Psihiatrie,psihologie.omul in toata marinimia lui de om

�i oamenii inteligen�i fac prostii. Dar omul inteligent recunoa�te, m�car �n sinea lui, c� a gre�it, �i asta �l face s� nu mai repete prostia.
Fiecare persoana are diferite tipuri de inteligenta.
G�nditi-va la oamenii pe care �i cunoasteti sau la personalitatile, foarte talentate, pe care le admirati: genii muzicale, atleti uimitori, scriitori straluciti, actori dramatici, pictori ne�ntelesi.
Acum reveniti cu g�ndul �n copilarie, la perioada c�nd erati scolar. Va mai amintiti baiatul din ultima banca, ce realiza schite detaliate ale navelor spatiale? De fetita care �i lasa pe toti �n urma la orele de sport, sau statea �n prima banca la toate orele de muzica? Nu-l uitati nici pe clovnul clasei, cu mutrita lui haioasa si capacitatea unica de a spune povesti hazlii. Cine l-ar putea uita pe colegul pasinat de filozofie, care parea tot timpul a fi undeva departe, pierdut �n visuri, aflat, probabil, �ntr-un proces continuu de autoanaliza, introspectie si de �mbunatatire a personalitatii proprii.

Conform cu modul �n care este masurata inteligenta �n sistemul educativ traditional din SUA, nu ati putea sa stabiliti daca acesti elevi sunt �inteligenti� dec�t daca ati cunoaste coeficientii lor de inteligenta (IQ � Intelligence Quotient), obtinute �n urma testelor de inteligenta. Dar, oare, este aceasta singura metoda de a recunoaste inteligenta?
Testul de inteligenta examineaza exclusiv aptitudinile lingvistice, matematice si logice ale unei persoane. Desi aceste aptitudini contribuie, �ntr-adevar, la succesul elevilor din SUA, ele nu sunt �ntotdeauna cel mai bun indicator al adevaratelor talente ale unei persoane.

Conform cu teoria inteligentelor multiple (Multiple Intelligences Theory), prezentata �n premiera de profesorul Howard Gardner, de la universitatea Harvard, exista o diversitate de abordari intrinseci si talente pe care un om foloseste pentru a percepe, �ntelege si a-si forma o imagine asupra lumii � cu alte cuvinte, mai multe tipuri diferite de inteligenta. Oameni diferiti au inteligente diferite, sau diferite combinatii ale acestora, care le influenteaza modul de a �nvata.
Daca ne g�ndim la copii, la oameni �n general, ca la niste persoane care �nvata toata viata, ale caror capacitati de �nvatare au puncte tari si puncte slabe, putem �mbunatati procesul de �nvatare daca le aratam celor ce �nvata (indiferent de v�rsta pe care o au) cum sa recunoasca si sa foloseasca diferentele lor educationale.
La Desprecopii.com, noi recunoastem aceste inteligente diferite.
Copiii, de fapt, toti oamenii, �nvata mai bine atunci c�nd privesc lucrurile din proprie perspectiva. Desi suntem capabili sa �nvatam �n foarte multe stiluri, unele ni se potrivesc mai bine dec�t altele. Desprecopii.com incearca sa ofere suport pentru stilurile care vi se potrivesc mai bine si va �ncurajam sa deveniti mai puternici din alte puncte de vedere.
Iata c�teva dintre cele mai cunoscute tipuri de inteligente multiple pe care Desprecopii.com le apreciaza si le �ncurajeaza.

Darul cuvintelor
Oamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic �nteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.

Caracteristici

Le face placere sa scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte, sunt interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.
Cum se manifesta?
Ei �i amuza pe altii, �i �nvata, �si sustin argumentele si sunt persuasivi prin intermediul cuvintelor vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu foarte corect si sunt artisti ai �ntelegerii tuturor lucrurilor care au legatura cu cuvintele.
Cine sunt ei?
Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori... Eminescu, Shakespeare, Maya Angelou, ...

Darul imaginilor
Oamenii cu inteligenta a imaginilor �nteleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizarii si orientarii spatiale.

Caracteristici
Le face placere sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei �nteleg foarte bine hartile si planurile desenate.
Cum se manifesta?
Ei identifica, modifica si transforma diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate extrema fata de detaliile vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, �si reprezinta ideile grafic, prin desene si schite, si se pot orienta foarte usor �ntr-o lume tridimensionala.
Cine sunt ei?
Arhitecti, fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici... ...

Darul muzicii

Oamenii inteligenti din punct de vedere muzical �nteleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii.
Caracteristici
Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, c�nta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le place ritmul poeziilor.
Cum se manifesta?
Ei percep, apreciaza si creeaza diferite ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, c�nta bine, pot tine ritmul cu muzica si recunosc usor diferite fragmente muzicale.
Cine sunt ei?
Compozitori, poeti, pianisti, staruri ale muzicii rock... Mozart, Elton John, Billie Holliday...

Darul trupului
Oamenii inteligenti din punct de vedere fizic �nteleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).
Caracteristici
Le plac miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt importante. Le place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la scrierea scrisorilor si le calcule si le place sa proiecteze jocuri noi.
Cum se manifesta?
�si pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte �ndem�natici. Cos sau tes bine, sunt bucatari priceputi, t�mplari buni si buni creatori de modele. Le place sa alerge, sa mearga �n excursii cu cortul, sa �noate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt oameni activi, cu buna sensibilitate tactila, simt nevoia sa se afle mereu �n miscare si reactioneaza fizic la tot ce-i �nconjoara.
Cine sunt ei?
Atleti, mestesugari, mecanici, chirurgi... Nadia Comaneci, Michael Jordan, Bob Vila, Michele Kwan...

Darul numerelor si al logicii
Oamenii inteligenti din punct de vedere matematic si logic �nteleg cel mai bine lumea prin cauze si efecte.
Caracteristici
Le place ca obiectele sa fie curate si �n ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei urmeaza instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea problemelor. Adesea, pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care necesita rationamente.
Cum se manifesta?
Au �nclinatii extraordinare pentru rationament, ordine, g�ndire �n termeni de cauza si efect, crearea ipotezelor, cautarea regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra vietii.
Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori... Albert Einstein, Marie Curie, Isaac Newton...

