Experiente cu dumnezeu

Eram in cea mai mare deznadejde a vieti mele,imi murise singurul fiu student la Electronica Bucuresti in anul doi in conditii foarte dubioase.In urma unei rugaciuni fierbinti catre Dumnezeu legat de aceasta situatie,am primit in vis urmatorul mesaj:"MAI BINE AR PUNE SA CANTE CANTECE BISERICESTI IN LOC DE CORURI CA DEJA SE SDRUNCINA GOLGOTA"Ma credeti sau nu dar in acea perioada nu stiam ce inseamna cuvantul "GOLGOTA"in asa intuneric de mare ne-a tinut ortodoxia.Mesajul l-am inteles caci era un raspuns la rugaciunea mea era vorba de corurile nesfarsite care se dadeau la TV. inainte de revolutie.Atunci m-am intrebat oare ce sa insemne GOLGOTA?.Si bunul Dumnezeu care cunoaste si gandul a facut de asa natura si mi-a dat raspunsul prin ziarul Scanteia din acea vreme.Era dupa revolutie si toti citeam ziarul cu evenimentele de atuncu.Deodata vad in ziar scris de o ziarista intr-un articol urmatoril citat pe care nu-l voi uita niciodata:"PRECUM GOLGOTA PAMANT SFANT LA CARE SE ROAGA OAMENII BATUTI DE SOARTA PENTRU LINISTIRE SI IZBAVIRE"Atunci m-am plecat din nou in rugaciune si am zisoamne Dumnezeule mare si puternic iti multumesc ca am inceput deja sa ma linistesc cu privire la baiat si lumea cu acuzatiile ei,dar de izbavit ma vei izbavi Doamne?A trecut o perioada buna de timp si posteam Miercurea si Vinerea,cum ne invata ortodoxia caci nu venisen inca la adevar.Intre timp facusem rost si de o Biblie.Intr-o zi de miercuri am postit si am deschis la intamplare Biblia sa vad ce doreste Dumnezeu sa-mi spuna.Am citit urmatoarele:"ziua 10 din luna a saptea este zi de post si rugaciune pentru izbavire."Aceasta zi cadea chiar a doua zi Joi.Am hotarat sa postesc si Joi iar Miercuri seara m-am rugat lui Dumnezeu pentru izbavire.Noaptea in somn mi-a vorbit Dumnezeu Tatal dar cu o voce asa de puternica cum scrie in Biblie ca auzea poporul Israel strins la muntele unde au fost date tablele Legi,ca n-au putut sa suporte si au rugat pe Moise sa plece ei ca daca mai aud vocea vor muri.In acea perioada inca nu apucasem sa ciesc despre aceasta in Biblie.Dar cu acea voce mi-a vorbit mie Dumnezeu in acel vis,desi mi-a spus un singur cuvant"NEPRIHANITAAAAAA"Am tipat asa de tare sotul s-a speriat si el m-a intrebat ce am visat dar nu i-am spus nimic pentruca in acea perioada nu stiam ce inseamna NEPRIHANITA .Dar pana dimineata nu am dormit de loc,am tremurat toate noapte de spaima voci pe care am auzit-o.Cugetam in gand de ce mi-a spus Dumnezeu NEPRIHANITA,poate ca daca imi spunea PRIHANITA ma izbavea dar daca a zis "NE" inseamna ca nu m-a izbavit.Dupa ce a plecat sotul la servici,m-am sculat de dimineata sa intreb femeile din cartier cu care mergeam la biserica ortodocsa daca stie ce inseamna acest cuvant "NEPRIHANITA",dar toate spuneau"nu stiu maica".Atunci mi-am adus aminte de o femeie care avea biblie mai de mult si vindea lumanari in biserica sf. Spiridon.Am mers si am gasit-o la o coada la pui unde-si pusese scaunul de seara ca sa apuce pui a doua zi ca in acea vreme era o aprovizionare foarte grea.De la ea am aflat prima data ce inseamna cuvantul "NEPRIHANITA",spunand ca inseamna:curat,nepatat,mergi in calea Domnului.Nu-mi vena sa cred ca spune adevarul,dar femeia sa ratoit la mine si am plecat.Am mai dat de o persoana care a spus la fel.Atunci am mers repede acasa ca sa dau slava lui Dumnezeu pentru izbavire si unde credeti ca m-am asezat in fata icoanelor mele din perete si imi curgeau lacrimile mangaind icoanele cu podul palmei.Deodata am simtit ca ma arde mana cu care mangaiam icoana,am mai incercat o data la fel am patit,si inca o data aceiasi situatie.Nu am mai pus mana dar am inceput sa citesc adanc Biblia.Vazind ca lui Dumnezeu nu-i place sa ne inchinam la icoane,le-m dat afara din casa pe toate.Deocamdata atat voi continua.

---------------

Dupa cum va spuneam am inceput sa citesc cu atentie Biblia.Am ajuns unde scrie animale curate si necurate.Scrie sa nu mananci "porcul iepurele si camila",sa privesti ca necurate pe cele ce nu au copita despicata si nu rumega.Nu auzisem toata viata mea cat am stat in ortodoxie asa ceva.Pentruca aveam o gradina la care cresteam iepuri,m'am plecat pe genunchi si am facut in gand urmatoarea rugaciune:"
Doamne,Dumnezeule Atotputernice,daca este adevarat ce scrie in cartea asta si eu cresc iepuri la gradina si-i mananc,fa prin minunea Ta sa moara totii deodata picior sa nu ramana si nici sa nu apuc sa mananc carne din ei"Observati am scris cuvintele"daca este adevarat" deci nu eram o credincioasa in totalitate,puneam la indoiala Cuvantil lui Dumnezeu,care este hrana cereasca pentru cel ce crede cu adevarat.M'a lasat Dumnezeu de am carat toata vara la iepuri sa-i hranesc si va rog sa ma credeti ca nu mananca putin,iar in toamna aproape de Sf.Mihail si Gavril,m'am dus cu sotul meu la gradina el sa sape iar eu sa le dau sa manance ,le-am dat sa manance si deodata vad in fata ochilor o vedenie "un baiat tanar cu ochii albastri,intunecat la fata si cu urechile ca de iepure.M'am inspaimantat ,am tresarit si vedenia a disparut,am iesit ,m'am dus la sotul meu care sapa si l-am rugat sa mergem acasa ca vine ploaia.Nu i-am spus nimic despre vedenia mea caci rugaciunea am facut-o in gand si voiam sa o stiu numai eu cu Dumnezeu.Dar pe drum am cugetat in gand la vedenie si am zis:"Doamne prin aceasta vedenie eu inteleg ca iepurele este necurat dar eu nu asta te-am rugat.Si ca sa vedeti ca Dumnezeu este cel mai mare evanghelist dupa o saptamana mi-a implinit rugaciunea ca sa ma castige si sa ma aduca la Adevar.Dupa o saptamana,dimineata m'am dus si am dat la iepurii sa manance erau cate doi in custi inchise cu lacate ,custile fiind din sarma ochiuri destul de rezistente.Dupa ce i-am alimentat am plecat acasa dar pe drum mi-am adus aminte ca am lasat cusca generala deschisa.Nu m'am itors dar dupa amiaza m'am dus din nou cu sotul meu la gradina,si deodata auzim un caine cum latra in cusca noastra,am pus fiecare mana pe cate un arac si ne indreptam spre cusca.Deodata un vecin intreaba daca ne-am luat caine ca el a avut cainele foarte bine legat dar nu poate judeca cu mintea lui cum a scapat.Atunci l-am invitat sa vada daca nu este cumva cel ce latra in cusca noastra cainele lui.Vecinul a venit si cand sa ia cainele am vazut cum cainele a omorat toti iepurii strangandu-i de cap i-a aliniat pe totii pe jos,a rupt sarma ochiuri de la toate custile si i-a scos pe toti afara.Si astfel s'a implinit rugaciunea mea"sa moara toti deodata,picior sa nu ramana"Sotul s'a suparat rau,i-a lasat asa pina acasa.Acasa i-am zis te rog sa stai langa mine ca vreau sa-ti spun ceva dar sa nu te superi.Spune ce vrei ca si asa sant destul de suparat.I-am spus sa nu fie suparat caci astazi mi-a implinit Dumnezeu rugaciunea pe care am facut-o in gand ca sa nu stie nimeni si noi nu vom mai manca niciodata carne de iepue.Dupa ce i-am explicat totul cu deamanuntul nu a mai zis nimic,a doua zi s'a dus si ia ingropat pe toti in pamant.Voi continua.
----------------

