea la valorile autentice ale democra�iei �i civiliza�ie euro pene.
2. La Revolu�ia de la Timi�oara au participat toate categoriile sociale. Pe str�zile Timi�oarei au c�zut, secera�i de gloan�e, unul l�ng� altul, muncitori, intelectuali, func�ionari, studen�i, elevi, copii �i chiar locuitori ai satelor, veni�i �n sprijinul Revolu�iei. Suntem categoric �mpotriva tehnicii, tipic comuniste, de domina�ie prin �nvr�jbirea claselor �i categoriilor sociale. Pe temeiul ideologiei �luptei de clas� s-au urcat la putere bol�evicii �n 1917, pe acela�i temei, nomenclatura comunista rom�n� a instigat dup� 1944 o clas� social� �mpotriv� alteia, a dezbinat societatea pentru a o supune mai u�or terorii. Avertiz�m �mpotriva pericolului repet�rii acestei triste istorii �i chem�m muncitorii, intelectualii, studen�ii, ��ranii �i toate categoriile sociale la un dialog civilizat �i constructiv, pentru a reface ne�nt�rziat unitatea din timpul Revolu�iei. Trebuie plecat de la realitatea ca toate aceste categorii sociale au fost oprimate �n regimul comunist �i nici una nu dore�te ast�zi r�ul celorlalte.
3. La Revolu�ia de la Timi�oara au luat parte oameni din toate categoriile de v�rst�. Chiar dac� tineretul a fost preponderent, este drept s� recunoa�tem c� oameni de toate v�rstele s-au b�tut cu aceea�i d�rzenie pentru cauza Revolu�iei. Lista victimelor, de�i incomplet�, este o dovad� �n acest sens.
4. Pentru victoria Revolu�iei din Timi�oara s-au jertfit, al�turi de rom�ni, �i maghiari, �i germani, �i s�rbi �i membri ai altor grup�ri etnice care de secole conlocuiesc �n ora�ul nostru pa�nic, �n buna �n�elegere. Timi�oara este un ora� rom�nesc �i european, �n care na �ionalit��ile au refuzat �i refuz� na�ionalismul. Invit�m pe to�i �ovinii din Rom�nia, indiferent c� sunt rom�ni, maghiari sau germani, s� vin� la Timi�oara, la un curs de reeducare �n spiritul toleran�ei �i al respectului reciproc, singurele principii care vor domni �n viitoarea Casa a Europei.

5. �nc� �n data de 16 decembrie, din primele ore ale Revolu�iei, una dintre lozincile cele mai des scandate a fost: �Vrem alegeri libere!� Ideea pluralismului a fost �i a r�mas una dintre cele mai scumpe timi�orenilor. Suntem convin�i c� f�r� partide politice puternice nu poate exista o democra�ie autentic�, de tip european. Cu excep�ia celor extremiste, de st�nga sau de dreapta, toate partidele au drept la existen�� �n cetatea Timi�oarei. �n ora�ul nostru nu au fost atacate �i devastate sediile partidelor politice, nici unul dintre membrii acestora nu a fost amenin�at, insultat sau calomniat. Membrii partidelor politice sunt concet��enii no�tri, sunt colegii no�tri de munc�, sunt prietenii no�tri care au opinii politice. Democra�ia european� �nseamn� libera exprimare a opiniilor politice, dialogul civilizat �ntre exponen�ii lor �i competi�ia loial� pentru cucerirea adeziunii politice �i, implicit, a puterii de stat. Am fi acceptat �n sistemul democra�iei rom�ne�ti �i Partidul Comunist Rom�n, daca el nu ar fi fost compromis total �i definitiv de c�tre nomenclatura sa, degener�nd �n fascism ro�u. �n ��rile est europene �n care partidele comuniste �i-au p�strat minima decen��, societatea le contest� �n principiu, dar le tolereaz� �n fapt. La noi, partidul comunist a ajuns �nsa p�n� la genocid, �i prin aceasta s-a autoexclus din societate. Nu-l vom tolera nici �n principiu, nici �n fapt, indiferent sub ce denumire ar �ncerca s� renasc�.
