Crestinismul ortodox: plaga romanilor - macelul mieilor, morbidul moastelor

Zeu str�in

Nu v�-nchina�i la acel zeu,
la efemera-i m�ntuire.
El n-a salvat poporul s�u.
Cum te va m�ntui pe tine?

T�njeam s� tr�im-n fericire,
el ne-a f�cut s�ngele greu.
A adus sabia-n omenire.
E-acesta fiul lui Dumnezeu?

S� alung�m frica de n�luci,
natura ne e Dumnezeul viu.
Salvarea noastr� este aici
nu-n cel ce vine din pustiu.

Privi�i istoria ce-a urmat
din vrajba cu poporul s�u,
d�ra de s�nge ce-a l�sat
cel ce-i crezut c�-i Dumnezeu.

�n venerarea credincio�ilor,
an dup� an el se "rena�te".
S�ngele curge-n m�celul mieilor,
c�nd e uscat sunt "sfinte" moa�te.


De ce grup�rile cre�tine
Tr�iesc continu� �nvr�jbire?
E r�ul ce le �ntre�ine.
"Salvarea" le e r�t�cire.

Dar zeul nostru e pe st�nci,
nu-i este foame �i nici sete.
Nimeni nu-l poate r�stigni,
are picioarele �n pietre.

Ne-a�i luat altarele de foc,
pe ele biserici �n�l��nd.
De-atunci nu mai avem noroc,
s�nger�m cu omul s�nger�nd.

N-avem nimica cu Avram
�i zeul lui ce s�nge cere.
C�ci vener�m izvor �i ram.
Ele ne-or duce la-nviere.

Cu�itul lui Avram str�in ne este,
s� cread� al�ii c-aduce m�ntuire.
La noi mioara ne vorbe�te,
Treimea sf�nt�? Flori, ape �i iubire.

Noi credem �n s�nziana c�nt�nd,
�n glasu-i ce ne m�ng�ie-n noapte,
ascult�m p�durea, un r�u susur�nd.
"Iubire!" z�na ne spune �n �oapte.