Daca basescu ,boc,udrea,videanu,blaga si clientela pdl au papat banii dece trebuie sa plateasca poporul ?

ROMANII
O SPECIE PE CALE DE DISPARITIE!

Emile, ca sa nu dispari, palmuieste-te in fiecare dimineata. Ramii in corp, mai multe ore.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mihai
dar cum de esti asa de "matinal?"

M-am sculat inainte de a ma culca. Eu sint treaz ziua....cind nu dorm

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

raspunsul la intrebarea din topic ar putea fi: Deoarece este considerat "stupid people".

Astia sunt ai lui Codreanu si se cearta pe ciolan cu ai lui H.Sima

De la: dana01, la data 2010-06-05 15:00:13mytcor prietene, recursul tau la ratiune, rezonabilitate, etc. sint demne de toata lauda. dar din nefericire colegii de forum n-o sa inteleaga nimic. o tin langa cu Basescu&Boc. nu credeam sa existe atita ingustime de vedere. oricit ai argumenta, oricita dreptate ai avea nu conteza. cu totii traiescu impresia ca daca vin altii la putere situatia dispare. ca si cum extraordinarii Crin&Geoana ar avea solutiile in buzunar.
colegii nostri de forum (in majoritate) nu vor sa sa se informeze, nu iti citesc postarile ptr.cer efort de concentrare, nu ii intereseaza decit opinile care le confirma pe ale lor.

ieri sau alaltaieri premierul Ungar a spus CLAR ca este foarte posibil ca Ungaria sa NU POATA EVITA O SITUATIE CA A GRECIEI. este o avertizare clara de masuri de austeritate teribile. cum ar fi ca acum ungurii sa inceapa cu Hotii, Hotii, clientela, etc.?!? nemultumirea populatiei este fireasca, dar sa dai in aia care vor sa repare ceva.....

este clar. tot Basescu&Boc sint de vina. Sint malefici si actioneaza la nivel global.
Daca Geoana sau Crin nu actioneaza rapid intreaga economie mondiala se duce dracu'. Populatia Terrei o sa faca foamea. Toti banii i-au furat EBA si Udrea.
La arme cetateni!!!
S-o urmam pe Firea de la A3. Ea e Ana Ipatescu a noastra.....

...iar Ursu �i Dumitrescu , Vasile Roait�-n dublu exemplar !...din p�cate, adev�ratele consecin�e are s� le suporte toat� suflarea autohton�, dac�-ntre timp nu se vor trezi la realitate. �i vor l�sa diferi�i gargaragii s�-�i fac� mendrele propag�nd diferite texte propagandistice ale politiciani�tilor autohtoni,pe toate posturile Tv.

...din p�cate , ra�iunea, expertiza, profesionalismul, responsabilitatea, etc, lipsesc cu des�v�r�ire din programele mass-madia Ro. , incon�tien�a iresponsabilitatea, etc, fac rating Tv. �i bulverseaz�-n acela�i timp o societate civil� needucat�, salb educat�, sau pur �i simplu amorf� dpdv. cultural-economoc.

vremuri sumbre ptr. Ro �n atari conjuncturi ptr. Ro.

Am lecturat declara�iile lui C.Antonescu �i V. Ponta, sunt de-o pamflezie ieftin� �i de prost gust, n-au programe, n-au solu�ii, dar vorbesc c-o arogan�� de-o s� sperie mapamondul, nici PDL-ul nu se simte prea bine, iar UDMR, nu-�i asum�, �n rest...nu conteaz� .

De la: printzfermecator, la data 2010-06-05 15:52:58ROMANII
O SPECIE PE CALE DE DISPARITIE!

Emile, de c�te ori ��i citesc ID-ul => ceva de genul ; pi�iflencher !...

De la: mytcor, la data 2010-06-04 19:39:49

De la: DRAGANELLO, la data 2010-06-04 19:13:20
" Ati votat legati la ochi.Acum veti inchide ochii legati"
W. Churchil

Europe, la course à la rigueur


GRANDE-BRETAGNE : COUPES DANS LES D�PENSES DES MINISTÈRES

Etat des lieux. Le d�ficit britannique a atteint 11,1 % du produit int�rieur brut (PIB) en mars 2010 tandis que la dette s'�levait à 68,1 % du PIB en 2009. Le nouveau gouvernement a fait de la r�duction du d�ficit sa priorit�. Sans quoi le Royaume-Uni pourrait perdre sa note "AAA", s�same qui lui permet d'emprunter sans payer de prime de risque extravagante.
Les mesures. Le nouveau gouvernement a pr�sent� lundi 24 mai un premier programme de 6,2 milliards de livres (7,2 milliards d'euros) de coupes imm�diates dans les d�penses des ministères, n'�pargnant que la sant�, la d�fense et l'aide au d�veloppement. Le financement des "quangos" (des organismes parapublics) sera fortement r�duit et les recrutements dans la fonction publique sont gel�s. Le nouveau gouvernement britannique veut �galement relever l'�ge de la retraite de 60 à 65 ans pour les femmes et de 65 à 66 ans pour les hommes. Il compte aussi obliger les demandeurs d'emploi à chercher du travail pour percevoir des allocations ch�mage, limiter les cr�dits d'imp�ts pour les enfants à charge et supprimer une prime de 250 livres (290 euros) vers�es aux familles à chaque naissance.
ITALIE : 24 MILLIARDS D'EUROS D'�CONOMIE

Etat des lieux. En 2009, l'Italie a connu un d�ficit public de 5,3 % du PIB, portant la dette publique à un niveau record de 115,8 % du PIB. En mars, le taux de ch�mage �tait de 8,8 %, un record depuis 2002. Le gouvernement de Silvio Berlusconi, qui a suivi une ligne de rigueur durant la crise et n'a pas engag� de plan de relance massif, ne cesse de r�p�ter que la situation italienne n'est pas comparable à celle de la Grèce, du Portugal ou de l'Espagne. Il s'est engag� à faire revenir en 2012 le d�ficit sous la barre des 3 % impos�e par le pacte de stabilit� europ�en. Cette correction repr�sentera globalement 1,6 % du PIB, soit une �conomie d'environ 25 milliards d'euros sur les ann�es 2011-2012.
Les mesures. Les salaires des fonctionnaires italiens vont être gel�s pendant trois ans et les ministères devront r�duire leurs d�penses de 10 % dans le cadre du plan d'aust�rit� de 24 milliards d'euros approuv�, mardi 25 mai, en conseil des ministres. Les collectivit�s locales seront aussi fortement mises à contribution. Les subventions aux partis politiques seront divis�es par deux. Le gouvernement va �galement modifier les p�riodes de d�parts en retraite, ce qui entra�nera des d�calages de quelques mois pour une partie des salari�s. Du c�t� des recettes, il mise sur un renforcement de la lutte contre l'�vasion fiscale et sur une augmentation de la fiscalit� sur les stock-options et sur les bonus.

DANEMARK : R�DUIRE LA DUR�E D'INDEMNISATION DU CH�MAGE

Etat des lieux. En 2010, le d�ficit budg�taire devrait atteindre 5,5 % du PIB. Le modèle de "flexis�curit�" (flexibilit� du march� du travail et protection des ch�meurs), qui a fait la notori�t� du Danemark depuis une d�cennie, est en crise. Le taux de ch�mage s'�levait à 7,5 % au premier trimestre. D�but septembre, l'Etat a d�bloqu� 134 millions d'euros pour cr�er 5 000 nouvelles places de stages afin d'occuper ces jeunes sans emploi. Depuis la mi-2008, le taux de ch�mage est pass� de 1,7 % à 4,1 % à l'automne 2009 (6,4 % selon l'OCDE).
Les mesures. Le plan danois vise à ramener le d�ficit sous la limite europ�enne de 3 % du PIB d'ici à 2013, avec des �conomies totales de 24 milliards de couronnes (3,2 milliards d'euros). Dans le cadre d'un accord avec l'extrême droite sur un vaste plan d'aust�rit� budg�taire, le gouvernement a annonc� mardi 25 mai qu'il allait r�duire de quatre à deux ans la dur�e maximale d'indemnisation du ch�mage. Il pr�voit �galement un gel de l'aide au d�veloppement durant trois ans, un plafond pour les allocations familiales, la suppression d'allègements fiscaux et la baisse de 5 % des salaires des ministres. En revanche, les allocations sociales (retraites, ch�mage, bourses d'�tude), ne seront pas gel�es, comme initialement propos�.
ESPAGNE : ZAPATERO CÈDE À LA PRESSION DE BRUXELLES

Etat des lieux. En 2009, l'Espagne a connu un d�ficit de 11,2 % du PIB, portant la dette publique à 53,2 % du PIB. Fin avril, le ch�mage a franchi les 20 %. Un premier plan de rigueur a �t� annonc� en janvier, cens� ramener le d�ficit à 3 % du PIB en 2013 et permettre d'�conomiser 50 milliards d'euros. Le gouvernement socialiste avait promis qu'il n'irait pas plus loin mais, face à la pression de Bruxelles, il s'est engag�, mercredi 12 mai, à mettre en place de nouvelles mesures d'aust�rit�.
Les mesures. Etaient d�jà pr�vus un gel des embauches dans la fonction publique, une baisse des indemnit�s de licenciement, un report de l'�ge de d�part à la retraite de 65 à 67 ans et une hausse de la TVA. Les mesures additionnelles comprennent une baisse de 5 % du salaire des fonctionnaires dès juin, la suppression de la revalorisation automatique des retraites et la suppression d'une prime à la naissance.

GRÈCE : LES GRANDS MOYENS

Etat des lieux. En 2009, le d�ficit de la Grèce s'est �lev� à 13,6 % du PIB, la dette publique, à 115,1 %. En f�vrier, le ch�mage �tait de 12,1 %. La Grèce a annonc� un premier plan d'aust�rit� d�but mars, pour �conomiser 4,8 milliards d'euros. D�but mai, à la suite de l'aggravation des pr�visions �conomiques, le FMI et l'Union europ�enne se sont accord�s pour un plan d'aide de 110 milliards. En contrepartie, la Grèce s'est engag�e à r�duire son d�ficit de 30 milliards d'euros en trois ans, pour le ramener à 3 % du PIB en 2014.
Les mesures. Sont pr�vus un gel des salaires dans la fonction publique jusqu'en 2014, la suppression des 13e et 14e mois et d'autres primes pour les fonctionnaires touchant des hauts salaires, une baisse des retraites de 7 % en moyenne coupl�e à un report de l'�ge de d�part à la retraite, une hausse de taxes sur les carburants, l'alcool et le tabac et une hausse de la TVA (de 21 à 23 %). Cons�quence : outre la colère populaire qui s'est manifest�e dans les rues, parfois violemment, le PIB devrait se contracter de 4 % en 2010, de 2,6 % en 2011 pour repasser dans le vert en 2012.


FRANCE : UNE RIGUEUR QUI NE DIT PAS SON NOM

Etat des lieux. En 2009, la France a connu un d�ficit record de 7,5 % du PIB, portant la dette publique à 78,1 % du PIB. Au premier trimestre 2010, le taux de ch�mage �tait de 10,1 %. Officiellement, aucun plan de rigueur n'a �t� annonc�. Mais un certain nombre de mesures vont être mises en place dans l'objectif de ramener le d�ficit public en dessous de 3 % du PIB en 2013.
Les mesures. Le 6 mai, Fran�ois Fillon a annonc� un gel des d�penses pour les trois ans à venir, des coupes dans les niches fiscales et une baisse du train de vie de l'Etat. Quatre jours plus tard, Nicolas Sarkozy a annonc� l'abandon de mesures sociales adopt�es en 2009 face à la crise, en expliquant qu'il fallait "engager maintenant le redressement des finances publiques".

IRLANDE : HARO SUR LES FONCTIONNAIRES

Etat des lieux. L'Irlande est entr�e en r�cession dès l'ann�e 2008. En 2009, le pays a connu un d�ficit de 14,3 % du PIB, portant la dette publique à 64 % du PIB. En avril, le taux de ch�mage �tait de 13,4 %. En 2009, le gouvernement a adopt� deux plans d'aust�rit� successifs, pour �conomiser 3 puis 4 milliards d'euros et stabiliser le d�ficit public à 11,6 % en 2010.
Les mesures. Les allocations sociales vont être r�duites, même pour les ch�meurs, et les salaires des fonctionnaires vont conna�tre des r�ductions allant de 5 à 15 %. Pour donner l'exemple, le premier ministre, Brian Cowen, a r�duit son propre salaire et celui de ses ministres de 15 %. Une taxe carbone et une taxe sur l'eau vont être mises en place ainsi qu'une hausse g�n�rale des imp�ts sur le revenu.

PORTUGAL : LES HAUTS SALAIRES TAX�S

Etat des lieux. En 2009, le Portugal a connu un d�ficit historique de 9,4 % du PIB portant la dette publique à 76,8 % du PIB. Cette dernière pourrait grimper à 90 % en 2012. Fin 2009, le taux de ch�mage �tait de 10 %. Le 7 mai, le premier ministre, Jos� Socrates, s'est engag� à ramener le d�ficit à 7,3 % en 2010. Jeudi 13 mai, des nouvelles mesures ont �t� annonc�es pour acc�l�rer la r�duction du d�ficit budg�taire et ramener le d�ficit public à 4,6 % en 2011.
Les mesures. Ont d�jà �t� annonc�s le gel des salaires dans la fonction publique, la suppression de certaines allocations et un vaste plan de privatisation dans les transports, l'�nergie, les assurances et la poste. De plus, des investissements publics sont report�s, comme la construction du nouvel a�roport de Lisbonne, et une nouvelle tranche d'imposition à 45 % est pr�vue pour les revenus sup�rieurs à 150 000 euros par an. Les mesures additionnelles comprennent une hausse exceptionnelle de l'imp�t sur le revenu (jusqu'à 1,5 %) et sur les b�n�fices (jusqu'à 2,5 %) ainsi qu'une hausse de la TVA d'un point, à 21 %. Une surtaxe sera, en outre, appliqu�e sur les b�n�fices des grandes entreprises sup�rieurs à 2 millions d'euros et sur les plus hauts salaires de la fonction publique, et les r�mun�rations des �lus et des membres du gouvernement seront amput�es de 5 %.


ROUMANIE : DES MESURES DRACONIENNES

Etat des lieux. En 2009, la Roumanie a connu un d�ficit public de 7,2 % du PIB portant la dette publique à 30 % du PIB. En avril, le taux de ch�mage �tait de 8,07 %, en l�gère baisse par rapport au mois de mars. Dimanche, le gouvernementet le Fonds mon�taire international ont trouv� un accord sur un d�ficit public de 6,8 % en 2010, en hausse de près d'un point par rapport au taux initialement pr�vu. Depuis 2009 d�jà, la Roumanie b�n�ficie d'un programme d'aide de 20 milliards d'euros de la part du FMI, de l'Union europ�enne et de la banque mondiale.
Les mesures. Jeudi 6 mai, le pr�sident a annonc� des mesures draconiennes, qui incluent une baisse de 25 % des salaires dans le secteur public et de 15 % des retraites et des allocations ch�mage. "Tous les salaires seront affect�s, y compris le salaire minimum, mais le gouvernement compensera cette perte, jusqu'à hauteur de 600 lei" (environ 160 euros), a-t-il pr�cis�.