Darul oamenilor
Oamenii cu inteligenta sociala �nteleg cel mai bine lumea daca o privesc prin ochii altora.
Caracteristici
�nvata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la �ntelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati �n activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe.
Cum se manifesta?
Sunt receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot baga �pe sub pielea� altuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai.
Cine sunt ei?
Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti... Mahatma Gandhi, Cesar Chavez, ...

Darul sinelui

Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, �nteleg cel mai bine lumea din propriul (deci, unicul) lor punct de vedere.
Caracteristici
Sunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. �si pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile.
Cum se manifesta?
�si cunosc bine sentimentele si le pot deosebi �ntre multele tipuri de stari emotionale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenti, plini de vointa si foarte disciplinati.
Cine sunt ei?
Avocati, teologi, �ntreprinzatori... Sigmund Freud, Jesse Jackson, Bill Gates...

Darul naturii

Oamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului �nteleg cel mai bine lumea prin intermediul mediului lor.
Caracteristici
Le place sa lucreze si sa-si petreaca timpul �n aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca natura, problemele ecologice si animalele sunt importante.
Cum se manifesta?
�nvata si recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un �deget verde�. Daca traiesc la oras, �si pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi modele ale masinilor, ale pantofilor de sport (adidasi) sau �n copertele albumelor.
Cine sunt ei?
Naturalisti, fermieri, ecologi... Charles Darwin, Jane Goodall, ...

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

TIPURI DE PERSONALITATE

Personalitatea demonstrativ� (sau isteric�) se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu �i dore�te s� �i aminteasc�, deci de a min�i cu senin�tate. Ei refuleaz� (inhib�) tot ce nu corespunde cu proiec�ia lor despre sine, astfel �nc�t ajung s� performeze un rol cu totul str�in de ceea ce sunt ei de fapt. Lauda de sine se conjug� cu activitatea �n sprijinul modului �n care ar dori s� se defineasc�, astfel �nc�t pe termen scurt ei pot convinge anturajul despre autenticitatea rolului pe care �l joac�. Adaptabilitatea excesiv� precum �i tendin�a de autocomp�timire sunt alte tr�s�turi ale personalit��ii de acest tip.

Personalitatea hiperexact� (acum denumirea cunoscut� este obsesiv-compulsiv�) este reprezentativ� pentru persoanele care doresc ca totul s� se desf�oare dup� o ordine anume. Ei doresc ca totul s� fie previzibil, logic, via�a s� nu aduc� surprize. Sunt incapabili de a lua decizii pentru c� vor ca cele mai mici am�nunte s� fie luate �n calcul (este metoda acestor indivizi de a controla anxietatea). Dezvolt� adesea obsesii (exemplu: praful ca �inamic�, firele de p�r ca primejdii poten�iale pentru s�n�tate, microbii ca agen�i patogeni etc.). Meticulozitatea �i ata�amentul fa�� de rutin�, care �n mediul casnic pot deveni o povar�, �n organiza�ii pot fi benefice pe anumite pozi�ii: hiperexac�ii nu agreeaz� schimbarea locului de munc�, deci vor fi angaja�i fideli.

Personalitatea hiperperseverent� se distinge prin perseveren�a anormal� a afectelor. La personalit��ile medii, afectele odat� declan�ate se estompeaz�: la hiperperseveren�i, ele se estompeaz� mult mai �ncet iar ecoul lor este mai profund.Consecin�ele vor fi susceptibilitatea extrem�, capacitatea de a se sim�i vizat sau jignit extrem de u�or. Ei vor fi defini�i de cei din jur drept �ranchiuno�i�, �oameni care nu iart� �i nu uit�. Hiperperseveren�ii sunt dornici de prestigiu personal (prestigiul sau realiz�rile grupului nu �nseamn� mare lucru pentru ei, oricum nu sunt personalit��i de grup). Afectele care persist� timp �ndelungat pot ajunge s� domine g�ndirea, astfel �nc�t duc la idei fixe obsesive.

Personalitatea nest�p�nit� se manifest� prin dominarea anormal� a comportamentelor de c�tre impulsuri. Aceasta determin� o capacitate sc�zut� de adaptare la situa�iile sociale, o intensificare a conflictelor interpersonale (atunci c�nd apar) �i deci o istorie fluctuant� la locul de munc�. G�ndirea lent� �i u�or greoaie, asociat� cu vorbirea sc�zut�, face s� nu fie g�si�i des �n func�ii �nalte sau �n pozi�ie social� bun�. Totu�i, chiar dac� dispozi�iile sunt schimb�toare, rela�iile de cuplu tind s� fie constante.

De la: karpov, la data 2010-05-05 00:39:44

TIPURI DE PERSONALITATE

Personalitatea demonstrativ� (sau isteric�) se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu �i dore�te s� �i aminteasc�, deci de a min�i cu senin�tate. Ei refuleaz� (inhib�) tot ce nu corespunde cu proiec�ia lor despre sine, astfel �nc�t ajung s� performeze un rol cu totul str�in de ceea ce sunt ei de fapt. Lauda de sine se conjug� cu activitatea �n sprijinul modului �n care ar dori s� se defineasc�, astfel �nc�t pe termen scurt ei pot convinge anturajul despre autenticitatea rolului pe care �l joac�. Adaptabilitatea excesiv� precum �i tendin�a de autocomp�timire sunt alte tr�s�turi ale personalit��ii de acest tip.

Personalitatea hiperexact� (acum denumirea cunoscut� este obsesiv-compulsiv�) este reprezentativ� pentru persoanele care doresc ca totul s� se desf�oare dup� o ordine anume. Ei doresc ca totul s� fie previzibil, logic, via�a s� nu aduc� surprize. Sunt incapabili de a lua decizii pentru c� vor ca cele mai mici am�nunte s� fie luate �n calcul (este metoda acestor indivizi de a controla anxietatea). Dezvolt� adesea obsesii (exemplu: praful ca �inamic�, firele de p�r ca primejdii poten�iale pentru s�n�tate, microbii ca agen�i patogeni etc.). Meticulozitatea �i ata�amentul fa�� de rutin�, care �n mediul casnic pot deveni o povar�, �n organiza�ii pot fi benefice pe anumite pozi�ii: hiperexac�ii nu agreeaz� schimbarea locului de munc�, deci vor fi angaja�i fideli.

