Cozi de...

Nimeni nu poate a nega existenta diversa a papagalilor, cu o coadã ceva mai scurtã e tot un papagal, dar în acelaºi timp, e ºi mai clar pentru toþi cã un papagal cu o coadã scurtã nu e la fel cu un papagal care are coada întreagã. Mai sunt papagalii deosebiti si pe alte criterii...eu insa am ales numai aceste doua exemple. De aici toatã încurcãtura! Va da-ti seama de ce am ales numai acest context...altfel incurcatura era si mai imposibila de-a fi definita. Acum, dacã am inceput a scrie despre ei în mod evident, special, asta înseamnã cã îi consider diferiþi de papagalii obiºnuiþi. Se poate spune limpede. Insa dacã nu ii aminteam de loc ºi ma prefac cã nu observ nici o deosebire între un papagal cu coada întreagã ºi unul cu coadã scurtã, s-ar putea sa ma banuiasca de interese ... Da,vreun interes... sã ma prefac cã nu observ ceva ce vãd cu toþii, sau cã nu îndrãznesc sã abordez subiectul ºi vreau sã ma eschivez de la luarea unei poziþii în problema papagalilor cu o altfel de coadã. De ce?, vedeþi cum stã problema? Din clipa în care apare subiectul, la mine ori la alþii, chiar din prima clipã în care ai schitat o singurã frazã ori ai scris câteva cuvinte despre papagalii cu coadã scurtã, cititorul va încerca numaidecât sã ghiceascã dacã tu, cel care ai schitat sau ai scris, eºti unul cu coadã lungã sau unul cu coada scurtã. Fireste,de la prima privire a textului,cititorul doreste sa vada de care eºti, ca sã ºtie cum sã înþeleagã ceea ce ai schitat, ce ai scris. Este o regula ce rãmâne întotdeauna aceeaºi: Dacã te simt... cã ai coada întreagã, cei cu coada întreagã te vor lua în serios ...doar atunci când vor simþi cã îi apostrofezi ºi îi pui la punct pe cei cu coada scurtã. Daca te simt...ca ai coada scurta,scena se repeta...implicati fiind cei cu coada scurta. Insa atentie!!! dacã te apuci sã iei apãrarea celor cu un alt fel de coadã decât a ta, atunci e rãu de tot. Vor duºmãni fiinta ta ºi pe cei, pe care vroiai sã-i aperi. Pentru ei vei rãmâne în continuare, la nesfarsit unul din tabãra celorlalþi, care-ºi bagã coada în treburile lor. Indiferent cum te-ai strãdui sã tratezi dilema, ea rãmâne spinoasã. Maxima precautie,poti fi ºi oricât de gingaº in a trata-o, dacã te apropii de ea, tot te vei înþepa la cel puþin un deget. Niciodatã nu vei scãpa fara traume. Nu scapi nevãtãmat! Te invinuiesc, ori confraþii cu aceeaºi coadã, ori ceilalþi.. Iar restul... va lua de fiecare datã ori partea unuia ori a altuia, în funcþie de interesele de moment ºi de necesitãþile...firesti. O dilema ce a stârnit întotdeauna ceartã ºi urã între familiile de papagali. Maiii!!! dacã pânã ºi papagalii - deci frate cu frate - nu se mai înþeleg bine între ei, ºi asta doar din cauza unei bucãþele de coadã în plus sau în minus. Vedeþi, compoziþia chimicã a salivei în condiþii climaterice diferite, a fost de când se ºtie, un stimulent în felul lor de a gândi despre papagalii care diferã între ei prin lungimea cozii. Insa,de unde le-a venit lor ideea,si ce idee!!! cã gustul papagalilor diferã ºi el, în funcþie de lungimea cozii?... Nu sariti sã nu mã întrebaþi, cã nu ºtiu!Ce imi spune instinctul?Treziti-va romani! cat timp mai acceptati coruptia?,asa gandeste un roman din USA care oricand va reveni in tara .

Cu bine, Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.