6. Dup� patru decenii de educa�ie �i propagand� exclusiv comunist�, exist� �n con�tiin�a tuturor rom�nilor prejudec��i apar�in�nd acestei ideologii. Existen�a lor nu este o vin� pentru purt�tor. Manipularea lor, �ns�, de c�tre grupuri interesate �n rena�terea comunismului �i reinstaurarea lui la putere este un act contrarevolu�ionar. Pe lista de lozinci, multiplicat� la xerox �i �mp�r�it� �n 28 ianuarie, demonstran�ilor din Pia�a Banu Manta din Bucure�ti, se aflau �i slogane vechi de 45 de ani. Identificarea, de pild�, a partidelor �istorice� cu partide v�nz�toare de �ar� este un astfel de slogan �i constituie o calomnie. Dimpotriv�, activi�tii comuni�ti de acum 45 de ani, dintre care unii au �i ast�zi func�ii importante �n conducerea ��rii, se fac vinova�i de tr�darea Rom�niei �i aservirea ei URSS-ului. Ei sunt cei care scandau atunci: �Stalin �i poporul rus, libertate ne-au adus!� �i nu membrii partidelor �istorice�. Ace�tia din urm� s-au opus transform�rii Rom�niei �ntr-un satelit al Moscovei �i unii au pl�tit cu via�a aceast� �ndr�zneal�. Se impune redactarea de urgen�� a unei scurte, dar corecte, istorii a perioadei 1944-1950 �i difuzarea ei �n tiraje de mas�.
7. Timi�oara a pornit Revolu�ia �mpotriva �ntregului regim comunist �i �ntregii sale nomenclaturi �i nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politic� a unui grup de diziden�i anticeau�i�ti din interiorul PCR-ului. Prezen�a acestora �n fruntea ��rii face moartea eroilor din Timi�oara zadarnic�. I-am fi acceptat poate �n urma cu zece ani, dac� la Congresul al XII-lea al partidului s-ar fi al�turat lui Constantin P�rvulescu �i ar fi r�sturnat clanul dictatorial. Dar n-au f�cut-o, de�i aveau �i prilejul, �i func�ii importante, care le acordau prerogative. Dimpotriv�, unii chiar au ascultat de ordinul dictatorului de a-l huli pe dizident. La�itatea lor din 1979 ne-a costat �nc� zece ani de dictatura, cei mai grei din toata perioada, plus un genocid dureros.
8. Ca o consecin�� a punctului anterior, propunem ca legea electoral� s� interzic� pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatur�, pe orice list�, al fo�tilor activi�ti comuni�ti �i al fo�tilor ofi�eri de Securitate. Prezen�a lor �n via�a politic� a ��rii este principala surs� a tensiunilor �i suspiciunilor care fr�m�nt� ast�zi societatea rom�neasc�. P�n� la sta bilizarea situa�iei �i reconcilierea na�ional�, absen�a lor din via�a public� este absolut necesa r�. Cerem, de asemenea, ca �n legea electoral� s� se treac� un paragraf special care s� in terzic� fo�tilor activi�ti comuni�ti, candidatura la func�ia de pre�edinte al ��rii. Pre�edintele Rom�niei trebuie s� fie unul dintre simbolurile desp�r�irii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vin�. �tim cu to�ii �n ce m�sur� era condi�ionat� via�a individului, de la realizarea profesional� p�n� la primirea unei locuin�e, de carnetul ro�u �i ce consecin�e grave atr�gea predarea lui. Activi�tii au fost �ns� acei oameni care �i-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist �i a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a f�cut o asemenea alegere nu prezint� garan�iile morale pe care trebuie s� le ofere un Pre�edinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei func�ii, dup� modelul multor ��ri civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Pre�edinte al Rom�niei ar putea candida �i personalit��i marcante ale vie�ii culturale �i �tiin�ifice, f�r� o experien�� politic� deosebit�. Tot �n acest context, propunem ca prima legislatur� s� fie de numai doi ani, timp necesar �nt�ririi institu�iilor democratice �i clarific�rii pozi�iei ideologice a fiec�ruia dintre multele partide ap�rute. De-abia atunci am putea face o alegere �n cuno�tin�a de cauz�, cu c�r�ile pe fa��.
9. Timi�oara nu a f�cut revolu�ie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale. Pentru acestea era suficient� o grev�. Suntem to�i nemul�umi�i de sistemul de salarizare, exist� �i �n Timi�oara categorii de muncitori care lucreaz� �n condi�ii extrem de grele �i sunt prost pl�ti�i (vezi, de pild�, cazul celor ce muncesc �n turn�torii sau �n industria detergen�ilor), �i, totu�i, nici un colectiv nu a f�cut grev� pentru m�rirea lefurilor �i nu �i-a trimis delega�i s� trateze cu guvernul revendic�ri materiale exclusive. Majoritatea timi�orenilor �tiu ceea ce to�i economi�tii se str�duie �n aceste zile s� aduc� ��rii la cuno�tin��: m�rirea �n acest moment a salariilor ar declan�a automat infla�ia, a�a cum s-a �nt�mplat �n unele state est europene. Iar infla�ia odat� pornit�, sunt necesari ani de eforturi pentru a o stopa.
Numai cre�terea produc�iei, deci a cantit��ii de marf� aflat� pe pia�a va permite, �n paralel, cre�terea general� a nivelului de salarizare. �n plus, pentru bugetul s�rac al Rom�niei, prioritare trebuie s� fie acum cheltuielile destinate restabiliz�rii unui nivel minim de civiliza�ie. Se impun, de pilda, investi�ii urgente �n domeniul asisten�ei medicale �i salubrit��ii.