Le Monde

,,,,,,,,,,,,,,,,Stimabile!! Nuuuuuuuutoti suntem ;culti; sa stim limbi straine!! Pe vremuri se studia;; Rusa, germana si latina!! Eventual ;limba hungureasca;;;! Scrie ,,,romaneste!! Stimate,,,,,

-

Multe haite de lupi am avut la putere, dar ca aceasta care isi omoara prin infometare proprii lupusori nu am avut niciodata, intreb si eu care platesc impozite grele pe societate de 21 ani, unde se duc acesti bani , chiar vorbeam cu prietenii sa facem un cont donatie in bani sa scapam tara de datorii, insa toti mi-au raspuns ca-i vor papa tot Basescu, deci nu se merita sacrificiul, chiar si Voiculescu la emis. lui Turcescu a propus ca bogatii sa puna bani pt. Romania, insa acei bani vor fi luati tot de Base.Eu cred ca dumnezeu le-a luat mintile la toti din PDL si sa nu sfarseasca precum odiosul nea Nicu, furtul din pensii si salarii=dosar penal.

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

De la: DanubianKnight, la data 2010-06-05 21:44:00Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Un subiect pus de cineva platit de opozitie....Banii s-au papat demuuuuult !

1. NAVIGATORUL SI TURNATORUL

TRAIAN BASESCU a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973

Pana la terminarea studiilor in 1976 a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj! )

In aceasta calitate elevul militar BASESCU TRAIAN avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular.

La terminarea studiilor, Directia a IV- a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul BASESCU TRAIAN , dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976.

Dupa absolvirea Institutului de Marina, TRAIAN BASESCU este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta.

In aceasta calitate TRAIAN BASESCU este preluat ca informator � sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor.

De folosirea ofiterului de marina TRAIAN BASESCU s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides care organiza contacte cu acesta inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intalniri participa de regula si seful lui Avramides, Dumitru Nicusor, care insa se intalniea si separat cu TRAIAN BASESCU.

In calitatea sa de ofiter de marina, TRAIAN BASESCU dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat.

De mentionat faptul ca desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informatorul TRAIAN BASESCU mai multe note scrise pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr 3990/1973.

In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor.

In prezent Mihai Avramides este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, piata Independentei nr 2, bloc 2, scara 6, apartament 92 si are tel. nr.- 0239.633691.

Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, TRAIAN BASESCU a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Rosioru Ioan si Deacu Constantin, tot sub coordonarea sefului biroului, Dumitru Nicusor.

Dumitru Nicusor a trecut dupa 1989 in SRI, ajungand General, sef al Sectiei SRI � Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea.

Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti.

TRAIAN BASESCU a sustinut in 1981 examenul de Comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei Arges.

In acea perioada era de notorietate in randul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura.

In jurul anului 1984 informatorul TRAIAN BASESCU a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I.

In 1987 TRAIAN BASESCU este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE.

In aceasta perioada TRAIAN BASESCU a transmis preponderent informatii de inters economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Roterdam,

dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective.

In vara anului 1988, TRAIAN BASESCU a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.

In 22 decembrie 1989, ofiterul de Securitate Silvian Ionescu, cel care l-a avut in subordine pe TRAIAN BASESCU, s-a infiltrat printre revolutionarii din fata Comitetului Central, a intrat in anturajul lui Dan Iosif si ulterior al lui Gelu Voican Voiculescu si in ianuarie 1990 a fost numit Secretar Executiv al FSN.

Actualmente este Secretar Executiv al PD.

La inceputul anului 1989 in ascensiunea profesionala a lui TRAIAN BASESCU intervine o sincopa.

Pe 8-03-1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM.

TRAIAN BASESCU a fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava Zimnicea in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca TRAIAN BASESCU a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port.

In perioada ianuarie-martie 1989 TRAIAN BASESCU a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara incercand sa-si justifice deciziile, dar si lansand acuze grave si neintemeiate la adresa Comandantului navei Zimnicea, despre care scria ca este , si ca este.

Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinand cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca TRAIAN BASESCU a fost sanctionat doar administrativ, si nu a suportat si rigorile legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie.

Imediat dupa Revolutie, TRAIAN BASESCU a fost numit Director General al Inspectoratului de Stat al Naviga�iei Civile din Ministerul Transporturilor.

Pentru a obtine aceasta functie foarte importanta, TRAIAN BASESCU s-a bucurat de recomandarea si sustinerea secretarului executiv al FSN Silvian Ionescu, dar si ale vechiului sau prieten, Calin Marinescu, zis Shogunul, pe atunci Presedinte al CFSN Constanta.
SUS





2. ADMINISTRATORUL

In cei 15 ani care au trecut de la Revolutie, TRAIAN BASESCU a ocupat in permanenta functii administrative, cu o singura exceptie, perioada 1993-1996.

In tot acest timp TRAIAN BASESCU a reusit sa isi creeze o imagine de om gospodar, de bun administrator, folosindu-si exclusiv calitatile de comunicator si de manipulator al opiniei publice pentru ca rezultatele efective obtinute de TRAIAN BASESCU in administratie sunt dezastruoase.

Perioada am prezentat-o mai sus, iar in continuare vom prezenta o sinteza a activitatii lui TRAIAN BASESCU in functii administrative, care demonstreaza, ca episodul din CV-ul sau, nu a fost un simplu accident.

Imediat dupa Revolutie TRAIAN BASESCU a urcat rapid in functie de la Director in Minister, la Subsecretar de stat si de la inceputul anului 1991, la Ministru al Transporturilor.

In acesti trei ani 1990-1992, TRAIAN BASESCU a ignorat complet problemele reale din transporturile romanesti si anume starea proasta a drumurilor (nici un kilometru de sosea nu a fost modernizata in acesti trei ani), diminuarea alarmanta a traficului de persoane si marfuri pe CFR, concomitent cu scumpirea exagerata a acesui tip de transport, starea deplorabila a flotilei TAROM ( exceptie facand cele doua aeronave Airbus cumparate de Petre Roman, intr-o afacere din care s-a incasat un comision de 1,3 milioane dolari).

Dar aceasta perioada va ramane in memoria colectiva ca perioada in care a disparut mai mult de jumatate din flota maritima a Romaniei, cealalta parte disparand si ea in a doua perioada de ministeriat al lui TRAIAN BASESCU, cu aportul determinant al FPS-ului condus de Sorin Dimitriu si Radu Sarbu.

Disparitia flotei romane a insemnat una dintre cele mai oneroase afaceri de dupa Revolutie care s-a soldat cu pierderi de sute de milioane de dolari pentru statul roman, dar si cu castiguri pe masura pentru cei implicati direct.

Actualmente se afla pe rol la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie dosarul Flota. Dosarul a fost instrumentat de PNA.

Alaturi de TRAIAN BASESCU sunt inculpate alte 80 de persoane, printre care alti doi fosti Ministri ai Transporturilor, Radu Sarbu fostul Presedinte al FPS, etc.

Dintre toti acestia numai TRAIAN BASESCU refuza sa se prezinte in fata justitiei, tocmai pentru ca stie ca, desi nu a semnat nici un act pentru vanzarea vreunei nave, el este cel care a orchestrat toata aceasta uriasa operatiune care a dus la disparitia efectiva a flotei romane.

Tot TRAIAN BASESCU este cel care a creat la inceputul anului 1990 o vasta retea alcatuita din inalti functionari din Ministerul Transportului in fruntea carora s-a aflat bunul sau prieten Calin Marinescu (Shogunul), dar si din firme romanesti si mai ales straine care au obtinut sute de milioane de dolari din exploatarea si valorificarea flotei romane.

Una dintre cele mai cunoscute componente ale acestei uriase operatiuni de spoliere a avutiei nationale a fost afacerea Petromin- Klaveness (Norvegia) prin care 18 dintre cele mai moderne nave romanesti au fost facute practic cadou firmei norvegiene care la data semnarii contractului cu Petromin, era in pragul falimentului, mai avand in dotare doar cateva vrachiere si nave multifunctionale.

Este de remarcat faptul ca in urma afacerii Petromin � Klaveness TRAIAN BASESCU nu a primit numai recompense de ordin material ci a obtinut si diploma de absolvent al cursurilor Avansate de Management �n Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

Intregul rechizitoriu care a stat la baza inculparii lui TRAIAN BASESCU si a complicilor lui este public si poate fi studiat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel ancheta in cazul Flota a inceput inca din timpul regimului Constantinescu, in 2000 secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mocuta trimitand la Camera Deputa�ilor instiintarea cu privire la inceperea urmaririi penale.

In perioada 1996-2000 TRAIAN BASESCU a fost din nou numit Ministrul Transportului.

In acest interval de timp s-a realizat un singur lucru asfaltarea unor sosele nationale care ajunsesera intr-un grad de degradare extrem. Reabilitarea acestor sosele s-a facut cu banii cetatenilor care au fost obligati sa plateasca celebra taxa BASESCU, bani care au ajuns in conturile firmelor apropiate lui TRAIAN BASESCU si PD-ului.

Tot acum TRAIAN BASESCU a definitivat, cu ajutorul FPS-ului instrainarea flotei romane si a adus, tot impreuna cu FPS-ul, TAROM-ul in pragul falimentului.

SNCFR-ul a fost divizat in mai multe companii, dar asta nu a dus la eficientizarea activitatii, ci doar la distribuirea de

functii de directori mai multor clienti politici, compania ramanand in toata aceasta perioada pe primul loc pe lista datornicilor la bugetul statului si regia cu cele mai mari pierderi din exploatare.

De asemenea, in perioada 1996-2000, SNCFR a constituit alaturi de Petrom, Renel si Sidex, principala cale de drenare a fondurilor publice catre clientela politica a coalitiei aflata la putere.

Cea mai cunoscuta mostra de a banului public a fost autostrazii Bucuresti-Pitesti. Lucrarile au costat circa 100.000.000 dolari, din care 53,1 milioane dolari credit BERD, iar 44 milioane dolari de la Guvernul Romaniei. La doar o luna de la darea in folosinta a autostrazii, s-a prabusit un pod peste un canal de colectare a apelor, iar dupa 3 luni covorul asfaltic a inceput sa se desprinda asa incit dupa 6 luni gropile acopereau cea mai mare parte din suprafata autostrazii, facand imposibila circulatia si impunand angajarea unor noi lucrari de asfaltare.

Intre 2000 si 2004, activitatea lui TRAIAN BASESCU de Primar General al Capitalei nu a dus la finalizarea nici unuia dintre programele necesare Bucurestilor, desi multe din aceste programe au fost subiecte de campanie electorala. Curatenia orasului, asfaltarea si reabilitarea strazilor, fluidizarea circulatiei, reabilitarea retelei de apa si canalizare, constructia de locuinte sociale, repararea scolilor, toate sunt bile negre pentru Primarul General al Capitalei dupa patru ani de mandat.
SUS





3. POLITICIANUL

TRAIAN BASESCU si-a inceput activitatea politica, in 1991 cand a fost numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Roman.

In 1992 cind s-a produs scindarea FSN in doua tabere, in jurul lui Ion Iliescu si in jurul lui Petre Roman, TRAIAN BASESCU a ales tabara Roman.

Adevarata afirmare politica a lui TRAIAN BASESCU a inceput insa in 1996. Cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1996, cand fiind acuzat de adversarii politici ca este principalul vinovat pentru disparitia flotei, a facut un gest foarte spectaculos, demisionand din functia de Deputat, renuntand astfel la imunitatea parlamentara si punandu-se la dispozitia justitiei.

In realitate acest demers politic, care i-a atras foarte multa simpatie in randurile electoratului, a fost foarte bine calculat, TRAIAN BASESCU stiind foarte clar ca timpul scurt ramas pana la alegeri, nu permitea organelor de ancheta sa definitiveze un dosar extrem de amplu cum era si este dosarul Flota. Mai mult decat atat, TRAIAN BASESCU a obtinut numirea ca Director de campanie electorala al lui Petre Roman, si primul loc pe lista de candidati ai PD pentru Camera Deputatilor in judetul Vaslui.

In acest mod TRAIAN BASESCU si-a asigurat o altfel de imunitate, stiind foarte bine ca nici un organ de ancheta nu va avea curajul sa-l aresteze pe directorul campaniei electorale ale unuia din primii trei candidati la Presedentie, si pe unul dintre cei mai mediatizati candidati ai opozitiei din acea vreme, in conditiile in care toate sondajele indicau ca PD-ul va participa la guvernare dupa alegerile din 1996.

TRAIAN BASESCU a considerat ca actionand astfel are sanse sa inchida o data pentru totdeauna chestiunea Flota atat din punct de vedere mediatic cat si juridic.

Dupa alegerile din 1996, TRAIAN BASESCU este numit Ministru al Transporturilor in Guvernul Ciorbea.

Activitatea ca Ministru a lui TRAIAN BASESCU din perioada 1997-2000 am prezentat-o sintetic mai sus, dar foarte importanta a fost activitatea politica a acestuia din perioada respectiva.

Initial TRAIAN BASESCU s-a plasat in randurile baronilor PD, alaturi de Victor Babiuc, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu-Duvaz, Alexandru Sassu, oameni care au constituit trupa de soc a lui Petre Roman in disputa cu adversarii politici din PDSR, dar si din CDR.

TRAIAN BASESCU s-a remarcat rapid ca varful de lance al PD-ului, in lupta cu colegii din coalitie.

Prima victorie importanta a fost schimbarea Primului Ministru Victor Ciorbea, in primavara anului 1998, actiune inceputa de TRAIAN BASESCU in decembrie 1997 prin declansarea crizei guvernamentale.

TRAIAN BASESCU a stiut sa exploateze foarte bine aceasta victorie, asigurandu-si o imagine de luptator pe scena politica romaneasca, locul doi in partid, dar mai ales locul doi in Guvernul condus de Radu Vasile.

Din acest moment si pana la alegerile din 2000 TRAIAN BASESCU a sustinut in permanenta o stare de conflict in cadrul coalitiei de guvernare, initiind dispute cu colegii de Guvern, dar si cu alti lideri ai partidelor aflate la putere.

Valeriu Stoica, Radu Sarbu, Andrei Marga, Nicolae Noica, Traian Remes, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Emil Constantinescu, Mugur Isarescu, Theodor Stolojan etc.

TRAIAN BASESCU a reusit in acest mod sa-si creeze o notorietate foarte mare, fiind zilnic prezent pe micul ecran, si pe prima pagina a ziarelor, dar si o imagine de personaj politic fara scrupule, rau de gura, pus in permanenta pe harta si care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopurile.

La inceputul anului 2000, in vizorul sau a intrat si Petre Roman cu care a avut mai multe dispute publice, alimentand astfel ideea ca el, TRAIAN BASESCU este de facto numarul unu in partid si pregatind debarcarea lui Petre Roman din fruntea PD. In acest context trebuie privita si strategia adoptata de TRAIAN BASESCU inainte de alegerile locale din 2000 cand desi a fost solicitat sa candideze la Primaria Capitalei, de catre Petre Roman, inca din februarie 2000, a refuzat in nenumarate randuri, dar in paralel a incurajat desemnarea de catre PD a unui candidat lipsit de orice sansa. Pe acest fond, cand dupa aparitia mai multor sondaje de opinie dezastruoase pentru PD, insistentele pentru a accepta sa candideze au crescut, TRAIAN BASESCU a acceptat sa se inscrie in cursa pe 5-05-2000, exact in ultima zi in care se mai acceptau candidaturile.

Prin aceasta manevra TRAIAN BASESCU si-a creat imaginea de salvator al Partidului Democrat, demarand practic actiunea de inlaturare a lui Petre Roman din functia de Presedinte PD.

Pentru aceasta s-a autoimpus ca Director al campaniei electorale a lui Petre Roman, pozitie din care l-a sabotat pe acesta sistematic, asta facand ca Roman sa obtina in toamna anului 2000 de 3 ori mai putine voturi decat PD, partidul pe care Roman il reprezenta. Este de notorietate faptul ca mai multi sefi de filiale ale partiduli au fost sunati de TRAIAN BASESCU care le-a cerut sa se concentreze exclusiv pe campania parlamentara, in detrimentul celei prezidentiale a lui Petre Roman.

