„Clădirile sunt diferite, construcțiile sunt diferite, managementul este diferit și rezultatele sunt, de asemenea, diferite. Vreau să spun că sunt puține lucruri care pot fi examinate ca fiind similare în cele două țări. Sunt doar paralele ca probleme, dar alt nivel de intensitate pentru aceste capitole.
Adică, noi putem să ne alarmăm pentru ce am văzut în Turcia, care este o catastrofă inimaginabil de mare pentru vremurile senine pe care viața trebuie să le aibă. M-am bucurat că statul român a trimis o echipă de ajutor acolo, împreună cu alte state importante.
Însă, nu suntem situația de a importa, ci de a exporta ajutor acolo. Acum, situația din Turcia ne face să ne gândim și să discutăm mai serios și eficient pentru ce avem de făcut în România și ce nu facem la nivelul care ar trebui. Ca să fiu mai clar, aș începe cu un titlu bun dat de cineva cutremurelor din România și efectelor acestora.
Un jurnalist britanic vigilent, care a umblat prin toată lumea, după vizita în București, a dat următoarea definiție: „Bucureștiul este capitala europeană a cutremurelor”. Altfel spus, Bucureștiul este cel care a pierdut cel mai multe victime în cutremurul din secolul trecut și poate chiar în peste 100 de ani. Acesta este un diagnostic alarmant, într-un domeniu serios în care nu putem improviza”, a declarat expertul la Aleph News.
- 2.687 de clădiri din România sunt încadrate în categoria 1 și 2 de risc seismic
De ce norme noi avem nevoie în România, în ceea ce privește construcțiile? Poate avea loc un seism ca în Turcia în Vrancea?
„Sunt mai multe lucruri de examinat. Prima chestiune este legată de cutremure. Noi avem o singură sursă care provoacă astfel de dezastre, de la amplitudini care sunt comparabile cu marile dezastre internaționale, iar aceasta este Vrancea. Este o sursă care se întinde pe jumătate din România și Republica Moldova, de asemenea.
Regulile de import din proiectare...sunt problematice. Mai sunt probleme legate de calitatea execuției și, mai ales, vârsta clădirilor despre care discutăm. Cu alte cuvinte, România nu ar avea șanse să reziste unui cutremur de 7,5 grade pe Richter sau mai mult. Majoritatea clădirilor făcute după 1977 sunt construcții care ar putea rezista unui cutremur major. Trebuie menționat că un cutremur de intensitatea celui dinTurcia nu poate avea loc în Vrancea”, a mai explicat Dan Lungu.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Ar face față România unui cutremur de 7,5 sau mai mult? Poate avea loc un astfel de seism în Vrancea? Răspunsurile oferite de un specialist UTBC.