Pe fondul pandemiei, schimbărilor legislative, întârzierilor și amânărilor în domeniul reglementării protecției mediului, anul ce se apropie de final a fost unul plin de provocari, marcând și reveniri la practici neprietenoase cu mediul vizavi de utilizarea combustibililor fosili. Pe de altă parte, 2022 se remarcă și prin conștientizarea multor companii în ce privește practicile de mediu care trebuie adoptate pentru a-și asigura dezvoltarea sustenabilă sau interesul investitorilor.

„Planeta are nevoie să-i acordăm mai multă atenție, iar investitorii și băncile își doresc să-și plaseze fondurile în afaceri sustenabile, care nu fac rău mediului. Așadar, activitatea agenților economici ar trebui să se desfășoare conform standardelor ESG (Environmental, Social, Governance), ceea ce înseamnă scăderea treptată a impactului dezvoltării economice asupra mediului”, explică Daniela Dobre, CEO Green Environment Support, companie specializată în servicii de consultanță de mediu.

Standardele ESG sunt un set de norme luate în calcul de entitățile implicate în procesul investițional și se referă la trei direcții de impact pe care activitatea agenților economici îl are:
• Environment – impactul asupra mediului înconjurător;
• Social – impactul asupra comunității în care își desfășoară comunitatea, dar și relația cu deținătorii de acțiuni în companie;
• (Corporate) Governance – respectarea normelor de guvernanță corporativă.

Conform specialistului în consultanță de mediu Green Environment Support, care citează ediția de anul acesta a studiului Sustainability Sector Index realizat de Kantar, printre cele mai importante probleme legate de sustenabilitate sunt cele sociale, alături de poluarea apei, aerului și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor periculoase.

Ce au de făcut companiile românești în 2023

”Din cauza schimbărilor frecvente de legislație și a limbajului adeseori alambicat pe care aceasta îl poartă, companiile de pe piața românească se găsesc, de multe ori, în incapacitatea de a-și cunoaște sau întelege obligațiile în domeniul protecției mediului, precum și pe cele de raportare către autoritățile de mediu, ceea ce se referă la depunerea rapoartelor, evidenîelor si declarațiilor specifice.

Din ce am observat eu și colegii mei de echipă, companiile își doresc mai multă transparență în legislație și în normele de aplicare, susținere din partea organelor de competență și consultanță de specialitate”, spune Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.

Concret, pentru a deveni parte a unei economii circulare, pentru o dezvoltare durabilă, companiile românești trebuie să aibă în vedere următoarele măsuri:
Să aplice politica prevenției în locul soluțiilor de ultim moment. Un start bun este implementarea unei politici de management eficient al deșeurilor, urmat de un plan de reducere sau refolosire/reintroducere în activitate a resurselor, evitând ca acestea să se transforme în deșeuri.

Să își cunoască și respecte responsabilitățile de mediu și să asimileze faptul că sustenabilitatea este noua filosofie în afaceri, parte obligatorie din planul de dezvoltare al oricărei companii.

Să realizeze și să remedieze diferența între intenție și acțiune pe acest drum de înscriere într-o politică de sustenabilitate. Să și facă pașii necesari în această direcție, nu doar să vorbească despre.

Practic, atât la nivelul populației, cât și al agenților economici, două sfaturi extrem de simple pot genera comportamente cu un impact extrem de benefic în protecția mediului: să învățăm să consumăm mai puțin și mai smart și să învățăm să economisim resursele, și așa puține.

Schimbările încep cu pași mici, însă aceștia trebuie efectuați de suficient de mulți agenți economici pentru a face o diferență notabilă. „Educarea mediului de afaceri în privința obligațiilor către autoritățile de mediu a fost, încă de la început, unul dintre obiectivele noastre”, spune specialistul Green Environment Support.