Esecul scolar ai copiilor supradotati!

Thomas CSINTA, Profesor de Matematici Aplicate in Stiinte, Director Stiintific CUFR Bucuresti, Jurnalist de Investigatie, Paris, Atasat de Presa, Monitorul Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului (Natiunile Unite)

Investigatiile complexe si laborioase pe care le-am efectuat in 113 scoli franceze (primare si secundare) privind situatia copiilor � precoci �, � hiperactivi �, � supradotati �, respectiv, cu � potential intelectual ridicat �, folosind o serie de baterii de teste de mare fiabilitate (printre care si IQ) sub diverse forme, de la cele mai simple la cele mai complicate, necesitand putere de abstractizare, de analiza si sinteza iesite din comun, ne-au permis sa avem o viziune mai clara si de ansamlu, mai exacta, asupra unui copil cu abilitati intelectuale deosebite. In cadrul acestor investigatii am facut apel la o serie de colaboratori specialisti, profesionisti reputati, fosti studenti si profesori de-ai mei, fosti colegi de studii, profesori, pedagogi, psihologi, cecrcetatori in educatie care, in principiu, s-au exprimat liber, insa nu rareori cu foarte multe rezerve. Ei prefera sa pastreze totusi, anonimatul !

Multmesc tuturor si pe aceasta cale, insa, in special fostilor mei studenti de la CPP (Centrul privat de Perfectionare Pedagogica) din Grenoble (Franta), cu care in anul universitar 1994-1995 am facut un curs de � Logica matematica si Logistica structurilor matematice utilizate in stimularea creatoare a copiilor hiperactivi intelectual�. In timpul cursurilor tip � mese rotunde �, pe care le-am initiat (in locul cursurilor tip � monolog �), am invatat multe de la ei si le sunt recunoscator ! Majoritatea dintre ei aveau o experienta didactica considerabila si au lucrat deja cu copii cu abilitati intelectuale inalte, chiar si in medii defavorizate, numite in Franta, ZEP-uri (Zone de Educatie Prioritare), apartinand ariilor metropolitane a unor mari ansambluri urbane (Lyon, Grenoble, Saint-Etienne) ale regiunii Rh�ne-Alpes (in care am facut investigatiile), a doua regiune administrativa ca marime si importanta economica in Franta (dupa regiunea pariziana) si a sasea in Europa (dupa regiunea pariziana, greater London, regiunea Rhin-Ruhr, landul Bavaria si regiunea Catalania, inaintea regiunii Lombardia)

PREAMBUL

Ca invatamantul romanesc, un invatamant informativ la toate nivelurile, prea abstract, prea complex, prea � agresiv �, neatractiv, fara finalitate practica, este un invatamant depasit, fara viitor, care se dezvolta, dar mai ales prospera in unitati de invatamant din ce in ce mai � salubre �, intelectual vorbind, societati cu adevarat comerciale, care � confisca� materia cenusie a tineretului si o � topesc � pentru a o revinde la � second hand �, sub forma de � marfa persibala � unor institutii � poubelle �, adevarate � deseuri � pe piata de competente, nu exista nicio indoiala ! Ca invatamantul romanesc, este un dezastru pe plan intelectual, o adevarata catastrofa, asa cum el � functioneaza � in prezent, orice dascal dezinteresat, de buna credinta, indiferent la nivelul la care preda (scoala primara, medie, respectiv, superioara), lipsit de culoare politica, cu � frica lui Dumnezeu � sau ateu din convingere, ne poate confirma, cu mana pe inima !

Din pacate, studiile noastre au pus in evidenta faptul ca chiar si in tarile post-industrializate, cu economie si democratie avansate, cum este Franta (a patra putere economica mondiala, dupa SUA, Japonia si Germania), in care se pune un accent deosebit pe educatia copiilor cu abilitati intelectuale inalte, esecul scolar in randul lor, chiar daca este un fenomen relativ marginal, el exista ! El merita si poate fi prevenit!

