Dar a spune despre Charles Bukowski, acest amestec de anarhism, dezgust, ura si plictis, ca este neconventional, e ca si cand ai spune despre Beethoven ca a fost un compozitor sau despre Munch ca a fost un artist plastic. Unul dintre cei mai cititi si atacati scriitori americani, anti-modelul prin definitie, produs tipic al unei generatii care protesta impotriva a tot, scriitorul socheaza prin stilul direct, prin vulgaritate, prin dispret, declarand chiar ca plimbandu-se pe strada, a vazut sute de oameni, dar printre ei nu era nici o fiinta umana.
Bukowski, cu stilul sau fragmentar si in acelasi timp cu o unica si ciudata muzicalitate echilibrata, surprinde
Dar Charles Bukowski (sau Henry Chinaski, cei doi sunt unul si acelasi, la fel ca siJosef K. al altui scriitor nefericit, Kafka) stie sa scrie, si scrie extraordinar. Povestirile sale au nerv, surprind o lume stranie, proprie lui, o descriu si o diseca, este lumea nebuniei cotidiene, a dementei obisnuite, a distrugerii in care s-a lasat atras si pe care o amplifica.
Charles Bukowski, Povestiri despre nebunia obisnuita, Ed RAO, Colectia Biblioteca RAO, Bucuresti, 2005
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Povestiri despre nebunia obisnuita.