Apoi in anul 2001 s-a folosit de liderii din PD Berceanu, Duvaz, Sassu, Simona Marinescu pentru a obtine voturile congresului PD, inlocuindu-l astfel din functia de Presedinte PD pe Petre Roman.

La acelasi congres, imediat dupa ce a fost numit Presedinte, si-a sacrificat aliatii amintiti mai sus, niciunul dintre ei nemai obtinand functiile promise in conducerea PD.

De atunci toti liderii marcanti ai PD, cu exceptia lui Radu Berceanu au parasit partidul condus de TRAIAN BASESCU din cauza stilului dictatorial pe care acesta l-a impus in conducerea partidului. De altfel in 24 ianuarie 2004 TRAIAN BASESCU declara public

In perioada 2001-2004 TRAIAN BASESCU si-a folosit pozitia de Primar General al Capitalei pentru a-si impune o noua imagine publica, aceea de unic adversar al partidului de guvernamant, pregatindu-si astfel ascensiunea spre cea mai inalta demnitate in stat, functia de Presedinte al Romaniei.

Lansarea acestei adevarate campanii a fost facuta de TRAIAN BASESCU printr-o declaratie care-i defineste stilul de a face politica, acuzandu-l pe Adrian Nastase ca

In continuare TRAIAN BASESCU a purtat un razboi de gherila cu Adrian Nastase, razboi care pe fondul nemultumirilor sociale si al deteriorarii imaginii PSD i-a atras o simpatie tot mai larga in randurile populatiei.

In final singurul obstacol in fata nominalizarii sale ca reprezentant al Aliantei PNL-PD in cursa prezidentiala l-a reprezentat Theodor Stolojan, candidatul desemnat al aliantei.

TRAIAN BASESCU a reusit, sa-l determine pe acesta sa se retraga din cursa pentru Presedentia Romaniei si din viata politica, cu numai trei saptamani inaintea campaniei electorale, in urma unei intense actiuni de constrangere, de manipulare si de santajare a lui Theodor Stolojan.
SUS





4. AFACERISTUL

In intreaga sa activitate TRAIAN BASESCU a fost calauzit de doua teluri ascensiunea in ierarhia sociala si inavutirea.

Daca pentru atingerea primului tel s-a folosit de relatia privilegiata cu Securitatea pana in 1989 si de activitatea politica ulterior, pentru inavutire a considerat ca orice metoda este permisa.

In continuare va vom prezenta numai o parte din afacerile necurate care au creat bunastarea familiei BASESCU.

In 10-01-1980 lui TRAIAN BASESCU, pe atunci ofiter angajat la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta, i s-a repartizat din fondul locativ de stat un apartament cu 4 camere plus dependinte, situat in Aleea Zmeurei nr. 2, bl. U, sc. A. Cum la acea data familia sa se compunea din sotie si un copil, repartizarea s-a facut cu incalcarea normelor legale in vigoare pentru ca avea dreptul la doar 2 camere).

In 26-05-1992 TRAIAN BASESCU a cumparat locuinta respectiva, pe baza contractului nr. 1415 achitand pe loc suma de 140.000 de lei.

In 10 ianuarie 1991 Primaria Capitalei, cu adresa nr. 118053, a pus la dispozitia Ministerului Transporturilor apartamentul nr. 4 din strada Argentina nr. 2, bl.12, et. 2 (Piata Victoriei). Acest apartament a fost ocupat de TRAIAN BASESCU.

In 22.08.1991, TRAIAN BASESCU a renuntat la apartamentul din strada Argentina si a primit in aceeasi zi, cu aprobarea lui Petre Roman, repartitie pentru imobilul de lux din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 prin comunicarea Secretariatului General nr. 15/4086/1991. In baza acestor acte ICRAL Herastrau a intocmit contractul de inchiriere 60165 din 28 august 1991.

Asa cum rezulta din Adresa 1888 din 21 iulie 1991 a Ministerului Transporturilor, la acea data TRAIAN BASESCU isi avea domiciliul stabil in Constanta. In aceste conditii, conform Legii 5/1973 nu i se putea repartiza o locuinta intr-o alta localitate cu incheierea contractului pe durata nedeterminata (putea beneficia, eventual, doar de o locuinta de serviciu).

Contractul de inchiriere pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 era nul de drept deoarece - conform Legii 5/1973 - o persoana fizica nu putea detine, in acelasi timp, doua locuinte proprietate de stat. Astfel, daca TRAIAN BASESCU impreuna cu familia si-ar fi stabilit domiciliul in Bucuresti, inainte de a i se incheia contractul pentru imobilul din Bulevardul Aviatorilor ar fi trebuit sa faca dovada ca a predat apartamentul din Constanta, Aleea Zmeurei, dar asa cum am aratat acest apartament nu numai ca nu a fost predat statului ci a fost chiar cumparat de TRAIAN BASESCU un an mai tarziu.

In 1997 motivand ca imobilul din Bulevardul Aviatorilor nr. 57 este revendicat de fostii proprietari, TRAIAN BASESCU a solicitat in calitate de Ministru al Transporturilor atribuirea unei locuinte de protocol. RAAPPS i-a repartizat pentru perioada mandatului de ministru locuinta din B-dul Maresal Prezan nr. 4. In realitate, Primarul General al Capitalei nu numai ca nu a parasit imobilul din B-dul Aviatorilor nr. 57, dar, in 1998, Directia de Administrare a Fondului Imobiliar i-a prelungit contractul de inchiriere pana in 2004.

Chirias la propria Primarie, in vila din B-dul Aviatorilor nr. 57, TRAIAN BASESCU a solicitat RAAPPS, in 2000, prelungirea contractului de inchiriere pentru apartamentul din B-dul Maresal Prezan nr. 4. Solicitarea Primarului General nu era una legala, intrucat pierduse calitatea de demnitar, dar la interventia ministrului PSD, Serban Mihailescu, RAAPPS i-a prelungit contractul de inchiriere.

In 9 august 2000, TRAIAN BASESCU a cumparat un teren intravilan de 3.700 de metri patrati, situat in Aleea Privighetorilor, pe care a platit pe loc 1.483.244.000 lei. O adevarata afacere, avand in vedere ca a reusit sa achizitioneze cu numai 50.000 de dolari un teren de 3.700 de metri patrati in Baneasa, cumparand cu 13 dolari metrul patrat de teren, care in ofertele agentiilor imobiliare era cotat la peste 100 de dolari.

Cel care i-a vandut lui TRAIAN BASESCU terenul din Baneasa la acest pret derizoriu este Costel Casuneanu, om de afaceri care are peste 100 de TIR-uri, o fabrica de parchet, o benzinarie si o statie de service auto in comuna Oituz.

Explicatia acestei afaceri imobiliare este ca pe vremea cand era ministru al Transporturilor, Traian Basescu i-a facilitat lui Casuneanu obtinerea de autorizatii de transport complet scutite de taxe pe destinatiile Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia si Franta.

La sfarsitul anului 2003 TRAIAN BASESCU a vindut terenul din Baneasa pe care-l achizitionase si a cumparat o vila pe soseaua Bucuresti-Ploiesti pentru care a achitat pe loc suma de 280.000 de dolari.

Desi in prezent locuieste efectiv in aceasta vila impreuna cu sotia, TRAIAN BASESCU a trecut-o in mod fictiv pe numele ficei sale Ioana, pentru a nu fi obligat sa justifice in fata legii provenienta banilor cu care a achizitionat-o.

TRAIAN BASESCU mai detine un apartament de 370 de metri patrati intr-o vila de lux in zona Foisorul de Foc din Bucuresti, pe strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, achizitionat in 2002 si achitat pe loc.



�n 1994 TRAIAN BASESCU a infiintat impreuna cu alti patru asociati firma Triton Company, la care el detine 20% din actiuni. Aceasta este firma care asa cum a afirmat in mai multe randuri Primarul General. La aceasta firma asociat si administrator este Ionescu Dumitru, cel care i-a precedat lui TRAIAN BASESCU in functia de sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers si fost ofiter de Securitate. Cenzorul permanent al firmei Triton Company este Nicolae Varzaru, fost contabil al Clubului Dinamo, implicat in fraudarea Clubului alaturi de Vasile Ianul.

Triton Company a fost infiintata la un an dupa Triton Grup srl, firma care ii are ca asociati pe ofiterul acoperit Ionescu Dumitru si pe Branza Paul, un alt prieten foarte bun al lui TRAIAN BASESCU. Branza Paul este si el asociat cu TRAIAN BASESCU la Triton Company, unde este si administrator.

O alta firma la care TRAIAN BASESCU este de data aceasta asociat unic si care este administrata de sotia sa Maria este M.T. Vega Transport srl, firma care a fost infiintata �n 1996 si aparent, nu a functionat niciodata.

TRAIAN BASESCU a declarat �ntotdeauna ca veniturile sale provin dintr-o afacere cu �nghetata: Prod Cros srl, la care asociat nu este el, ci sotia lui, Maria Basescu, cu 20% de procente din beneficii si pierderi si fratele lui, Mircea Basescu, cu 39% de procente din beneficii si pierderi. Firma Prod Cros srl a achizitonat in 1994 fabrica de inghetata, printr-un credit extern luat prin Banca Agricola, credit pe care nu l-a rambursat in totalitate, restantele de plata fiind ulterior preluate la datoria de stat.

Cea de a patra firma a familiei BASESCU, AMC Cros srl este o firma de produse lactate, care o are ca actionar pe Maria Basescu, cu 20% din profit si pierderi. Aceasta firma a fost infiintata, in 1994, odata cu Prod Cros srl, de catre Maria Basescu si Mircea Basescu. Familia BASESCU detine exact acelesi procente ca la Prod Cros srl: Maria Basescu � 20% si Mircea Basescu � 39%. Ceilalti actionari sint, la fel ca la Prod Cros srl, cei doi oameni de incredere ai lui TRAIAN BASESCU: Anca Ivascu � 39% si Dumitru Scaiceanu � 2%. Anca Ivascu este sora lui Aurelian Ivascu, membru PSD, consilier local la Constanta, apropiat al lui Radu Mazare.

TRAIAN BASESCU a introdus-o pe Anca Ivascu si intre actionarii de la Aliment Murfatlar srl, unul dintre principalii sponsori ai campaniei electorale a Partidului Democrat si a lui TRAIAN BASESCU.

In anul 2001 TRAIAN BASESCU figura printre actionarii persoane fizice la Banca Comerciala Unirea alaturi de seful Directiei de Supraveghere Bancara Nicolae Cinteza, si de Cristian Burci, patronul de la Prima TV, ca actionar majoritar figurand un grup de firme rusesti.

Bilanturile oficiale depuse de toate aceste firme la Registrul Comertului nu justifica nici pe departe investitiile imobiliare ale familiei BASESCU si asta explica de ce incearca Primarul General sa-si camufleze averea trecand-o pe numele rudelor.

La fel de greu de justificat insa sunt si cheltuielile exorbitante facute de fiica lui TRAIAN BASESCU, Ioana care a deschis de curand un magazin de lux in incinta hotelului Hilton din Bucuresti. Magazinul se numeste si investitia totala facuta de fiica lui TRAIAN BASESCU este estimata la 1.000.000 de euro.

Prin intermediul fratelui sau Mircea Basescu, TRAIAN BASESCU este implicat intr-un mare numar de afaceri in Constanta. In 1991, pe cind era Ministru al Transporturilor, TRAIAN BASESCU a infiintat la Constanta firma Star Sea Co srl. La fel ca la Prod Cros srl si la AMC Cros SRL, TRAIAN BASESCU detine aceasta firma prin intremediul fratelui sau Mircea Basescu si a lui Anca Ivascu.

Tot prin Mircea Basescu si Anca Ivascu, TRAIAN BASESCU a infiintat in 2001 la Constanta firma Miral Cross Ships Supply srl, care se ocupa de activitati anexe transporturilor pe apa. In 2002, pe numele lui Mircea Basescu, a fost infiintata firma de consultanta MB Consult Company srl. Fratele lui TRAIAN BASESCU detine in totalitate aceasta firma, fiind si unicul ei administrator.



In activitatea sa de Ministru al Transporturilor si de Primar General al Capitalei, in afara de afacerea Flota numele lui TRAIAN BASESCU a mai fost legat de numeroase afaceri dubioase care pot explica situatia materiala infloritoare a familiei BASESCU.

Ca Ministru al Transporturilor TRAIAN BASESCU a initiat si demarat in 1997, o serie de activitati ca dezmembrarea materialului rulant al SNCFR si vinzarea componentelor la fier vechi, curatirea si intretinerea terasamentelor de cale ferata etc., pe care le-a incredintat unor apropiati ai sai. Aceste activitati platite din bugetul Ministerului Transporturilor erau extrem de rentabile, dar mai ales erau imposibil de controlat ulterior sub aspect cantitativ si calitativ, reprezentand o sursa continua de fonduri pentru TRAIAN BASESCU si apropiatii sai. La aceste activitati s-a adaugat incredintarea fara licitatie a lucrarilor de modernizare si asfaltare a drumurilor.

Ca Primar General TRAIAN BASESCU a debutat in 2000, la numai o luna de la investirea in functie cu o operatiune extrem de contestata, demolarea chioscurilor, in urma careia zeci de mii de familii au ramas fara sigurul mijloc de subzistenta. Explicatia acestei actiuni se regaseste in sumele foarte mari de bani primite de TRAIAN BASESCU atat pentru campania electorala din 2000, cat si pentru folosul sau personal, de la doua mari firme de supermarket-uri, Carefour si Billa, interesate in eliminarea concurentei reprezentata de chioscurile care vindeau marfa foarte ieftin.

Alte afaceri care au reprezentat si mai reprezinta surse importante de castig pentru Primarul General sunt incredintarea lucrarilor de asfaltare exclusiv catorva firme apropiate lui TRAIAN BASESCU, inchirierea a 648 de WC-uri ecologice a caror intretinere costa 7 miliarde de lei lunar, autorizarea catorva zeci de firme de alimentatie publica sa-si desfasoare activitatea in parcurile Capitalei etc.

O alta operatiune care i-a adus un camision important lui TRAIAN BASESCU a fost afacerea Parcul Bordei-Satul Francez.

Complexul de vile a fost cunstruit la jumatatea anilor '90 pe un teren din Soseaua Nordului care ulterior a fost revendicat.

TRAIAN BASESCU i-a oferit proprietarului (Costel Constanda un apropiat al Vicepresedintelui PD Radu Berceanu), in schimbul terenului revendicat in suprafata de 19.000 de metrii patrati, 3,3 hectare de teren (Parcul Bordei), pe malul lacului Floreasca, in cartierul Primaverii, cea mai scumpa zona rezidentiala a capitalei. Cele 3,3 hectare de teren date in proprietate de TRAIAN BASESCU valoreaza la pretul pietei 33.000.000 de euro (1000 de euro metrul patrat), in conditiile in care terenul primit la schimb de Primaria Capitalei valoreaza numai 9.500.000 de euro, la pretul pietei (500 de euro metrul patrat).

