Noile promisiuni ale Guvernului fata de FMI

In scrisoarea de intentie trimisa Fondului Monetar International, Guvernul s-a angajat in negocieri ca va modifica legislatia astfel incat sa permita regiilor de transport Metrorex si RATB sa majoreze tarifele cu mai mult decat rata inflatiei, pentru ca aceste companii sa isi poata acoperi cheltuielile curente din venituri.

Noua lege va stabili si infiintarea unei noi "autoritati metropolitane de tranzit", care va supraveghea cele doua regii de transport public, releva scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu FMI la finalul evaluarii din ianuarie-februarie.

"Vom promova o legislatie care sa stabileasca o noua autoritate metropolitana de tranzit care va supraveghea Metrorex impreuna cu sistemul de transport public de suprafata din Bucuresti-RATB. Legea va permite de asemenea ajustari mai mari de tarife, dincolo de indexarea cu rata inflatiei, in acord cu planul strategic de acoperire a cheltuielilor curente prin venituri si a cheltuielilor de capital prin subventii", se arata in documentul citat de MEDIAFAX.

In ultimii ani, tarifele Metrorex si RATB au fost majorate, de regula, prin raportare la nivelul inflatiei.

Sursa citata mai releva ca Metrorex si-a propus sa reduca totalul costurilor cu mentenanta cu 30% pana la sfarsitul acestui an.

Un al doilea angajament pe care Guvernul si l-a luat  in fata FMI este de continuare si anul viitor politica de restrangere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii si prime, pentru un deficit de 3%, si ca sistemul alocatiilor de incalzire va fi schimbat pana la finele lunii iulie, urmand sa fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse

Cu alte cuvinte, va fi revizuit modul de acordare a alocatiilor de incalzire, astfel incat economiile la buget vor creste semnificativ, estimeaza Guvernul in scrisoarea de intentie convenita de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) la finalul evaluarii din ianuarie-februarie, obtinuta de MEDIAFAX.

"Pana la sfarsitul lunii iulie, vom imbunatati legislatia pentru ca alocatiile de incalzire sa fie directionate catre cei mai vulnerabili membri ai societatii, generand in acelasi timp economii semnificative la buget", se arata in document.

Executivul isi prezinta totodata intentia de a atinge anul viitor o tinta de deficit de 3% din PIB si arata ca acest plan presupune continuarea politicii de restrangere a cheltuielilor, inclusiv a celor legate de salarii si bonusuri.

In document este mentinut si un angajament aparut si in scrisorile anterioare convenite cu FMI, respectiv de a limita modificarile "ad hoc" asupra sistemului de taxe, pentru a asigura predictibilitate si stabilitate in mediul de afaceri.

Si companiile de stat au fost vizate de catre FMI.

Astfel, in scrisoarea de intentie redactactata la finalul ultimei evaluari, Guvernul s-a angajat in fata Fondului, ca va externaliza intretinerea retelei feroviare, altfel, CFR SA va fi  obligata sa inchida pana la sfarsitul lunii august 1.000 de kilometri de cale ferata si alti 6.000 de kilometri de linii, reprezentand 30% din reteaua feroviara.

Planul strategic pentru imbunatatirea activitatii companiei vizeaza reducerea pierderilor cu 25% si neacumularea de arierate noi (n.r- restante de plata de peste 90 de zile) in acest an, se arata in scrisoare.

• CFR ameninta cu greva

Proiectul de buget pentru acest an al CFR SA prevede pierderi de 748,39 milioane lei, in scadere cu 39% fata de anul trecut, cand compania a inregistrat un rezultat negativ de 1,04 miliarde de lei.

La finele anului trecut, nivelul arieratelor catre bugetul de stat si furnizorii de energie electrica a ajuns la 5,36 miliarde lei.

• FMI porunceste: Companiile de stat "nu au dreptul" la pierderi

Si compania Tarom se afla pe lista de privatizare. Guvernul va cauta un investitor strategic pentru compania de transport aerian pana la finele anului si o va privatiza atunci cand conditiile pietei o vor permite.

Tarom a fost inclusa pe lista companiilor monitorizate de FMI din noul acord, iar institutia financiara va evalua atat pierderile, cat si arieratele operatorului aerian.

• Ce companii au fost incluse in deficitul bugetar?
  