Daca in unele tari anglo-saxone si chiar nordice, educatia de excelenta � se cultiva � in centre specializate, cu un personal calificat in � gifted education �, educatia de excelenta in Franta difera fundamental de cea din aceste tari, ca de-altfel si sistemul juridic, care fata de cel din tarile anglo-saxone, ramane, unul de tip � inchizitorial � ! Daca insa, justitia franceza � moderna � este legata de numele lui Napoleon, educatia de excelenta tine de numele marillor oameni de stiinta francezi : Vandermonde, Monge, Berthollet, Lagrange, Laplace, Cauchy, Poisson, Darboux, D�Alembert, etc., initiatorii unui sistem ultra-elitist de invatamant superior, unic in lume, cunoscut sub numele de � Grandes Ecoles � printre care primele (dar si cele mai reputate inca astazi!) mentionam : Ecole Polytechnique (sau X, 1794, fondata ca Scoala Centrala de Lucrari Publice), Scoala Superioara Nationala de Mine (Mine de Paris, 1783), Scoala Superioara Nationala de Poduri si Sosele (Ponts et Cahauss�s, 1747), Scoala Normala Superioara (l�Ecole de � l�an III �, ENS, Nornal Sup�, 1794, absolventi : 12 laureati ai Premiului Nobel si 9 al Medaliei Fields - echivalentul Premiului Nobel la matematica), Scoala Superioara Nationala de Telecomunicatii (T�l�com Paris, 1878), Scoala Nationala de Arte si Meserii (ENSAM, 1780), Conservatorul National de Arte si Meserii (CNAM, 1794), Conservatorul National de Muzica (CNSMDP, 1795, nascuta din � l'�cole Royale de Chant et de D�clamation �, fondata pe 3 ianuarie 1783, si � l'�cole de Musique Municipale � , fondata in 1792), Scoala Centrala (Centrale de Paris, 1829), Scoala Libera de Stiinte Politice (1872, devenita din 1945 Institutul de Stiinte Politice, � Sciences Po � Paris �), Scoala de Inalte Studii Comerciale (HEC, 1881), iar mai tarziu, Scoala Nationala de Administratie (ENA, 1945), Scoala Nationala de Magistratura (1958), etc.

Astfel, in � mentalitatea � franceza, un copil cu abilitati intelectuale inalte, in mod obligatoriu, trebuia sa fie absolvent al uneia (sau chiar a doua !) dintre aceste scoli, accesibile numai dupa un ciclu CPGE (Classes Pr�paratoires aux Grandes Ecoles) de doi ani (post-Bac), echivalent cu primul ciclu universitar si un concurs de admitere extrem de selectiv (scris si oral) care se deruleaza de-a lungul mai multor zile, pe capitole de disciplina de concurs. Astazi, in medie numai 6% dintre absolventii scolilor medii urmeaza studiile superioare in sistemul educativ de � Grandes Ecoles �, toate specialitatile confundate (stiinte, litere, inginerie, economie, arta, justitie, administratie, etc.), considerata de francezi � filiera regala � pentru o cariera profesionala de exceptie !

In ceea ce priveste un copil cu abilitati intelectuale � foarte inalte �, adica un copil � supradotat � (surdou� !) trebuie sa aiba acelasi parcurs scolar, insa intr-un timp mult mai scurt ! In medie, cum invatamantul secundar francez dureaza 11 ani (opt in gimnaziu si trei in liceu), un elev cu ablitati intelectuale normale, obtine bac-ul la 17 ani.

Un elev cu abilitati intelectuale inalte (confirmat practic, prin rezultatele sale scolare deosebite la toate disciplinele !) est selectat in CPGE (Clase Pregatitoare pentru Concursurile de Admitere in Scolile de Inalte Studii, cu o durata de doi ani), dupa care mai are de efectuat in principiu trei ani (sau mai rar patru) dupa admiterea sa intr-una dintre Scolile de Inalte Studii, pana la obtinerea diplomei de absolvire. Ceea ce inseamna ca la 23-24 de ani, un elev cu abilitati intelectuale inlte este absolvent al unei scoli elitiste, care simultan cu diploma de absolvire �i acorda si Diploma de Master. Mentionam ca chiar si astazi inca, in Franta, avand in vedere traditia in invatamantul elitist francez, o diploma de � Grande Ecole �, valoreaza mult mai mult, decat o Diploma de Doctor obtinuta intr-o universitate !

Din contra, un � surdou� � francez (clasat astfel in urma unei orientari profesionale, de catre o comisie de specialisti apartinand Academiei in cadrul caruia functioneaza institutia in care el studiaza, in cazul nostru Academiile din Lyon si Grenoble), trebuie sa obtina acelasi rezultat, insa mult mai devreme decat cei cu abilitati intelectuale inalte, si cu rezultate si mult mai bune ! Acest lucru este insa extrem de dificil de realizat ! Pentru ca el trebuie sa obtina rezultate exceptionale la toate disciplinele, avand in vedere ca un � surdou� � are o capacitate de intelegere si de aprofundare, putere de abstractizare, de analiza si de sinteza, iesite din comun !

� Algoritmul � este simplu !

