NaŢionalismul este el oare temelia existenŢialĂ a unei naŢiuni ?

Este naţionalismul un curent al reacţiunii, al criticismului, al contestării (aşa cum încerca să argumenteze şi Paul Everac, într-o carte apărută în primul deceniu post-decembrist) sau o ideologie a construcţiei, acţiunii şi creaţiei? Putem, oare, să ignorăm nevoia de multipolaritate, de diversitate, de specific naţional, etnic, cultural, religios, lingvistic, civilizaţional? “Categoric, nu! NAŢIONALISMUL este de fapt istoria, trecutul, străbunii, jertfa, moştenirea…”, după cum o spune cu patos Eminescu .

himmmm....si tocmai la aceasta temelie se sapa cu inversunare !