Românii iubesc să păstreze și să onoreze datinile lăsate de strămoși. În Ajunul Anului Nou, românii respectă cu sfințenie mai multe tradiții și obiceiuri. Multe dintre acestea sunt specifice zonelor țării sau spațiului rural. Pe parcursul anilor, românii le-au adaptat vremurilor și nevoilor sale, însă în mare parte acestea au rămas neschimbate.
La fel ca lunile unui an, există o listă de 12 tradiții despre care se spune că trebuie să le respecție cu strictețe dacă vrei să ai un an plin de noroc, prosperitate și fericire. Iată despre ce tradiții de Revelion este vorba:
Tradițiile cele mai vechi din seara de Revelion nu pot fi date uitării. Printre obiceiurile de Anul Nou nu lipsesc cetele de colindători care umblă pe la casele gospodarilor și îi ură de bine în noul an. Gospodarii deschid larg ușile casei pentru ca urările colindătorilor să intre în toate camerele și să le aducă noroc și armonie în familie. Gospodarii îi mulțumesc pe colindători cu colaci, vin, bani, nuci, fructe uscate și bomboane. În ajunul Anului Nou, mai spre seara, cete de fete și băieți se îmbracă în hainele tradiționale sau se maschează în renumitele personaje ursul, capra, căluții, cerbii sau Moș Crăciun și pornesc de la casă la casă să colinde și să le ureze de bine gospodarilor în noul an.
Plugușorul este o vestită urătură și obicei în care cetele de tineri vin la casele oamenilor în ajunul Anului Nou pentru a le ura un an plin de belșug, roadă și prosperitate. În urăturile sale, colindătorii folosesc buhaiul, un obiect care scoate sunete asemenea unor boi și care creează impresia că te afli în mijlocul câmpului în plină muncă a pământului. De asemenea, tinerii pocnesc din bice, fluieră și chiuie la fel ca în zilele când merg la lucru în câmp. Gospodarii ies în pragul ușii și le ascultă urarea colindătorilor, savurând fiecare cuvint și mesaj de bine pentru casa sa.
Tradiții și obiceiuri românești de Anul Nou. SorcovaPLUGUȘORUL
„Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Și începe a brazda,
Pe la case a ura.Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug,
Pentru brazda de sub plug.Doamne binecuvântează,
Casa care o urează
Plugușor cu patru boi,
Plugușor mânat de noi.Sus pe cer că strălucește,
O stea mare ce vestește
Că se curmă de acum
Al nevoilor greu drum;Asta-i steaua românească
A unirii
Și-a-nfrâțirii,
Stea de viață, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.Fă-o, Doamne, să lucească
Steaua noastră românească
Și să stea tot între noi,
Să nu mai avem nevoi.Anul Nou ne-aduce nouă,
Timp mai bun și viața nouă;
Anul Nou o să ne fie,
Început de veselie.Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mări nu vor râvni,
În frăție și dreptate
Au să fie legi lucrate.Noi cu ei mâna vom da
Și-ntr-o horă vom juca.
Dumnezeu care ne-ascultă,
Ne întinde hrana multă,
Și pământul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânați, măi!
Hai, hai!”
Sorcova este un alt obicei des întâlnit în România. Acesta are loc în prima zi din nou an, dis de dimineață. Numele de "sorcovă" vine de la cuvântul bulgar ''surov'' (verde fraged), care aminteşte de ramura înmugurită, ruptă dintr-un arbore. Copiii care merg cu sorcova pe la casele oamenilor au cu ei o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată. În partea Moldovei, sorcova mai este cunocută și sub numele de „Semănat”.
Tinerii care merg cu sorcova le urează gospodarilor un an înfloritor, ferit de primejdii, numai bucurii și noroc. De obicei, copiii aruncă pe pragurile oamenilor diverse cereale precum grâu, orz, porumb pentru ca aceaștia să fie rodnici în noul an și să aibă parte de mult belșug.
„Sorcova, veselă,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La Anul și la Mulți Ani!”
Tot în România se spune că în ultima zi din an, dar şi în prima zi a Anului Nou, este bine să nu cheltui bani şi să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece cu el poate fi dat afară și norocul. Până în ultima zi din an oamenii trebuie să își dea datoriile, altfel, vor avea datorii tot anul viitor.
Potrivit unei alte tradiţii populare, în noaptea dintre ani uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru ca anul vechi să iasă şi Anul Nou să intre. Când ceasul bate ora 12 trebuie să îți pui o dorință, una singură și aceasta se va realiza în decursul anului. Un alt obicei spune că trebuie să dai de pomană oamenilor nevoiași, să ierți și să faci pace cu cei cu care ai avut certuri în anul care se încheie. Luminile din casă trebuie să fie aprinse pentru ca anul care vine să vadă unde este așteptat.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Obiceiuri și tradiții de Revelion. Ce trebuie să faci pentru a avea un an de prosperitate și noroc .