TRAIAN BASESCU se afla in relatii apropiate cu controversatul om de afaceri Frank Timis caruia i-a promis sprijin in Proiectul Rosia Montana, inca din perioada in care era numarul doi in Guvernul Radu Vasile.
SUS



5.TRAIAN BASESCU VS. FLOTA

a) scurt istoric

- In 1990 intreaga flota maritima a Romaniei era grupata la IEFM NAVROM: Flota de Pescuit Oceanic la Tulcea, Flota de Pescuit Fluvial la Galati;

- Flota maritima cuprindea 390 de nave, de la cargouri de 3000 de tdw pana la mineraliere de 165 000 tdw;

- Ca tonaj, flota avea in jur de 17 milioane tdw, ocupand locul 7 in lume (depasind flotele unor tari precum Franta si Germania); valoarea de piata a flotei era de 4-6 miliarde de dolari;

- C.L.C.: in terminologia maritima internationala reprezinta titulatura �capitan/commandant de cursa lunga�; in perioada 1975-1987 promotiile Sectiei Civile a Institutului Superior de Marina nu au mai facut fata la cresterea exploziva a numarului de nave;

- Se va apela fie la ofiteri de marina militara, fie la avansarea rapida a unor ofiteri tineri, eludand gradele pe care acestia trebuiau sa le obtina in prealabil;

- In aceste conditii ajunge Traian Basescu comandant de nava;



Atributiile comandantului:

- este singurul inarmat cu arme de foc la bordul navei;

- poate sa hotarasca in orice problema, fara a se consulta cu nimeni;

- poate oficia casatorii;

- poate aresta si incarcera;

- poate decide esuarea sau chiar scufundarea navei;



- La IEFM Navrom Constanta, dupa revenirea din cursa, fiecare comandant trebuia sa prezinte un raport de activitate (in afara Jurnalului de Bord), dupa care se intalnea cu ofiterii de Securitate care raspundeau de intreprinderi;

- Intrevederea nu era consemnata in scris, note scrise dand doar informatorii de la bordul navei;



b) Basescu a facut avere prin urmatoarele metode:

- achizitionarea de alimente in porturi straine, de calitate inferioara, pentru care platea preturi pentru calitate superioara (acest lucru se facea in colaborare cu agentul Navrom din portul respectiv � ship-shandler);

- tot in intelegere cu agentul, se aprovizionau cu cantitati de motorina si ulei mult mai mici, pentru care plateau preturi mai mari;

- o alta sursa de venituri ilicite era incarcarea devizelor la lucrarile de reparatii ale navelor romanesti din Marea Nordului, unde Basescu era reprezentant Navrom (ofiter acoperit). Basescu a fost in legatura cu colonelul Vasile Stanciu (acum seful Unitatii de Ofiteri Acoperiti din SRI); lista ce urmeaza a fi publicata, fiind planificata de serviciile NATO.

- Una dintre aceste manevre i-a fost fatala lui Basescu, care la sugestia Securitatii va fi retras in 1989 (ordin semnat de contraamiralul Anghelescu);

- Dupa unele marturii demne de crezare, in 1989, dupa sinuciderea g-l Milea, in biroul acestuia s-ar fi gasit o Nota prin care se solicita pentru ofiterul acoperit (gradul de capitan) MapN, Basescu Traian, aprobarea de trecere in structurile securitatii (actualul SIE),

- In februarie 1990, Nicolae Vacaroiu aproba vanzarea ca fier vechi a 26 de nave; durata de viata, general acceptata a unei nave este de 25 de ani;

- Dupa acest termen ea mai poate naviga daca indeplineste cerintele Registrului Naval;

- Lansata sub �pavilion de complezenta� (Panama, Liberia), nava vanduta initial ca fier vechi mai poate circula ani buni si aduce profituri substantiale;

- In 1991, fratele lui Traian Basescu, Mircea Basescu (tot CLC) pleaca in Japonia (port Yokohama) cu un mineralier de 165 000 tdw; de la Yokohama, Mircea Basescu trimite o telegrama anuntand ca nava s-a stricat si necesita reparatii capitale;

- Ministrul Traian Basescu aproba, reparatia costand 1 200 000 de dolari; justificarea banilor s-a facut cu acte dubioase, iar la revenirea in tara nava a intrat in alte �reparatii capitale�;



c) Contractele de bare-boat:



- alaturi de contractile PETRO-KLAV si ERMIS, contractele bare-boat, aprobate in perioada cat Basescu a fost secretar de Stat si Ministru (guvernele Roman si Stolojan), s-au dovedit un esec;

- NAVROM (respectiv cele trei companii rezultate din fragmentarea acestuia) pune la dispozitia unei persoane (fizice sau juridice) una sau mai multe nave;

- Persoana respectiva asigura managementul acestora (contracte de carausie marfa, plata echipajului, aprovizionarea cu combustibil); reparatiile se fac pe socoteala proprietarului, iar profitul se imparte in doua; in urma acestor contracte toate navele au fost pierdute;

- Metode au fost urmatoarele:

i. Reparatii fictive sau devize incarcate;

ii. Managerii au indatorat navele (neplatind achizitiile);

iii. Managerii, uzand de fals, au pus gaj navele (desi nu le apartineau) si au luat imprumuturi enorme de la banci;



- contractele de bare-boat, incepute de Traian Basescu si Calin Marinescu (secretar de Stat in perioada cat Basescu a fost ministru) au continuat si sub mandatele ministrilor Paul Teodoru si Aurel Novac;

- printre cei care s-au imbogatit din contractele de bare-boat se numara si Adolf Bidea si Gheorghe Bosanceanu.

- Calin Marinescu si Gheorghe Bosanceanu au fost comandanti de nave si apropiati ai lui Basescu;



d) Dosarul Flota:



- dosarul �Flota� instrumentat de PNA nu cerceteaza decat cazul a 16 nave Navrom; Petromin SA cuprindea Flota Strategica si a rezultat in urma divizarii Navrom; printer vasele strategice se numarau petrolierele si mineralierele;

- navele au fost ipotecate de Christiana Bank � Oslo (Norvegia), in favoarea societatii Torvald-Klavenes � Oslo, cu care Petromin formase o societate mixta (joint-venture), Petro-Klav;

- grupul Klavenes a incasat de la Christiana Bank (in contul celor 16 nave romanesti) circa 150 de milioane de dolari; neachitandu-si ratele, navele au fost vandute de banca;

- banca a dat doar 50% din valoarea navelor, prejudiciul adus statului roman fiind de peste 300 milioane de dolari (doar pentru 16 nave!);

- Basescu a fost acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals, bancruta frauduloasa, spalare de bani, inselaciune si delapidare;

- Au mai fost acuzati Paul Teodoru, Radu Sarbu si Aurel Novac; s-au sesizat nereguli la toate cele trei companii: Romline, Navrom, Petromin;

- Basescu in calitate de subsecretar de Stat la Subsecretariatul pentru Navigatie Civila, a trimis o ordonanta catre Petre Roman prin care solicita acordarea sumei de 683 000 de dolari din fondul valutar al statului, pentru eliberarea remorcherului romanesc �Hercule�, arestat in Suez;

- Ulterior, compania Romline condusa de Gheorghe Serescu inchiriaza navele �Mangalia�, �Tutova� si �Tuzla� firmei americane King Shipping Management;

- Basescu aproba schimbarea pavilionului pentru care navele sa poata circula sub pavilion cipriot (incalca flagrant legea!);

- Partenerul american infiinteaza o firma in Cipru, la care inregistreaza cele trei nave inchiriate, desi nu avea nici o legatura cu societatea constanteana Romline;

- Basescu a fost acuzat de implicare in fraudarea cu 100,5 milioane de dolari a Petromin, prin intermediul firmei mixte �Minerva Shipping Company� cu sediul in Malta;

- Cota de participare a fost de 50% Petromin si 50% Ermis Maritime cu sediul in Liberia; contributia partii romane consta in 7 nave si a firmei straine in participare cu contravaloarea reparatiilor si retehnologizarii acestora;

- In calitate de ministru al Transporturilor, Basescu ii transmite primului ministru un memoriu de fundamentare pentru aprobarea prin Hotarare de Guvern a participarii Petromin la constituirea societatii mixte (care urma sa aiba profit de 16,2 milioane de dolari, din care 50% ar fi revenit partii romane);

- Navele au fost transferate in baza unor documente ilegale (nu au existat procese de predare primire a gestiunii; valoarea din actul de vanzare a unor nave a fost derizorie) si a avut drept consecinta pierderea profitului de peste 6 milioane de dolari; toate cele 7 nave au fost pierdute;

- In cazul Torvald Klavenes (debuteaza in 1990), grupul de firme norvegian face o vizita in portul Constanta; un an mai tarziu (1991), conducerea CNM Petromin ii inainteaza ministrului Traian Basescu un material din care reiesea starea tehnica proasta a navelor companiei;

- Solutia avansata era acordarea unui imprumut de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave; finantarea urma sa fie oferita de grupul de firme Torvald Klavenes;

- La 14 mai 1991 s-a inregistrat contractul de societate mixta intre AS Klavenes Chartering Norvegia si Petromin, cu participarea in parti egale;

- In urma unei vizite la Oslo a lui Traian Basescu, in calitate de ministru, ia fiinta firma Petromin Overseas INC, inregistrata in Liberia; prin ordinul lui Basescu, in 1992, navele Carbunesti, Comanesti, Bobalna si Borzesti au fost trecute sub pavilion Liberian;

- Concernul norvegian era interesat de asigurarea intereselor sale in zona Golfului Arabiei, compania dezvoltand transport cargo in �Saadyat Free Zone � Abu Dhabi�;

- In zona Golfului Persic se joaca interese de rang mondial: �GIAT Industries�, grup industrial de armament din Franta dorea sa evite falimentul, Rusia cu santierele navale Baltiisky Zavod dorea sa se reintegreze in arena mondiala;

- Concernul norvegian a apelat la aparenta retehnologizare a flotei romanesti pentru a o vinde in alta parte; vanzarea navelor romanesti s-a facut pe sume derizorii: vrachierul Bals a devenit �Mounth Parnitha� (158 158 tdw, construit la Mangalia in 1982); a fost vandut unei firme grecesti pentru suma de 2 100 000 de dolari; nava Borzesti (64 854 tdw) a fost vanduta pentru 3 500 000 dolari;

- Prejudiciul in dosarul Flota este de 324 514 689 USD ( peste 11 miliarde de lei);

- Afacerea a fost condusa de Basescu prin asumarea ilegala a functiei de presedinte/director al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas (rezultata din asocierea CNM Petromin cu Torvald Klavenes);

- Basescu avea drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte Petroklav, permitand alimentarea nejustificata a acestuia cu suma de 500 000 dolari din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu se afla in nici o relatie comerciala;

- Suma a fost evidentiata in City Bank Londra, ca un transfer intern cu titlu de plata a unei prime de asigurare catre Petroklav Inc. Bahamas pentru nava Baicesti;

- Prima de asigurare era in realitate datorata de alta firma: Borom Shipping Londra; nava Baicesti a fost ipotecata in favoarea Christiana Bank Oslo, obtinandu-se un credit de 4 milioane de dolari; se pare ca banii au fost folositi astfel:

i. 3 250 000 $ virate companiei United Dutsch (care nu a existat niciodata);

ii. 250 000 $ virati firmei de avocatura Sinclaire Roche & Temperley;

iii. 500 000 $ in contul firmei Petroklav Inc. Bahamas, unde director era Basescu;



- mai sunt urmariti penal Marin Lupu si Helmut Bogdan, reprezentanti CNM Petromin la Oslo;

- alt actor important in afacerea Flota, neurmarit inca penal, la fel de abil in jongleri, este Serban Mihailescu, cainele �acoperit� (ofiter) al lui Tudor Postelnicu la paza cabinetului Constantin Dascalescu, care in toata perioada �scufundarii flotei� avea demnitati de reprezentare a FPS (deci a statului) si de care PNA si chiar presa nu face referire; personaje ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Vacaroiu sunt implicate direct in acest jaf asupra grelei mosteniri ceausiste �ce plutea pe apa�, in prezent fixata in conturi personale.



e) Virgil Magureanu (A), care a preluat comanda securitatii interne; ce a facut? Doar a supravegheat scufundarea flotei si a Romaniei? Sub sloganul �nu ne vindem tara� (o talharim noi) pusa in gura muncitorimii �eliberate� de munca in 1989; pe cine a slujit (ofiterul acoperit al CIE, transferat in Academia Stefan Gheorghiu sub masca unui obscur expert la insistentele rectorului Leonte Rautu (NKVZ); rapid propulsat langa Iliescu de curentul gorbaciovisto (KGB/GRU) - decembrist ? Indicativul motanel il purta Virgil Magureanu in asa zisa dizidenta la Focsani (protejata si dirijata) - prietenii stiu de ce!�

Stimata tovarasa claudia 397....,Va apreciez sistemul informational;de unde oare l-ati capatat? Pentru a demonstra ca sunteti IMPARTIALA,va rog sa dati acelasi sistem de informatii si despre celalti presedinti din ultimii 20 de ani precum si despre cei din umbra lor....Va multumesc anticipat !

Aveti dreptate, insa poporul putea sa voteze un independent ca presedinte care scotea la concurs posturile de ministri si toate celelalte posturi si daca era precum Tireac,care a venit in Romania cu m3 de bani si a demonstrat ca stie sa aduca devize Romaniei,cat a fost Presedintele Sportului si care nu asculta de masonii jidani,sau Voiculescu care a propus ca bogatii sa puna bani sa scoata tara din datorii, nu sa alegem partide,care din 1933 incoace au tot omorat la saraci,dar ca haita aceasta de lupi actuala , nu am avut, sa omoare prin infometare batranii si implicit copiii.Poporul Roman trebuie sa pregateasca si sa treaca la o noua oranduire sociala, dupa capitalismul salbatic al lui Iliescu, dupa feudalismul lui Constantinescu si sclavagismul lui Basescu, as zice sa o numim oranduirea credintei , insa de la credinta au pornit toate razboaiele, ce-ar fi sa o numim Oranduirea Sinfoniei Adevarului, unde softurile calculatoarelor sa tina toata administratia, chiar si legea,unde daca ai furat sa ti se taie mana,unde daca ai omorat sa fii executat , unde daca muncesti sa fii recompensat.

pai nu e adevarat, banii poporului au fost mancati de iliescu, mineri, moguli si de comunisti, securisti, utecisti, pionieri si somi ai patriei!

De la: florescu_vasile2001_2, la data 2010-06-06 18:38:48Stimata tovarasa claudia 397....,Va apreciez sistemul informational;de unde oare l-ati capatat? Pentru a demonstra ca sunteti IMPARTIALA,va rog sa dati acelasi sistem de informatii si despre celalti presedinti din ultimii 20 de ani precum si despre cei din umbra lor....Va multumesc anticipat !

Te simti deranjat adoratorule basescian sa citesti adevarul despre hotul si talharul de basescu? Ai face bine sa te obisnuiesti, asta e doar inceputul!!!!!!!!!

Trsiasca ion iliescu, adrian nastase, crin antonescu , mircea gioana et . co! ei vor aduce binele ( cum l au adus de altfel si in trecut) ROMANIEI! rugati va oameni buni ca DUMNEZEU SA BINECUVANTEZE ROMANIA! FARA AJUTORUL LUI DUMNEZEU TARA ASTA NU VA IESI DIN CRIZA!

VREI BANI???
SIMPLU!!!!!!!!!
SOLUTIA???
www.afacereamroglobalgrup.info
$UCCE$$$!!!!!!!!!!!!!!

Vrei sa castigi bani doar pentru ca-ti folosesti calculatorul?