v'am promis ca voi continua.Citind Biblia mult mai increzatoare,caci ma convinsese Cel mai Mare Evanghelist al cerurilor si al pamantului am observat ca orice cercetator sincer caci lui Dumnezeu nu-i plac idoli,lucrurile facute de maini omenesti.Si ca fiecare ortodox nu-mi venea sa cred ca ortodoxia nu ar fi in regula fata de Dumnezeu.Deaceia am intrat in biserica ortodoxa unde eram in acea vreme si am facut urmatoarea rugaciune tot in gand ca sa o stiu numai eu si Dumnezeu.Biserica era plina in acea zi,toti stateam in picioare si am zis:"Doamne Dumnezeule Atotputernice eu am vazut in Cuvantul Tau scris ca nu este bine sa ne rugam la lucruri facute de maini omenesti,totusi Doamne daca ortodoxi mei ti-au facut aceste icoane din iubire,cum unul ti-a scris o carte,altul ti-a scris o poiezie,altul ti-a scris un cantec,ei au gasit cu cale sa-ti faca potretul din iubire,Totusi Doamne daca nu este bine ce au facut fa prin puterea ta sa arda icoanele sa se faca scrum,si cand voi afla aceasta veste voi veni la tine si ma voi boteza,dar daca este bine ce au facut,fa prin puterea ta sa iasa raze de lumina din ele si toate celelalte culte sau secte sa vina in ortodoxie Amin.Prea iubitilor eram in ziua de votarea constitutiei prima data,dupa revolutie,ma imbracam impreuna cu sotul meu sa mergem la votare dar intre timp televizorul era deschis.Deodata apare la televizor un preot cu un microfon in fata si spunea:"a ars biserica sf.Nicolae din Bucuresti s'a facut scrum,nu mai am nici-o icoana in ea"Atunci am cazut pe genunchi si i-am multumit Domnului pentru raspuns la rugaciune si pentru intelepciunea lui ca nu a ars sf.Nicolae din Craiova,biserica in care ma rugasem,ci a ars biserica sf.Nicolae din Bucuresti.Altfel nu as fi putut marturisi nici rugaciunea nici raspunsul la rugaciune,caci enoriasi din Craiova m'ar fi invinovatit pe mine ca am dat foc,si intrucat in Bucuresti nu am mers nu ma putea acuza nimeni de vinovatie.Bineinteles ca acest raspuns de la Cel mai Mare Evanghelist Domnul Dumnezeul Cel Atotputernic,m'a facut sa iau hotararea,cu prima ocazie cand s'a facut botezul la Biserica Adventista de ziua saptea tot printr-o instiintate de la Dumnezeu am mers si m'am botezat.Grabiti-va toti care va-ti luminat si faceti acest botez fara de care nu veti vedea si nu veti intra in Imparatia lui Dumnezeu caci DOMNUL VINE VINO DOAMNE ISUSE AMIN.

Eram ortodoxa,Dumnezeu incepuse sa ma trezeasca si la o coada la branza deja marturiseam pe Dumnezeu,la nivelul meu.M-a auzit o penticostala,ma rugat sa o astept pana ia si ea branza ca vrea sa discute cu mine.Am asteptat-o,de la ea am aflat multe lucruri noi,m'a invitat la biserica ei si am mers.Am luat doctrina lor despre Duhul Sfant si am copiat-o in intregime cu picsul,am cumparat si o carte de cantari.Intr-o caladire din centru orasului are loc o evanghelizare penticostala.Eu care eram in cautarea Adevarului in acea perioada,am intrat in sala si am facut urmatoarea rugaciune in gand:Doamne Dumnezeule Atotputernice,daca aceasta biserica detine Adevarul,fa prin puterea Ta sa plec rusinata din aceasta adunare,dar daca nu au Adevarul sa se rusineze ei.Au inceput marturisirea apoi un grup s'au prins de maini si au inceput sa cante o cantare,leganandu-se intr-o parte si in alta.Deodata din mijlocul lor o fata a inceput sa sara in sus,desi o tineau zdravan de maini ea nu se oprea din sarit.Atunci au oprit cantarea si ca sa-i spele rusinea au pus-o pe ea sa marturiseasca in continuare.Mie mi-a fost suficient sa inteleg ca nu este biserica adevarata.Dupa ce s'a terminat si coboram pe scari o femeie zice "ai vazut ca si in biserica este diavolul,ai vazut cum sarea fata in sus"?.Aceasta mi-a intarit si mai mult raspunsul la rugaciunea mea,nu am comentat nimic,dar din acel moment am rupt-o cu penticostali, se tineau totusi dupa mine ca sa ma botez la ei.Desi nu cunoscusem nici-un Adventist i-am intrebat ce este cu ziua de Sambata la care mi-au raspuns:"sa nu ma auda pastorul lor de asa ceva ca ma da afara din biserica.Cum se poate asa ceva am zis eu ca ziua Sambetei este scrisa din capul cartii pina in coada carti.Mai tarziu au revenit spunandu-mi sa ma botez sa tin ziua de Sambata in ascuns dar sa nu marturisesc.Cum sa nu marturisesc am spus eu aceasta zi la care Dumnezeu tine atat de mult.Din acel moment am inceput sa caut Biserica care tine Sambata si Dumnezeu m'a calauzit prin Duhul Sfant la Biserica Adventista de ziua saptea.Voi continua.

.Intr-o seara cantam melodia "Blandul Pastor" si plangeam,caci citisem toate evangheliile si vazusem cruditatea oamenilor,si suferintele Domnului pentru cei ce vor sa-L asculte si sa-L urmeze.Am plans zdravan in timp ce cantam melodia.Domnul care cunoaste inimile,noaptea mi-a aparut in vis.Era imbracat in haine albe iar pe cap avea o cununa ca razele soarelui lungi de un metru.Venea catre mine cu pasi lini si delicat,iar privirea Lui aducea o pace care nu se poate descrie in cuvinte omenesti si nu numai pace,o bladete rara,care-ti dadea o siguranta,o liniste,totul.A venit la mine m'a luat de mana stanga si a ingenunchiat impreuna cu mine in fata Tatalui.Dar Tatal era un om.Domnul Isus mi-a transmis un mesaj de la El la Tatal si de la Tatal la mine sa nu mai zic cu "raul".Atunci eu eram ortodoxa si toate femeile cu care ieseam de la biserica ziceau cu raul si ziceam si eu.Din acel vis am incetat sa mai zic cu raul.Aceasta pentru mine a fost o evanghelizare pe care nu o voi uita niciodata.El impreuna cu Tatal aveau planul sa ma duca in adunarea Adventista si in aceasta adunare nu se zice cu raul si m-au pregatit mai intai pentru aceasta.Acest vis si altele au fost si sant pentru mine hrana cereasca,prin care mi-am dat seama ca toata Biblia este adevarata"Omul nu traieste numai cu paine ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu".Cat de adevarate sant aceste cuvinte pe care eu le-am si trait in experientele mele cu Dumnezeu.Voi continua.

Pe 28.03.2007,cand mai aveam doua zile sa termin nazireatul de o luna de zile,timp in care am fost inchinata lui Dumnezeu,in aceasta noapte am visat pe Dumnezeu Tatal.Era o masa simpla ca o masa de bucatarie,de o parte statea Tatal si era pur si simplu un om,iar de cealalta parte stateam eu cu mama in dreapta si tatal meu in stanga.Era o atmosfera de pace si liniste,cand deodata din Tatal ceresc ieseau fulgere fara trasnete sau zgomote.Aceste fulgere puternice nu-l afectau pe Tatal,dar ma uitam in dreapta si in stanga si vedeam o multime de case care ar fi putut sa ia foc.Deasemenea nu vorbeam dar gandeam in sinea mea ,ca Dumnezeuma ma cosidera Copil al Sau cu adevarat,deodata ce stau in prezenta Lui atat de aproape de acele fulgere de lumini si nu ma ard nici pe mine nici pe parinti mei.M-am desteptat,dar atmosfera de pace si liniste pe care am avut-o in prezenta Lui Dumnezeu,mi-a adus o mare fericire in inima,ca m'a facut sa uit orice necaz.