Personalitatea hiperperseverent� se distinge prin perseveren�a anormal� a afectelor. La personalit��ile medii, afectele odat� declan�ate se estompeaz�: la hiperperseveren�i, ele se estompeaz� mult mai �ncet iar ecoul lor este mai profund.Consecin�ele vor fi susceptibilitatea extrem�, capacitatea de a se sim�i vizat sau jignit extrem de u�or. Ei vor fi defini�i de cei din jur drept �ranchiuno�i�, �oameni care nu iart� �i nu uit�. Hiperperseveren�ii sunt dornici de prestigiu personal (prestigiul sau realiz�rile grupului nu �nseamn� mare lucru pentru ei, oricum nu sunt personalit��i de grup). Afectele care persist� timp �ndelungat pot ajunge s� domine g�ndirea, astfel �nc�t duc la idei fixe obsesive.

Personalitatea nest�p�nit� se manifest� prin dominarea anormal� a comportamentelor de c�tre impulsuri. Aceasta determin� o capacitate sc�zut� de adaptare la situa�iile sociale, o intensificare a conflictelor interpersonale (atunci c�nd apar) �i deci o istorie fluctuant� la locul de munc�. G�ndirea lent� �i u�or greoaie, asociat� cu vorbirea sc�zut�, face s� nu fie g�si�i des �n func�ii �nalte sau �n pozi�ie social� bun�. Totu�i, chiar dac� dispozi�iile sunt schimb�toare, rela�iile de cuplu tind s� fie constante.

Dupa ce citesti ce zici tu aici iti piere cheful de ..personalitate !

�n continuare, alte c�teva tipuri�

Personalitatea histrionic� manifest� un comportament dramatic �i intens exprimat (ca �i cum ar juca pe o scen� invizibil�). Av�nd stima de sine sc�zut�, caut� permanent aten�ia celor din jur prin toate mijloacele posibile: intona�ie, tonul vocii, vestimenta�ie. Discursul lor este mai degrab� emo�ional dec�t ra�ional, �i au tendin�a de a face exager�ri �i de percepe extrem persoanele (fie idealizeaz�, fie depreciaz�). Capacitatea de autoobservare �i autoevaluare este foarte sc�zut�.

Personalitatea narcisic� are un sim� nejustificat al propriei importan�e�i fantezii excesive despre succes, putere �i realiz�ri. Adesea se preocup� mult de aparen�a fizic� �i vestimentar�. Are sentimentul c� este excep�ional, deasupra oamenilor de r�nd �i i se cuvine mai mult dec�t altora. A�teapt� aten�ie excesiv� din partea celorlal�i �i privilegii f�r� a fi obligat la reciprocitate. Are tendin�e manipulatorii �i dovede�te prea pu�in� empatie �n rela�ii.

Personalitatea schizoid� (a nu se confunda cu schizofrenia) se caracterizeaz� prin tendin�a de izolare. Firi reci, �nchise, par adesea impasibili, deta�a�i �i greu de �n�eles. Par indiferen�i la elogii sau la criticile celor din jur. Prefer� t�cerea �n loc de conversa�ie �i este perceput de c�tre ceilal�i ca fiind lipsit de sim�ul umorului.

Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Temperamentul se refera la dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii si se exprima �n particularitati ale activitatii intelectuale si a afectivitatii, c�t si �n comportamentul exterior: limbaj si motricitate, �n conduita.
Temperamentul, ca subsistem al personalitatii, se refera la o serie de particularitati si trasaturi �nnascute care sunt importante �n procesul devenirii socio-morale a fiintei umane.
Trasaturile temperamentale sunt foarte usor de observat si identificat si �n opinia majoritatii specialistilor �n domeniu sunt legate de aspectele biologice ale persoanei respective, �n special de sistemul nervos si cel endocrin.
Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza forma manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane.
Exista mai multe tipologii ale temperamentului, aceasta problema fiind o preocupare constanta de-a lungul istoriei si evolutiei stiintei.

Tipologia lui Hipocrate

Prima �ncercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor Antichitatii, Hipocrate (400 �.e.n.) si Galenus (150 e.n.).
�n concordanta cu filosofia epocii, care considera ca �ntreaga natura este compusa din patru elemente fundamentale - aer, pam�nt,foc si apa - acestia au socotit ca predominanta �n organism a uneia dintre cele patru �umori� (hormones): s�nge, flegma, bila neagra si bila galbena, determina temperamentul. Pe aceasta baza se stabilesc cele patru tipuri clasice de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal �n manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza �ntre entuziasm si deceptie, care tendinta de exagerare �n tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva,usor �de citit�, g�ndurile si emotiile i se succed cu repeziciune.Are tendinta de dominare �n grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat �n tot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita poate obtine performante deosebite mai ales �n muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos �n tot ceea ce face. Fire �nchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul,dar �i lipseste forta si vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si a unei ne�ncrederi �n fortete proprii. Este putin rezistent la eforturi �ndelungate. Putin comunicativ, �nchis �n sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

De la: karpov, la data 2010-05-05 00:57:05

Temperamentul se refera la dimensiunea energetico-dinamica a personalitatii si se exprima �n particularitati ale activitatii intelectuale si a afectivitatii, c�t si �n comportamentul exterior: limbaj si motricitate, �n conduita.
Temperamentul, ca subsistem al personalitatii, se refera la o serie de particularitati si trasaturi �nnascute care sunt importante �n procesul devenirii socio-morale a fiintei umane.
Trasaturile temperamentale sunt foarte usor de observat si identificat si �n opinia majoritatii specialistilor �n domeniu sunt legate de aspectele biologice ale persoanei respective, �n special de sistemul nervos si cel endocrin.
Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza forma manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane.
Exista mai multe tipologii ale temperamentului, aceasta problema fiind o preocupare constanta de-a lungul istoriei si evolutiei stiintei.

Tipologia lui Hipocrate

Prima �ncercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor Antichitatii, Hipocrate (400 �.e.n.) si Galenus (150 e.n.).
�n concordanta cu filosofia epocii, care considera ca �ntreaga natura este compusa din patru elemente fundamentale - aer, pam�nt,foc si apa - acestia au socotit ca predominanta �n organism a uneia dintre cele patru �umori� (hormones): s�nge, flegma, bila neagra si bila galbena, determina temperamentul. Pe aceasta baza se stabilesc cele patru tipuri clasice de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal �n manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza �ntre entuziasm si deceptie, care tendinta de exagerare �n tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva,usor �de citit�, g�ndurile si emotiile i se succed cu repeziciune.Are tendinta de dominare �n grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat �n tot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita poate obtine performante deosebite mai ales �n muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos �n tot ceea ce face. Fire �nchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul,dar �i lipseste forta si vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si a unei ne�ncrederi �n fortete proprii. Este putin rezistent la eforturi �ndelungate. Putin comunicativ, �nchis �n sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: 9am186307, la data 2010-05-05 00:54:55Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Da ! Si le-am si atras atentia -dar nu se invata minte ! Eu ii recunosc dupa ce scriu -ii incadrez in tipar si-i tratez ca atare ! Le fac un profil psihologic si dupa aia le fixez"" medicatia"" !