Viziteaza linkul pentru detalii

www.leadsleap.com/go/28350

mytcor prietene, recursul tau la ratiune, rezonabilitate, etc. sint demne de toata lauda. dar din nefericire colegii de forum n-o sa inteleaga nimic. o tin langa cu Basescu&Boc. nu credeam sa existe atita ingustime de vedere. oricit ai argumenta, oricita dreptate ai avea nu conteza. cu totii traiescu impresia ca daca vin altii la putere situatia dispare. ca si cum extraordinarii Crin&Geoana ar avea solutiile in buzunar.
colegii nostri de forum (in majoritate) nu vor sa sa se informeze, nu iti citesc postarile ptr.cer efort de concentrare, nu ii intereseaza decit opinile care le confirma pe ale lor.

ieri sau alaltaieri premierul Ungar a spus CLAR ca este foarte posibil ca Ungaria sa NU POATA EVITA O SITUATIE CA A GRECIEI. este o avertizare clara de masuri de austeritate teribile. cum ar fi ca acum ungurii sa inceapa cu Hotii, Hotii, clientela, etc.?!? nemultumirea populatiei este fireasca, dar sa dai in aia care vor sa repare ceva.....

este clar. tot Basescu&Boc sint de vina. Sint malefici si actioneaza la nivel global.
Daca Geoana sau Crin nu actioneaza rapid intreaga economie mondiala se duce dracu'. Populatia Terrei o sa faca foamea. Toti banii i-au furat EBA si Udrea.
La arme cetateni!!!
S-o urmam pe Firea de la A3. Ea e Ana Ipatescu a noastra.....


M� uit și m� crucesc! Doamne Dumnezeule sus �n ceruri, oare vezi prostia omeneasc� cu care ai �zestrat acest popor? Eu știu foarte bine de mult c� m�m�liga rom�neasc� nu explodeaz�, și c�nd a f�cut-o a avut nevoie de ajutor, de afar�...ne merit�m soarta. Un neam care ucide �n ziua Sf�ntului Cr�ciun...F�r� matrerie cenușie, care și acum se bucur� c� și alți din UE au necazuri, dar nici pedeparte pe cele pe care le avem noi, și �ia m�car au un nivel de civilizație, cu mii de Km. autostr�zi, magazine, cl�diri...nu ca la noi. Așa c� prietene nu te bucura de necazul altuia ...avem noi beleaua noastr�...Ridic�-l sus pe conduc�torul cel mai cel al poporului, cu neamurile sale și mori eroic de foame și de prostie pe care o ai. S� ai o zi pl�cut� c� nu se știe dac� ajungi la ziua de m�ine...

Mytcor nu mai e pe forum. Si nu mai revine. Asa a spus el.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-08 15:13:28Mytcor nu mai e pe forum. Si nu mai revine. Asa a spus el.

De ce , Mihai, Mytcor e aproape de la infiintarea acestui forum si avea postari interesante ? Poate sa-i ignore pe cei limitati...

De la: florescu_vasile2001_2, la data 2010-06-06 18:38:48
Stimata tovarasa claudia 397....,Va apreciez sistemul informational;de unde oare l-ati capatat? Pentru a demonstra ca sunteti IMPARTIALA,va rog sa dati acelasi sistem de informatii si despre celalti presedinti din ultimii 20 de ani precum si despre cei din umbra lor....Va multumesc anticipat !


Oh,oh frate !ce �ntrebare, sistemul informațional este cel de �nainte de 21 decembrie 1989, ce a disp�rut crezi? s� nu fi naiv. Nu vezi asemenarea dintre bravul președinte securist DICTATOR și cel pe care a fost ucis �n noaptea de Sf�ntul Cr�ciun...asta din urm� avea Securitetea, iar cel de azi omul cel mai iubit al Ț�rii, Marinarul are DNA-ul la dispoziție pentru a te aresta...iar el și gașca de mafioți al lui s� poate fura liniștit...Scumpule greșești amarnic, de Iliescu multe se pot spune dar c� a furat...NU...Dar �nainte de alegeri am �ncercat destul s� v� avertizez, dar f�r� folos...din p�cate țara asta are mulți proști...și ei trebuie s� simt� pe pielea lor necazurile, și nici atunci nu cred...adic� cred numai ce li se spune, de fiul cel mai iubit al poporului de bravul conduc�tor...Marinarul lu peșete. Salut

De la: M_Elody, la data 2010-06-08 15:18:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-08 15:13:28Mytcor nu mai e pe forum. Si nu mai revine. Asa a spus el.

De ce , Mihai, Mytcor e aproape de la infiintarea acestui forum si avea postari interesante ? Poate sa-i ignore pe cei limitati...

A plecat definitiv. Asa a spus el. Cauza este bad. L-a intepat bad, si l-a provocat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: florescu_vasile2001_2, la data 2010-06-06 18:38:48Stimata tovarasa claudia 397....,Va apreciez sistemul informational;de unde oare l-ati capatat? Pentru a demonstra ca sunteti IMPARTIALA,va rog sa dati acelasi sistem de informatii si despre celalti presedinti din ultimii 20 de ani precum si despre cei din umbra lor....Va multumesc anticipat !

Traian Basescu a vandut 16 nave din flota Romaniei cu 1 dolar bucata
Posted mai 17, 2007
Filed under: Tr�d�tori |



Analiz�nd actele Dosarului Penal cu numarul de mai sus, constat:
La data de 11.04.1991, la Oslo, Norvegia, a fost semnata o �Scrisoare de intentie� privind cooperarea pentru rezolvarea problemelor privind ridicarea standardului tehnic al echipamentelor de descarcare din terminalul de minereu al Portului Constanta. Aceasta scrisoare a fost semnata de catre secretarul de stat Traian Basescu din partea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Amenajarii Teritoriului (pe de o parte) si T.E. KLAVENESS � directorul general al societatii KLAVENESS CHARTERING OSLO (pe de alta parte). Cosemnatar al acestei scrisori de intentie a fost si Compania de Navigatie Maritima PETROMIN SA Constanta, prin directorul general Calin Marinescu. Din continutul scrisorii rezulta ca se va crea o societate mixta care va obtine finantarea necesara, urm�nd sa primeasca conditii preferentiale la transportul minereului de fier prin Portul Constanta, la rate de navlu ce urmau sa fie agreate. Navlul este pretul platit de navlositor (expeditor al unor marfuri) catre navlosant (compania de transport) pentru transportul pe nava al unor marfuri catre un beneficiar. Acest navlu se stabileste printr-un contract de transport naval.
Tot la 11.04.1991, la Oslo s-a semnat o a doua scrisoare de intentie de catre PETROMIN SA Constanta, prin directorul general Calin Marinescu si societatea KLAVENESS, din continutul careia se desprinde necesitatea �nfiintarii unei societatii mixte care va fi �centrul comercial al cooperarii� dintre cele doua parti si �operatoare de nave�, activitatea urm�nd a fi desfasurata de personalul rom�n si norvegian.
La 24.05.1992, apare o hotar�re a Consiliului �mputernicitilor Statului din PETROMIN SA, prin care se decide v�nzarea a 16 nave aflate �n patrimoniul PETROMIN unor societati proprietare de unica nava, �n vederea obtinerii si garantarii unui �mprumut de 45 milioane de dolari de la CRISTIANIA BANK OSLO, necesar retehnologizarii acestor nave.
La 11.08.1992, ministrul Transporturilor Traian Basescu prezinta situatia economico-financiara a PETROMIN SA, din care rezulta necesitatea unui credit extern �n valoare de 45 milioane de dolari, care urma sa fie folosit pentru retehnologizarea unui numar de 16 nave ce apartineau patrimoniului acestei companii. Aceasta nota a fost �naintata Ministerului Finantelor �n vederea unui aviz consultativ.
Acest aviz consultativ s-a solicitat �n baza Decretului nr. 52/30.05.1975 privind participarea unitatilor economice la societati mixte �n strainatate, conform caruia �avizarea de catre Ministerul Finantelor din punct de vedere financiar si al eficientei propunerilor ministerelor si celorlalte organe centrale privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor mixte cu sediul �n strainatate� era o conditie sine qua non.
�n raportul �naintat Ministerului Finantelor, ministrul Transporturilor Traian Basescu a propus �nfiintarea unei companii holding cu sediul �n Liberia (capitala Monrovia) cu 16 companii subsidiare proprietare de unica nava care ar fi purtat numele navelor rom�nesti si care ar fi adus PETROMIN SA Constanta un beneficiu de 23,5 milioane de dolari.
La data de 14.10.1992, Ministerul Finantelor avizeaza nota ministrului Transporturilor, cu urmatoarele observatii:
* sa fie eliminata neconcordanta aparuta �ntre hotar�rea Consiliului �mputernicitilor Statului al PETROMIN SA si nota ministrului Transporturilor si sa se precizeze �n mod expres ca cele 16 nave ram�n proprietatea integrala a PETROMIN SA;
* sa se insiste pentru reducerea valorii garantiei �mprumutului, av�nd �n vedere ca nivelul propus era considerat exagerat (garantie de 200% fata de valoarea �mprumutului).

Concomitent cu aceste demersuri interne, la data de 11.06.1992, �n Liberia ia nastere o societate comerciala, cu obiect de activitate generic, cu actiuni la purtator fara valoare, cu 5 fondatori cetateni liberieni, dintre care unul era reprezentantul acesteia si detinatorul unei actiuni la purtator fara valoare. Asadar, sediul societatii era �n Liberia, fondatorii erau cetateni liberieni, iar societatea s-a �nfiintat cu aprobarea Ministerului Liberian de Externe, conform legislatiei specifice acelei tari.
La aceeasi data, de 11.06.1992, cei 5 fondatori ai societatii liberiene demisioneaza, unicul detinator al actiunii la purtator cesioneaza drepturile sale pentru PETROMIN SA, iar societatea liberiana preia numele �PETROMIN OVERSEAS INC.�. Trebuie subliniat ca directorii acestei societati (de nationalitate liberiana, cu sediul �n Liberia si �nfiintata conform regulilor din acea tara) erau directorii societatii PETROMIN ROM�NIA: Marin Lupu, Cristina Romanescu, Mariana Muscat, Dan Ionescu si Constantin Bobes � toti form�nd �board of director�s� al societatii liberiene.
La data de 20.08.1992 directorii societatii liberiene PETROMIN OVERSEAS INC. modifica statutul societatii si transforma actiunile la purtator fara valoare �ntr-un numar de 1.000 de actiuni cu valoare. Aceasta modificare s-a realizat conform legislatiei liberiene, cu aprobarea Ministerului Liberian de Externe (�ntruc�t era vorba despre o societate de nationalitate liberiana), �nsa semnaturile de pe actul de modificare a contractului de societate au fost legalizate de notari rom�ni, din Constanta, fapt ce contravine Legii Notarilor Publici, unde se prevede necesitatea unei supralegalizari de la Ministerul Justitiei.
Dupa constituirea acestei societati �n modurile mai sus aratate, PETROMIN ROM�NIA a devenit detinatorul a 100% din actiunile PETROMIN OVERSEAS INC., iar societatea liberiana PETROMIN OVERSEAS INC. era detinatoarea a 100% din actiunile societatilor proprietare de unica nava, de asemenea de nationalitate liberiana.
Toate aceste operatiuni nu au fost efectuate conform dispozitiilor legale, iar societatile din Liberia nu aveau caracter de societate mixta, asa cum initial se stabilise. Un argument suplimentar al acestei idei este bazat si pe faptul ca nu au fost solicitate sau obtinute aprobarile necesare �nfiintarii unor societati mixte �n strainatate:
* Decretul nr. 52/1975 prevede �n art. 13 �aprobarea Guvernului Rom�niei pentru �nfiintarea de societati mixte �n strainatate�, bine�nteles dupa obtinerea avizului Ministerului Finantelor;
* conform regulamentului Bancii Nationale a Rom�niei, �nfiintarea �n Liberia a unor companii holding si a unor companii proprietare de unica nava, cu capital mixt � participare rom�neasca � trebuia efectuata �n baza unei autorizatii prealabile eliberate de Banca Nationala a Rom�niei, �nsotita de raportari ulterioare, �n conditiile stabilite de Normele BNR de aplicare a prevederilor privind operatiunile curente si transferurile de capital cu mijloace de plata straine;
* conform Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata straine, �n art. 17 se stipuleaza ca �importul si exportul de actiuni s�nt supuse autorizarii BNR�, iar �n art. 18 se arata ca actele juridice efectuate fara autorizare s�nt nule de drept independent de sanctiunile penale;
* �n anul 1992 � anul derularii operatiunilor sus-mentionate � nu existau conventii de evitare a dublei impuneri sau acorduri privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor �ntre Rom�nia si Liberia. �n context trebuie subliniat ca Liberia se afla la acea data de peste 10 ani �ntr-un s�ngeros razboi civil care a distrus tara.
Dupa realizarea tuturor acestor formalitati, CNM PETROMIN a v�ndut societatii liberiene PETROMIN OVERSEAS INC. un numar de 16 nave, mineraliere, de mare tonaj, pe baza unui act numit �bill of sale� la pretul de 1 dolar/nava.
Conform legislatiei maritime internationale, v�nzarea unor nave se realizeaza printr-un act intitulat �memorandum of agreement�, care are ca anexa si �bill of sale�.
�nsa, la v�nzarea navelor trebuiau obtinute aprobarile specifice v�nzarii unor active de la o societate cu capital de stat de la Guvernul Rom�niei, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Rom�niei. Trebuie subliniat ca �n anul 1992 nu exista Fondul Proprietatii de Stat, iar v�nzarea de active de la societatile de stat se realiza prin Hotar�re de Guvern, pe baza unor aprobari ale institutiilor guvernamentale.
Asadar, �bill of sale� a 16 mineraliere rom�nesti, la pretul de 1 dolar/nava, nu s-a emis conform legislatiei interne rom�nesti. �nsa acest act era de natura a transfera proprietatea navelor catre societatea cumparatoare � PETROMIN OVERSEAS INC. Liberia. Ulterior, aceasta societate le-a v�ndut societatilor liberiene proprietare de unica nava, la acelasi pret, de 1 dolar/nava.
Conform raportului Curtii de Conturi din 30.11.1995, �naintat Parlamentului Rom�niei, transmiterea dreptului de proprietate catre companiile subsidiare s-a realizat prin aceste �bill of sale�. Totodata, raportul scoate �n evidenta nerespectarea prevederilor legale privind v�nzarea unor active din patrimoniul unei societatii de stat, c�t si caracterul vadit formal si nelegal al v�nzarii la doar 1 dolar/nava de catre CNM PETRONIM Rom�nia.
V�nzarea unor nave trebuia reflectata �n radierea acestora de la Capitania Portului Constata. Conform Decretului Consiliului de Stat nr. 443/1972 privind navigatia civila, scoaterea din evidenta a navelor si pierderea pavilionului rom�nesc se realizau doar �n doua cazuri principale:
* pierderea nationalitatii rom�ne prin transmiterea dreptului de proprietate a navei (v�nzare, donatie);
* casarea, dezmembrarea si pierderea navei �n urma unui naufragiu, incendiu sau alte �mprejurari.
Exista o singura situatie c�nd navele puteau fi �mprumutate unei alte societati de nationalitate straina, li se retragea pavilionul rom�nesc, dar aceasta era doar o masura temporara, care nu scotea nava din patrimoniul societatii-mama. Aceasta situatie este reflectata de �contractul de bare-boat� �n baza caruia societatea proprietara �mprumuta nava unei societati straine, aceasta din urma avea dreptul de a arbora pavilionul tarii respective (cu toate consecintele juridice decurg�nd din aceasta), �nsa aceste aspecte aveau caracter temporar si niciodata nu priveau scoaterea din patrimoniul societatii-mama a navelor.
�ntruc�t, asa cum aratam anterior, navele fusesera v�ndute prin �bill of sale� de PETROMIN, cu nerespectarea dispozitiilor legale, dar societatea cumparatoare PETROMIN OVERSEAS avea nevoie sa arboreze pavilion liberian navelor rom�nesti cumparate, pe de o parte pentru a-si desfasura activitatea si, pe de alta parte, pentru a obtine credit �n vederea modernizarii de la banca CRISTIANIA OSLO, ministrul Transporturilor Traian Basescu a emis doua ordine prin care dispunea, �n contra dispozitiilor legale de la acea data, arborarea pavilionului liberian catre cele 16 nave.