Geneza 2/2,3.In ziua* a saptea Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea,pe care o facuse;si in ziua a saptea S'a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse.3.Dumnezeu a binecuvantat*ziua a saptea si a sfintit-o,pentruca in ziua aceasta S'a odihnit de toata lucrarea Lui,pe care o zidise si o facuse.
Ziua a saptea a saptamani a fost prin urmare prima si singura zi de sarbatoare instituita de Dumnezeu in Paradis odata cu facerea lumii.
Exod 20/8-11.Adu-ti*aminte de ziua de odihna,ca s'o sfintesti.9.Sa lucrezi*sase zile,si sa-ti faci tot lucrul tau.10.Dar ziua a*saptea este ziua de odihna inchinata Domnului,Dumnezeului tau:sa nu faci nicio lucrare in ea,nicitu,nici fiul tau,nici fiica ta,nici robul tau,nici roaba ta,nici vita ta,nici strainul**care este in casa ta.11.Caci in sase zile*a facut Domnul cerurile,pamantul si marea,si tot ce este in ele,iar in ziua a saptea S'a odihnit: de aceia a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.
Multe culte zic ca tin legea,mai putin Sambata pe care au inlociut-o cu Duminica caci in aceasta zi a inviat Domnul nostru Isus Hristos.Dar sa vedem ce spune in testamentul nou Iacov 2/10-11.Caci,cine pazeste toata Legea si greseste intr'o singura porunca,se facaa*vinovat de toate.11.Caci,Cel ce a zis:,,Sa* nu preacurvesti",a zis si:,,Sa nu ucizi".Acum daca nu preacurvesti,dar ucizi, te faci calcator al Legi.
Ezechel20/19-20.Eu sant Domnul Dumnezeul vostru;umblati*intocmai dupa randuielile Mele,paziti poruncile Mele si impliniti-le.20.Sfintiti*Sambetele Mele,caci ele sant un semn intre Mine si voi,ca sa stiti ca Eu sant Domnul,Dumnezeul vostru!"
Deci cei ce fac parte din Biserica lui Dumnezeu care va fi rapita la cer trebuie sa aibe intre ei si Dumnezeu,acest semn Sambata.
Matei 5/17-18.sa* nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Proorocii;am venit nu sa stric,ci sa implinesc.18.Caci adevarat va spun,cata vreme* nu va trece cerul si pamantul,nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege,inainte ca sa se fi intamlat toate lucrurile.
In aceste doua versete ne vorbeste chiar Domnul nostru Isus Hristos,credeti-L macar pe El,si veniti la Biserica unde se tine toata Legea.Domnul mai spune in Ioan 15/10.Daca* paziti poruncile Mele,veti ramane in dragostea Mea,dupa cum si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu,si am ramas in dragostea Lui.
Daca veti citi Biblia cu toata inima veti vedea ca nu este pomenite nici macar intr-un singur verset sa se tina ca zi de odihna duminica.Sfinti Apostoli au tinut tot Sambata si o sa dau un singur exemplu din Faptele Apostolilor 18/2-4. Acolo au gasit pe un Iudeu,numit Acuila*,de neam din pont,venit de curand in Italia,cu nevasta-sa Priscila,de oarece Claudiu poruncise ca toti Iudeii sa plece din roma.a venit la ei.3.Si,fiinca avea acelas mestesug,a ramas la ei,si*lucrau:meseria facerea corturilor.4.Pavel*vorbea in sinagoga in fiecare zi de Sambata,si indupleca pe Iudei si pe Greci.
Pavel a ramas in Corint un an si sase luniSi lucra cu prieteni lui la facerea de corturi timp de sase zile iar in fiecare Sambata mergea la Biserica si marturisea.Biserca era in Italia nu in Israel.Deci si neamurile tineau Sambata pina in anil 321 dupa Hristos pana cand Imparatul Constantin al Romei a dat un decret sa fie schimbata Sambata cu duminica.Va invit sa veniti cu comentarii cu texte Biblice dupa Adevar.Veniti grabnic la biserica cea adevarata,caci DOMNUL VINE,VINO DOAMNE ISUSE AMIN.

Originea sabatului: Ideea ca porunca de a pazi sabatul zilei a saptea a fost data doar evreilor si ca ea exista doar de la darea Legii pe Sinai este o prejudecata. Biblia ne descopera faptul ca sabatul a fost dat omului inainte de caderea in pacat, inainte de a se naste poporul evreu. Sabatul a fost instituit in Eden, inainte de aparitia pacatului pe pamant, ca un memorial al creatiunii. Geneza 2, 2-3

Trei amanunte importante: 1) Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea; 2) El a binecuvantat sabatul; 3) El a sfintit sabatul (l-a pus deoparte pentru un scop sfant)

Consecinte: 1) Sabatul este universal. Fiind dat primei perechi de oameni, el a fost dat intregii omeniri, nu unui singur popor.
2)Sabatul este vesnic. Fiind dat inainte de caderea omului in pacat, cand nu exista moarte, sabatul era o sarbatoare vesnica pentru toate generatiile de oameni care s-ar fi nascut.
3)Sabatul este independent de planul de mantuire.


Scopul sabatului:
1. Memorial al creatiunii: Exod 20, 11; Psalm 111, 4
2. Simbol al eliberarii din robie: Deuteronom 5,15
3. Semn de identificare intre adevaratul Dumnezeu si adevaratul Sau popor: Ezechiel 20, 12. 20; Exod 31, 13. 17.
4. Semn al sfintirii: Exod 31, 13; Ezechiel 20, 12
5. Semn al loialitatii fata de Dumnezeu: Exod 16, 4. 23. 26. 29-30
6. Zi de cult si de comuniune : Isaia 56,6-7; 66, 23
7. Simbol si pregustare a odihnei mantuirii : Evrei 4, 9-11

Dovezi ale existentei sabatului inainte de darea Legii pe Sinai:
1. Marturia lui Isus: Sabatul a fost facut pentru om( omenire) Marcu 2,27-28
2. Existenta ciclului saptamanal inca de la inceputurile istoriei: Geneza 8, 10-12; 29, 27.
3. Caderea manei in timpul exodului, inainte de darea Legii pe Sinai: Exod 16

Hristos si sabatul : 1. El se numeste pe Sine “Domn al sabatului” Marcu 2, 28
2. El a luat parte la serviciile divine din sinagoga in sabat: Luca 4, 16
3. El ii invata pe oameni in sabat: Luca 4, 31
4. El ii vindeca pe bolnavi in sabat: Matei 12, 10-12
5. El a dezlegat sabatul de traditiile omenesti: Ioan 5, 18
De observat: A dezlega nu inseamna a desfiinta, ci a elibera. Matei 5, 17-19
6. El a fost preocupat de pazirea sabatului si dupa inaltarea Sa la cer: Matei 24, 20
7. El a pecetluit lucrarea rascumpararii noastre prin odihna Sa in mormant intr-o zi de sabat, dupa cum a pecetluit lucrarea creatiunii odihnindu-se in ziua a saptea.
Isus a pazit sabatul nu in felul in care o faceau oamenii religiosi ai timpului, plini de prejudecati si traditii omenesti, ci asa cum o cere adevaratul spirit al Legii divine.

Sabatul in biserica primara, dupa inaltarea lui Hristos:
1. Cu ocazia mortii si ingroparii lui Isus, ucenicii si-au intrerupt pregatirile pentru ingropare, “odihnindu-se dupa Lege” Luca 23, 56; 24, 1
2. La multi ani dupa inaltarea lui Hristos la cer, apostolii au continuat sa respecte sabatul, sa predice in sabat, sa conduca servicii divine in sabat: Faptele apostolilor 13, 14. 44; 16, 13; 17,2; 18, 4. 11.
3. Spre sfarsitul secolului intai, apostolul Ioan, scriind cartea Apocalipsei, vorbeste de “ziua Domnului” Apocalipsa 1,10. “Ziua Domnului” nu poate fi interpretata ca fiind duminica, deoarece in secolul intai d.Hr. nu se cunostea acest termen pentru prima zi a saptamanii, care era cunoscuta in lumea pagana ca fiind “ziua soarelui”.
Daca Isus a spus ca El este Domnul sabatului ( Marcu 2, 28 ), este logic sa consideram ca ziua Domnului este sabatul Domnului, nu o alta zi.