PS. Uneori trebuie sa apelez si la cunostintele mele ....psihiatrice !

Astea' s notiuni de baza si fiecare si-l cam cunoaste .Dar nu te astepta sa vina fiecare sa-ti semneze condica. Eu sunt multitemperamentala

Tulburarea de Personalitate Borderline � Ce inseamna aceasta?
Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) este o conditie care incepe in frageda copilarie, dar deseori nu se manifesta pana la maturitatea timpurie (cel mai devreme in mijocul anilor 20) �Este o tulburare obisnuita cu o frecventa estimata la in jur de 10-14 din intreaga populatie� � afirma Richard J. Corelli, M.D. of Stanford.

Cauza TPB nu este inteleasa in intregime, insa unii specialisti cred ca ea poate fi rezultatul unui dezechilibru chimic in creier. Aceste elemente chimice (transmitatori de neuroni) ajuta starii de echilibru, cat si influentelor genetice si de mediu. Tulburarea sanatatii mentale este mult mai raspandita printre oameni ai caror membri de familie au si ei TPB. De asemenea, trebuie notat ca oamenii care au dezvoltat aceasta tulburare au suferit o trauma majora in frageda copilarie. Trauma poate fi fizica, sexuala, sau abuz emotional, neglijenta sau detasament stresant si tulburator din partea vreunui parinte.

Tulburarea de Personalitate Borderline � Care sunt simptomele?
Cei care sufera de tulburare de personalitate borderline prezinta simptome de instabilitate emotionala, impulsivitate, imagine de sine clatinata, manie greu controlata, sentimente intense de respingere/abandonare, si foarte des de automutilare. Ei se mai lupta cu sentimente de depresie, tulburari de mancare si/sau substanta de abuz. Bolnavii cu TPB se taie sau se ard frecvent. Multi, in special in primii ani, au ganduri chiunuitoare de suicid sau incercari repetate de a se sinucide.

Comportamentul lor ciudat duce la relatii instabile cu ceilalti. Lucul acesta intensifica sentimentele lor de goliciune, manie, deznadejde si vinovatie. Un bolnav de Borderline poate avea temporar perioade de sentimente de suspiciune fata de altii fara motiv (paranoia). Alte trasaturi intalnite pot fi manifestari de acces de manie si batalii psihice.

Intr-un reportaj de la TPB Central este citat un bolnav de aceasta tulburare, care spunea: �Fiind borderline te simti ca intr-un iad vesnic. Nimic mai putin. Chin, manie, confuzie, rana, niciodata nu stii cum te vei simti de la un minut la altul. Ranit, pentru ca ii ranesti pe cei pe care ii iubesti. Te simti inteles gresit. Analizezi orice. Nimic nu-ti aduce placere. Din cand in cand sunt �prea fericit� si atunci - ingrijorat de aceasta. Atunci ma tratez cu alcool, dar ma ranesc psihic. Apoi ma simt vinovat de ceea ce am facut. Mi-e rusine. Vreau sa mor, dar nu sunt in stare s-o fac fiindca ma simt prea vinovat fata de cei pe care i-am ranit; de aceea ma umplu de manie incat ma tai ca sa dispara toate sentimentele. Stres!�

Tulburare de personalitate borderline: Cum se trateaza?
Tratamentul tulburarii de personalitate borderline poate fi dificil, insa medicamentele pot fi folosite pentru a reduce cateva din simptome. Uneori, combinatia de medicamente ajuta. Cel mai des se prescriu antidepresante si stabilizatori ai comportamentului, Pe langa aceasta, antipsihoticele atipice pot ajuta la reducerea faptelor nechibzuite si impulsive. De observat este ca dupa 10 ani de tratament, doar jumatate din cei diagnosticati nu mai au comportament de TPB.

Majoritatea celor care au aceasta tulburare devin treptat mai stabili emotional, in relatiile lor, la serviciul lor, cand ajung la o varsta intre 30-40 de ani.

Daca crezi ca ai TPB, cauta ajutor emotional si medical. Opreste-te de la autodiagnosticari si cauta in schimb ajutorul specialistilor experimentati in tratarea TPB.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: karpov, la data 2010-05-05 01:06:11

De la: 9am186307, la data 2010-05-05 00:54:55Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Da ! Si le-am si atras atentia -dar nu se invata minte ! Eu ii recunosc dupa ce scriu -ii incadrez in tipar si-i tratez ca atare ! Le fac un profil psihologic si dupa aia le fixez"" medicatia"" !



PS. Uneori trebuie sa apelez si la cunostintele mele ....psihiatrice !

Apelezi la medicatia alopata sau doar la lopata ?

De la: karpov, la data 2010-05-05 01:06:11

De la: 9am186307, la data 2010-05-05 00:54:55Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Da ! Si le-am si atras atentia -dar nu se invata minte ! Eu ii recunosc dupa ce scriu -ii incadrez in tipar si-i tratez ca atare ! Le fac un profil psihologic si dupa aia le fixez"" medicatia"" !



PS. Uneori trebuie sa apelez si la cunostintele mele ....psihiatrice !

ia zi,pe dracu',unde-l incadrezi??? da' ai grija ca daca se supara te ia cu el si vezi tu pe dracu' atunci

De la: karpov, la data 2010-05-05 01:06:11

De la: 9am186307, la data 2010-05-05 00:54:55Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Da ! Si le-am si atras atentia -dar nu se invata minte ! Eu ii recunosc dupa ce scriu -ii incadrez in tipar si-i tratez ca atare ! Le fac un profil psihologic si dupa aia le fixez"" medicatia"" !



PS. Uneori trebuie sa apelez si la cunostintele mele ....psihiatrice !

Pfiuuuu.....dar de script ai auzit ???

De la: diavolul, la data 2010-05-05 01:12:02

De la: karpov, la data 2010-05-05 01:06:11

De la: 9am186307, la data 2010-05-05 00:54:55Ma' tu esti psiholog si faci studii pe useri !?