Mai mult, o data comunicate ordinele Capitaniei Portului Constanta �n vederea efectuarii mentiunilor specifice, capitanul-sef a constatat inexistenta respectarii dispozitiilor legale �n privinta schimbarii pavilionului; �nsa, pentru respectarea ordinului ministrului si pentru atribuirea unui caracter legal acestei operatiuni, a inserat �n evidentele Capitaniei faptul ca navele ar fi fost obiectul unor contracte de bare-boat, lucru fals, �ntruc�t acestea fusesera v�ndute prin �bill of sale�.
Astfel, s-a ajuns la situatia de radiere a navelor din evidenta Capitaniei Portului Constanta, s-a ajuns la arborarea pe cele 16 nave a unui pavilion strain, situatie �n care PETROMIN Rom�nia nu a mai calculat taxele aferente acestor nave conform Legii nr. 27/1994. �nsa, �ntruc�t �bill of sale� (act de v�nzare) nu a fost evidentiat la Capitanie sau �n evidenta contabila a PETROMIN, desi navele se aflau �n proprietatea unei alte societati � PETROMIN OVERSEAS Liberia � acestea au ramas �n fapt evidentiate �n patrimoniul PETROMIN Rom�nia, care a suportat cheltuielile cu amortizarea acestor imobilizari corporale. Mai mult, creditul solicitat pentru modernizarea acestor nave � 45 milioane de dolari si, ulterior, �nca 4 milioane de dolari � a fost �ncasat si folosit de PETROMIN OVERSEAS Liberia, �nsa ratele scadente achitate de PETROMIN Rom�nia.
Navele au fost folosite �n acest mod p�na �n anul 1997, c�nd, urmare a �nfiintarii Fondului Proprietatii de Stat, s-a decis v�nzarea, de aceasta data cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, a celor 16 nave. �ntre timp, ministrul Transporturilor Traian Basescu emite o serie de legi care modifica pe cele nerespectate �n anul 1992 la �ntocmirea �bill of sale� si la realizarea transferului de proprietate catre societatea liberiana.
�ntre timp, �n Liberia a continuat razboiul civil, capitala Monrovia fiind �n ruine, iar Consiliul de Securitate al ONU a impus un sever embargou militar.
Aceste elemente au determinat Fondul Proprietatii de Stat sa v�nda � cu respectarea formelor legale � navele unor alte societati de la care, de aceasta data, sa primeasca un pret apropiat valorilor comerciale. �n context, trebuie subliniat ca doar valoarea a 4 mineraliere ajungea la peste 113 milioane de dolari.
Asadar, conform unei Note de fundamentare a FPS, �ntocmita de Alin Giurgiu, Gheorghe Parca, Sergiu Serbotei si Mariana Timotei, avizata de directorul Directiei Juridice din FPS, se afirma ca cele 16 nave erau �n contract de bare-boat (lucru fals) si se autorizeaza v�nzarea acestor nave cu plata �n rate.
La 13.07.2000, Consiliul de Administratie al FPS � prezidat de Radu S�rbu � decide �n unanimitate, prin Hotar�re, v�nzarea celor 16 nave, iar pentru un numar de 4 nave (Comanesti, Carbunesti, Fortune 22 si Bob�lna) v�nzarea �n rate pentru societatea �Corona Shipping International� SRL Rom�nia.
Hotar�rea Consiliului de Administratie al FPS este data cu ignorarea prevederilor legale:
* v�nzarea �n rate a unor active ale unei societati de stat se realiza, ca o exceptie de la v�nzarea cu plata integrala, doar pentru �ntreprinderile mici si mijlocii;
* conform Legii nr. 133/1999 privind IMM-urile, acestea trebuiau sa aiba un numar minim de salariati, iar la �ncheierea exercitiului financiar pe anul anterior angajarii �ntr-un contract de v�nzare-cumparare trebuiau sa aiba o cifra de afaceri indicata de lege;
* societatea CORONA SHIPPING nu intra �n categoria IMM-urilor din mai multe considerente:
- nu avea salariati cu contract de munca sau conventii civile depuse la Camera de Munca Constanta;
- nu depusese bilant contabil la 31.12.1999 si, conform declaratiei date de administratora Felicia Tipa, nu desfasurase activitate comerciala de la �nfiintare p�na �n 1999, deci nu �ndeplinea conditia unei cifre de afaceri conform Legii nr. 133/1999.
* toate aceste aspecte au fost ignorate de reprezentantii FPS, care au v�ndut 4 nave, �n rate, societatii CORONA SHIPPING INTERNATIONAL SRL;
* trebuie mentionat faptul ca la data v�nzarii navele erau proprietatea unei societati straine � PETROMIN OVERSEAS Liberia � care le-a achizitionat prin �bill of sale�, conform celor aratate mai sus. Asadar, FPS a decis v�nzarea unor active apartin�nd unei societati de nationalitate liberiana;
* chiar daca s-ar invoca faptul ca PETROMIN Rom�nia era titulara a peste 99% din actiunile PETROMIN OVERSEAS Liberia, acest fapt nu �ndreptateste FPS sa v�nda active ale societatii liberiene, ci, eventual, putea scoate la licitatie actiunile respective.
Ceea ce �nsa frapeaza este faptul ca, desi hotar�rea CA al FPS de v�nzare a navelor este din 13.07.2000, aceste nave fusesera v�ndute �n luna aprilie 2000, fara a exista o hotar�re FPS, unor societati din Cipru, China, Singapore s.a.
Stadiul dosarului
Dosarul penal privind situatia mai sus expusa a fost instrumentat de IGP p�na �n anul 1997, dupa care s-a dispus declinarea cauzei la Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, �ntruc�t faptele vizau persoane care, la acea data, �ndeplineau o functie publica de stat. Cauza a fost �nregistrata sub numarul 167/P/1999 la Sectia de urmarie penala si criminalistica, ultimul act efectuat �n cauza fiind ordonanta din 30.04.1999 al d-lui procuror-sef adjunct Ion Adam, prin care s-a dispus �nceperea urmaririi penale sub aspectul sav�rsirii infractiunii prevazute de art. 248 C.P. fata de functionarii PETROMIN si fata de cei din conducerea Ministerului Transporturilor. Cu toate acestea, cauza a ramas �n instrumentare la Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, �n perioada 1997 p�na �n prezent.
Cercetarile au fost reluate de ofiteri IGP (general Bogdan si maior Toporan), iar materialul probator al cauzei este structurat la acest moment �n 113 volume si 25 bibliorafturi legislatie specifica. Totodata, �n prezent, este �n curs de desfasurare o expertiza contabila, realizata de specialisti ai Ministerului Finantelor pentru a stabili prejudiciul cauzat Statului Rom�n si PETROMIN SA prin realizarea actiunilor mai-sus prezentate.
La data de 09.01.2002, �mpreuna cu ofiterii din cadrul IGP am stabilit cercul persoanelor ce urmeaza a fi audiate si cercetate: Traian Basescu (fost ministrul al Transporturilor), Constantin Teodorescu, Serban Cucu, Marin Lupu, Romanuel Posedaru (toti reprezentanti ai Consiliului �mputernicitilor Statului din PETROMIN Rom�nia), Virgil Toanchina (reprezentant al PETROMIN pe l�nga KLAVENESS OSLO si CRISTIANIA OSLO), Cristina Romanescu, Mariana Muscat, Dan Ionescu, Constantin Bobes (membri ai board of director�s PETROMIN OVERSEAS INC.), Radu S�rbu, Alin Giurgiu, Gheorghe Parca, Sergiu Serbotei, Mariana Timotei, membrii CA ai FPS, directorul Directiei Juridice din FPS, Marcel Bardas, Kaunz Werner (director general si director comercial ai PETROMIN �n anul 2000), Felicia Tipa si Gheorghe Veriotti (reprezentanti ai SC CORONA SHIPPING SRL Rom�nia). Totodata, vor fi audiati notarii din Constanta care au legalizat actele societatilor comerciale liberiene �n Rom�nia si se vor ridica si conserva actele falsificate �n original.
Am stabilit, totodata, ca p�na la data de 1.02.2002 sa se finalizeze Nota de constatare a Ministerului Finantelor ori sa fie �ntocmita o nota de constatare cu concluzii provizorii pentru a putea analiza si a dispune masuri suplimentare spre verificare.
Am dispus ca p�na la 10.02.2002 sa se constituie dosare distincte pentru fiecare dintre cele 16 nave ce formeaza obiectul dosarului, pentru a se putea stabili cu usurinta transferul dreptului de proprietate, circuitul actelor, implicatiile financiar-fiscale pentru fiecare nava si situatia acestor nave �n prezent. Totodata, se va �ntocmi dosar distinct pentru societatea PETROMIN OVERSEAS Liberia, cu referire la actele de constituire, de contractare a creditului de la CRISTIANIA BANK OSLO, �n vederea probarii aspectelor ce urmeaza a fi constatate financiar-fiscal.
Ulterior acestor masuri, pe data de 10.02.2002, dupa analizarea �ntre timp a cauzei si a punctelor ce urmeaza a fi avute �n vedere, se va proceda la audierea tuturor persoanelor indicate.
�n prezent, ofiterii de Politie din cadrul IGP �si desfasoara activitatea la sediul PETROMIN Constanta �mpreuna cu reprezentantul Ministerului Finantelor.
Despre aceasta cauza exista date cunoscute de general Sorescu, Ioan Rus � ministrul de Interne, si Adrian Nastare � primul-ministru al Rom�niei.
Au fost solicitate relatii personale domnilor Ovidiu Musetescu si Mircea Geoana.

Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate

De la: tielenti, la data 2010-06-08 17:18:55

De la: florescu_vasile2001_2, la data 2010-06-06 18:38:48Stimata tovarasa claudia 397....,Va apreciez sistemul informational;de unde oare l-ati capatat? Pentru a demonstra ca sunteti IMPARTIALA,va rog sa dati acelasi sistem de informatii si despre celalti presedinti din ultimii 20 de ani precum si despre cei din umbra lor....Va multumesc anticipat !

Traian Basescu a vandut 16 nave din flota Romaniei cu 1 dolar bucata
Posted mai 17, 2007
Filed under: Tr�d�tori |



Analiz�nd actele Dosarului Penal cu numarul de mai sus, constat:
La data de 11.04.1991, la Oslo, Norvegia, a fost semnata o �Scrisoare de intentie� privind cooperarea pentru rezolvarea problemelor privind ridicarea standardului tehnic al echipamentelor de descarcare din terminalul de minereu al Portului Constanta. Aceasta scrisoare a fost semnata de catre secretarul de stat Traian Basescu din partea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Amenajarii Teritoriului (pe de o parte) si T.E. KLAVENESS � directorul general al societatii KLAVENESS CHARTERING OSLO (pe de alta parte). Cosemnatar al acestei scrisori de intentie a fost si Compania de Navigatie Maritima PETROMIN SA Constanta, prin directorul general Calin Marinescu. Din continutul scrisorii rezulta ca se va crea o societate mixta care va obtine finantarea necesara, urm�nd sa primeasca conditii preferentiale la transportul minereului de fier prin Portul Constanta, la rate de navlu ce urmau sa fie agreate. Navlul este pretul platit de navlositor (expeditor al unor marfuri) catre navlosant (compania de transport) pentru transportul pe nava al unor marfuri catre un beneficiar. Acest navlu se stabileste printr-un contract de transport naval.
Tot la 11.04.1991, la Oslo s-a semnat o a doua scrisoare de intentie de catre PETROMIN SA Constanta, prin directorul general Calin Marinescu si societatea KLAVENESS, din continutul careia se desprinde necesitatea �nfiintarii unei societatii mixte care va fi �centrul comercial al cooperarii� dintre cele doua parti si �operatoare de nave�, activitatea urm�nd a fi desfasurata de personalul rom�n si norvegian.
La 24.05.1992, apare o hotar�re a Consiliului �mputernicitilor Statului din PETROMIN SA, prin care se decide v�nzarea a 16 nave aflate �n patrimoniul PETROMIN unor societati proprietare de unica nava, �n vederea obtinerii si garantarii unui �mprumut de 45 milioane de dolari de la CRISTIANIA BANK OSLO, necesar retehnologizarii acestor nave.
La 11.08.1992, ministrul Transporturilor Traian Basescu prezinta situatia economico-financiara a PETROMIN SA, din care rezulta necesitatea unui credit extern �n valoare de 45 milioane de dolari, care urma sa fie folosit pentru retehnologizarea unui numar de 16 nave ce apartineau patrimoniului acestei companii. Aceasta nota a fost �naintata Ministerului Finantelor �n vederea unui aviz consultativ.
Acest aviz consultativ s-a solicitat �n baza Decretului nr. 52/30.05.1975 privind participarea unitatilor economice la societati mixte �n strainatate, conform caruia �avizarea de catre Ministerul Finantelor din punct de vedere financiar si al eficientei propunerilor ministerelor si celorlalte organe centrale privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor mixte cu sediul �n strainatate� era o conditie sine qua non.
�n raportul �naintat Ministerului Finantelor, ministrul Transporturilor Traian Basescu a propus �nfiintarea unei companii holding cu sediul �n Liberia (capitala Monrovia) cu 16 companii subsidiare proprietare de unica nava care ar fi purtat numele navelor rom�nesti si care ar fi adus PETROMIN SA Constanta un beneficiu de 23,5 milioane de dolari.
La data de 14.10.1992, Ministerul Finantelor avizeaza nota ministrului Transporturilor, cu urmatoarele observatii:
* sa fie eliminata neconcordanta aparuta �ntre hotar�rea Consiliului �mputernicitilor Statului al PETROMIN SA si nota ministrului Transporturilor si sa se precizeze �n mod expres ca cele 16 nave ram�n proprietatea integrala a PETROMIN SA;
* sa se insiste pentru reducerea valorii garantiei �mprumutului, av�nd �n vedere ca nivelul propus era considerat exagerat (garantie de 200% fata de valoarea �mprumutului).

