În data de 14 octombrie 1802, de Sfânta Parascheva, românii trăiau o zi istorică, căci atunci a avut loc unul dintre cele mai puternice cutremure din țara noastră.

1802, „blestemul” Sf. Parascheva. Detalii despre cutremurul care a făcut ravagii în București

Cutremurul din anul 1802 s-a produs în data de 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi), în zona Vrancea. A avut între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter, iar unda s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Seismul a ținut 2 minute și 30 de secunde, timp în care mai multe clădiri din București s-au făcut una cu pământul. Turnul Colței s-a prăbușit parțial și a cauzat moartea unui negustor ambulant.

În Capitală, cutremurul a avut o intensitate estimată de VIII–IX pe scara Mercalli, a răsturnat turle și a cauzat dărâmarea mănăstirii Cotroceni. În Bulgaria, orașele Ruse, Vidin și Varna au fost distruse într-o proporție mare. Mai mult, mișcarea plăcii tectonice a crăpat ziduri până în Moscova. Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici. Cea mai mare a avut o magnitudine de 5,5.

„S-a cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”, a descris caligraful Dionisie Eclesiarhul.

Citeste si:
Un cutremur cu magnitudine de 6,6 a avut loc într-o zonă importantă...
Un cutremur cu magnitudine de...

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

„În zioa de Vinerea Mare, la leat 1802, octomvrie 14, la 7 ceasuri de zi, s-au cutremurat pământul foarte tare. Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene.

În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi”, este declarația altui martor.

Citeste si:
Incidența COVID-19 în București a depășit 15 la mia de locuitori
Incidența COVID-19 în...

În opera „Istoria Bucurescilor", Gheorghe Ionescu-Gion scria: „cocoşii, câinii, caii, boii dau de mai nainte semne de o groază nepricepută şi când au început sguduielile, ceva asurzitor şi ne mai auzit, nesce strigăte, sbierete, mugete, urlete s-au ridicat către ceruri, amestecându-se cu sgomotul duduiturilor cari se rotocoliau pe sub pământ. Fiă-care se aştepta ca pământul să-i crape sub picioare şi să-l înghită în adâncurile sale”, potrivit historia.ro.

Refacerea Capitalei

Constantin Ipsilanti a ordonat imediat după seism refacerea municipiului. Unele clădiri au fost reconstruite atât de bine încât au făcut față și altor cutremure puternice. După repararea orașului, câteva cartiere au devenit chiar mai civilizate decât înainte.

Bucureștiul a mai fost clătinat și de alte seisme în anii următori. Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, care a afectat instalația de apă a cetățenilor așa încât multe cișmele nu au mai putut fi folosite. Alte trei cutremure cu mare impact au avut loc în anii 1804 și 1812, cel mai puternic fiind cel din urmă, cu o magnitudine de 6,5 Mw.

Citeste si:
Traficul va fi restricţionat pe autostrada A2 până la jumătatea...
Traficul va fi restricţionat...


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.