Legea ilicitului este necesara acum cand toate hotiile sunt la vedere?

ce parere aveti : legea ilicitului este necesara acum cand toate hotiile sunt la vedere ? acum cativa ani , nu sunt foarte sigur ( nu sunt nici pe departe un adeptul lui ) , vadim a propus in parlament sa se reintroduca in noua constitutie legea ilicitului . raspunsul parlamentarilor a fost : huooooo comunistule ! nu ma intereseaza daca e sau nu e comunist vadim ma intereseaza daca mai e de actualitate legea ilicitului .

De la: radu_toma_2006, la data 2009-09-16 17:06:22ce parere aveti : legea ilicitului este necesara acum cand toate hotiile sunt la vedere ? acum cativa ani , nu sunt foarte sigur ( nu sunt nici pe departe un adeptul lui ) , vadim a propus in parlament sa se reintroduca in noua constitutie legea ilicitului . raspunsul parlamentarilor a fost : huooooo comunistule ! nu ma intereseaza daca e sau nu e comunist vadim ma intereseaza daca mai e de actualitate legea ilicitului .

..impersonal ...spre a nu primi vr-un apostrof de te miri de pe unde !

"Ca ºi în cazul ºantajului, mita s-a bucurat de o presã invariabil negativã ºi opinia generalã este cã ea ar trebui scoasã în afara legii. Dar este lucrul acesta necesarmente adevãrat? Sã analizãm cazul unui contract tipic de mitã. Sã presupunem cã Black doreºte sã vândã niºte materiale cãtre firma XYZ. Pentru a câºtiga licitaþia, el îi dã o mitã bãneascã lui Green, agentul de cumpãrãri al al companiei. Este dificil de vãzut ce anume a fãcut Black, care sã trebuiascã sã fie considerat ilegal din punctul de vedere al legii liberale. De fapt, el n-a fãcut decât sã reducã preþul solicitat firmei XYZ, plãtindu-i un rabat lui Green. Din punctul de vedere al lui Black, el ar fi fost exact la fel de bucuros sã încaseze direct de la firmã un preþ mai redus, deºi probabil cã nu a fãcut astfel deoarece directorii executivi ai firmei XYZ nu ar fi cumpãrat nici la preþul acesta materialele de la el. Dar treburile interne ale companiei XYZ nu trebuie în nici un caz sã cadã în responsabilitatea lui Black. În ce-l priveºte pe el, singurul lucru pe care l-a fãcut este sã reducã preþul solicitat firmei ºi, prin aceasta, a câºtigat contractul.*

În acest caz, acþiunea ilicitã îi aparþine exclusiv lui Green, cel care primeºte mita. Într-adevãr, contractul de angajare al lui Green cu patronii sãi îl obligã implicit pe acesta sã îºi dea toatã silinþa sã facã achiziþiile de materiale în interesul firmei. Dar el încalcã acest contract cu firma XYZ, necomportându-se ca un adevãrat agent al acesteia: într-adevãr, datoritã mitei, el fie a cumpãrat de la o firmã cu care altminteri n-ar fi fãcut afaceri, fie a plãtit un preþ mai mare decât ar fi fost necesar. În ambele cazuri, Green ºi-a încãlcat contractul ºi a invadat drepturile de proprietate ale patronilor sãi.

Prin urmare, în cazul mitei, nu este nimic ilegitim în legãturã cu mituitorul, dar este întru totul ilegitimã acþiunea celui mituit, care primeºte mita. Ar trebui sã existe un drept legal de proprietate pe baza cãruia sã se poatã oferi mitã, dar nu ºi unul pe baza cãruia sã se poatã primi mitã. Doar cel mituit ar trebui sã fie acþionat în justiþie. Prin contrast, socialiºtiii tind sã considere cã cei care dau mitã sunt pe undeva mai reprobabili, deoarece, într-un fel, îl „corup” pe cel ce primeºte. În felul acesta, ei neagã libera alegere ºi responsabilitatea fiecãrei persoane pentru propriile sale acþiuni.