Concomitent cu aceste demersuri interne, la data de 11.06.1992, �n Liberia ia nastere o societate comerciala, cu obiect de activitate generic, cu actiuni la purtator fara valoare, cu 5 fondatori cetateni liberieni, dintre care unul era reprezentantul acesteia si detinatorul unei actiuni la purtator fara valoare. Asadar, sediul societatii era �n Liberia, fondatorii erau cetateni liberieni, iar societatea s-a �nfiintat cu aprobarea Ministerului Liberian de Externe, conform legislatiei specifice acelei tari.
La aceeasi data, de 11.06.1992, cei 5 fondatori ai societatii liberiene demisioneaza, unicul detinator al actiunii la purtator cesioneaza drepturile sale pentru PETROMIN SA, iar societatea liberiana preia numele �PETROMIN OVERSEAS INC.�. Trebuie subliniat ca directorii acestei societati (de nationalitate liberiana, cu sediul �n Liberia si �nfiintata conform regulilor din acea tara) erau directorii societatii PETROMIN ROM�NIA: Marin Lupu, Cristina Romanescu, Mariana Muscat, Dan Ionescu si Constantin Bobes � toti form�nd �board of director�s� al societatii liberiene.
La data de 20.08.1992 directorii societatii liberiene PETROMIN OVERSEAS INC. modifica statutul societatii si transforma actiunile la purtator fara valoare �ntr-un numar de 1.000 de actiuni cu valoare. Aceasta modificare s-a realizat conform legislatiei liberiene, cu aprobarea Ministerului Liberian de Externe (�ntruc�t era vorba despre o societate de nationalitate liberiana), �nsa semnaturile de pe actul de modificare a contractului de societate au fost legalizate de notari rom�ni, din Constanta, fapt ce contravine Legii Notarilor Publici, unde se prevede necesitatea unei supralegalizari de la Ministerul Justitiei.
Dupa constituirea acestei societati �n modurile mai sus aratate, PETROMIN ROM�NIA a devenit detinatorul a 100% din actiunile PETROMIN OVERSEAS INC., iar societatea liberiana PETROMIN OVERSEAS INC. era detinatoarea a 100% din actiunile societatilor proprietare de unica nava, de asemenea de nationalitate liberiana.
Toate aceste operatiuni nu au fost efectuate conform dispozitiilor legale, iar societatile din Liberia nu aveau caracter de societate mixta, asa cum initial se stabilise. Un argument suplimentar al acestei idei este bazat si pe faptul ca nu au fost solicitate sau obtinute aprobarile necesare �nfiintarii unor societati mixte �n strainatate:
* Decretul nr. 52/1975 prevede �n art. 13 �aprobarea Guvernului Rom�niei pentru �nfiintarea de societati mixte �n strainatate�, bine�nteles dupa obtinerea avizului Ministerului Finantelor;
* conform regulamentului Bancii Nationale a Rom�niei, �nfiintarea �n Liberia a unor companii holding si a unor companii proprietare de unica nava, cu capital mixt � participare rom�neasca � trebuia efectuata �n baza unei autorizatii prealabile eliberate de Banca Nationala a Rom�niei, �nsotita de raportari ulterioare, �n conditiile stabilite de Normele BNR de aplicare a prevederilor privind operatiunile curente si transferurile de capital cu mijloace de plata straine;
* conform Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata straine, �n art. 17 se stipuleaza ca �importul si exportul de actiuni s�nt supuse autorizarii BNR�, iar �n art. 18 se arata ca actele juridice efectuate fara autorizare s�nt nule de drept independent de sanctiunile penale;
* �n anul 1992 � anul derularii operatiunilor sus-mentionate � nu existau conventii de evitare a dublei impuneri sau acorduri privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor �ntre Rom�nia si Liberia. �n context trebuie subliniat ca Liberia se afla la acea data de peste 10 ani �ntr-un s�ngeros razboi civil care a distrus tara.
Dupa realizarea tuturor acestor formalitati, CNM PETROMIN a v�ndut societatii liberiene PETROMIN OVERSEAS INC. un numar de 16 nave, mineraliere, de mare tonaj, pe baza unui act numit �bill of sale� la pretul de 1 dolar/nava.
Conform legislatiei maritime internationale, v�nzarea unor nave se realizeaza printr-un act intitulat �memorandum of agreement�, care are ca anexa si �bill of sale�.
�nsa, la v�nzarea navelor trebuiau obtinute aprobarile specifice v�nzarii unor active de la o societate cu capital de stat de la Guvernul Rom�niei, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Rom�niei. Trebuie subliniat ca �n anul 1992 nu exista Fondul Proprietatii de Stat, iar v�nzarea de active de la societatile de stat se realiza prin Hotar�re de Guvern, pe baza unor aprobari ale institutiilor guvernamentale.
Asadar, �bill of sale� a 16 mineraliere rom�nesti, la pretul de 1 dolar/nava, nu s-a emis conform legislatiei interne rom�nesti. �nsa acest act era de natura a transfera proprietatea navelor catre societatea cumparatoare � PETROMIN OVERSEAS INC. Liberia. Ulterior, aceasta societate le-a v�ndut societatilor liberiene proprietare de unica nava, la acelasi pret, de 1 dolar/nava.
Conform raportului Curtii de Conturi din 30.11.1995, �naintat Parlamentului Rom�niei, transmiterea dreptului de proprietate catre companiile subsidiare s-a realizat prin aceste �bill of sale�. Totodata, raportul scoate �n evidenta nerespectarea prevederilor legale privind v�nzarea unor active din patrimoniul unei societatii de stat, c�t si caracterul vadit formal si nelegal al v�nzarii la doar 1 dolar/nava de catre CNM PETRONIM Rom�nia.
V�nzarea unor nave trebuia reflectata �n radierea acestora de la Capitania Portului Constata. Conform Decretului Consiliului de Stat nr. 443/1972 privind navigatia civila, scoaterea din evidenta a navelor si pierderea pavilionului rom�nesc se realizau doar �n doua cazuri principale:
* pierderea nationalitatii rom�ne prin transmiterea dreptului de proprietate a navei (v�nzare, donatie);
* casarea, dezmembrarea si pierderea navei �n urma unui naufragiu, incendiu sau alte �mprejurari.
Exista o singura situatie c�nd navele puteau fi �mprumutate unei alte societati de nationalitate straina, li se retragea pavilionul rom�nesc, dar aceasta era doar o masura temporara, care nu scotea nava din patrimoniul societatii-mama. Aceasta situatie este reflectata de �contractul de bare-boat� �n baza caruia societatea proprietara �mprumuta nava unei societati straine, aceasta din urma avea dreptul de a arbora pavilionul tarii respective (cu toate consecintele juridice decurg�nd din aceasta), �nsa aceste aspecte aveau caracter temporar si niciodata nu priveau scoaterea din patrimoniul societatii-mama a navelor.
�ntruc�t, asa cum aratam anterior, navele fusesera v�ndute prin �bill of sale� de PETROMIN, cu nerespectarea dispozitiilor legale, dar societatea cumparatoare PETROMIN OVERSEAS avea nevoie sa arboreze pavilion liberian navelor rom�nesti cumparate, pe de o parte pentru a-si desfasura activitatea si, pe de alta parte, pentru a obtine credit �n vederea modernizarii de la banca CRISTIANIA OSLO, ministrul Transporturilor Traian Basescu a emis doua ordine prin care dispunea, �n contra dispozitiilor legale de la acea data, arborarea pavilionului liberian catre cele 16 nave.

Mai mult, o data comunicate ordinele Capitaniei Portului Constanta �n vederea efectuarii mentiunilor specifice, capitanul-sef a constatat inexistenta respectarii dispozitiilor legale �n privinta schimbarii pavilionului; �nsa, pentru respectarea ordinului ministrului si pentru atribuirea unui caracter legal acestei operatiuni, a inserat �n evidentele Capitaniei faptul ca navele ar fi fost obiectul unor contracte de bare-boat, lucru fals, �ntruc�t acestea fusesera v�ndute prin �bill of sale�.
Astfel, s-a ajuns la situatia de radiere a navelor din evidenta Capitaniei Portului Constanta, s-a ajuns la arborarea pe cele 16 nave a unui pavilion strain, situatie �n care PETROMIN Rom�nia nu a mai calculat taxele aferente acestor nave conform Legii nr. 27/1994. �nsa, �ntruc�t �bill of sale� (act de v�nzare) nu a fost evidentiat la Capitanie sau �n evidenta contabila a PETROMIN, desi navele se aflau �n proprietatea unei alte societati � PETROMIN OVERSEAS Liberia � acestea au ramas �n fapt evidentiate �n patrimoniul PETROMIN Rom�nia, care a suportat cheltuielile cu amortizarea acestor imobilizari corporale. Mai mult, creditul solicitat pentru modernizarea acestor nave � 45 milioane de dolari si, ulterior, �nca 4 milioane de dolari � a fost �ncasat si folosit de PETROMIN OVERSEAS Liberia, �nsa ratele scadente achitate de PETROMIN Rom�nia.
Navele au fost folosite �n acest mod p�na �n anul 1997, c�nd, urmare a �nfiintarii Fondului Proprietatii de Stat, s-a decis v�nzarea, de aceasta data cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, a celor 16 nave. �ntre timp, ministrul Transporturilor Traian Basescu emite o serie de legi care modifica pe cele nerespectate �n anul 1992 la �ntocmirea �bill of sale� si la realizarea transferului de proprietate catre societatea liberiana.
�ntre timp, �n Liberia a continuat razboiul civil, capitala Monrovia fiind �n ruine, iar Consiliul de Securitate al ONU a impus un sever embargou militar.
Aceste elemente au determinat Fondul Proprietatii de Stat sa v�nda � cu respectarea formelor legale � navele unor alte societati de la care, de aceasta data, sa primeasca un pret apropiat valorilor comerciale. �n context, trebuie subliniat ca doar valoarea a 4 mineraliere ajungea la peste 113 milioane de dolari.
Asadar, conform unei Note de fundamentare a FPS, �ntocmita de Alin Giurgiu, Gheorghe Parca, Sergiu Serbotei si Mariana Timotei, avizata de directorul Directiei Juridice din FPS, se afirma ca cele 16 nave erau �n contract de bare-boat (lucru fals) si se autorizeaza v�nzarea acestor nave cu plata �n rate.
La 13.07.2000, Consiliul de Administratie al FPS � prezidat de Radu S�rbu � decide �n unanimitate, prin Hotar�re, v�nzarea celor 16 nave, iar pentru un numar de 4 nave (Comanesti, Carbunesti, Fortune 22 si Bob�lna) v�nzarea �n rate pentru societatea �Corona Shipping International� SRL Rom�nia.
Hotar�rea Consiliului de Administratie al FPS este data cu ignorarea prevederilor legale:
* v�nzarea �n rate a unor active ale unei societati de stat se realiza, ca o exceptie de la v�nzarea cu plata integrala, doar pentru �ntreprinderile mici si mijlocii;
* conform Legii nr. 133/1999 privind IMM-urile, acestea trebuiau sa aiba un numar minim de salariati, iar la �ncheierea exercitiului financiar pe anul anterior angajarii �ntr-un contract de v�nzare-cumparare trebuiau sa aiba o cifra de afaceri indicata de lege;
* societatea CORONA SHIPPING nu intra �n categoria IMM-urilor din mai multe considerente:
- nu avea salariati cu contract de munca sau conventii civile depuse la Camera de Munca Constanta;
- nu depusese bilant contabil la 31.12.1999 si, conform declaratiei date de administratora Felicia Tipa, nu desfasurase activitate comerciala de la �nfiintare p�na �n 1999, deci nu �ndeplinea conditia unei cifre de afaceri conform Legii nr. 133/1999.
* toate aceste aspecte au fost ignorate de reprezentantii FPS, care au v�ndut 4 nave, �n rate, societatii CORONA SHIPPING INTERNATIONAL SRL;
* trebuie mentionat faptul ca la data v�nzarii navele erau proprietatea unei societati straine � PETROMIN OVERSEAS Liberia � care le-a achizitionat prin �bill of sale�, conform celor aratate mai sus. Asadar, FPS a decis v�nzarea unor active apartin�nd unei societati de nationalitate liberiana;
* chiar daca s-ar invoca faptul ca PETROMIN Rom�nia era titulara a peste 99% din actiunile PETROMIN OVERSEAS Liberia, acest fapt nu �ndreptateste FPS sa v�nda active ale societatii liberiene, ci, eventual, putea scoate la licitatie actiunile respective.
Ceea ce �nsa frapeaza este faptul ca, desi hotar�rea CA al FPS de v�nzare a navelor este din 13.07.2000, aceste nave fusesera v�ndute �n luna aprilie 2000, fara a exista o hotar�re FPS, unor societati din Cipru, China, Singapore s.a.
Stadiul dosarului
Dosarul penal privind situatia mai sus expusa a fost instrumentat de IGP p�na �n anul 1997, dupa care s-a dispus declinarea cauzei la Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, �ntruc�t faptele vizau persoane care, la acea data, �ndeplineau o functie publica de stat. Cauza a fost �nregistrata sub numarul 167/P/1999 la Sectia de urmarie penala si criminalistica, ultimul act efectuat �n cauza fiind ordonanta din 30.04.1999 al d-lui procuror-sef adjunct Ion Adam, prin care s-a dispus �nceperea urmaririi penale sub aspectul sav�rsirii infractiunii prevazute de art. 248 C.P. fata de functionarii PETROMIN si fata de cei din conducerea Ministerului Transporturilor. Cu toate acestea, cauza a ramas �n instrumentare la Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, �n perioada 1997 p�na �n prezent.
Cercetarile au fost reluate de ofiteri IGP (general Bogdan si maior Toporan), iar materialul probator al cauzei este structurat la acest moment �n 113 volume si 25 bibliorafturi legislatie specifica. Totodata, �n prezent, este �n curs de desfasurare o expertiza contabila, realizata de specialisti ai Ministerului Finantelor pentru a stabili prejudiciul cauzat Statului Rom�n si PETROMIN SA prin realizarea actiunilor mai-sus prezentate.
La data de 09.01.2002, �mpreuna cu ofiterii din cadrul IGP am stabilit cercul persoanelor ce urmeaza a fi audiate si cercetate: Traian Basescu (fost ministrul al Transporturilor), Constantin Teodorescu, Serban Cucu, Marin Lupu, Romanuel Posedaru (toti reprezentanti ai Consiliului �mputernicitilor Statului din PETROMIN Rom�nia), Virgil Toanchina (reprezentant al PETROMIN pe l�nga KLAVENESS OSLO si CRISTIANIA OSLO), Cristina Romanescu, Mariana Muscat, Dan Ionescu, Constantin Bobes (membri ai board of director�s PETROMIN OVERSEAS INC.), Radu S�rbu, Alin Giurgiu, Gheorghe Parca, Sergiu Serbotei, Mariana Timotei, membrii CA ai FPS, directorul Directiei Juridice din FPS, Marcel Bardas, Kaunz Werner (director general si director comercial ai PETROMIN �n anul 2000), Felicia Tipa si Gheorghe Veriotti (reprezentanti ai SC CORONA SHIPPING SRL Rom�nia). Totodata, vor fi audiati notarii din Constanta care au legalizat actele societatilor comerciale liberiene �n Rom�nia si se vor ridica si conserva actele falsificate �n original.
Am stabilit, totodata, ca p�na la data de 1.02.2002 sa se finalizeze Nota de constatare a Ministerului Finantelor ori sa fie �ntocmita o nota de constatare cu concluzii provizorii pentru a putea analiza si a dispune masuri suplimentare spre verificare.
Am dispus ca p�na la 10.02.2002 sa se constituie dosare distincte pentru fiecare dintre cele 16 nave ce formeaza obiectul dosarului, pentru a se putea stabili cu usurinta transferul dreptului de proprietate, circuitul actelor, implicatiile financiar-fiscale pentru fiecare nava si situatia acestor nave �n prezent. Totodata, se va �ntocmi dosar distinct pentru societatea PETROMIN OVERSEAS Liberia, cu referire la actele de constituire, de contractare a creditului de la CRISTIANIA BANK OSLO, �n vederea probarii aspectelor ce urmeaza a fi constatate financiar-fiscal.
Ulterior acestor masuri, pe data de 10.02.2002, dupa analizarea �ntre timp a cauzei si a punctelor ce urmeaza a fi avute �n vedere, se va proceda la audierea tuturor persoanelor indicate.
�n prezent, ofiterii de Politie din cadrul IGP �si desfasoara activitatea la sediul PETROMIN Constanta �mpreuna cu reprezentantul Ministerului Finantelor.
Despre aceasta cauza exista date cunoscute de general Sorescu, Ioan Rus � ministrul de Interne, si Adrian Nastare � primul-ministru al Rom�niei.
Au fost solicitate relatii personale domnilor Ovidiu Musetescu si Mircea Geoana.