Pseudo- sabatul= duminica . Schimbarea zilei de odihna in biserica crestina s-a produs treptat, avand mai multe cauze. Primele informatii cu privire la crestini care au pazit duminica le avem din secolul al doilea.
Motive invocate pentru schimbarea zilei de odihna: 1) Duminica este ziua invierii Mantuitorului ; 2) Crestinii nu doreau sa fie confundati cu iudeii, datorita persecutiilor la care erau supusi de catre romani. 3) Duminica deja era o zi de sarbatoare in lumea pagana-“dies solis”- ziua soarelui.

Prima lege duminicala civila: 7 martie 321, data de imparatul Constantin cel Mare, avand un scop politic; mentinerea unitatii imperiului
Schimbarea zilei de odihna a fost profetizata cu mult timp inainte in Biblie: Faptele apostolilor 20, 29-30; Daniel 7,25

Restaurarea sabatului: Isaia 58,12-14; 56, 2-8; Apocalipsa 14, 6-12
In ultima perioada a istoriei omenirii, Biblia prezice o restaurare a pazirii adevaratei zile de odihna. Spartura facuta in Legea lui Dumnezeu prin desfiintarea sabatului zilei a saptea urma sa fie reparata de catre Dumnezeu prin intermediul unei biserici cu o misiune speciala-biserica ramasitei. Unul din semnele distinctive ale acestei biserici este si pazirea adevaratei zile de odihna, in contrast cu restul crestinatatii care serbeaza sabatul fals, stabilit de om si nu de Dumnezeu: Apocalipsa 14, 12

Sabatele ceremoniale: Evreii aveauin calendarul lor religios, in afara de sabatele saptamanale, si o serie de sabate ceremoniale, care nu erau legate de ciclul saptamanal, ci de ceremoniile de la Templu. Biblia face o distinctie clara intre aceste sabate, numindu-le “sabatele voastre”, in contrst cu sabatul zilei a saptea, numit “sabatul Domnului” Sabatul poruncii a patra are caracter vesnic si universal, facand parte din Legea morala, pe cand sabatele ceremoniale au avut un caracter temporar si local, facand parte din legea ceremoniala, abrogata prin jertfa Mantuitorului.Levitic 23, 7.8.21.24.25.27.28.32.35.36.38 ;Coloseni 2,14.

Cum au ajuns crestinii sa serbeze duminica

Arhiereul Calist Botosaneanul, episcop de Arges, in "Istoria bisericeasca" din 1902, pg. 55, declara: "Ziua in care crestinii savarseau cultul lor religios la inceput a fost sambata, mai tarziu duminica, zi de inchinare si bucurie, dupa cum zice si sfantul Atanasie al nostru: Sambata noi ne adunam laolalta nu ca sa iudaizam... ci ca sa ne inchinam lui Isus, Domnul Sabatului."Asadar, primii crestini au pastrat cu credinciosie ziua Sabatului.
Atunci cum de astazi, majoritatea crestinilor tin ziua intai, ziua duminicii, ca zi de odihna, si nu Sabatul?
In Sfanta Scriptura nu veti gasi nici o explicatie. Istoria politicii bisericesti clarifica nedumerirea aceasta.
Au existat trei cauze majore care au dus la o tranzitie lina de schimbare a Sabatului cu duminica :
1. Intentia crestinilor de a nu fi asimilati cu iudeii
Dupa primul razboi iudeo-roman, imparatul Vespasian (72 AD) desfiinteaza slujba de mare preot si Sinedriul si impune o taxa speciala, "fiscus iudaicus", exclusiv pentru vina de a fi iudei.
Dupa al doilea razboi iudeo-roman, imparatul Hadrian (135 AD) nimiceste cu desavarsire Templul, iar pe locul lui zideste in schimb un templu pagan, inchinat lui Jupiter Capitolinul. Prin decret, ii izgoneste pe iudei din Ierusalim, ba chiar ii urmareste prin imperiu si le impune o taxa si mai mare, un "capitatio". In intregul imperiu, a fi iudeu devenise sinonim cu ocara. Iar semnul distinctiv pentru evrei era... Sabatul.
Scriitorii romani (Pliniu, Tacitus, Suetoniu, Juvenal) afirmau ca Sabatul era semnul celei mai mari rusini, ca este o superstitie degradata. Crestinii, pentru ca tineau si ei Sabatul, erau omologati tot ca iudei . Din acest motiv, parinti bisericesti au cautat au cautat sa dezvolte o teologie anti-iudaica si anti-sabatica, in care sa inlocuiasca Sabatul cu oricare alta zi. La indemana le statea ziua amintitoare a invierii, ziua intai a saptamanii.
Iustin Martirul scrie (sec.II, dupa razboiul iudeo-roman) in "Dialoguri": "Dumnezeu a impus Sabatul asupra iudeilor ca o pecete a infamiei, spre a-i deosebi pentru pedeapsa in ochii romanilor".
In Didascalia , sau "Invatatura celor 12 apostoli" (sec. III), apare ideea: "Sabatul sa fie lepadat pentru ca este o parte a legii lui Moise".
Victorinus , episcop (in 304): "Sabatul se hotari o zi de post si tristete, pentru ca face pe crestini sa evite pazirea Sabatului impreuna cu iudeii." Acest citat confirma indirect ca, dupa aproape 300 de ani, crestinii tot tineau Sabatul biblic, dupa pilda Mantuitorului si a apostolilor...
Papa Silvestru , in jurul anilor 320, spunea fatis: "Sabatul este o zi de post pentru a arata dispret pentru Sabatul iudeilor".
Epifaniu (375 AD): "Inca de la Sixtus (papa, cca 135), au hotarat sa inlocuiasca sarbatorile iudaice cu altele, crestine." Din punct de vedere liturgic, episcopii au anulat orice fel de slujba in Sabat.
In 692, la Sinodul Trullan II , se interzice orice adunare sau serviciu de cult in ziua Sabatului chiar si in perioada postului. E inca o dovada ca, la data aceea, biserica crestina pastra inca Sabatul pe scara mare.
2. Influenta gnosticismului
Gnosticii erau in mod special anti-iudaici.
Valentinus (150 AD) considera Vechiul Testament cu Sabatul vestigiile dumnezeului inferior si rau, numit Sabatum sau Demiurg, care a facut lumea in mod gresit si a instituit Sabatul. Hristos veni ca sa il invinga si sa elibereze lumea de Sabat.
Marcion (150 AD): "Intrucat Dumnezeul iudeilor a facut lumea si s-a odihnit in a saptea zi, noi trebuie sa postim in Sabat ca sa nu implinim cererile Dumnezeului evreilor."
Cand Marcion ereticul excomunicat a hotarat postul in Sabat, in biserica crestina nu se postea in acea zi. De unde au luat parintii bisericii postul in Sabat? Chiar de la gnostici.
Afrates (sec IV), in Homilia a 13-a: "Sabatul a fost instituit ca un rezultat al caderii in pacat." Sarmanul, nici macar nu cunostea raportul creatiunii din Genesa.
3. Cultul soarelui
In panteonul zeilor, se distinsese unul mai proeminent, zeul soare. La canaanitii vechi, se numea Baal; la greci, era Helios sau Apollo; la egipteni era Ra sau Serapis; la persani, era Mithra sau Demeter; iar la latini, era Sol.
Nero a fost primul cezar care a ridicat cultul soarelui mai presus de al altor zei. In jurul anului 60 AD, el ridica "Colosus Neroni", o statuie a soarelui, care insa purta chipul lui.
Trupele lui Vespasian (70 AD), cele care s-au intors de la nimicirea Ierusalimului, luasera obiceiul sirian de a se inchina spre rasarit, ca sa adore soarele-rasare.
Hadrian (135 AD) se identifica din nou
cu cu soarele. A pus sa se bata monede cu chipul sau in felul soarelui. Deranjat ca in Roma altcineva era infatisat ca soare, adica Nero, Hadrian porunceste sa i se dea jos chipul "Colosului Neroni" si sa-i puna in schimb chipul sau.
Tertullian spunea, in jurul anilor 200, ca marele circ din Roma era consacrat soarelui. Aici se inchina tot poporul Romei, pentru ca socoteau ca, pentru un zeu atat de slavit cum este soarele, nu-i potrivit sa aiba alt acoperis decat cerul.
In 215, Caracala instaureaza cultul soarelui drept cult al imparatului. Intr-una din termele lui s-a descoperit o inscriptie: "Unul este zeul Serapis, Helios. El e stapanul universului." Cultul soarelui inghitise aproape toate celelalte zeitati, intr-un fel de ecumenism.
Pe timpul lui, numele lui Mitra se romanizeaza si devine Sol Invictus, soarele biruitor, invincibilul.
Imparatul Heliogabal , de origine siriana, introduce in jurul lui 220, drept cult oficial numai pentru Roma, cultul lui Sol Invictus.
Imparatul Aurelian , in 270, extinde cultul soarelui, Sol Invictus, drept cult oficial pentru intregul Imperiu Roman.
Constantin cel Mare , pana la moarte un adorator al lui Sol Invictus, impune pazirea "prea onoratei zi a soarelui" ca zi oficiala de sarbatoare in tot imperiul. Textul din "Corpus Juris Civilis", vol. III, reda legea promulgata la 7 martie 321 d.Hr.:
"Toti judecatorii, locuitorii oraselor si meseriasii sa se odihneasca in prea venerabila zi a Soarelui. Dar cei de la tara, sa se ocupe de agricultura neimpiedicati de lege, pentru ca uneori nici o alta zi nu este mai favorabila lucrarilor agricole."

