A patra cruciada
Cea de-a patra cruciada a fost o catastrofa financiara pentru multe dintre puterile europene de la inceputul anilor 1200. Lupta pentru recucerirea Ierusalimului s-a dovedit mult prea costisitoare.
In anul 1202, armata care urma sa atace orasul Cairo pentru ca ulterior sa ajunga la Ierusalim nu avea cu ce sa treaca Marea Mediterana. Asa ca toate privirile s-au indreptat spre Venetia, una dintre cele mai importante puteri cu deschidere la mare.

Dogele Enrico Dandolo a stabilit ca vapoarele venetiene vor transporta armata spre Cairo doar daca acestia platesc 86,000 de monede de argint. Echivalentul de astazi a 41 de milioane de euro.
Suma(colosala pentru respectiva perioada) a fost platita dar „ investitia” nu a fost profitabila, deoarece Ierusalimul nu a mai fost cucerit, iar Vaticanul, impreuna cu alte state europene, au intrat intr-o criza economica profunda.

Criza Scotiei
In anul 1665 Regatul Scotiei gireaza cu aproximativ 400,000 de lire(56 milioane de euro) Compania

Planul s-a dovedit catastrofal, nu din cauza ideii ci mai degraba din cauza faptului ca nu a fost pus bine in practica.
Scotienii au ajuns in anul 1698 in Golful Darién si au stabilit aici colonia New Caledonia.Din pacate nimeni s-a informat in prealabil despre modul de viata din aceasta regiune, iar dupa aproximativ 7 luni, colonia a fost decimata aproape in intregime din cauza bolilor transmise de tantari, lipsei de hrana si a luptelor cu imperiul spaniol, care opera in aceasta zona de mai multi ani.

Scotienii au cerut in zadar ajutor din partea Regatului Britanic, acestia refuzand orice fel de implicare din cauza producerii unui eventual conflict cu spaniolii.
Astfel, in 1707 colonia a fost parasita, iar in Scotia s-au mai intors doar cateva persoane din cateva sute.

Majoritatea banilor au fost cheltuiti, iar Imperiul Britanic s-a oferit sa scape Scotia de la faliment doar dupa ce guvernul acesteia a semnat actul de aderare la Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel, Scotia a intrat oficial sub tutela Angliei.

Franta a trecut printr-o criza financiara poate chiar mai profunda decat cea prin care trecem noi astazi. Atunci cand Louis XV a murit, Franta se afla in pragul falimentului, din cauza razboaielor pe care le pornise.

Dupa descoperirea Americii, francezii au mizat, pentru iesirea din criza, pe faptul ca vor avea parte de schimburi economice foarte avanatajoase cu noua colonie. Din pacate guvernul englez s-a miscat mai repede, iar majoritatea schimburilor economice s-au realizat prin intermediul britanicilor.

Astfel, la sfarsitul anilor 1780, Franta acumulase un deficit echivalent astazi cu aproximativ 6 miliarde de euro. O suma absolut colosala. In 1789 inevitabilul s-a produs si astazi anul este cunoscut ca anul in care s-a produs Revolutia Franceza.

Filip al II-lea
Domnia lui Filip al Doilea (1554 - 1598) a costat Spania aproximativ 11 milarde de euro. Chiar daca a ajuns pe tronul Spaniei in perioada cea mai buna a imperiului, lipsa de inspiratie si greselile au fost simtite de o intreaga natiune.

Deoarece a angajat Spania in mai multe razboaie, in general pentru a castiga suprematia Atlanticului, Filip a produs primul caz de faliment al unei tari, inregistrat vreodata. Astfel, ca sa se salveze, mizand foarte mult pe descoperirie de aur din America de Sud, a inceput sa imprumute bani de la bancherii italieni, la dobanzi colosale.

Soarta lui Filip a fost decisa in schimb de un eveniment neprevazut : moartea sotiei sale, Regina Maria a Marii Britanii si astfel tronul Angliei a fost pierdut in favoarea protestantei Regina Elisabeth I, care a rupt legatura cu imperiul spaniol lansandu-l astfel pe Filip in pragul saraciei.

Imperiul Britanic
Propabil una dintre cele mai profunde crize economice din lume s-a produs in perioada sfarsitului Celui de-al Doilea Razboi Mondial. Majoritatea tarilor europene au fost in pragul falimentului, dar una dintre acestea a fost cu un pas mai aproape.

Anglia a scapat ca prin minune de o invazie nazista dar nu a reusit sa scape de o criza economica. Asa ca, terminarea razboiului a declansat defapt o lupta pentru supravietuirea economica a unei intregi natiuni.
La sfarsitul razboiului, toata industria din Anglia producea numai „produse” destinate armatei, iar acest lucru a ingreunat foarte mult relansarea economiei.
Datoria internationala pe care Imperiul Britanic a trebuit sa o plateasca a avut ultima rata in anul 2006, atunci cand dupa aproximativ 45 de ani Anglia si-a sters toate datoriile internationale.