Cei patru ani de scoala elementara (Classe Pr�paratoire, CP1-2 si Classe Maternelle, CM1-2) el este capabil sa absolve in doi ani cu rezultate excceptionale la fiecare disciplina de studii (17-18/20). In scoala generala, el va proceda la fel ! Cei patru ani de studii (6e, 5e, 4e, 3e), i� poate aprofunda in numai doi ani, fiind astfel capabil sa obtina Brevetul de Colegiu (Certificatul de Capacitate, de absolvire a scolii generale) du 3e. In ceea ce priveste cei trei ani de liceu (2e, 1ère, Terminale), avand in vedere complexitatea disciplinelor studiate, nu-i poate parcurge decat in doi ani, obtinand astfel Diploma de Bac, dupa Terminale, in numai 6 ani de la inceperea studiilor, adica la varsta de 12 ani ! Admis in CPGE, un ciclu universitar deja cu o � oarecare � orientare de specialitate, el va fi capabil sa obtina atestatul de absolvire in numai un an ! Ceea ce elevii cu ablitati intelectuale inalte nu-l pot parcurge decat in doi ani, iar cei cu abilitati intelectuale normale (obisnuite, daca sunt admisi !) in doi au chiar trei (dubland al doilea an, pentru o mai bumna aprofundare a programei !) si cu rezultate mult mai modeste (in general mediocre). In ceea ce priveste admiterea sa intr-un � Grande Ecole �, sigur va fi � cap de lista �, iar in maximum doi ani (in loc de trei) va fi � Majeur de sa g�n�ration �, adica sef de promotie ! La numai 15 ani, cu mult inainte de a deveni major ! Ca regula generala, el va mai urma cursurile inca a unei scoli elitiste cu un profil � complementar� pentru a-si completa, nu studiile, ca in Romania, ci pregatirea sa profesionala ! Astfel, el intra la majorat, � din start � in viata activa (invatamant superior, cercetare, administratie publica, industrie, etc) in calitate de � Haut Fonctionnaire � (inalt functionar) in posturi de conducere, deosebindu-l fundamental de tinerii cu care vine in contact, posedand abilitati intelectuale normale sau chiar inalte !

APROFUNDAREA DOSARULUI

Revenind acum la investigatiile noastre privind esecul scolar ai copiilor cu abilitati intelectuale inalte in Franta, in cele 113 institutii scolare, am reusit sa identificam cel putin 73 de elevi in scolile primare (in special) care erau in esec scolar! Rezultate slabe la invatatura, la toate disciplinele! Majoritatea hiperactivi, cu un dezinteres total pentru studiu !

In peste 23% din cazuri, acesti tineri aveau o situatie materiala buna, in 55% chiar foarte buna (prospera) si numai in restul de cazuri, modesta ! Cel putin 38% dintre ei credem ca ar fi �surdou�s�! Si inca 22-23%, posibil � surdou�s �, in cazul in care incadrarea lor in scoli ar fi corespunzatoare si lor ar fi adaptata o programa tip Gifted Education. Restul ar avea abilitati intelectuale, sa spunem � deosebite �, intre � foarte inalte � si � inalte � !

Rezultatele noastre sunt oarecum confirmate si de catre Sophie C�te si Ladislas Kiss, reputati psihiatrii, specialisti in precocitatea intelectuala. Conform unui studiu realizat de catre ei (la care au participat si cativa dintre colaboratorii mei) ar reiesi ca o treime dintre tineri � arata � spontan precocitatea lor intelectuala si reuseste sa si puna in evidenta! O alta treime nu are decat rezulte mediocrii! Iar ultima treime este in sec scolar, cu rezultate slabe si foarte slabe (catastrofice!) la invatatura, in ciuda unui potential intelectual foarte ridicat, care in majoritatea cazurilor poate conduce la intreruperea studiilor (temporar, partial), la aparitia tulburarilor de personalitate sau de compoertament: anxietate, fobie, tulburari obsesionale compulsive, etc.

Studiile efectuate n-au permis sa stabilim, printre altele si niste criterii fundamentale conform carora putem distinge un elev bun de cel precoce ! Mai mult, acest sistem de criterii este accesibil chiar si parintilor sau profesorilor care nu sunt de specialitate, insa la randul lor, ulterior, pot interveni pozitiv in stimularea precocitatii.

C�te si Kiss, merg mai departe considerand ca depistarea precocitatii poate fi facuta mult mai devreme, incepand cu perioada de � nou-nascut � ! Astfel, privirea intensa la sugar, comportamentul tonic, precocitatea limbajului, la copilul mic, respectiv, decalajul (disincronia) intre dezvoltarea intelectuala, pshiomotrica si afectiva, curiozitatea nesatula, placerea sfidarii la adolescent, sunt semne de precocitate ! Chiar daca toate aceste semne nu sunt in exclusivitate de precocitate, ele pot conduce la un depistaj cu ajutorul unui specialist (medic, pediatru, siholog, etc.), fara a recurge neaparat la un IQ Test !