Tranzitia lenta de la Sabat la "ziua Domnului":
Faza 1
La inceput, crestinii tineau doar ziua biblica de odihna, Sabatul .
Gabriel Rascaru Ieromonahul, in Liturgica Bisericii Ortodoxe , ed. 1876, pg. 94, scrie: "Sambata s-a serbat intrucat priveste ca Lege morala si in secolele primitive ale crestinismului".
Faza 2
Dupa razboaiele iudeo-romane, Sabatului i se alatura serbarea zilei intai a saptamanii .
Iustin Martirul , in prima parte a secolului II, este cel dintai care saluta aparitia zilei intai intre sarbatori, ca semn distinctiv al crestinilor (aniversarea invierii). El scria: "Noi veneram aceasta zi intaia, ne place de ea, pentru ca este ziua in care Dumnezeu a zis 'sa fie lumina'."
Tensiunea existenta in biserica crestina din primele cinci secole, intre fractiunea sabatistilor si anti-sabatistilor, este pregnanta in scrierile patristice:
Hyppolit din Roma (220 AD): "Chiar si astazi, unii poruncesc post in Sabat - o practica de care Hristos n-a vorbit, astfel ei dezonorand evanghelia".
"Constitutiile apostolice" (sec. III), cartea VII
, sectiunea a II-a, cap. 23: "Paziti Sabatul si sarbatoarea zilei Domnului, fiindca prima este memorialul creatiunii, iar a cea de-a doua al invierii".
Origene (c.250): "Este potrivit pentru fiecare care este drept intre sfinti sa pastreze si sarbatoarea Sabatului. Care este intr-adevar serbarea Sabatului, cu exceptia a ceea ce a spus apostolul, zicand: 'Ramane sabatismus, adica tinere de Sabat, pentru poporul lui Dumnezeu' (Evrei 4:9)? Sa vedem ce fel de observare a Sabatului se asteapta din partea unui crestin. In ziua Sabatului nici una din faptele lumesti nu trebuie facuta, ci fiti liberi pentru lucrari spirituale, sa veniti la biserica, sa va dati urechea pentru citirea sfanta... aceasta este tinerea Sabatului crestin".
Ignatiu (c. 300), in Epistola catre Magnezieni , scria: "Sa nu mai tinem Sabatul in felul iudeilor, ci sa serbam Sabatul spiritual, bucurandu-ne in meditatie cu privire la Lege. Si dupa fiecare sarbatoare de Sabat, fiecare prieten al lui Hristos sa pastreze si sarbatoarea zilei Domnului..."
Grigorie de Nisa (331-396), in De Castigatione , scria: "Bisericile din Asia, dupa obiceiul lor, tin ambele zile: Sabatul si duminica. Cu ce fel de ochi priviti voi duminica, voi care dezonorati Sabatul? Nu stiti ca aceste doua zile sunt surori?"
Epifanie din Constantia (c.380), in Marturisire de credinta : "In unele locuri, crestinii tin adunari si in Sabat".
Ioan Cassian (c. 395) Cele 12 carti : "In afara slujbelor de seara si noapte, nu exista servicii divine publice printre calugarii din Egipt, cu exceptia zilelor de Sambata si Duminica, cand se intalnesc impreuna in ceasul al treilea, pentru Sfanta Cina".
Asterius din Amasea (c. 400), in Homilia 5 : "Este minunat pentru crestini... ca echipa acestor doua zile vine impreuna; vorbesc despre Sabat si ziua Domnului... Caci, ca mame si doici ale bisericii, ele aduna poporul, pune peste ei preoti ca instructori, si face pe toti - ucenici si invatatori - sa poarte de grija pentru suflete".
Socrates Scolasticul (anul 430 d. Hr.) scrie: "Desi aproape toate bisericile din lume celebreaza sfintele taine in Sabat (!), totusi crestinii din Roma si din Alexandria, din pricina unei oarecare traditii, au incetat sa mai faca lucrul acesta in Sabat".
Sozomen , 430 d. Hr.: "Oamenii din Constantinopol si de pretutindeni se aduna impreuna si in Sabat... lucru care niciodata nu este pazit la Roma." (Istoria bisericeasca VII, 19).
Faza a 3-a
Favorizarea duminicii si eliminarea Sabatului .
Recunoasterea oficiala a crestinismului ca religie de stat, intr-un imperiu care avea disperata nevoie de un element liant pentru crearea unitatii atator elemente centrifuge, s-a dovedit o salutara manevra politica. Aceasta a pregatit drumul spre o mare jonctiune: doar peste cateva decenii, crestinismul, uitand treptat de inaltele sale idealuri spirituale si devenind tot mai popular, se va intrepatrunde cu paganismul de baza, absorbind si adoptand practicile lui stravechi.
Eusebiu din Cezarea (325), prelat si ministru in acelasi timp, o cumulare deloc biblica la curtea lui Constantin cel Mare, relua argumentul lui Iustin Martirul, zicand "noi ne bucuram de ziua intai pentru ca e ziua cand Domnul a facut lumina..."
La 6 martie 321, imparatul Constantin cel Mare decreteaza prima lege duminicala : "Toti magistratii si populatia care locuieste la orase sa se odihneasca in venerabila Zi a Soarelui (Dies Solis)."
Silvestru , episcopul Romei in timpul lui Constantin cel Mare, schimba numele primei zile a saptamanii, denumind-o "Ziua Domnului".
La 366, Conciliul de la Laodicea decreteaza oficial transferarea sfinteniei Sabatului asupra duminicii , zicand: "Crestinii sa nu iudaizeze stand nelucratori Sambata, ci sa lucreze in ziua aceea... Si daca totusi sunt gasiti iudaizand, sa fie anatema!" (C. Hefele, Istoria conciliilor bisericii , vol. II, pag. 316).
In 386, Sinodul din Aquilea recunoaste schimbarea oficiala a lui "Dies Solis" (ziua soarelui) in "Dies Dominica" (Ziua Domnului, duminica).
Ieronim din Betleem , prin anul 400, scria: "Daca ziua intai e numita ziua soarelui de catre pagani , noi o admitem ca atare cu voie buna, fiindca in aceasta zi a aparut lumina si a rasarit Soarele neprihanirii noastre".
Nu toti au privit evenimentele la fel.
In jurul anului 200, Tertullian , in Despre idolatrie , cap.14, scrie in repetate mustrari si avertismente despre adoptarea de catre crestini a sarbatorilor pagane.
Papa Leon I , prin 450, decreteaza anateme crestinilor care in ziua intai serbau soarele, si nu pe Isus. Daca filosofii crestini transfigurau semnificatia zilei soarelui, vulgul ramasese la datinile stravechi pana astazi. Inchinarea spre rasarit, catre soare, a modelat ulterior si asezarea bisericilor, cu altarul spre rasarit, pentru continuitatea inchinarii precrestine.
In rapoartele Conciliului din Trent (al Contrareformei), sta scris: "In sesiunea din 18 ianuarie 1562, orice ezitare a fost pusa deoparte. Gaspar de Fosso, arhiepiscop de Reggio, a tinut o cuvantare in care a declarat: 'Traditia sta deasupra Scripturii. Autoritatea bisericii , in consecinta, nu poate fi subordonata fata de autoritatea Scripturii , caci biserica... a schimbat Sabatul in Duminica, nu prin porunca lui Hristos , ci prin propria ei autoritate '..."
J.A. Neander , in Istoria religiei crestine si a bisericii , pg. 186, scrie: " Sarbatorirea duminicii a fost doar o sarbatoare omeneasca si a fost departe de intentia apostolilor de a stabili o alta porunca in aceasta privinta. Departe de ei si de biserica primara apostolica gandul de a transfera legile legate de Sabat asupra duminicii".
A. Weigall , Paganismul in crestinismul nostru , pg.145: "Pazirea de catre noi a duminicii este derivata in mod vizibil din mithraism. Argumentul ca duminica a fost aleasa din pricina invierii nu gaseste suficient suport"... Iar la pg.148: "Deoarece Mithra era invocat ca Dominus (Domn), duminica trebuie ca a fost 'ziua Domnului' cu multa vreme inainte de timpurile crestine."
Stephen Keenan , in Catehismul doctrinal (editia a III-a americana, 1876, pg.174), la intrebarea: "Aveti vreo dovada ca Biserica Catolica are putere sa instituie sarbatori?", raspunde: "De n-ar fi avut aceasta putere, ea n-ar fi putut face ceea ce toti oamenii religiei moderni accepta; anume ea n-ar fi putut substitui pazirea Sabatului zilei a saptea cu duminica zilei intai a saptamanii, o schimbare pentru care nu exista nici o autoritate scripturistica !"

