Valul violent de căldură arde pământul. Apogeul secetei a fost atins în Moldova, zonă peste care nu a plouat cât ar fi trebuit în ultimele luni. Disperarea oamenilor de acolo este atât de mare, încât, în lipsă de irigații, localnicii dintr-un sat au chemat preotul ca să cheme ploaia. Solul se usucă îngrijorător și în Oltenia, unde multe fântâni au secat. Iată cum poate fi combătută deșertificarea României. Puterea stă în mâinile Guvernului, care însă până acum nu s-a implicat serios în problemă.

Cum poate fi combătută seceta din România

Canicula a împietrit pământurile Moldovei, peste care nu a mai plouat de aproape trei luni. În comuna Cudalbi, din județul Galați, preotul s-a rugat la Dumnezeu să deschidă cerul. „N-a plouat de mult la noi. Ieri s-a făcut slujbă la biserică. S-au dus pe câmp cu părintele, cu toții. Dar aseară a dat să plouă oleacă, dar s-a oprit. Suntem răi de nu ne plouă atâta timp”, a spus un localnic, pentru Kanal D.

Climatologii sunt și ei îngrijorați de condițiile meteorologice. „Dacă nu avem grijă de sol, resursă bună, putem avea eroziune, degradare a solului până spre deșertificare. Ăsta e cazul maxim atunci când cu măsuri proaste, felul în care facem managementul solului, putem să amplificăm acest efect global”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog.

Retail jobs

În luna mai a anului 2021, când ne plângeam de secetă, în estul teritoriului a plouat cu până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat. Acum, cantitatea de apă din precipitații nu a depășit 30 de litri, cum ar fi în regiunile din Botoșani, Bacău și Neamț.

„Chiar dacă mai plouă, plouă localizat, cantități mari în timp scurt, asta înseamnă că nu încarcă suficient solul, nu se infiltrează, ci se scurg pe suprafață”, a completat climatologul Bojariu.

Seceta poate fi combătută numai prin reabilitarea rețelei de irigații a țării. Aleșii nu s-au implicat prea mult în problemă, așa că, în loc să aibă apă pe canale, micii fermieri au săpat singuri șanțuri și așteaptă să plouă.

„Aici se adună apă. Într-o zi și o noapte se adună de jumătate de metru așa. Pornesc, o duc pe câmp. Mai stau o zi și o noapte, iar o duc pe câmp. Cu motorașul ăsta. Ca să salvez porumbul”, a arătat un fermier, conform sursei citate.

Citeste si:
Ce tactică vrea să adopte România pentru a combate seceta
Ce tactică vrea să adopte...

2022 ar putea fi cel mai secetos an din istorie

A plouat de două ori mai puțin decât era nevoie de la începutul acestui an agricol. Pe suprafețe mari, culturile de grâu, secară sau rapiță sunt deja puse la pământ. Dacă vremea nu se schimbă repede, aceeași soartă o vor avea și cele de porumb sau floarea-soarelui.

România se confruntă cu o secetă pedologică, spune meteorologul Elena Mateescu, directoarea Institutului Național de Meteorologie (INM), ceea ce înseamnă că întreaga cantitate de apă din sol este insuficientă pentru a asigura un an agricol normal.

„Cele mai grave situații sunt în Moldova și în Bărăgan. Aici, avem secetă pedologică (a solului, n.r.) extremă. Valoarea precipătațiilor este de 239l/mp căzuți în decurs de 7 luni. Comparativ, în anul agricol 2019-2020 aveam 236,8 litri/mp în decurs de 7 luni”, a declarat Elena Mateescu pentru Europa Liberă.

Citeste si:
Ludovic Orban: „Somăm Guvernul să organizeze alegeri locale...
Ludovic Orban: „Somăm...


  • Valoare optimă este de 500-600 l/mp pentru perioada de 7 luni de la debutul anului agricol curent.

„Lucrurile se pot schimba dacă plouă”, spun optimiști fermierii. Tuturor le este teamă însă că 2022 ar putea fi un 2020 cu repetiție, an considerat de meteorologi cel mai secetos an din istoria României pentru zone importante din țară, precum Dobrogea.

„În 2020, am avut rezervă de apă în sol aproape de zero, era un pământ reavăn până la 20 de cm așa și apoi pământ uscat-uscat, drept urmare, pe mare majoritate a câmpurilor s-au făcut producții de 2-3-400 de kilograme de porumb la hectar”, arată Nicolae Sitaru, potrivit Europa Liberă.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 1 Iulie 2022 - 12 : 07

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.