Preturile la care companiile de stat vand electricitate si gaze prin contracte bilaterale vor fi ajustate pana la nivelul pietei cat mai curand posibil permite legislatia, iar noile acorduri bilaterale vor fi incheiate transparent si nediscriminatoriu prin intermediul OPCOM.

"Se vor lua masuri ca noile contracte bilaterale semnate de companii de stat din sectorul electricitatii si al gazelor naturale sa fie facute transparent si nediscriminatori prin OPCOM, iar preturile contractelor existente vor fi ajustate pana la nivelul pietei atat de repede cat este posibil din punct de vedere legal", se spune in scrisoarea de intentie trimisa de Guvern Fondului,  obtinuta de MEDIAFAX.

FMI vrea o noua formula de calcul pentru gaz si energie

• Hidroelectrica:

Principala companie care are incheiate acorduri bilaterale pentru comercializarea electricitatii este Hidroelectrica, detinuta de stat prin Ministerul Economiei. Hidroelectrica a fost acuzata ca vinde energie catre mai multi furnizori prin contracte confidentiale, la preturi mai mici decat cele din piata si care sunt renegociate anual.

Ministerul Economiei a anuntat in 2006 ca intentioneaza sa faca publice prevederile acordurilor bilaterale incheiate de Hidroelectrica, insa firmele care cumparau energia s-au opus si contractele au ramas confidentiale. Trei anu mai tarziu, presedintele Traian Basescu a cerut Guvernului sa faca public modul in care se vinde si sa indrepte eventualele abuzuri sau ilegalitati, dar si aceasta initiativa a ramas fara rezultat.

Seful statului declara in luna noiembrie a anului trecut ca fostul director general al Hidroelectrica Mihai David a fost sustinut de Sorin Ovidiu Vantu, prin Mircea Geoana, pentru a prelua conducerea companiei.

Basescu a mai spus atunci ca si-a folosit influenta pentru schimbarea unui alt sef al Hidroelectrica, Traian Oprea, de la conducerea companiei. La cateva zile de la aceasta declaratie, Oprea a fost schimbat din pozitia de director general adjunct al Hidroelectrica.

Ulterior, la inceputul acestui an, David a fost inlocuit la conducerea Hidroelectrica cu Constantin Trihenea.

Hidroelectrica a prelungit la sfarsitul anului 2009 jumatate dintre cele 18 contracte bilaterale de vanzare a energiei electrice.

Mihai David a afirmat in 5 ianuarie pretul minim la care Hidroelectrica vinde in acest an electricitate prin contracte bilaterale a urcat cu 44%, de la 90 lei pe MWh in 2009, la 130 lei pe MWh, in urma renegocierii acordurilor.

• Transelectrica:

OPCOM administreaza mai multe platforme de tranzactionare a electricitatii si se afla in portofiul transportatorului de energie Transelectrica.

Hidroelectrica este producatorul de energie cu cele mai mici costuri, urmata de termocentralele din bazinul Olteniei. Acestea din urma au vandut anul trecut energie prin OPCOM la preturi cuprinse intre 140 si 170 de lei pe MWh.

• Romgaz:

Pe piata gazelor naturale, compania Romgaz a fost obligata sa vanda pana in toamna anului trecut la preturi mult reduse unor consumatori din industria producatoare de ingrasaminte chimice.

De asemenea, aceeasi scrisoare de intentie adresata FMI, prevede ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa se consulte cu personalul FMI daca rezervele bancii centrale vor scadea cu mai mult de 2 miliarde de euro intr-o singura luna, dar se estimeaza o crestere a acestora in acest an si 2012.

"In cadrul programului, anticipam cresteri ale rezervelor internationale brute in 2011 (in mare parte datorate transelor acordate) si in 2012. Acestea vor asigura o incredere imbunatatita in economie si vor permite o acoperire mai buna a pasivelor pe termen scurt. Va fi stabilit un criteriu de performanta asupra activelor straine nete care sa fie in linie cu proiectia privind acumularea de rezerve brute. Pierderile din rezerva care exced 2 miliarde de euro intr-o perioada de 30 de zile in timpul programului vor necesita consultari cu personalul FMI", se arata in scrisoare.

In cadrul noului acord pe doi ani, de tip precautionary, care va fi incheiat cu FMI si Comisia Europeana, banca centrala nu va mai primi finantare pentru rezervele valutare, decat in situatii exceptionale.