Este unanim recunoscut faptul ca factorii psihosociali exercita un impact considerabil asupra starii de sanatate si a evolutiei individului. In acelasi timp insa, mecanismele biochimice si genomice implicate in acest proces nu au fost inca elucidate.

Recent, un studiu american publicat in revista Genome Biology descrie in premiera modul in care singuratatea cronica influenteaza activitatea sistemului imun.


Toate genele in cauza sunt implicate in raspunsul imun, influentand activitatea limfocitelor. Dintre diferentele existente, 78 constau intr-o supraexpresie a genelor respective (sintetizarea unei cantitati mai mari din proteina codificata fata de normal), iar restul de 131 reprezinta o expresie deficitara a genelor la indivizii singuri.

O mare parte dintre genele supraexprimate coordoneaza procesul inflamator, parte esentiala a raspunsului imun, in timp ce genele exprimate deficitar sunt responsabile de apararea antivirala si producerea de anticorpi.

Cercetatorii au exclus posibilitatea ca aceste efecte sa fie datorate altor factori precum nivelul de cortizon circulant, caracterstici demografice, medicale sau psihologice.

Se apreciaza ca nu atat numarul de persoane pe care le cunoastem, ci perceptia subiectiva a gradului de apropiere de acestea este factorul decisiv care duce la singuratate cronica si implicatiile ei, ca de exemplu rata crescuta a mortalitatii si predispozitia la imbolnavire .

Descoperirea mecanismelor prin care singuratatea afecteaza starea de sanatate a individului are un rol cheie in combaterea eficienta a acestora si implicit in cresterea calitatii vietii oamenilor izolati din punct de vedere social.

Sursa: healthy.ro

Citeste si alte articole pe HEALTHY:

1. Cele mai usoare tratamente naturiste
2. Respectarea regulilor de igiena in spitale
3. De unde au venit virusurile?