Cercetarile efecuate pe un numar mare de baterii de teste in randul tinerilor cu abilitati intelectuale inalte, ne-au aratat ca IQ Testele Wechsler desi pentru un rezultat peste 125-130 diagnosticheaza, in principiu, precocitatea, ele nu masoara, in general, decat inteligenta logico-matematica si verbala, respectiv, cititul, scrisul si capacitatea de a numara a celui testat! Pe de alta parte, un IQ de 145 nu inseamna neaparat un copil supradotat, (� surdou� �) ! Un autist suferind de sindromul lui Asperger, poate si el obtine la teste valori cuprinse intre 140-150. Din contra, prin mecanisme de aparare (Efectul Pygmalion), unii tineri dotati intelectual, pot � trisa � cu ocazia testelor, neobtinand decat valori cuprinse intre 90-100, ceea ce nu-i evidentiaza deloc !

Am avut ocazia sa constatam si faptul ca in Franta, in general, prin traditie, scolile sunt mult mai receptive la tinerii cu handicap (psihic, locomotor, etc.), decat la cei EIP (Copii cu Precocitate Intelectuala), insa acestia din urma sunt sustinuti la randul lor incepand din 2002, de catre organizatii neguvernamentale, de utilitate publica, ca AFEP (Asociatia Franceza a Copiilor Precoci), respectiv, ANPEIP (Asociatia Nationala a Copiilor cu Precocitate Intelectuala), o misiune care ar putea fi indeplinita cu succes in Romania si de catre IRSCA Gifted Education, daca statul roman ar aloca un buget anual in acest scop. Conform acestor ONG-uri, tinerii supradotati reprezinta 5% dintre elevi in Franta, adica 750.000, din care cel putin 30% sunt in esec scolar! Un procent alarmant!

In principiu, conform acestui sistem de criterii, un elev bun � cunoaste raspunsul �, un elev precoce � pune intrebari �.

Un elev bun, in general, � este interesat �, cel precoce � este foarte curios � !

Elevul bun � munceste mult �, iar cel precoce, � mult mai putin, dar are rezultate asemanatoare �.

Elevul bun, � raspunde la intrbari �, cel precoce � dezbate, intra in detalii �.

Elevul bun � este peste media clasei �, cel precoce � are un avans important �.

Elevul bun � invata usor �, cel precoce � stie deja �.

Un elev bun � repeta 7-9 ori o tema pentru a o cunoaste in detalii�, cel precoce de � 1-2 ori, numai �.

Elevul bun � se simte bine in mijlocul colegilor sai �, cel precoce � prefera compania adultilor �.

Elevul bun � intelege sensul celor invatate �, cel precoce � trage concluziile �.

Elevul bun � prefera scoala�, cel precoce � prefera sa invete (nu neaparat la scoala) �.

Elevul bun � asculta cu interes �, cel precoce � face observatii, are pareri personale �.

COMENTARIUL AUTORULUI

Conform unei legi promulgate pe 23 aprilie 2005: �o adaptare a programuei scolare trebuie facuta pentru elevii precoci din punct de vedere intelectual si trebuie accelerat procesul de asimilare a ei in functie de potentialul intelectual al fiecaruia � ! Ceea ce extinde politica franceza privind scolarizarea tinerior supradotati si la cei cu abilitati intelectuale inalte sau iesite din comun. Acest de proces de accelerare are ca efect, conform traditiei franceze, asa cum am mentionat, plasarea unui copil (elev) cu abilitati intelectuale inalte sau iesite din comun cu varsta de 10-13 ani, intr-un colectiv format din tineri cu varstele cuprinse intre 15-16 ani, unde are toate sansele sa se marginalizeze in relatiile sale interpersonale, ceea reprezinta, oarecum, un defect al sistemului !

Studiile lui Kiss au aratat ca un copil nascut precoce, ramane precoce tot timpul de-a lungul vietii ! Si pare logic, pentru ca sistemul sau cognitiv are un avans fata de dezvoltarea sa afectiva, dar asta nu inseamna ca un copil, orice varsta ar avea el, este un adult, in adevaratul inteles al cuvantului.

Un alt neajuns a legii promulgate in favoarea tinerilor cu abilitati intelectuale inalte, iesite din comun (sau supradotati) este si faptul ca sistemul �i obliga sa invete la toate disciplinele, indifernt daca au sau nu motivatie pentru ele! Ceea ce il supune pe elev, in general, la un efort deosebit si pentru a putea face fata are nevoie de un program special de studiu, o incadrare adecvata de catre profesori, pedagogi si psihologi, imposibil de realizat intr-un sitem clasic de invatamant (decat in centre specializate, tip Gifted Education). Pentru ca este adevarat, un supradotat este capabil de eforturi suplimentare (asimilare, rabdare), dar numai in domeniile care pe el il pasioneaza. Astfel, trebuie gasita calea pentru a-i transfera aceste capacitati si in acele domenii de care el nu se simte atras.
"