10. De�i milit�m pentru reeuropenizarea Rom�niei, nu dorim copierea sistemelor capitaliste occidentale, care �i au neajunsurile �i inechit��ile lor. Suntem �ns� categoric �n favoarea ideii de ini�iativ� particular�. Fundamentul economic al totalitarismului a fost atotputernicia propriet��ii de stat. Nu vom avea niciodat� pluralism politic f�r� pluralism economic. S-au g�sit �ns� �i voci care, �n spirit comunist, s� asimileze ini�iativa privat� cu �exploatarea� �i pericolul catastrofei de a apare oameni boga�i. Se speculeaz� �n acest sens invidia lene�ului �i teama de munc� a fostului privilegiat din �ntreprinderile comuniste. Dovada ca timi�orenii nu se tem de privatizare este faptul c� mai multe �ntreprinderi �i-au anun�at deja inten�ia de a se transforma �n Societ��i anonime pe ac�iuni. Pentru ca aceste ac�iuni s� fie totu�i cump�rate pe bani cura�i, ar trebui �nfiin�ate �n fiecare ora� comisii de inventariere a averilor fo�tilor privilegia�i ai puterii, corup�iei �i penuriei. De asemenea, ac�iunile unei �ntreprinderi se cuvin oferite spre cump�rare �n primul r�nd lucr�torilor ei. Consider�m constructiv� ideea, mai radical�, a privatiz�rii prin �mpropriet�rirea tuturor lucr�torilor unei �ntreprinderi cu un num�r egal de ac�iuni, statul urm�nd s� p�streze numai acel procent de fonduri care s�-i asigure controlul activit��ii. �n felul acesta, s-ar oferi tuturor lucr�torilor �anse egale de prosperitate. Dac� cei lene�i �i-ar pierde �ansa, nu s-ar putea totu�i pl�nge de discriminare.
11. Timi�oara este hot�r�t� s� ia �n serios �i s� se foloseasc� de principiul descentraliz�rii economice �i administrative. S-a �i propus experimentarea �n jude�ul Timi� a unui model de economie de pia��, pornind de la capacit��ile sale puternice �i de la competen�a speciali�ti lor de care dispune. Pentru atragerea mai u�oar� �i mai rapid� a capitalului str�in, �ndeosebi sub forma de tehnologie �i materii prime speciale, �i pentru crearea de societ��i mixte, cerem �i pe aceast� cale �nfiin�area la Timi�oara a unei filiale a B�ncii de Comer� Exterior. O parte din c�tigurile �n valut� ale p�r�ii rom�ne din aceste societ��i mixte va intra �n salariile muncitorilor, �ntr-un procent ce va fi negociat, de la caz la caz, cu liderii sindicali. Plata unei p�r�i din salariu �n valuta va asigura o buna cointeresare material� a muncitorilor. �n plus, pa�apoartele nu vor mai fi carnete bune doar de �inut �n sertar. O alt� consecin�� pozitiv� ar fi sc�derea cursului valutar la bursa liber�, ceea ce ar atrage dup� sine cre�terea imediat� a nivelului de trai.
12. Dup� c�derea dictaturii au fost invita�i �n �ar� to�i rom�nii pleca�i �n exil, pentru a pune um�rul la reconstruc�ia Rom�niei. Unii s-au �ntors, al�ii �i-au anun�at inten�ia de o face. Din p�cate, instiga�i de for�e obscure, s-au g�sit �i oameni care s� huleasc� pe exila�ii re�ntor�i, s�-i califice tr�d�tori, s�-i �ntrebe tenden�ios ce au m�ncat �n ultimii zece ani. Este o atitudine care nu ne face cinste. �n disperarea care ne-a st�p�nit �n ultimii patruzeci de ani, poate c� nu a fost rom�n c�ruia s� nu-i fie trecut prin minte, m�car o dat�, s� scape de mizerie lu�nd calea exilului. Mul�i dintre rom�nii afla�i ast�zi departe de �ar� au plecat dup� persecu�ii politice �i chiar dup� ani grei de �nchisoare. Ar fi ru�inos din partea noastr� s�-i hulim �i noi cu vorbele activi�tilor comuni�ti de odinioar�. Exilul rom�nesc �nseamn� sute de profesori eminen�i care predau la cele mai mari universit��i din lume, mii de speciali�ti pre�ui�i la cele mai puternice firme occidentale, zeci de mii de muncitori califica�i �n tehnologiile cele mai avansate. S� fim m�ndri de ei �i s� transformam r�ul �n bine, f�c�nd din trista �i dureroasa diaspora rom�neasc� o for�� �nnoitoare pentru Rom�nia. Timi�oara �i a�teapt� cu dragoste pe to�i exila�ii rom�ni. Sunt compatrio�ii no�tri �i, azi mai mult ca niciodat�, avem nevoie de competenta lor, de europenismul g�ndirii lor �i chiar de sprijinul lor material. De asemenea, cultura rom�na va fi �ntreag� numai dup� ce se reintegreaz� �n ea cultura din exil.
