Ziua Mondială a Tineretului este comemorată în fiecare an pe 12 august și aduce problemele tinerilor în atenția comunității internaționale, sărbătorind, totodată, potențialul acestora ca parteneri în societatea globală actuală. România nu mai are, însă, atât de mulți camarazi, în special tineri, pe meleaguri. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că suntem în declin. Iată câți români mai au domiciliul în țara natală și câți dintre ei au domiciliul în mediul urban sau rural.

Ziua Tineretului, 12 august. Câți români mai au domiciliul în România

La data de 1 ianuarie 2022, populația după domiciliu a fost de 21.980.500 de persoane, în scădere cu 0,6% față de 1 ianuarie 2021. Datele arată și că fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 de ani și peste depășind cu mai bine de 20% populația tânără, cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani. Populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare, 56,3%, respectiv 51,2%.

„România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 29.000 persoane. În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%)”, arată datele INS.

Retail jobs

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 117,5 la 1 ianuarie 2021, la 120,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la începutul anului curent. Vârsta medie a populației a fost de 42 de ani, cu 0,1 ani mai mare deccât la 1 ianuarie 2021. Vârsta mediană a fost de 42,5 ani, în creștere cu 0,3 ani față de începutul anului 2021, potrivit datelor furnizate de INS.

Câți cetățeni români au domiciliul în mediul urban sau rural

Pe 1 ianuarie 2022, populația după domiciliul din mediul urban a fost de 12.371.200 de persoane, în scădere față de 1 ianuarie 2021, cu 0,7. Populația din mediul rural a fost de 9.609.300 de persoane, în ușoară scădere comparativ cu 1 ianuarie 2021 cu 0,5%.

Populația feminină la 1 ianuarie 2022 a fost de 11.252.500 de persoane, în scădere cu 0,6% față de aceeași dată a anului 2021. Cea masculină a fost de 10.728.000 de persoane, în scădere față de 1 ianuarie 2021 cu 0,7%.

Citeste si:
Ce prețuri de sărbători sunt în țările vecine
Ce prețuri de sărbători sunt...

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 50-54 de ani, cu un procent de 8,9%. În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,1%, iar la cele de sex feminin de 8,7%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de numai 4,6%, fiind mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani, cu 4,8%, 10-14 ani, cu 5,1%, și 15-19 ani, cu 5,1%.

Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Mai clar, populația după domiciliu este populația care poate să includă și emigranții, indiferent de perioada emigrării acestora. INS a subliniat că nu trebuie confundată populația după domiciliu cu populația rezidentă, populația de facto a României recunoscută internațional.

Citeste si:
CONFERINȚA NAȚIONALĂ TINERI CU SCLEROZĂ MULTIPLĂ 2022
CONFERINȚA NAȚIONALĂ TINERI...

Peste 100.000 de români cu vârste între 20 şi 45 de ani au părăsit România în 2020, an de pandemie

Un număr de 193.000 de români au emigrat în 2020 din România, cu 37.000 de persoane mai puţin decât în 2019, potrivit INS. Dintre ei, 60%, adică aproximativ 112.000, sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, adică intervalul de vârstă în care populația este activă economic și în perioada în care se întemeiază familiile.

În 2020, România a pierdut 143.000 de locuitori, atât prin scădere naturală (diferenţa dintre numărul de naş­teri şi numărul de decese), cât şi prin migraţie externă.

„Avem de-a face, între 2020 şi 2019, cu o scădere a nu­mărului de emigranţi cu circa 40.000, vorbim despre popu­laţia care şi-a menţinut domiciliul în România, dar care şi-a schimbat reşedinţa obişnuită. În clipa de faţă, grosul migraţiei externe este dat de această migraţie temporară de lungă durată. Faptul că numărul de emigranţi a scăzut este o informaţie aşteptată, explicabilă în contextul pandemiei, însă nu suntem conştienţi încă de efectele pandemiei sub aspect demografic“, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Citeste si:
Actele de identitate ar putea fi eliberate la orice serviciu de...
Actele de identitate ar putea...

Viitorul fenomenului migraționist depinde de cum va evolua economia țării noastre în raport cu evoluția economiilor din principalele țări de destinație pentru emigranții români, adică Italia, Marea Britanie, Germania și Franța, a completat profesorul Sandu.

Mai mult de 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc cu părinţii

Aproape 56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică. Procentul acestor tineri a scăzut cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul 2018 și cu 1,2 puncte procentuale față de 2011, primul an pentru care Eurostat are aceste date.

România ocupă locul 12 în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene cu cei mai mulți tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani care locuiesc cu părinții. Pe primul loc în clasament este Croația, cu 75,5%, apoi Grecia și Italia, ambele cu 69,4%, pe urmă Slovacia, cu 68,2%. La polul opus au fost țări precum Suedia, cu 22,4%, Finlanda, cu 19,5%, și Danemarca, cu 17,2%.

Citeste si:
Ziua Z. România nu intră în Schengen. UPDATE: Olanda si Austria au...
Ziua Z. România nu intră în...

Pentru categoria de vârstă 18-24 de ani, procentul românilor celor care nu s-au mutat din casa părinţilor era de 81,7% în 2019, în scădere cu un punct procentual faţă de anul 2018 şi cu 4,3 puncte procentuale faţă de anul 2011.

În medie, tinerii români pleacă din casa părintească la vârsta de 28,1 ani, în scădere de la 28,4 ani în anul 2011. Pentru o paralelă, în anul 2019, la nivelul țărilor membre UE, tinerii au părăsit casa părinților la vârsta de 26,2 ani. Această medie variază între statele membre.

De pildă, Croația, Italia, Bulgaria și Slovacia au înregistrat cele mai mari vârste medii ale tinerilor care pleacă de acasă, de 30 de ani și peste. În schimb, Luxemburg, Suedia, Danemarca și Finlanda au prezentat cele mai mici vârste medii, de mai puțin de 22 de ani. Cea mai mică vârstă medie a tinerilor care pleacă din gospodăria părintească a fost observată în Suedia, anume 17,8 ani, iar cea mai mare în Croația, 21,8 ani.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 7 August 2022 - 02 : 08

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.