Parchetul de pe l�nga Curtea Suprema de Justitie, Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate

OME | DEZV�LUIRI | B�sescu e securist acoperit, declar� Constantinescu
B�sescu e securist acoperit, declar� Constantinescu
20/05/2010 22:39:00 Articol publicat de: Administrator
Font size: Decrease font Enlarge font
image

O �celebrare" a Legii lustra�iei. Emil Constantinescu: "Traian B�sescu a fost toat� viața �n Securitate!" *** Emil Constantinescu: Traian Basescu este ofiter acoperit *** Basescu l-a decorat pe fostul sef al Militiei si Securitatii, George Homostean *** Antonescu condamna diaspora pentru dezastrul creat de Basescu in tara *** Cezar Preda: Incompetentii si coruptii sa plece din PD-L si din Guvern *** Mazare: Basescu si tanti Nuti au bagat Romania in faliment *** Adrian Vasilescu: Sunt 0% sanse ca Mugur Isarescu sa fie premier *** PNL ameninta ca Legea educatiei va ajunge la CCR *** Vosganian: Boc si Basescu sa zica bogdaproste ca ne-am opus PDL in 2008 *** Legea lustratiei, mult prea tarziu si insuficient *** Mai bine pensionar dec�t bugetar

O �celebrare" a Legii lustra�iei
Emil Constantinescu: "Traian B�sescu a fost toat� viața �n Securitate!"

Fostul președinte al Rom�niei Emil Constantinescu a fost asear� invitatul special al emisiunii �Vorbe Grele", realizat� de Victor Ciutacu, la Antena 2.

Emil Constantinescu a criticat dur actuala putere, dar și acea parte a intelectualit�ții rom�nești care, �n schimbul unor sinecuri, susține necondiționat partidul de guvern�m�nt și pe Traian B�sescu. Fostul șef al statului a dat c�teva exemple �n acest sens, ating�nd �n același timp și o alt� chestiune sensibil�: apartenența la serviciile secrete a multora dintre intelectualii arondați puterii portocalii. "E bine de investigat leg�tura lui Sever Voinescu �i a camarilei lui B�sescu cu zona agen�ilor acoperi�i. Discursurile lor au accente naziste. Uitați-v� la ceea ce au predicat zilele acestea Voinescu, Sebastian L�z�roiu sau alții ca ei."

Emil Constantinescu a mai vorbit și despre profilul moral și despre leg�turile cu Securitatea ale actualului șef al statului: "B�sescu nu e un om liber, e sclavul celor care i-au alimentat conturile. �n campaniile electorale și �n mandatul s�u anterior. Este cel mai corupt om din Rom�nia, un fost colaborator al Securit��ii, un comunist. Traian B�sescu a fost toat� via�a �n Securitate. Faptul c� nu apar actele denot� c� e �nc� activ ca acoperit".

www.cotidianul.ro
Emil Constantinescu: Traian Basescu este ofiter acoperit

Emil Constantinescu, fostul presedinte al Romaniei, a venit, miercuri seara, cu o declaratie socanta, aceea ca Traian Basescu este ofiter activ al serviciilor secrete. Faptul ca Emil Cosntantinescu il acuza ca a colaborat cu fosta Securitate nu este o noutate, insa acesta sustine ca presedintele lucreaza si in prezent sub acoperire.

"Presedintele Traian Basescu nu-i liber, e un sclav al celor care i-au dat bani si sprijin. Si a treia, ajung unde ati incercat sa ma duceti, aici toata lumea se asteapta pentru ca de cel putin 6 ani sustin acest lucru, este responsabilitatea intelectualilor. Daca multi oameni pot spune noi n-am stiut, ei au stiut, cand au indemnat prin fanatismul lor, pentru ca n-a fost vorba numai de o cumparare, au creat - de aceea multi au vorbit de extrema-dreapta - au creat figuri fanatice. (...)

Ei stiau ca presedintele Traian Basescu a fost un fost colaborator al Securitatii, ei stiau ca este un vechi comunist, ei stiau ca este cel putin in ordinea dosarelor trecute si finalizate de Procuratura, este cel mai corupt om din Romania. Ei stiau cum a mintit, pentru ca-i cunosteau mesajele si in mod normal ar fi trebuit sa se desprinda de toata badarania mesajului si manelizarea vietii politice pe care un astfel de lider o induce", a declarat Constantinescu, la Antena 2.

Constatinescu sustine ca exista dovezi ale colaborarii cu Securitatea si ca dovezile au fost publicate de CNSAS.

"Dar nu discutam de faptul ca a fost ales un presedinte care... toata viata a fost in Securitate, informator, colaborator, cu acte si cu documente. (...) Actele ca a fost informator si colaborator exista si au fost publicate de CNSAS", a precizat el.

Fostul sef de stat considera ca lipsa dovezilor despre colaborarea lui Basescu se datoreaza faptului ca el ar mai fi inca ofiter acoperit activ, caci "din aceste structuri nu iesi".

"Asta-i problema. In societatea romaneasca exista persoane care ataca cu violenta comunismul, care ataca cu violenta Securitatea si care fac acest lucru pentru ca ei au ramas activi. Pentru ca nu iesi. Din aceste structuri nu iesi. Problema nu e cu cei care nu au iesit. Pentru mine Traian Basescu e un subiect negru, intunecat, dar incheiat, al istoriei Romaniei", a continuat acesta.

Din punctul sau de vedere, un semn extrem de elocvent ca presedintele Basescu a avut legatura cu Securitatea este chiar discursul sau.

"Este bine de investigat legatura lui Sever Voinescu si a camarilei lui Basescu cu zona agentilor acoperiti. Discursurile au accente naziste", a completat Emil Constantinescu.
Basescu l-a decorat pe fostul sef al Militiei si Securitatii, George Homostean
Traian Basescu l-a decorat cu cea mai inalta distinctie militara pe timp de pace a statului roman pe fostul sef al Militiei si al Securitatii, ministrul de Interne George Homostean. Numele lui apare inclusiv in raportul Comisiei "Tismaneanu" care condamna crimele comunismului.

Homostean este vinovat de coordonarea asasinarii unor protestestari anticomunisti in cadrul operatiunii "Autobuzul", a fost implicat in uciderea in batatie, in beciurile Securitatii, a disidentului Gheorge Ursu, informeaza Cotidianul.ro.

Presedintele Traian Basescu a semnat decretul prezidential 448 in data de 26 aprilie 2010, cu prilejul Zilei Veteranilor de Razboi, iar numele lui Homostean a fost plasat in coada unei liste cu 23 de ofiteri in retragere decorati.

Homostean a fost ministru de Interne in perioada comunista, timp de aproape zece ani, in timpul guvernelor Ilie Verdet si Constantin Dascalescu, iar in biografia oficiala facuta de Ministerul Internelor se face si o referire la operatiunea sangeroasa "Autobuzul".

"A avut loc un eveniment (1981), care a fost calificat ca fiind act terorist dupa standardele internationale. Trei indivizi, cu varste intre 23 si 32 de ani, au sustras, in noaptea de 22/23 august, de la un post de militie din judetul Hunedoara, doua pusti-mitraliera si un pistol, au deturnat un autobuz cu navetisti, obligandu-i sa se indrepte spre Timisoara, cu intentia de a parasi Romania.

Operatiunea , cum a fost cunoscuta actiunea militiei si trupelor de securitate locale, a avut ca rezultat impuscarea celor trei "teroristi" si a catorva din pasagerii autobuzului. Raportat ca un succes al Ministerului de Interne, in realitate evenimentul a scos in evidenta reale deficiente in tehnica de negociere a comandantilor."

Decorat de Traian Basescu cu Ordinul Virtutea Militara in grad de Cavaler, George Homostean este chiar unul dintre cei condamnati in Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, la pagina 631.

"Ministrii de Interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Sa-i mentionam asadar pe cei responsabili, ca demnitari ai aparatului represiv, pentru ceea ce s-a petrecut vreme de peste patru decenii in Romania, pentru sutele de mii de morti si deportati:

Teohari Georgescu, ministru de Interne implicat in luarea puterii si instituirea regimului de teroare in masa, precum si adjunctii sai Vladimir Mazuru si Marin Jianu; Emil Bodnaras, sef al Serviciului de Informatii care a jucat un rol cheie in terorizarea populatiei intre 1945-1947; Pintilie Bodnarenko (Pantiusa), spion sovietic, primul sef al Securitatii; Alexandru Nicolschi (Grunberg), mana dreapta a lui Pintilie, organizatorul sistemului concentrationar din Romania stalinizata; Alexandru Draghici, succesorul lui Teohari Georgescu; adjunctii sai, in diverse perioade, Ladislau Ady, Aurel Stancu, Vasile Negrea, Ion Vinte, Grigore Raduica, Ionel Gal; Cornel Onescu (succesorul lui Draghici); Ion Stanescu, Gheorghe Homostean, Teodor Coman, Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Iulian Vlad.

Acestia, la randul lor, au lucrat direct cu secretarii CC si sefii de sectii ale CC al PCR, responsabili cu coordonarea organelor represive: Iosif Chisinevschi, Mirel Costea, Alexandru Moghioros, Nicolae Ceausescu, Petre Lupu, Vasile Patilinet, Virgil Trofin, Iosif Banc, Ion Coman, Emil Bobu, Constantin Olteanu. Activitatile Securitatii pe plan extern au avut de asemenea loc sub directa indrumare a partidului".

De la: mytcor, la data 2010-06-05 19:30:23

De la: dana01, la data 2010-06-05 15:00:13mytcor prietene, recursul tau la ratiune, rezonabilitate, etc. sint demne de toata lauda. dar din nefericire colegii de forum n-o sa inteleaga nimic. o tin langa cu Basescu&Boc. nu credeam sa existe atita ingustime de vedere. oricit ai argumenta, oricita dreptate ai avea nu conteza. cu totii traiescu impresia ca daca vin altii la putere situatia dispare. ca si cum extraordinarii Crin&Geoana ar avea solutiile in buzunar.
colegii nostri de forum (in majoritate) nu vor sa sa se informeze, nu iti citesc postarile ptr.cer efort de concentrare, nu ii intereseaza decit opinile care le confirma pe ale lor.

ieri sau alaltaieri premierul Ungar a spus CLAR ca este foarte posibil ca Ungaria sa NU POATA EVITA O SITUATIE CA A GRECIEI. este o avertizare clara de masuri de austeritate teribile. cum ar fi ca acum ungurii sa inceapa cu Hotii, Hotii, clientela, etc.?!? nemultumirea populatiei este fireasca, dar sa dai in aia care vor sa repare ceva.....

este clar. tot Basescu&Boc sint de vina. Sint malefici si actioneaza la nivel global.
Daca Geoana sau Crin nu actioneaza rapid intreaga economie mondiala se duce dracu'. Populatia Terrei o sa faca foamea. Toti banii i-au furat EBA si Udrea.
La arme cetateni!!!
S-o urmam pe Firea de la A3. Ea e Ana Ipatescu a noastra.....

...iar Ursu �i Dumitrescu , Vasile Roait�-n dublu exemplar !...din p�cate, adev�ratele consecin�e are s� le suporte toat� suflarea autohton�, dac�-ntre timp nu se vor trezi la realitate. �i vor l�sa diferi�i gargaragii s�-�i fac� mendrele propag�nd diferite texte propagandistice ale politiciani�tilor autohtoni,pe toate posturile Tv.

...din p�cate , ra�iunea, expertiza, profesionalismul, responsabilitatea, etc, lipsesc cu des�v�r�ire din programele mass-madia Ro. , incon�tien�a iresponsabilitatea, etc, fac rating Tv. �i bulverseaz�-n acela�i timp o societate civil� needucat�, salb educat�, sau pur �i simplu amorf� dpdv. cultural-economoc.

vremuri sumbre ptr. Ro �n atari conjuncturi ptr. Ro.

Am lecturat declara�iile lui C.Antonescu �i V. Ponta, sunt de-o pamflezie ieftin� �i de prost gust, n-au programe, n-au solu�ii, dar vorbesc c-o arogan�� de-o s� sperie mapamondul, nici PDL-ul nu se simte prea bine, iar UDMR, nu-�i asum�, �n rest...nu conteaz� .

Mai mytcor, n-ar fi mai bine sa lecturezi tu putin DEX-ul Ti-am spus de atatea ori ca expresia "propaganda" nu poate fi folosita decat cu sensul de pozitie oficiala a puterii pe canalele media, aservite acesteia. Nu poti vorbi de propaganda a opozitiei, omule!!!!
Vad ca tu si partenerul tau de traznai vorbiti de situatia Ungariei si Greciei. Tu stii cati km de autostrada are Ungaria? Iti spun eu: de aproape cinci ori mai multi decat are Romania la o suprafata mai mica decat jumatate din teritoriul Romaniei. Stii tu cat e pensia minima in Grecia? Iti spun eu: 600 de euro. Si apropos, grecii, cu toata situatia lor grava nu le-au redus, ci au taiat a 13-a si a 14-a pensie! Ai auzit mytcor, A 13-A SI A 14-A PENSIE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

ptr.9am178165
pentru ca ai citat msg. meu o sa ma invrednicesc sa-ti raspund. desi esti arogant si argumentele tale nu tin seama de ceea ce spusesem mytcor si cu mine.

nu cred ca am contestat existenta autostrazilor, sau a pensiei superioare in Grecia sau aiurea. dar ca sa te lamuresc cu pensia in Grecia. fie ca este a 13-a sau a 14-a pensie acestea au fost stabilite legal ca si drepturi ce SE CUVENEAU, la fel ca si in Ro.. ia fa tu o socoteala si vezi cit inseamna reducerrea cu 15% a pensiei in Ro. si cit inseamna taierea celor doua pensii cuvenite in Grecia.

atit Grecia cit si Ro.au fost conduse prost ptr.o perioada lunga de timp. Ungaria mai putin, cel putin se vede unde au mers banii. Dar asta inseamna ca toate trei o sa treaca la fel prin sit.dificile. Toate trei au de rambursat bani multi in timp putin. si asta coroborata cu scaderi drastice ale incasarilor bugetare ptr.ca este criza. Printr-o intimplare Ro.are sansa sa nu se fi imprumutat atit de mult si sa nu aiba un deficit asa de mare ca Hu sau Gr. Si noi si Gr. si Hu. va trebui sa facem in asa fel incit sa ne ajunga banii ce inainte nu ne ajungeau si sa mai punem si la pusculita. De ce?!? Pai intreaba-i pe politicienii de alaltaieri si ieri.... Asta in toate cele 3 tari.

Am mai spus-o de multe ori pe aici: stoparea&pedepsirea hotiei, evaziunii, risipei sint lucruricare sint absolut necesare in Ro. Si nu de cind a venit PDL la putere, nu?!? Dar aceste masuri cer mult timp, discernamint si tin mai mult de reforma statului decit de rezolvarea unei sit.urgente.
Toate guvr.de pina acum au avut (declarativ) pe agenda si masurile de mai sus. A rezolvat vreunul dintre ele problema?!? Nu. Dimpotriva le-au amplificat.
Ro poate acum sa-si puna finantele in ordine.
Guvr.asta, daca are suficienta vointa, poate sa nu transforme sit.asta dificila intr-o catastrofa.

Da' mai bine sa traiasca Crin&Geoana!! ca doar ei stiu ce si cum. sint salvarea noastra!!! Este?!?

p.s. dar nu mai bine lectrurezi tu dex-ul inainte de a le altora lectii?!?
DEX: PROPAG�ND�, propagande, s.f. Acțiune de r�sp�ndire a unor idei care prezint� și susțin o teorie, o concepție, un partid politic etc., cu scopul de a convinge și de a c�știga adepți. � Din fr. propagande
Rezulta de undeva ca trebuie sa fie obligatoriu a puterii?!? spune ceva despre canalele media aservite puterii?!? Fabulatio tremens?!?