Explicatia textului din Evrei 4:9
" Ramane, deci, o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu."
Cine citeste nepartinitor acest verset nu se poate sa nu se poticneasca in privinta necesitatii pazirii Sabatului. Oare nu sugereaza textul ca pentru poporul lui Dumnezeu e o alta odihna, anume nu ziua de Sabat, ci o odihna " ca cea de Sabat"? Unde mai pui ca editia Teoctist a Bibliei ortodoxe (1993) o spune pe romaneste: "Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna pentru poporul lui Dumnezeu!"
Pentru o intelegere corecta a Bibliei, exista trei reguli mari de interpretare:
A. Textul - adica verifici cum suna versetul propriu-zis in original si in alte traduceri.
B. Contextul - cauti sa citesti care este "tema" din tot pasajul, nu numai din textul dat. In cazul ca tema e stabilita gresit, toata interpretarea, oricat de logica ar fi, conduce la erezie.
C. Cadrul istoric - cercetezi sa vezi ce intelegeau oamenii din timpul acela prin repectivul text. Aici intri in problemele timpului si in mentalitatea contemporanilor Apostolului Pavel.
A. Textul
Iata cum suna versetul in limba greaca si traducerea lui, cuvant cu cuvant:
"Ara [ Deci ] apoleipetai [ ramane inca ] Sabatismos [ sarbatoarea Sabatului ] to lao [ poporului ] tu Theu [ lui Dumnezeu ]." ("to" si "tu" sunt doar articole hotarate pentru cazurile Dativ si Genitiv)
Unde este in text expresia "ca cea"?? Nu e!! Acest lucru se cheama "interpolare" - adaugire nepermisa, care stramba intelesul. Biblia interzice, sub semnul condamnarii vesnice, adaugarea sau scoaterea vreunui singur cuvant (Deuteronom 4:2; Proverbe 30:6; Apocalipsa 22:18,19).
Credinciosi Cuvantului, traducatorii vechilor Biblii romanesti au redat Evrei 4:9 in felul acesta:
"Pentru aceea au ramas oarece sambata oamenilor lui Dumnezeu." - Noul Testament de la Bãlgrad, 1648.
"Iatã darã au rãmas sãrbarea sâmbetei nãrodului lui Dumnezãu." - Biblia de la Bucuresti, 1688.
"Drept aceea s-au lasat Sabatismos norodului lui Dumnezeu." - Noul Testament al lui Scarlat Alexandru Kalimachi, 1821.
"Dreptu aceea ramane repausu pentru poporulu lui Dumnezeu". - Biblia de Iasi
, 1874.
"Deci dar ramane inca repaus de sambeta pentru poporul lui Dumnezeu." - Biblia Nitzulescu, 1905.
B. Contextul
In cazul lui Evrei 4:9 contextul este decisiv. Vom constata ca, in acest context, versetul nu se refera nici la Sabat nici la vreo alta zi de odihna (duminica).
Contextul incepe de la Evrei 3:7 si tine pana la Evrei 4:11.
In acest pasaj, Apostolul Pavel face o paralela cu multa aplicatie
a calatoriei lui Israel prin pustie: si noi, ca si ei, am iesit din Egipt; si noi, ca si ei, ne aflam in pustia pacatului; si noi, ca si ei, ne indreptam spre Canaan, nu cel pamantesc, ci Canaanul ceresc.
Scriptura numeste Canaanul drept "odihna": "Fiindca n-ati ajuns inca in locul de odihna si in mostenirea pe care v-o da Domnul Dumnezeul vostru. El va va da odihna ..." (Deuteronom 12:9-10); "Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat odihna , si v-a dat tara aceasta" (Iosua 1:13). (Vezi si Deut. 3:20; 25:19; Iosua 1:15; 21:44; 22:4; 23:1.)
In aceasta paralela, Israel nu intra in "odihna lui Dumnezeu", adica in Canaan, ci moare in pustie din pricina neascultarii.
Noi, in schimb, mai avem un timp de proba, un timp de har: "Astazi".
Cuvantul "Astazi" nu see refera la nici o zi anumita din saptamana (nici la sambata, nici la duminica), ci reprezinta timpul prezent, "azi", un timp de har cat inca omul mai poate lua o decizie buna: in fiecare zi, cata vreme se zice: "Astazi" (Evrei 3:15); "atata vreme cat ramane in picioare fagaduinta intrarii in odihna Lui" (Evrei 4:10).
Pentru a ne motiva mai mult pentru credinta si ascultare, Pavel zugraveste Canaanul ceresc in lumina placuta a "odihnei lui Dumnezeu" - a Sabatului (Evrei 4:3,4). Caci in Sabat, Dumnezeu s-a odihnit de toata lucrarea Lui.
La fel si cu noi: "cine intra in odihna Lui, se odihneste si el de lucrarile lui, cum s-a odihnit Dumnezeu de lucrarile Sale" (Evrei 4:10).
Omule, acolo, in Canaan, si tu te vei odihni ca si Dumnezeu de toata truda si chinul muncii tale! Aceasta este vestea buna care ni se da si noua (Evrei 4:2), la fel cum a fost vestea buna adusa celor ce umblau prin arsita pustiei: Curaj, fratilor, in fata voastra este Canaanul, "odihna" voastra pentru toate chinurile pustiei...
Este clar ca fagaduinta intrarii in odihna lui Dumnezeu nu s-a realizat complet prin Iosua, (Evrei 4: - Canaanul pamantesc fiind doar o odihna vremelnica, nu adevarata odihna, vesnica. De aceea, fiindca "ramane o odihna de Sabat" (contextul ingaduie: "ca cea de Sabat" - Canaanul ceresc), sa ne straduim sa nu avem "o inima rea si necredincioasa" (Evrei 3:12), impietrita prin inselaciunea pacatului (Evrei 3:13), si mai ales prin neascultare (Evrei 3:18; 4:11).

In concluzie: Evrei 4:9 ("Deci ramane odihna de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu") se refera la odihna Canaanului ceresc, in care suntem indemnati sa intram, prin credinta si ascultare de tot Cuvantul lui Dumnezeu, cata vreme se mai zice "Astazi"! Caci "maine" va fi prea tarziu...

