Scenariu 2050: Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani

Potrivit definiției Institutului Național de Statistică (INS), populația rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. În total, această populație are aproape 19 milioane de locuitori, ce stau în 8,5 milioane de locuințe.

Scăderea populației are consecințe dezastruoase pe plan economic, iar statisticile nu sunt deloc pozitive. Dacă această scădere va continua în următoarele decenii, România va avea, peste 30 de ani, sub 16 milioane de locuitori.

Scenariu 2050: Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), spune că în afara țării locuiesc cel puțin patru milioane de români.

"Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe. 600.000 de locuințe secundare nu sunt ocupate. Căutăm explicații, cum se poate întâmpla așa ceva", a spus Andrei recent, la un post de televiziune.

Explicația ar putea fi simplă: fie aceste locuințe sunt ”părăsite” de către românii care au plecat la muncă în alte țări, fie ele au fost cumpărate de către aceștia și date, neoficial, în chirie. Sau au rămas goale după ce proprietarii lor s-au mutat la periferiile orașelor sau chiar la sate. Din totalul românilor recenzați, 46%, ceea ce înseamnă 9,6 milioane, trăiesc în mediul rural.

„Sunt pesimist în ce priveşte evoluţia demografică. În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii şi pe piaţa muncii. Nu mai e piramida vârstelor, e o bază mică”, a precizat Tudorel Andrei, şeful INS.

Citeste si:

Doar aproape 3 din 10 români cred că apa de la robinet este sigură...

Scăderea populației va avea consecințe dramatice pentru țara noastră.

Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani? Sub 16 milioane, arată scenariile optimiste

Scăderea populației este confirmată și de către datele privind natalitatea, făcute publice de către INS. În primele 5 luni din acest an, au fost aduși pe lume aproape 65.000, cu aproape 20% mai puțini decât anul trecut, în același interval de timp. Numărul de nou-născuţi a fost anul trecut cel mai mic din întreaga istorie a României.

Declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori.

”În momentul de faţă, o persoană activă susţine prin taxele şi impozitele sale o persoană dependentă – pensionar sau de alt fel. În doar 15 ani, raportul va fi de 1 la 4. Adică o persoană activă va susţine 4 persoane, ceea ce este nerealist. Gândiţi-vă că în momentul de faţă munca este taxată la angajat şi la angajator cu 52% şi gâfâim. Dacă acum avem deficit pe sistemul de pensii, sistemul de sănătate arată aşa cum îl vedem, la fel şi sistemul educaţional, închipuiţi-vă ce va fi în momentul în care toată generaţia anilor 1960-1970 va ieşi la pensie!”, atrage atenţia sociologul Gelu Duminică, potrivit adevărul.ro.

Citeste si:

Rămânem tot mai puțini: Cu cât ar putea să scadă populația României...

Nici directorul Centrului de Cercetări Demografice, Vasile Ghețău, nu este mai optimist.

"Anul trecut, scăderea naturală a atins 100.000 locuitori, față de 60.000 – 70.000 în alți ani. 100.000 de locuitori pierdere naturală într-un an este enorm pentru o populație de 19,2 milioane de locuitori. Dacă această scădere naturală se menține, de 100.000 pe an, probabil vom avea o migrație externă încă negativă la care se adaugă scădere naturală și avem o scădere totală 150.000 de locuitori pe an.

Este dramatic, iar perspectivele statistice și din surse internaționale reiese că populația era proiectată pentru mijlocul secolului între 15-16 milioane, depinde de ipoteza asupra migrației. Or, scăderea de anul trecut și sigur se va întâmplă și în acest an, toate aceste calcule trebuie refăcute, pentru că datele sunt previzibile, pentru mijlocul secolului vor fi și maidramatice. Depopularea ia dimensiuni din ce în ce mai dramatice. (...) Sunt sute de mii de cupluri care au luat decizia de a nu avea copii sau alte sute de mii care a decis să aibă un singur copil că decizie fermă", a spus Ghețău, potrivit digi24.ro.

Citeste si:

Premierul Ciucă: Nu există un scenariu sumbru privind asigurarea...

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,1%, iar la cele de sex feminin de 8,7%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,8%), 10-14 ani (5,1%) şi 15-19 ani (5,1%).

Pentru reducerea declinului demografic, România caută soluții, dar politicile noastre sunt haotice.

În timp ce Cseke Attila, cel care conduce portofoliul de la Dezvoltare, mizează pe construcția de creșe și after school-uri (pentru a permite părinților să își continue viața profesională după nașterea copiilor), Raluca Turcan, ministrul Muncii, a anunțat că are în vedere extinderea vârstei de pensionare, de la 65 la 70 de ani, în cazul în care o persoană își dorește acest lucru.

Citeste si:

Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif

Părerea mea este că înainte de a ne apuca să luăm măsuri ar fi bine să avem informații clare despre ce-și doresc cuplurile tinere din România în materie de familie, de numărul de copii și apoi să vedem care sunt concret măsurile care pot avea și efecte. Pentru că sunt convins că sunt tineri care nu vor alocația pentru copii. Vor în schimb să aibă garanția că, odată venit pe lume, copilul lor va avea garantat un loc la creșă sau grădiniță. Sau școală cu servicii după program. Alte cupluri poate vor spune că își doresc condiții mai avantajoase pentru a-și cumpăra o locuință bună, unde viitorul copil să poată trăi confortabil.

Atâta timp cât noi nu știm cu adevărat opțiunile tinerilor în materie de ce stimulente i-ar putea determina să aibă copii, riscăm ca orice măsură pe care o luăm să nu aibă eficiență. Cheltuim mulți bani fără vreun efect benefic”, a mai spus Ghețău, pentru pressone.ro.

Scenariu 2050. România va avea mai puțin de 16 milioane de locuitori, numărul bătrânilor îl va depăși pe cel al tinerilor

Nu doar scăderea populației este o problemă majoră, ci și îmbătrânirea ei.

În 20 de ani populația peste 65 de ani va ajunge la 50%, iar în anul 2050 va reprezenta 60%, spune Dan Jurcan, directorul de cercetare al IRES.

„Ce înseamnă asta în plan politic? În momentul de față, doi angajați întrețin un pensionar. În 15 ani vom avea un angajat care întreține un pensionar, iar în 30 de ani vom avea un angajat care întreține doi pensionari. (...) Populația va fi foarte îmbătrânită și va avea cu totul alte nevoi: de asistență socială, de asistență medicală, va fi un efect teribil pe ceea ce înseamnă bugetul de pensii care oricum e în colaps”, susține directorul de cercetare al IRES, potrivit romania.europalibera.org.

Și totuși, este și o veste bună, spune Jurcan: speranța de viață va crește spre 89 ani la femei, și spre 80 de ani la bărbați.

Despre autor:

Clara Vacaru

Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.

Mai multe