Da ! Si le-am si atras atentia -dar nu se invata minte ! Eu ii recunosc dupa ce scriu -ii incadrez in tipar si-i tratez ca atare ! Le fac un profil psihologic si dupa aia le fixez"" medicatia"" !



PS. Uneori trebuie sa apelez si la cunostintele mele ....psihiatrice !

ia zi,pe dracu',unde-l incadrezi??? da' ai grija ca daca se supara te ia cu el si vezi tu pe dracu' atunci

sangvinic spre coleric -dar nu stiu daca si in viata reala ! Eu nu ma tem nici de dumnezeu !

Paranoia

Psihoza caracterizata printr-un delir sistematic.
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine (orgoliu, megalomanie), rigiditate psihica (neincredere, dogmatism), erori de judecata cauzate de premise subiective, desi rationamentul este logic. Delirul de paranoia se dezvolta in mod coerent, uneori plauzibil, urmand o serie de interpretari si de polarizari afective: idealism pasionat, gelozie, revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar, erotomanie etc. Acest delir sfarseste prin a se constitui intr-un sistem permanent si de neclintit.

Tratament - Acesta necesita, in general, spitalizarea. El asociaza neurolepticele cu psihoterapia.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

interesant, domnule IPU.
Mai devreme s-a produs intr-un topic un personaj ciudat, iesit parca din basmele cu pacala si tandala. Un oarecare rockeru.
Te-as ruga sa-i studiezi postarile si sa-mi spui parerea dumnitale de specialist.

De la: IPU, la data 2010-05-05 13:32:59Paranoia

Psihoza caracterizata printr-un delir sistematic.
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine (orgoliu, megalomanie), rigiditate psihica (neincredere, dogmatism), erori de judecata cauzate de premise subiective, desi rationamentul este logic. Delirul de paranoia se dezvolta in mod coerent, uneori plauzibil, urmand o serie de interpretari si de polarizari afective: idealism pasionat, gelozie, revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar, erotomanie etc. Acest delir sfarseste prin a se constitui intr-un sistem permanent si de neclintit.

Tratament - Acesta necesita, in general, spitalizarea. El asociaza neurolepticele cu psihoterapia.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: diavolul, la data 2010-05-05 01:12:02
ia zi,pe dracu',unde-l incadrezi??? da' ai grija ca daca se supara te ia cu el si vezi tu pe dracu' atunci

Ei, pe dreaq!!!

"Daca poti ajuta, atunci ajuta. Dar daca nu poti face asta, cel putin nu face rau."

dmnule IPU, probabil ati sarit peste postarea mea, o mai trec o data, cu rugamintea sa-mi satisfaceti curiozitatea. Nu intalnesc zilnic asemenea specialisti.
Multumesc.

De la: bad, la data 2010-05-05 13:36:57interesant, domnule IPU.
Mai devreme s-a produs intr-un topic un personaj ciudat, iesit parca din basmele cu pacala si tandala. Un oarecare rockeru.
Te-as ruga sa-i studiezi postarile si sa-mi spui parerea dumnitale de specialist.

De cate ori nu se intampla sa fim suspiciosi sau chiar suspecti in relatia de cuplu? Cum am putea sa trecem peste aceste situatii stanjenitoare de cele mai multe ori?
Fiecare s-a intalnit cu sentimentul de de culpabilitate sau cu postura de a invinovati int-o relatie cel putin o data. Si cel putin o data nu avem argumente, ci mergem doar pe intuitie sau baniala. Cateodata avem dreptate, cateodata ne inselam. Sunt situatii in care reactionam urat, ne enervam si devenim paranoici, fara nicio baza solida.

Sentimental de nesiguranta ne face de multe ori sa scapam situatia de sub control. Sunt situatii in care acest sentiment de nesiguranta este alimentat de cel de langa noi, dar sunt situatii in care ni-l alimentam singuri.

Psihologii spun ca paranoia se dezvolta din complexe si frustra
ri cumulate pe timpul vietii, avand baza in anii copilariei. Paranoia este o boala psihica, o deviere comportamentala care este foarte usor de atins pe fondul unei vieti sociale tresante si obositoare. Sunt cazuri in care aceasta boala isi are radacinile intr-o viata cotodiana lipsita de ocupatie. De la isterie la paranoia nu este decat un pas, pas care este adesea deposit fara a realize acest lucru.

Niciodata nu trebuie sa facem comparative intre mai multe relatii. Trebuie san e gandim ca nu pot exista doua relatii la fel, cum nici doua persoane nu sunt la fel. Inainte de a acuza, trebuie sa avem argumente plauzibile, dovezi sigure si chiar marturii de care ar trebui sa tinem cont.

Trebuie sa ne gandim ca in orice proces se pleaca de la premisa de nevinovatie. Pe de alta parte, trebuie sa-I dam o sansa de a se apara celui pe care il consideram infidel sis a nun e grabim in a trage concluzii care pot fi gresite. Este cunoscut faptul ca mult mai intelepte sunt deciziile luate intr-o stare de luciditate, cu o gandire limpede si odihnita.

Paranoia este nociva intr-o relatie de cuplu sin u poate sa aduca decat alte si alte fapte si reactii nesanatiase care, intr-un final, conduc la destramarea unei relatii.
Daca suferim de aceasta boala, nu trebuie san e fie rusine sa mergem la un specialist pentru a ne trata. Ganditi-va ca va puteti bucura de o relatie frumoasa si linistita, in loc de momente nesigure si certuri cu finalitatea stiuta: despartirea.



Paranoia este o boala psihica grava in care bolnavul isi creeaza o personalitate proprie nereala pe care o justifica cu o aparenta logica. Boala incepe de obicei la varsta adulta, printr-o stare de indispozitie, de depresie psihica, ce il face suspicios, apoi ajunge la concluzii false si treptat dezvolta un anumit delir, o idee exagerata, absurda sau falsa, cu aspect aparent logic (�delir sistematizat").

Uneori, boala apare dupa o suparare, dupa o activitate psihica mai intensa, dupa boli care slabesc fizic si psihic bolnavul. Formele mai obisnuite de delir ale acestor bolnavi pot fi:

a) delirul de persecutie (bolnavul are convingerea ca este persecutat, ca se unelteste impotriva sa si orice gest, orice vorba o interpreteaza ca pe o confirmare a acestui fapt, bolnavul se crede inv
entator, sau o personalitate importanta);

b) delirul de grandoare, de marire, poate fi o concluzie falsa a bolnavului pe fondul ideii de persecutie sau sa apara chiar de la inceput;

c) delirul de gelozie,

d) delirul mistic (se socotesc chemati de forte divine sa ocroteasca lumea).