DUMNEZEU NUMESTE IDOLI,ICOANELE,DRACI,O SCARBA.....

ISAIA 44/9-20.Ceice* fac idoli,toti sant desertaciune,si cele mai frumoase lucrari ale lor nu slujesc la nimic.Ele insele marturisesc lucrul acesta:n'au** nici vedere,nici pricepere,tocmai ca sa ramana de rusine.10.Cine este acela care ca facut un dumnezeu,sau sa fi turnat un idol si sa nu fi*tras nici-un folos din el?11.Iata,toti inchinatorii lor vor ramanea de rusine*,caci insisi mesterii lor nu sant decat oameni;sa se stranga cu totii,sa se infatiseze,si tot vor tremura cu totii si vor fi acoperiti de rusine.12.Fierarul*face o secure,lucreaza cu carbuni,si o fatuieste si-i da un chip cu lovituri de ciocan,si o lucreaza cu puterea bratului;dar daca-i este foame,este fara vlaga;daca nu bea apa este sleit de puteri.13.Lemnarul intinde sfoara,face o trasatura cu creionul,fatuieste lemnul cu o rindea,si-i inseamna marimea cu compasul;face un chip de om,un frumos chip omenesc,ca sa locuiasca intr-o casa.14.Isi taie cedri,goruni si stejari,pe care si-i alege dintre copacii din padure.Sadeste brazi,si ploaia ii face sa creasca.15.Copacii acestia slujesc omului pentru ars,el ii ia si se incalzeste cu ei.Ii pune pe foc,ca sa coaca paine,si tot din el face si un dumnezeu caruia i se inchina,isi face din ei un idol,si ingenunche inaintea lui!16.O parte din lemnul acesta o arde in foc,cu o parte fierbe carne,pregateste o friptura,si se satura;si se incalzeste ,si zice;'Ha! ha!'m-am incalzit simt focul!'17.Cu ce mai ramane insa,face un dumnezeu,idolul lui,i se inchina,il chiama ,si striga:'Mantuieste-ma,caci tu esti dumnezeul meu!'18.Ei*nu pricep si nu inteleg,caci li s-au lipit**ochii,ca sa nu vada,si inima,ca sa nu inteleaga.19.Niciunul nu intra in sine*insusi,si n-are nici minte,nici pricepere sa-si zica:'Am ars o parte din el in foc,am copt paine pe carbuni,am fript carne si am mancat-o:si sa fac din cealalalta parte o SCARBA?Sa ma inchin inaintea unei bucati de lemn?20.El se hraneste cu cenusa,inima*lui amagita il duce in ratacire,ca sa nu-si mantuiasca sufletul,si sa nu zica:'N'am oare o minciuna in mana?'

Deutronom 32/17.Au adus jertfe*dracilor,unor idili care nu sant dumnezei.Unor dumnezei care nu-i cunosteau....
Apocalipsa 9/20,21.Ceilalti oameni ,care nu au fost ucisi de aceste urgii,nu* s'au pocait de faptele mainilor lor,ca sa nu se inchine dracilor**si idolilor de aur,de argint,de arama,de piatra,de lemn,cari nu pot nici sa vada,nici sa auda nici sa umble.21.Si nu s'au pocait de uciderile lor,nici de vrajitoriile*lor nici de vcurvia lor,nici de furtisagurile lor.
Apocalipsa 16/2.Cel dintai s'a dus si-a varsat potirul lui pe*pamant.Si o rana rea si dureroasa a lovit**pe oamenii,cari aveau semnul fiarei,si care se inchinau icoanei ei.
Psalm 97/7.Sant rusinati*,toti cei ce slujesc icoanelor*,si care se falesc cu idolii:'toti dumnezeii se inchina inaintea Lui.
Apocalipsa 14/9,10,11,12.Apoi a urmat un alt inger,al treilea,si a zis cu glas tare:'Daca se inchina cineva*fiarei si icoanei ei,si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana,10.va bea*si el din vinul maniei lui Dumnezeu,turnat**neamestecat in paharul maniei Lui;si va fi chinuit in foc si in pucioasa,inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.11.Si fumul*chinului lor se suie in sus in veci vecilor.Si nici ziua,nici noaptea n'au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei,si oricine primeste semnul numelui ei!12.Aici*este rabdarea sfintilor cari**pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus.
Isaia 21/9.Si iata ca a venit calarime si calareti doi cate doi.Apoi a luat iarasi cuvantul si a ziz:'A*cazut,a cazut Babilonul,si toate icoanele dumnezeilor lui sant sfaramate la pamant!'
Ezechel 7/20.Se faleau cu podoaba lor mareata si cu ea au facut*icoanele uraciunilor lor,ale idolilor lor,deaceea le-o voi preface in scarba pentru ei.

Domnul Isus si Dumnezeu sant vii ,Ei nu sant lemne si tare se mai supara cand Ii asemanam cu lemne desenate,si se mai si inchina,se roaga,ingenunche in fata lor.
Isaia 40/18-25.Cu cine voiti sa asemanati*pe Dumnezeu?Si cu ce asemanare il veti asemana?19.Mesterul*toarna idolul ,si argintarul il imbraca cu aur,si-i toarna lantisoare de argint.20.Iar cine este sarac,alege ca dar un lemn care nu putrezeste;isi cauta un mester iscusit,ca*sa faca un idol,care sa nu se clatine.21.'Nu stiti?N'ati auzit?Nu vi s'a facut cunoscut de la inceput ?Nu v'ati gandit niciodata la la intemeierea pamantului?'22.El sade deasupra cerului pamantului,,si locuitori Lui sant ca niste lacuste inaintea Lui;El intinde*cerurile ca o mahrama subtire,,si le lateste ca un cort,ca sa locuiasca in el.23.El preface intr-o nimica pe voievozi*,si face o nimica din judecatorii pamantului.24.De abia sant saditi,deabia sant samanati,deabia li s'a inradacinat tulpina in pamant:si El sufla peste ei,de se usuca,si un vartej ii ia ca pe niste paie.25.'Cu*cine Ma veti asemana,ca sa fiu deopotriva cu el?'zice Cel Sfant.

IDOLII
1 Corinteni 10/18Uitaţi-vă la Israelul după trup: cei ce mănâncă jertfele, nu sunt ei în împărtăşire cu altarul?

Rom 4.12;Gal 6.16;Rom 4.1;Rom 9.3-5;2Cor 11.18;Lev 3.3;Lev 7.15;

19Deci ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor, este ceva? Sau că un idol este ceva?

1Cor 8.4;

20Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc Neamurile, jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii.

Lev 17.7;Deut 32.17;Ps 106.37;Apoc 9.20;

21Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor.

2Cor 6.15-16;Deut 32.38;

22Sau vrem să întărâtăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai tari decât El?
---------
1 Corinteni 8/10Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoştinţă, că şezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor?
----------
1 Corinteni 12
1În ce priveşte darurile duhovniceşti, fraţilor, nu voiesc să fiţi în necunoştinţă.

1Cor 14.1-37;

2Când eraţi păgâni, ştiţi că vă duceaţi la idolii cei muţi, după cum eraţi călăuziţi.

1Cor 6.11;Efes 2.11-12;1Tes 1.9;Tit 3.3;1Pet 4.3;Ps 115.5;
----------
1 Corinteni 5/9V-am scris în epistola mea să n-aveţi nici o legătură cu curvarii. -

1Cor 5.2-7;2Cor 6.14;Efes 5.11;2Tes 3.14;

10Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume.

1Cor 10.27;1Cor 1.20;Ioan 17.15;1Ioan 5.19;

11Ci v-am scris să n-aveţi nici un fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice "frate", totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.

Mat 18.17;Rom 16.17;2Tes 3.6-14;2Ioan 10;Gal 2.12;

12În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru?

Marc 4.11;Col 4.5;1Tes 4.12;1Tim 3.7;1Cor 6.1-4;

13Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară dar din mijlocul vostru pe răul acela.

Deut 13.5;Deut 17.7;Deut 21.21;Deut 22.21-24;
-----------
1 Corinteni 6/9Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,

1Cor 15.50;Gal 5.21;Efes 5.5;1Tim 1.9;Evr 12.14;Evr 13.4;Apoc 22.15;

10nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

11Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru.

