Ai vrut sa te imbogatesti peste noapte. Stiu. Prin spatele curtii iti inchipuiai cum, la o banala sapatura, vei gasi un cufar cu galbeni si pietre pretioase. Cand cutreierai padurile, sperai ca intr-o scorbura sa luceasca o gramada de aur, din timpuri stravechi ascunsa acolo. Cand vizitai ruinele vreunui castel, sub o caramida te asteptai sa gasesti impozitul pe un an, bun de dat turcilor. Prin apele reci ale izvoarelor de munte, printre pietricele, iti doreai sa prinzi bucati stralucitoare, cum numai in filme vedeai...

Nu esti singurul. Ai umblat, chiar daca numai in imaginar, asa cum oamenii demult tare cutreierau lumea pentru a gasi taramul de aur, El Dorado. Am sa-ti povestesc putin despre chestia asta. Cand europenii s-au dus mari si tari spre Americi, au gasit acolo bogatii uriase, asta pentru ca indigenii foloseau aurul pentru a aduce ofrande zeilor. Undeva intre Amazon si Orinoco, prin Cundinamarca (Columbia de astazi), umbla legenda ca s-ar afla El Dorado, un oras construit numai din aur. Exista un sambure de adevar in toata treaba asta, mai ales ca, in lagune, dupa cum am amintit, oamenii locului puneau bogatii colosale pentru zei. El Dorado ar fi putut sa fie un fel de oras templu, ridicat din pretiosul metal. Nimeni nu l-a gasit, chiar daca ideea l-a obsedat pana si pe Voltaire, care a pastrat vie flacara acestui mit.

Omul sa fie multumit cu saracia sa caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Vorba batranei din "Moara cu noroc" ar fi mers nemaipomenit in toata peripetia lui Kino.

Nu e nimic rau in a visa la imbogatiri peste noapte. Nu e gresit sa te retragi undeva, dorindu-ti sa ai acolo tot ceea ce iti lipseste. Astfel, probabil te vei mobiliza. Nu fa din vis un scop in viata, nu ti-l dori cu ardoare. Nu te transforma fara sa vrei in pescarul Kino. Vei pierde si ce ai avut inainte...Cauta El Dorado in sinea ta, castigand astfel motivatie pentru a obtine prin fortele proprii totul. De vei gasi perla aia, arunc-o de la inceput Kino. Arunc-o...

Un text de: Ianis