13. Nu suntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decembrie ca zi na�ional� a Rom�niei. �n felul acesta se eternizeaz� persoana dictatorului, de fiecare dat� s�rb�torindu-se un num�r de ani de la c�derea lui. �n majoritatea ��rilor care �i-au legat ziua na�ional� de o revolu�ie, ziua aleas� este cea a declan��rii revolu�ionare, fiind astfel glorificat curajul poporului rom�n de a se ridica la lupt�. Un singur exemplu: ziua na�ional� a Fran�ei este 14 iulie, ziua c�nd, �n 1789, a �nceput Marea Revolu�ie francez� prin d�r�marea Bastiliei. �n consecin��, cerem instituirea zilei de 16 decembrie ca zi na�ional� a Rom�niei. Astfel, copiii, nepo�ii �i str�nepo�ii no�tri vor celebra curajul poporului de a �nfrunta opresiunea, �i nu c�derea unui tiran nemernic. Cu excep�ia ziarului Rom�nia Liber�, presa, radioul �i televiziunea din Bucure�ti. Evenimentele comentate ca revolu�ionare sunt numai cele din 21-22 decembrie. Ne �nchin�m cu pietate �n fa�a eroilor bucure�teni, ca �i �n fa�a eroilor din Lugoj, Sibiu, Bra�ov, T�rgu Mure�, Cluj, Arad, Re�i�a �i din toate celelalte ora�e care au avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare �i ne revolta �nsa politica central� de minimalizare a Revolu�iei noastre, evident �i prin efortul de diminuare a num�rului mor�ilor. Noi am fost pe str�zile Timi�oarei �n zilele Revolu�iei �i �tim c� num�rul lor este mai mare dec�t cel anun�at oficial. �i asigur�m �ns� pe acei care ast�zi t�inuiesc adev�rul c� nu vom �nceta lupta p�n� c�nd nu vor fi adu�i �n fata instan�ei, �n calitate de complici la genocid. Aceasta Proclama�ie s-a n�scut din necesitatea de aduce la cuno�tin�a na�iunii rom�ne ade v�ratele idealuri ale Revolu�iei de la Timi�oara. A fost o revolu�ie f�cut� de popor �i numai de el, f�r� amestecul activi�tilor �i securi�tilor. A fost o revolu�ie autentic� �i nu o lovitur� de stat. A fost categoric anticomunist� �i nu doar anticeau�ist�. La Timisoara nu s-a murit pentru ca activi�ti comuni�ti din r�ndurile doi �i trei s� treac� �n frunte �i unul din participan�ii la genocid s� fie numit de c�tre ace�tia ministru de interne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea social� �i na�ional�, cultul personalit��ii, cenzura mass-mediei, dezinformarea, amenin��rile telefonice �i scrise �i toate celelalte metode comuniste de constr�ngere s� fie practicate �n v�zul lumii, �n timp ce nou� ni se cere pasivitate �n numele stabilit��ii sociale. Aceasta Proclama�ie se adreseaz� �n primul r�nd celor care au primit revolu�ia cadou �i se mir� de ce suntem nemul�umi�i, de vreme ce dictatura a c�zut, s-au abrogat o serie de legi proaste �i a mai ap�rut �i c�te ceva �n pr�v�lii. Acum �tiu de ce suntem nemul�umi�i: nu acesta a fost idealul Revolu�iei de la Timisoara. Noi, autorii acestei Proclama�ii, participan�i la evenimentele dintre16 �i 22 decembrie 1989, nu consideram Revolu�ia �ncheiat�. O vom continua pa�nic, dar ferm. Dup� ce am �nfruntat �i am �nvins, f�r� ajutorul nim�nui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni �i nimic nu ne mai poate intimida.
Timi�oara 11 martie 1990

www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=...

Astept opiiniile voastre: ce s-a ales din dorinta eroilor Revolutiei,ce s-a ales din Revolutia insasi, de ce sintem atit de usor de manipulat si lasi,de ce mai acceptam aceasta stare de fapte?

nu s-a ales mare lucru din Revolutie,la putere sint tot fostii comunisti,psd si pdl,care ne rid in nas noua celor multi si saraci,cu burtile lor purtate prin parlament si guvern si cu mintile lor imbicsite de ideea ca ei sint stapinii nostrii,ai prostimii,deoarece ne manipuleaza cum vor in continuare si noi tacem ca oile duse la taiat...