1Cor 12.2;Efes 2.2;Efes 4.22;Efes 5.8;Col 3.7;Tit 3.3;1Cor 1.30;Evr 10.22;
-----------
1 Corinteni 10/6Şi aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei.

Num 11.4-34;Ps 106.14;

7Să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a şezut să mănânce şi să bea; şi s-au sculat să joace."

1Cor 10.14;Ex 32.6;

8Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, aşa că într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii.

1Cor 6.18;Apoc 2.14;Num 25.1-9;Ps 106.29;

9Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi.

Ex 17.2-7;Num 21.5;Deut 6.16;Ps 78.18-56;Ps 95.9;Ps 106.14;Num 21.6;

10Să nu cârtiţi, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi de Nimicitorul.

Ex 16.2;Ex 17.2;Num 14.2-29;Num 16.41;Num 14.37;Num 16.49;Ex 12.23;2Sam 24.16;1Cron 21.15;

11Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde, şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor.

Rom 15.4;1Cor 9.10;1Cor 7.29;Filip 4.5;Evr 10.25-37;1Ioan 2.18;

12Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă.

Rom 11.20;

13Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.

1Cor 1.9;Ps 125.3;2Pet 2.9;Ier 29.11;

Despre cina Domnului.
14De aceea, preaiubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli.
-----------
2 Corinteni 6/14Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?

Deut 7.2-3;1Cor 5.9;1Cor 7.39;1Sam 5.2-3;1Împ 18.21;1Cor 10.21;Efes 5.7-11;

15Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?

16Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: "Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu."

1Cor 3.16;1Cor 6.19;Efes 2.21-22;Evr 3.6;Ex 29.45;Lev 26.12;Ier 31.33;Ier 32.38;Ezec 11.20;Ezec 36.28;Ezec 37.26;Zah 8.8;Zah 13.9;

17De aceea: "Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.

Isa 52.11;2Cor 7.1;Apoc 18.4;

18Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic."

Ier 31.1-9;Apoc 21.7;
----------
Apocalipsa 9/20Ceilalţi oameni, care n-au fost ucişi de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine dracilor şi idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.

Deut 31.29;Lev 17.7;Deut 32.17;Ps 106.37;1Cor 10.20;Ps 115.4;Ps 135.15;Dan 5.23;
---------
Psalm 115/3Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea.

1Cron 16.26;Ps 135.6;Dan 4.35;

4Idolii lor sunt argint şi aur, făcuţi de mâini omeneşti.

Deut 4.28;Ps 135.15-17;Ier 10.3;

5Au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd,

6au urechi, dar n-aud, au nas, dar nu miroase,

7au mâini, dar nu pipăie, picioare, dar nu merg; nu scot nici un sunet din gâtlejul lor.

8Ca ei sunt cei ce-i fac; toţi cei ce se încred în ei.

Ps 135.18;Isa 44.9-11;Iona 2.8;Hab 2.18-19;
------------------
Psalm 135/15Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucrare făcută de mâinile oamenilor.

Ps 115.4-8;

16Au gură, şi nu vorbesc, au ochi, şi nu văd,

17au urechi, şi totuşi n-aud, da, n-au suflare în gură.

18Ca ei sunt cei ce-i fac, toţi cei ce se încred în ei.
-------------
Psalm 97/7Sunt ruşinaţi, toţi cei ce slujesc icoanelor, şi care se fălesc cu idolii: toţi dumnezeii se închină înaintea Lui.

Ex 20.4;Lev 26.1;Deut 5.8;Deut 27.15;Evr 1.6;
---------------
Psalm 78/58L-au supărat prin înălţimile lor, şi I-au stârnit gelozia cu idolii lor.

Deut 32.16-21;Jud 2.12-20;Ezec 20.28;Deut 12.2-4.1Împ;Deut 12.31;
------
Psalm 106/35Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor,

Jud 2.2;Jud 3.5-6;Isa 2.6;1Cor 5.6;

36au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.

Jud 2.12-13,17,19;Jud 3.6-7;Ex 23.33;Deut 7.16;Jud 2.3-15;

37Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli,

2Împ 16.3;Isa 57.5;Ezec 16.20;Ezec 20.26;Lev 17.7;Deut 32.17;2Cron 11.15;1Cor 10.20;

38au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri.

Num 35.33;

39S-au spurcat prin faptele lor, au desfrânat prin faptele lor.

Ezec 20.18-31;Lev 17.7;Num 15.39;Ezec 20.30;

40Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său, şi a urât moştenirea Lui.
------------
Psalm 31/6Eu urăsc pe cei ce se lipesc de idoli deşerţi, şi mă încred în Domnul.

Iona 2.8;
-------------
Psalm 16/1Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci în Tine mă încred.

Ps 25.20;

2Eu zic Domnului: "Tu eşti Domnul meu, Tu eşti singura mea fericire!"

Iov 22.2-3;Iov 35.7-8;Ps 50.9;Rom 11.35;

3Sfinţii, care sunt în ţară, oamenii evlavioşi, sunt toată plăcerea mea.

4Idolii se înmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n-aduc jertfele lor de sânge, şi nu pun numele lor pe buzele mele.

Ex 23.13;Ios 23.7;Osea 2.16-17
----------------
Psalm 96/4Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decât toţi dumnezeii.

Ps 145.3;Ps 18.3;Ps 95.3;

5Căci toţi dumnezeii popoarelor sunt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile.

Ier 10.11-12;Ps 115.15;Isa 42.5;
---------
1 Ioan 5/21Copilaşilor, păziţi-vă de idoli. Amin.
------------
1 Tesalonicieni 1/9Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut, şi cum de la idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat,

1Tes 2.1;1Cor 12.2;Gal 4.8;

10şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat din morţi: pe Isus, care ne izbăveşte de mânia viitoare.
-----------
Romani 2/21tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduieşti: "Să nu furi", furi?

22Tu care zici: "Să nu preacurveşti", preacurveşti? Tu, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele?
-------------
Galatieni 5/19Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute, şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,

1Cor 3.3;Efes 5.3;Col 3.5;Iac 3.14-15;

20închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,

21pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
-----
Coloseni 3/5De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.

Rom 8.13;Gal 5.24;Rom 6.13;Efes 5.3;1Tes 4.5;Efes 5.5;

6Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.

Rom 1.18;Efes 5.6;Apoc 22.15;Efes 2.2;

7Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate.

Prea iubitilor,cine doreste sa afle mai multe,poate intra in clubul meu DOMNUL VINE.Clubul il gasiti da ca va inscriti pe www.club.neogen.ro
In club sant comentatori din multe religii din tara si strainatate,si incercam sa ne ingaduim crestineste,cum spune Apostolul Pavel.

De la: 9am121159, la data 2009-08-26 03:38:29Prea iubitilor,cine doreste sa afle mai multe,poate intra in clubul meu DOMNUL VINE.Clubul il gasiti da ca va inscriti pe www.club.neogen.ro
In club sant comentatori din multe religii din tara si strainatate,si incercam sa ne ingaduim crestineste,cum spune Apostolul Pavel.

Eu zic ca e greu sa va ingaduiti. Viata reala bate la fund religia.

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

Buna Dorinel.Orice este greu,chiar si sa mananci,dar Dumnezeu ne-a creat "oameni"si ne ajuta sa trecem peste toate.Viata lumeasca,are ca dumnezeu pe diavolul.Cine iubeste cele lumesti nu este al lui Dumnezeu,dar daca se intoarce de la calea cea rea si incheie legamant cu Dumnezeu prin apa botezului,scapa de moarte,intuneric si minciuna.Te mai astept cu pace.

De la: 9am121159, la data 2009-08-26 18:21:54Buna Dorinel.Orice este greu,chiar si sa mananci,dar Dumnezeu ne-a creat "oameni"si ne ajuta sa trecem peste toate.Viata lumeasca,are ca dumnezeu pe diavolul.Cine iubeste cele lumesti nu este al lui Dumnezeu,dar daca se intoarce de la calea cea rea si incheie legamant cu Dumnezeu prin apa botezului,scapa de moarte,intuneric si minciuna.Te mai astept cu pace.

Repet : viata (materiala) bate la fund religia ! Deci ... nu ma astepta ! Domnu sa fie cu tine si intelepciunea cu mine !

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.