Hammurabi cel Mare (1792-1750 î.Hr.) a fost un rege babilonian care a inventat primul cod de legi:

* Dacã cineva acuzã pe altcineva, fãrã sã poatã aduce vreo dovadã, acuzatorul va fi omorât.
* Dacã cineva acuzã pe altcineva, ºi poate dovedi vina acestuia, el va fi rãsplãtit cu bani.
* Dacã un judecãtor ia o decizie într-un caz, iar apoi se dovedeºte cã a greºit, va fi pus sã plãteascã de douãsprezece ori cât a impus el acuzatului, ºi nu i se va permite sã mai judece.
* Dacã cineva furã pe fiul altcuiva, va fi omorât.
* Dacã cineva gãseºte un sclav evadat ºi îl returneazã proprietarului, acesta va trebui sã plãteascã doi ºekeli.
* Dacã un hoþ este descoperit în timp ce furã, va fi omorât.
* Dacã cineva nu are suficientã grijã de un bara, ºi barajul cedeazã, el va fi vândut, iar banii obþinuþi vor înlocui recolta pierdutã în timpul inundãrii culturilor.
* Dacã cineva inundã culturile unui vecin, îi va plãti pierderea.
* Dacã cineva îºi lasã grãdina în seama unui grãdinar, iar acesta îºi face treaba bine timp de patru ani, în al cincilea an proprietarul e obligat sã ia parte la grãdinãrit.
* Dacã grãdinarul nu ºi-a fãcut treaba bine, iar plantele suferã, el va plãti pierderea în funcþie de producþia vecinului.
* Dacã cineva are o datorie, ºi nu poate plãti, el se poate vinde pe sine, pe soþia sa, pe fiul sãu ºi pe fiica sa sã munceascã; dupã trei ani ei vor fi eliberaþi.
* Dacã un om dator îºi plãteºte datoria cu un sclav, iar sclavul este suficient de bun, nu pot exista obiecþii.
* Dacã cineva se cãsãtoreºte cu o femeie, dar nu are niciun fel de relaþii cu aceasta, nu se considerã cãsãtorie.

Babilon, 1792 - 1750 î.Hr.

* Dacã o soþie are relaþii cu un alt bãrãbat, amândoi vor fi legaþi ºi aruncaþi în apã, dar soþia poate fi iertatã de soþul ei ºi dãruitã regelui ca sclavã.
* Dacã un bãrbat foloseºte violenþa asupra soþiei altui bãrbat pentru a se culca cu ea, el va fi omorât, iar femeia consideratã fãrã vinã.
* Dacã un bãrbat este capturat în rãzboi, iar femeia pãrãseºte casa, deºi este mâncare suficientã, ea va fi aruncatã în apã.
* Dacã un bãrãbat este capturat în rãzboi, ºi nu existã mâncare, femeia este fãrã vinã dacã pãrãseºte casa.
* Dacã un soþ pãrãseºte casa, soþia pleacã în altã casã, iar soþul se reîntoarce, soþia nu este obligatã sã se reîntoarcã.
* Dacã un bãrbat vrea sã se despartã de o femeie care a dat naºtere copiilor sãi, o parte din pãmânt ºi din bani trebuie cedatã ei de soþ. Când copiii cresc, ea se poate recãsãtori.
* Dacã un bãrbat vrea sã se despartã de o femeie cu care nu a avut copii, îi va da înapoi zestrea ºi banii pe care i-a adus din casa tatãlui ei.
* Dacã un bãrbat adoptã un fiu, iar acesta creºte în casa pãrinþilor adoptivi, pãrinþii naturali nu pot cere întoarcerea acestuia.
* Dacã cineva loveºte pe altcineva de rang mai înalt, va fi biciuit în public de ºaizeci de ori.
* Dacã cineva loveºte pe altcineva de acelaºi rang, va plãti o mina de aur.
* Dacã un sclav loveºte un om liber, îi vor fi tãiate urechile.
* Dacã un bãrbat loveºte o femeie însãrcinatã, iar aceasta pierde sarcina, el îi va plãti zece ºekeli.
* Dacã un constructor construieºte o casã, ºi o construieºte bine, proprietarul va plãti doi ºekeli pentru fiecare suprafaþã a casei.
* Dacã, însã, nu reuºeºte, ºi casa se prãbuºeºte, ucigându-l pe proprietar, constructorul va fi omorât.
* Dacã fiul proprietarului va fi omorât, fiul constructorului va fi ucis.