Paranoicul nu pastreaza ideile delirante pentru sine, ci cauta sa-i convinga pe cei din jur de realitatea lor. De exemplu, daca prezinta idei de persecutie, ii poate da in judecata pe cei pe care ii banuieste ca il persecuta sau complotesc impotriva sa.

Tratamentul poate da rezultate mai bune in perioada de inceput, de formare a delirului, si consta in incercarea de a convinge bolnavii de lipsa de realitate a ideilor lor.

Cand ideile delirante s-au stabilit, s-au sistematizat, cel mai bun tratament este scoaterea bolnavului din mediul sau de viata, administrarea de medicamente care linistesc bolnavul (sedative), o activitate fizica placuta.

O POEZIE CU "IZ "PSIHOLOGIC PE CARE O IUBESC SI MI-O AUTODEDIC :

GLOSSA



Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ram�i la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
C�nd cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici �ncline a ei limba
Recea cumpana-a g�ndirii
Inspre clipa ce se schimba
Purt�nd masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu �n lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de pl�nge, de se cearta,
Tu �n colt petreci �n tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat �nceputul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te �ntreaba si socoate.


Caci acelorasi mijloace
Se supun c�te exista,
Si de mii de ani �ncoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit at�t de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera c�nd vezi miseii
La izb�nda fac�nd punte,
Te-or �ntrece nataraii,
De ai fi cu stea �n frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre d�nsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un c�ntec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste �n v�rteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri �n laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ram�i la toate rece.

Tu ram�i la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te �ntreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.

(1883, decembrie) de MIHAI EMINESCU

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

uite, domnule IPU, de acelasi autor, ceva mai putin cunoscut.
Acum o sa luati in seama si rugamintea mea?

Piscata-ti este mana ta de streche,
De misti in veci condeiul pe hartie �
Dureaz-un sir sau fabrica o mie:
Cuvinte-noua-or fi, dar blaga veche.
Ce are-n gand un om, aceea scrie,
Nimica nou tu n-ai de spus, Ureche,
Cu Pantazi fiind pe veci pareche,
Tu izvodesti, cel mult, ce dansul stie.
Ti-asaman fruntea unei vii paragini
Si vant si pleava sunt a tale scrieri,
De zei lipsite, vai! a tale pagini.
Zadarnic paiul sec al mintii-l trieri,
Drapandu-i golul ei cu reci imagini:
Nimic nu iese dintr-un dram de crieri.

Afectiune neurologica cronica rara caracterizata prin existenta unor ticuri, insotite sau nu de coprolalie (emisia de cuvinte murdare) si de ecolalie (repetarea unor frdgmente de cuvinte sau de fraze). Originea sindromului lui Gilles de La Tourette este inca prost cunoscuta; ea ar fi o hiperactivitate a sistemelor dopaminergice.



COPROLAL�E s.f. (Med.) Tendinț� patologic� de a folosi cuvinte obscene, scabroase; scatologie. [Gen. -iei / < fr. coprolalie, cf. gr. kopros � excrement, lalein � a vorbi].



ECOLAL�E s.f. Simptom al unor boli nervoase care se manifest� prin repetarea automat� a sunetelor auzite la al�ii. ♦ Repetarea automat� a vorbelor altuia. � Din fr. �cholalie.



Paranoia este un proces de g�ndire puternic afectat de anxietate sau fric�, de multe ori p�n� la ira�ionalitate �i delir. G�ndirea paranoic� este caracterizat� de obicei ne�ncredere sau suspiciune fa�� de ceilal�i. �n greac�, παράνοια (paranoia) �nseamn� nebunie (para=�nafara;nous=minte). Istoric, aceast� caracterizare a fost folosit� pentru a descrie orice form� de delir.

C�teodat�, �n vorbirea cotidian�, termenul paranoia este folosit gre�it pentru a descrie o fobie. De exemplu, o persoan� nu vrea s� zboare de frica pr�bu�irii avionului. Acest lucru, nu indic� automat paranoia, ci mai degrab� o fobie. Faptul c� nu este �nvinov��it cineva �n acest caz, indic� mai degrab� prezen�a unei fobii. Un exemplu de paranoia, ar fi frica c� �n timpul unui meci de fotbal, antrenorul ar vorbi despre persoana afectat�. Un aspect important al g�ndirii paranoice �l reprezint� centralitatea: faptul c� paranoicul se vede ca o personalitate central� �ntr-un scenariu care poate fi periculos sau grandios �i interpreteaz� evenimente care nu au nicio leg�tur� cu ei �n realitate ca fiind direc�ionate spre ei sau despre ei.
Cuprins
[ascunde]

* 1 Istorie
* 2 Folosirea �n psihiatrie
* 3 Paranoia megalomaniac�
* 4 Note

[modific�] Istorie

Termenul paranoia a fost folosit pentru a descrie o boal� mental� �n care o g�ndire delirant� este singura sau cea mai important� caracteristic�. �n tentativa sa original� de a clasifica bolile mentale, Kraepelin a folosit termenul paranoia pur� pentru a descrie o condi�ie unde era prezent delirul, dar f�r� o deteriorare aparent� a capacit��ii intelectuale �i f�r� alte caracteristici ale dementia praecox, boala redenumit� mai apoi schizofrenie. Notabil, �n defini�ia sa, g�ndul nu trebuia s� fie persecutor pentru a fi clasificat ca paranoic, deci orice g�nd delirant putea fi clasificat ca fiind paranoic. De exemplu, o persoan� care are g�ndul delirant c� este o figur� religioas� important� ar fi clasificat� de Kraepelin ca suferind de "paranoia pur�". Chiar �i �n prezent, un delir nu trebuie s� aib� ca �i caracteristici suspiciunea sau frica pentru a fi clasificat ca fiind paranoic. O persoan�, ar putea fi diagnosticat� cu schizofrenie paranoic� f�r� un delir de persecu�ie, prin simplul fapt c� delirul se refer� la ei �ns�i, cum ar fi g�ndul c� ar fi un agent SRI sau un membru cunoscut al familiei regale.
[modific�] Folosirea �n psihiatrie

Recent[1], �n cadrul medical, termenul este folosit pentru a descrie deluzii �n care persoana afectat� crede c� este persecutat�. Mai exact, ele au fost definite ca av�nd dou� elemente centrale:

1. Individul crede c� se �nt�mpl� sau se va �nt�mpla ceva r�u,
2. Individul crede c� persecutorul are inten�ia de a-i face r�u.

[modific�] Paranoia megalomaniac�

Paranoia megalomaniac�, combina�ia �ntre megalomanie �i paranoia, este o descriere psihiatric� clasic�.[2] Printre publica�iile de psihiatrie recente care discut� subiectul, se afl� �i DSM-IV.

Rela�ia dintre paranoia megalomaniac� �i conceptul dementia praecox a fost discutat de Domingo (2008).[3]

Printre figurile istorice considerate ca fiind paranoici megalomaniaci se afl� �i Alexandru cel Mare,[4] Vidkun Quisling,[5] �i fostul dictator Nicolae Ceau�escu.[6]

�n literatur�, paranoia megalomaniac� este "emo�ia operativ�" din spatele romanului Thomas Pynchon, Gravity's Rainbow.[7]
[modific�] Note

ALTA POEZIE DEFINITORIE[?] PENTRU MOMENTUL DE FATA SI EXTREM DE EXPRESIVA:

Micul v�n�tor
Elena Farago

Spunea Mihnea catre c�ine:
- �Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am s� merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face �miini� odata
S�-mi vad pusca incarcata
Si s� vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor�

Va muri vreuna oare
C�nd oi da cu pusca? � Dar
Am s� stau s� vad cum moare?�
Ca eu pl�ng, mai Pik, si-mi pare
C-am s� pl�ng si-acuma chiar.

Pl�ng, dar mama-i vinovata
Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a pl�ns odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat�
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea s�-nvie iar�

Dar atunci la ce-ar fi bune
Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
C�nd te-ntorci � ? atuncea, spune,
Pentru ce s� mai impusti?

Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai g�nd s�-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric�
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.

Ai s� vezi tu mini ce bine
Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au s� spuie toti de mine:
- �Ce mai pui de vinator!��

Pui de vinator, vezi bine,
Dar cu mila ce m� fac?
C�nd mi-o spune tata � �Tine
Pusca drept, si trage bine!�
Ce m� fac, mai Pik, ce fac
C�nd va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele
Moarte din pricina mea?�
Am s� pl�ng mai r�u ca ele�
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!�

Dar de-as spune tatei oare
Ca pin�m� deprind, as vrea
S� merg doar la vinatoare
Si s�-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp s� trag �n ea?
Ce crezi tu, m� Pik, ar vrea?

Si s�-l rog s�-mi dea si mie
S� aduc ceva vinat?�
Uite-asa, halal s�-mi fie!
Cine ar putea s� stie
Ca nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva m�-ntreaba
Ce aduc �n sac, pot eu
S� mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind �n graba
Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna
Le-am spus toate drept si-acum
S� trintesc gogea minciuna
Pentr-un �bravo� luat �n drum
Pe nedrept?� Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata
Cum e drept, si alt nimic; -
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic�.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

domnule IPU, refuzul domniei tale de a-si spune parerea despre un personaj grotesc ma face sa cred ca nu va apartin textele postate, ba mai mult, cred ca nici nu ati citit continutul.
O zi buna sa aveti.

MEGALOM�N, -�, megalomani, -e, adj., s.m. și f. 1. (Persoan�) care are o p�rere exagerat de bun� despre calit�țile sale; grandoman. 2. (Persoan�) care sufer� de megalomanie (2). � Din fr. m�galomane.

MANII SI OBSESII

Atributul de "maniac" se asociaza unei persoane cu o atitudine sau un comportament care deranjeaza, fiind considerat bizar. In acest domeniu, bineanteles, nu exista norme, fiecare are criteriile sale personale. Acestea depind in buna masura de cultura si caracteristicile societatii careia ii apartinem. Iata de ce un englez, cu greu va intelege obstinenta cu care francezii continua sa-si dea mana ori de cate ori se intalnesc. Sunt cercetatori care nu ezita sa incadreze obiceiurile culturale pe care obisnuim sa le numim "bune maniere" tot in categoria maniilor.

Aceste manii colective se apropie adesea de superstitii (batem in lemn, evitam sa punem painea sau cutitul invers, etc). Toate aceste superstitii dau impresia exercitarii unui anumit control cand deznodamantul actiunii este incert si cand tensiunea emotionala creste. Este o modalitate de "a atrage sansa de partea ta". Pe de alta parte, toate aceste ritualuri sociale constituie un mod de integrare in colectivitate. Ele servesc de asemenea, drept cale de manifestare a originalitatii fiecaruia dintre noi, un mod de afirmare a sinelui.
Daca maniile altora ne irita, cele proprii par sa ne linisteasca.

Un specialist englez in studierea comportamentului uman si animal, arata ca toate aceste comportamente automate, masinale au un punct comun: produc placere, siguranta. Cercetatorul englez atrage atentia asupra faptului ca uneori, in situatii stresante, aceste ticuri se pot intoarce impotriva noastra: smulgerea parului din cap, muscarea buzelor,etc. In cadrul maniilor autodistructive se incadreaza si masochismul.

Psihologii disting doua mari categorii de manii compulsive: nevoia de a verifica si obsesia curateniei. In ce priveste primul tip de tulburare mentionat, el se exprima printr-o neliniste profunda si cronica sau o vointa exagerata de a stapani evenimente pe care, in realitate nu le controlam intotdeauna.
Obsedatii de curatenie au adesea probleme in ceea ce priveste sexualitatea. Nevoia de curatenie tradeaza de multe ori o dorinta de puritate, de a se elibera de pacatul originar.
Multi dintre maniaci cumuleaza cele doua aspecte: curata si verifica in acelasi timp.

Dupa psihanalistul francez Norbert Sillamy - autor al Dictionarului usual de psihologie, obsesia este "o afectiune mentala caracterizata prin aparitia de ganduri, sentimente sau conduite care tind sa se impuna subiectului impotriva vointei lui".

Intre manie si obsesie nu este o diferenta de natura, ci doar de grad. Se spune ca daca gesturile dureaza mai mult de o ora pe zi, avem de-aface cu o tulburare obsesional-compulsiva. Obsedatii sunt in general oameni care imping pana la absurd caracteristici precum scepticismul si perseverenta; dispun de un amalgam de trasaturi ca meticulozitate, scrupule, indoiala si incapatanare. In cea mai mare parte a cazurilor, acesti oameni stiu ca au un comportament irational, dar nu-l pot impiedica. Rezultatul: le este rusine si se ascund, in loc sa ceara sfatul unui psiholog.

Numarul mare al celor atinsi de tulburari obsesionale compulsive (3%), a condus inevitabil la incercarea depistarii cauzelor care provoaca aceasta tulburare. Medicii nu cunosc inca originea exacta si mecanismele acestei tulburari, totusi se pare ca formele grave ar putea avea origine biologica. S-a demonstrat ca o anumita zona a creierului si unele parti din lobii frontali actioneaza intr-o maniera anormala in cazul obsesiilor compulsive. Sunt si specialisti care vorbesc de o predispozitie genetica, dar aceasta ipoteza a fost insuficient demonstrata, dat fiind faptul ca de multe ori copiii pot prelua comportamentele parintilor prin imitatie.

Pe langa ideea de ordine si curatenie, obsesivii sunt dominati si de constiinciozitate, incapatanare si zgarcenie, tendinta de a face liste, de a clasa, ordona. Sintetizand, obsesivul compulsiv considera ca existenta lor graviteaza asupra triadei: curatenie-timp-bani.

Desi bine structurata, evolutia acestei tulburari este variabila; in momente nefaste, ocazionate de situatii stresante sau frustrante pot aparea obsesii care determina un anumit grad de invalidare functionala sau profesionala. Alteori, cand tulburarea a debutat in adolescenta, odata cu intrarea in viata adulta, trasaturile psihopatologice se atenueaza, iar indivizii devin tandri, relationabili, nuantati si maleabili. Totodata, nu trebuie omis faptul ca avansarea in varsta aduce o ingrosare, accentuare a trasaturilor si manifestarilor obsesiv compulsive.

Remediile recomandate impotriva acestei tulburari de personalitate sunt in primul rand de natura psihoterapeutica. In acest caz, cea mai preferata de pacienti este terapia nondirectiva, dar poate fi agreata si terapia de grup (mai dificile fiind primele 4 sedinte).
Farmacologia are si ea un cuvant de spus, anumite medicamente avand rezultate bune in cazul acestei tulburari.

Dr. Frank Tallis, in cartea sa "Obsesiile � un manual de autoajutorare" prezinta o lista a gandurilor incluse in categoria "obsesii normale" � numite astfel pentru ca ele apar la oamenii normali, fara nici un trecut de natura psihiatrica:

* Am sa lovesc pe cineva;
* Am sa sar in fata trenulu;i
* Am de gand sa injur in biserica;
* O sa-mi sugrum pisicuta.


Aparitia lor poate cauza, intr-o anumita masura, ingrijorare sau dezamagire ("De unde au aparut oare?"). In mod obisnuit, insa, nu li se acorda o semnificatie deosebita.
Vorbim despre obsesie atunci cand ceva ne acapareaza gandurile intr-atat, incat orice altceva devine lipsit de importanta. Daca acele ganduri sau idei � sau reactia noastra la ele � determina o stare de nefericire sau o senzatie de limitare a libertatii, atunci un anumit tratament ar putea deveni necesar.

Exista un numar de comportamente normale care au un caracter obsesiv, cum ar fi colectionarea unor obiecte, indragostirea si care nu reprezinta neaparat o problema clinica.

Obsesiile se definesc prin cateva caracteristici:

* Sunt repetitive;
* In mare parte nedorite;
* Foarte greu de controlat.


Spre deosebire de majoritatea gandurilor, obsesiile nu pot fi ignorate. Ele se pot manifesta sub forma unui singur cuvant, a unei propozitii sau a unei fraze, dar pot lua si forma unei imagini suparatoare. Cand apare pentru prima data obsesia este privita, de regula, ca inacceptabila. Deoarece gandul este inacceptabil sau strain , individul va incerca sa-l suprime sau sa-l blocheze.

Desi aceasta este o reactie fireasca, dovezile arata ca suprimarea oricaror ganduri determina reintoarcerea lor mai frecventa. Faptul este usor de demonstrat: incercati sa nu va ganditi la un scaun: inchideti ochii si incercati acest lucru timp de cateva minute. Ce s-a intamplat? Cel mai probabil ati continuat sa va ganditi la un scaun. Explicatia e simpla: de fiecare data cand incercati sa nu va ganditi la ceva, trebuie mai intai sa vi-l reprezentati in minte. Incapacitatea de a alunga gandul devine pana la urma suparatoare si persistenta lui interfereaza cu concentrarea si cu sarcinile ce trebuie indeplinite in viata de zi cu zi.

Sunt teorii care sustin existenta unei predispozitii spre a dezvolta o tulburare obsesiva. Un gand este mult mai probabil sa fie categorisit ca fiind inacceptabil de catre o persoana cu standarde personale ridicate sau foarte constiincioasa.
De cele mai multe ori, gandurile persistente care devin obsesii se asociaza si cu o stare de disconfort si neliniste. Astfel, multe persoane incep sa aiba temeri pe care le exprima prin afirmatii de tipul : "Daca nu-mi pot controla gandurile, atunci nu sunt in stare sa-mi controlez nici comportamentul"; sau "Daca nu-mi pot controla gandurile, inseamna, poate, ca innebunesc".

Psihologii recomanda tehnica numita schimbarea gandurilor, care sa reduca nelinistea generata de gandurile obsesive, prin urmatorii pasi :

* Intocmiti o lista cu cele mai suparatoare ganduri obsesive;
* Elaborati, dupa aceea, o alta lista cu ganduri pozitive alternative;
* Invatati gandurile pozitive, astfel incat sa le puteti evoca cu usurinta;
* Incercati sa va formulati gandul obsesiv si apoi sa schimbati imediat gandul suparator cu unul din gandurile pozitive.

Veti capata astfel incredere in ceea ce priveste controlul mintii dumneavoastra.
Aceasta tehnica poate fi folosita si pentru obtinerea unei ameliorari temporare, in conditile in care concentrarea este necesara si gandul obsesiv va distrage.



Exemplu de obsesie :"" Ia un sugus"" ! - repetat zilnic pana la exasperarea interlocutorului !

nu-mi vine sa cred!!!!

De la: a_anca, la data 2010-05-05 14:35:17nu-mi vine sa cred!!!!

CE ?